RO109861B1 - Compozitie de uleiuri lubrifiante, pentru motoare cu combustie interna - Google Patents

Compozitie de uleiuri lubrifiante, pentru motoare cu combustie interna Download PDF

Info

Publication number
RO109861B1
RO109861B1 RO144150A RO14415089A RO109861B1 RO 109861 B1 RO109861 B1 RO 109861B1 RO 144150 A RO144150 A RO 144150A RO 14415089 A RO14415089 A RO 14415089A RO 109861 B1 RO109861 B1 RO 109861B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
groups
mixture
acid
oil
parts
Prior art date
Application number
RO144150A
Other languages
English (en)
Inventor
David Eugen Ripple
Calvin William Schroeck
Original Assignee
Lubrizol Corp Sua
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Family has litigation
First worldwide family litigation filed litigation Critical https://patents.darts-ip.com/?family=26901046&utm_source=google_patent&utm_medium=platform_link&utm_campaign=public_patent_search&patent=RO109861(B1) "Global patent litigation dataset” by Darts-ip is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
Priority claimed from US07/206,113 external-priority patent/US4981602A/en
Application filed by Lubrizol Corp Sua filed Critical Lubrizol Corp Sua
Publication of RO109861B1 publication Critical patent/RO109861B1/ro

Links

Classifications

    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M141/00—Lubricating compositions characterised by the additive being a mixture of two or more compounds covered by more than one of the main groups C10M125/00 - C10M139/00, each of these compounds being essential
    • C10M141/10—Lubricating compositions characterised by the additive being a mixture of two or more compounds covered by more than one of the main groups C10M125/00 - C10M139/00, each of these compounds being essential at least one of them being an organic phosphorus-containing compound
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M129/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing oxygen
    • C10M129/02—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing oxygen having a carbon chain of less than 30 atoms
    • C10M129/26—Carboxylic acids; Salts thereof
    • C10M129/28—Carboxylic acids; Salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M129/38—Carboxylic acids; Salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms having 8 or more carbon atoms
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M129/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing oxygen
    • C10M129/86—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing oxygen having a carbon chain of 30 or more atoms
    • C10M129/95—Esters
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M133/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing nitrogen
    • C10M133/52—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing nitrogen having a carbon chain of 30 or more atoms
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M135/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing sulfur, selenium or tellurium
    • C10M135/02—Sulfurised compounds
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M135/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing sulfur, selenium or tellurium
    • C10M135/08—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing sulfur, selenium or tellurium containing a sulfur-to-oxygen bond
    • C10M135/10—Sulfonic acids or derivatives thereof
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M135/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing sulfur, selenium or tellurium
    • C10M135/20—Thiols; Sulfides; Polysulfides
    • C10M135/28—Thiols; Sulfides; Polysulfides containing sulfur atoms bound to a carbon atom of a six-membered aromatic ring
    • C10M135/30—Thiols; Sulfides; Polysulfides containing sulfur atoms bound to a carbon atom of a six-membered aromatic ring containing hydroxy groups; Derivatives thereof
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M137/00—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing phosphorus
    • C10M137/02—Lubricating compositions characterised by the additive being an organic non-macromolecular compound containing phosphorus having no phosphorus-to-carbon bond
    • C10M137/04—Phosphate esters
    • C10M137/10—Thio derivatives
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M159/00—Lubricating compositions characterised by the additive being of unknown or incompletely defined constitution
    • C10M159/12—Reaction products
    • C10M159/20—Reaction mixtures having an excess of neutralising base, e.g. so-called overbasic or highly basic products
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M159/00—Lubricating compositions characterised by the additive being of unknown or incompletely defined constitution
    • C10M159/12—Reaction products
    • C10M159/20—Reaction mixtures having an excess of neutralising base, e.g. so-called overbasic or highly basic products
    • C10M159/22—Reaction mixtures having an excess of neutralising base, e.g. so-called overbasic or highly basic products containing phenol radicals
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M159/00—Lubricating compositions characterised by the additive being of unknown or incompletely defined constitution
    • C10M159/12—Reaction products
    • C10M159/20—Reaction mixtures having an excess of neutralising base, e.g. so-called overbasic or highly basic products
    • C10M159/24—Reaction mixtures having an excess of neutralising base, e.g. so-called overbasic or highly basic products containing sulfonic radicals
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M163/00—Lubricating compositions characterised by the additive being a mixture of a compound of unknown or incompletely defined constitution and a non-macromolecular compound, each of these compounds being essential
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2205/00—Organic macromolecular hydrocarbon compounds or fractions, whether or not modified by oxidation as ingredients in lubricant compositions
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/02—Hydroxy compounds
    • C10M2207/023—Hydroxy compounds having hydroxy groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings
    • C10M2207/028—Overbased salts thereof
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/12—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2207/121—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms having hydrocarbon chains of seven or less carbon atoms
    • C10M2207/123—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms having hydrocarbon chains of seven or less carbon atoms polycarboxylic
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/12—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2207/125—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms having hydrocarbon chains of eight up to twenty-nine carbon atoms, i.e. fatty acids
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/12—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2207/129—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms having hydrocarbon chains of thirty or more carbon atoms
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/14—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings
    • C10M2207/144—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings containing hydroxy groups
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/14—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings
    • C10M2207/146—Carboxylix acids; Neutral salts thereof having carboxyl groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings having carboxyl groups bound to carbon atoms of six-membeered aromatic rings having a hydrocarbon substituent of thirty or more carbon atoms
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/18—Tall oil acids
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/20—Rosin acids
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/10—Carboxylix acids; Neutral salts thereof
    • C10M2207/22—Acids obtained from polymerised unsaturated acids
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/26—Overbased carboxylic acid salts
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/26—Overbased carboxylic acid salts
    • C10M2207/262—Overbased carboxylic acid salts derived from hydroxy substituted aromatic acids, e.g. salicylates
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C10M2207/283—Esters of polyhydroxy compounds
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C10M2207/287—Partial esters
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C10M2207/287—Partial esters
    • C10M2207/288—Partial esters containing free carboxyl groups
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C10M2207/287—Partial esters
    • C10M2207/289—Partial esters containing free hydroxy groups
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2207/00—Organic non-macromolecular hydrocarbon compounds containing hydrogen, carbon and oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2207/28—Esters
    • C10M2207/34—Esters having a hydrocarbon substituent of thirty or more carbon atoms, e.g. substituted succinic acid derivatives
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2209/00—Organic macromolecular compounds containing oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2209/10—Macromolecular compoundss obtained otherwise than by reactions only involving carbon-to-carbon unsaturated bonds
    • C10M2209/103—Polyethers, i.e. containing di- or higher polyoxyalkylene groups
    • C10M2209/104—Polyethers, i.e. containing di- or higher polyoxyalkylene groups of alkylene oxides containing two carbon atoms only
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2209/00—Organic macromolecular compounds containing oxygen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2209/10—Macromolecular compoundss obtained otherwise than by reactions only involving carbon-to-carbon unsaturated bonds
    • C10M2209/103—Polyethers, i.e. containing di- or higher polyoxyalkylene groups
    • C10M2209/109—Polyethers, i.e. containing di- or higher polyoxyalkylene groups esterified
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2215/00—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2215/02—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines
    • C10M2215/04—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines having amino groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2215/00—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2215/02—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines
    • C10M2215/04—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines having amino groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2215/042—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines having amino groups bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms containing hydroxy groups; Alkoxylated derivatives thereof
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2215/00—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2215/02—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines
    • C10M2215/06—Amines, e.g. polyalkylene polyamines; Quaternary amines having amino groups bound to carbon atoms of six-membered aromatic rings
    • C10M2215/064—Di- and triaryl amines
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2215/00—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2215/24—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions having hydrocarbon substituents containing thirty or more carbon atoms, e.g. nitrogen derivatives of substituted succinic acid
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2215/00—Organic non-macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2215/26—Amines
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2217/00—Organic macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2217/04—Macromolecular compounds from nitrogen-containing monomers obtained otherwise than by reactions only involving carbon-to-carbon unsaturated bonds
    • C10M2217/046—Polyamines, i.e. macromoleculars obtained by condensation of more than eleven amine monomers
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2217/00—Organic macromolecular compounds containing nitrogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2217/06—Macromolecular compounds obtained by functionalisation op polymers with a nitrogen containing compound
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/02—Sulfur-containing compounds obtained by sulfurisation with sulfur or sulfur-containing compounds
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/04—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions containing sulfur-to-oxygen bonds, i.e. sulfones, sulfoxides
    • C10M2219/044—Sulfonic acids, Derivatives thereof, e.g. neutral salts
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/04—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions containing sulfur-to-oxygen bonds, i.e. sulfones, sulfoxides
    • C10M2219/046—Overbasedsulfonic acid salts
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/08—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals
    • C10M2219/082—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2219/087—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms containing hydroxy groups; Derivatives thereof, e.g. sulfurised phenols
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/08—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals
    • C10M2219/082—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2219/087—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms containing hydroxy groups; Derivatives thereof, e.g. sulfurised phenols
    • C10M2219/088—Neutral salts
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2219/00—Organic non-macromolecular compounds containing sulfur, selenium or tellurium as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2219/08—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals
    • C10M2219/082—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms
    • C10M2219/087—Thiols; Sulfides; Polysulfides; Mercaptals containing sulfur atoms bound to acyclic or cycloaliphatic carbon atoms containing hydroxy groups; Derivatives thereof, e.g. sulfurised phenols
    • C10M2219/089—Overbased salts
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2223/00—Organic non-macromolecular compounds containing phosphorus as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2223/02—Organic non-macromolecular compounds containing phosphorus as ingredients in lubricant compositions having no phosphorus-to-carbon bonds
    • C10M2223/04—Phosphate esters
    • C10M2223/045—Metal containing thio derivatives
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2227/00—Organic non-macromolecular compounds containing atoms of elements not provided for in groups C10M2203/00, C10M2207/00, C10M2211/00, C10M2215/00, C10M2219/00 or C10M2223/00 as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2227/06—Organic compounds derived from inorganic acids or metal salts
    • C10M2227/061—Esters derived from boron
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2229/00—Organic macromolecular compounds containing atoms of elements not provided for in groups C10M2205/00, C10M2209/00, C10M2213/00, C10M2217/00, C10M2221/00 or C10M2225/00 as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2229/02—Unspecified siloxanes; Silicones
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2229/00—Organic macromolecular compounds containing atoms of elements not provided for in groups C10M2205/00, C10M2209/00, C10M2213/00, C10M2217/00, C10M2221/00 or C10M2225/00 as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2229/04—Siloxanes with specific structure
    • C10M2229/05—Siloxanes with specific structure containing atoms other than silicon, hydrogen, oxygen or carbon
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/02—Groups 1 or 11
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/04—Groups 2 or 12
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/06—Groups 3 or 13
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/08—Groups 4 or 14
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/10—Groups 5 or 15
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/12—Groups 6 or 16
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/14—Group 7
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2010/00—Metal present as such or in compounds
    • C10N2010/16—Groups 8, 9, or 10
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2040/00—Specified use or application for which the lubricating composition is intended
    • C10N2040/25—Internal-combustion engines
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2040/00—Specified use or application for which the lubricating composition is intended
    • C10N2040/25—Internal-combustion engines
    • C10N2040/251—Alcohol fueled engines
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2040/00—Specified use or application for which the lubricating composition is intended
    • C10N2040/25—Internal-combustion engines
    • C10N2040/255—Gasoline engines
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2040/00—Specified use or application for which the lubricating composition is intended
    • C10N2040/25—Internal-combustion engines
    • C10N2040/255—Gasoline engines
    • C10N2040/28—Rotary engines
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F02—COMBUSTION ENGINES; HOT-GAS OR COMBUSTION-PRODUCT ENGINE PLANTS
    • F02B—INTERNAL-COMBUSTION PISTON ENGINES; COMBUSTION ENGINES IN GENERAL
    • F02B1/00—Engines characterised by fuel-air mixture compression
    • F02B1/02—Engines characterised by fuel-air mixture compression with positive ignition
    • F02B1/04—Engines characterised by fuel-air mixture compression with positive ignition with fuel-air mixture admission into cylinder
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F02—COMBUSTION ENGINES; HOT-GAS OR COMBUSTION-PRODUCT ENGINE PLANTS
    • F02B—INTERNAL-COMBUSTION PISTON ENGINES; COMBUSTION ENGINES IN GENERAL
    • F02B75/00—Other engines
    • F02B75/12—Other methods of operation
    • F02B2075/125—Direct injection in the combustion chamber for spark ignition engines, i.e. not in pre-combustion chamber
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F02—COMBUSTION ENGINES; HOT-GAS OR COMBUSTION-PRODUCT ENGINE PLANTS
    • F02F—CYLINDERS, PISTONS OR CASINGS, FOR COMBUSTION ENGINES; ARRANGEMENTS OF SEALINGS IN COMBUSTION ENGINES
    • F02F7/00—Casings, e.g. crankcases or frames
    • F02F7/006—Camshaft or pushrod housings

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Oil, Petroleum & Natural Gas (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Lubricants (AREA)
  • Medicines Containing Antibodies Or Antigens For Use As Internal Diagnostic Agents (AREA)
  • Photoreceptors In Electrophotography (AREA)
  • Steroid Compounds (AREA)
  • Window Of Vehicle (AREA)
  • Seal Device For Vehicle (AREA)
  • Noodles (AREA)
  • Medicines Containing Plant Substances (AREA)

Description

Prezenta invenție se referă la o compoziție de uleiuri lubrifiante, utilizate la motoarele cu combustie internă.
Uleiurile de lubrifiere, care sunt utilizate în motoarele cu combustie internă, 5 și în special la motoarele Diesel și cu aprindere prin scânteie, sunt permanent modificate și îmbunătățite pentru a furniza performanțe îmbunătățite. Diferite organizații, cum ar fi SIE (Societatea 10 Inginerilor Auto), SATM (Societatea Americană pentru Testări și Materiale) și IPA (Institutul de Petrol American), ca și diferiți producători de automobile, caută permanent să îmbunătățească per- 15 formanțele uleiurilor de lubrifiere. S-au stabilit diferite standarde care s-au modificat de-a lungul timpului prin eforturile acestor organizații. Cu cât motoarele s-au dezvoltat, în ceea ce privește puterea 20 și complexitatea, necesitățile de performanțe cerute au fost mărite, pentru a furniza uleiuri de lubrifiere care să prezinte o tendință redusă de deteriorare în condițiile de utilizare și astfel să reducă 25 uzura și formarea unor depuneri nedorite, cum ar fi materiale carbonatate și rășini, lacuri, zgură, care tind să adere la diferitele părți ale motoarelor și astfel să reducă eficiența acestora. în general, 30 s-au stabilit diferite clasificări ale uleiurilor și cerințe de performanțe pentru lubrifianți utilizați în cutiile de viteză, ce urmează a fi utilizați la motoarele cu aprindere prin scânteie în/și la motoa- 35 rele Diesel, datorită diferențelor în/și cerințele față de acestea, în astfel de aplicații Uleiurile de calitate, disponibile comercial și desemnate pentru motoarele cu aprindere prin scânteie, au fost 40 identificate și denumite în ultimii ani, drept uleiuri SF, când aceste uleiuri sunt capabile să satisfacă cerințele de performanțe ale clasificării SF ale serviciului API. S-a stabilit recent o nouă 45 clasificare API SF, acest ulei fiind denumit SG. Uleiurile denumite SG trebuie să răspundă cerințelor de calitate ale Clasificării API-SG care au fost elaborate pentru a asigura ca aceste uleiuri noi să 50 posede proprietățile adiționale dorite, cât și posibilități de performanțe mai mari față de cele cerute pentru uleiurile SF. Uleiurile SG trebuie concepute pentru a minimaliza uzura motorului, ca și depunerile respective și de asemenea, pentru a reduce la minimum îngroșarea lor în timpul utilizării. Uleiurile SG sunt realizate cu intenția de a îmbunătăți performanța și durabilitatea motorului atunci când sunt comparate prin teste cu celelalte uleiuri comercializate pentru motoarele cu aprindere prin scânteie. Caracteristica suplimentară a uleiurilor SG o reprezintă includerea cerințelor pentru categoria C (Diesel), în specificația SG. Pentru a satisface cerințele performanțelor pentru uleiurile SG, aceste uleiuri trebuie să satisfacă cu succes următoarele teste ale motoarelor Diesel și ale motoarelor cu motorină, care au fost stabili te drept standarde în industrie: testul Ford de Secvență VE; testul Buick, de secvență IIID; testul Oldsmobile de Secvență IID; testul CRC L-38 și testul 1 H 2 pentru un motor cu un cilindru Caterpillar. Testul Caterpillar este inclus în cerințele de performanțe ale uleiului pentru utilizare în motoarele Diesel sub sarcină redusă (performanța Diesel categoria C). Dacă se dorește a se poseda și clasificarea SG, pentru utilizare Diesel sau sarcină ridicată (categoria Diesel CC), formularea uleiului trebuie să satisfacă cerințele cele mai dure, în cazul testului 1 G 2, la motorul cu un cilindru Caterpillar. Cerințele pentru toate aceste teste au fost elaborate de către industrie și ele sunt descrise mai departe, în detaliu. Atunci când se dorește ca uleiurile de lubrifiere ale clasificării SG să prezinte și o economie îmbunătățită de carburant, uleiul trebuie să satisfacă și cerințele testului secvenței VI cu dinamometru pentru uleiurile de motor eficiente. S-a stabilit și o nouă clasificare pentru uleiul de motor Diesel, prin eforturile comune ale SAE, ASTM și API și noile uleiuri Diesel vor fi denumite CE. Uleiurile corespunzând noilor ce109861 rințe CE vor trebui să fie capabile să reziste la performanțele suplimentare care nu se întâlnesc în categoria actuală CD, incluzând testele Mack T-6, Mack T-7 și testele Cumins NTC-400. Un lubrifiant ideal, pentru majoritatea scopurilor, trebuie să posede aceeași viscozitate la toate temperaturile. Totuși, lubrifianții disponibile deviază de la această situație ideală. Materialele care au fost adăugate pentru a minimaliza schimbarea viscozității lubrifianților cu temperatura, sunt denumite modificatori de viscozitate, agenți de îmbunătățire a viscozității, agenți de îmbunătățire a indicelui de viscozitate sau agenți de îmbunătățire VI.
în general, materialele care îmbunătățesc caracteristicile VI ale uleiurilor de lubrifiere, sunt polimeri organici, solubili în uleiuri și acești polimeri includ poliizobutilena, polimetacrilatul (respectiv copolimeri ai diferiților alchilmetacrilați cu catene de lungimi diferite), copolimeri de etilenă și propilenă; copolimeri bloc de stiren și izopren hidrogenați și poliacrilați (de exemplu copolimeri de alchil acrilați având catene de diferite lungimi).
în compozițiile pentru uleiurile lubrifiante au fost incîuse alte materiale, care le permit satisfacerea diferitelor performanțe, detergenți, modificatori de fricțiune, inhibitori de coroziune etc. Agenții de dispersie sunt utilizați în acești lubrifianți, pentru a menține impuritățile, în special cele formate în timpul funcționării unui motor cu combustie internă, în suspensie, fără a le permite să se depună sub formă de zgură sau nămol. în literatura de specialitate au fost descrise materiale care prezintă proprietăți de îmbunătățire a viscozității cât și a dispersării uleiurilor. Un tip de compus, care posedă ambele proprietăți, se compune dintr-un schelet polimeric pe care s-au atașat unul sau mai mulți comonomeri care posedă grupări polare. Astfel de compuși sunt preparați frecvent prin operații de grefare, în care polimerul catenei pricipale reacționează direct cu un monomer adecvat Aditivii de dispersare pentru lubrifianți cuprind produse de reacție ale compușilor hidroxilici sau 5 aminelor cu acizii succinici substituiți sau derivații lor, care au fost de asemenea descriși în literatura de specialitate, în care sunt prezentați de exemplu agenți de dispersie reprezentativi pentru acest 10 tip (1). Atunci când aceștia se introduc în uleiurile de lubrifiere, compozițiile descrise în literatura de specialitate, funcționează mai întâi drept agenți de dispersie/detergenți și agenți de îm15 bunătățire a indicelui de viscozitate.
Compozițiile de uleiuri lubrifiante, cunoscute, nu întrunesc concomitent toate proprietățile necesare pentru a fi utilizate cu succes la motoarele cu com20 bustie internă.
Compoziția conform invenției înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că este constituită din: A) o cantitate majoră de ulei cu viscozitate de lubrifiere; 25 B) minimum 2% în greutate derivat carboxilic, obținut prin reacția dintre (B-l) cel puțin un agent de acilare succinic, substituit cu (B-2), un compus aminic care are în structură cel puțin o grupă 30 NH=, în care agenții de aciîare substituiți constau în grupări substituente și din grupări succinice și în care grupările substituente simt derivate de la polialchene, având Mn cu valori de la 1300 la 35 5000 și raportul Μη/Mw, cu valori cuprinse între 1,5 și 4,5, agenții de acilare având în structura lor în medie, cel puțin 1,3 grupări succinice pentru fiecare echivalent de grupări substituente 40 și C) 0,05...5% în greutate amestec de săruri metalice ale acizilor dihidrocarbilfosforoditioici în care, la cel puțin unul dintre acizii dihidrocarbilfosforoditioici, una din grupările hidrocarbil (C-l) este 45 izopropil sau butii secundar, iar cealaltă grupare (C-2) conține cel puțin 5 atomi de carbon și cel puțin 20% molare din toate grupările hidrocarbil din (C) să fie grupări izopropil, butii secundar sau ames50 tecuri ale acestor grupări, cu condiția ca cel puțin 25% molare din grupările hidrocarbil din (C) să fie grupări izopropil, grupări butii secundar sau amestecuri ale acestor grupări atunci când componentul (B) în compoziția lubrifiantă este sub 2,5%.
într-o variantă a compozițiilor de uleiuri lubrifiante, conform invenției, acestea conțin cel puțin 0,05% în greutate din gruparea izopropil, gruparea butii secundar sau amestecuri de aceste grupări derivate din amestecurile de săruri metalice ale acizilor fosforoditioici. Compozițiile acestor uleiuri mai pot conține și alte substanțe aditive convenabile, cum ar fi de exemplu D) cel puțin o sare neutră sau bazică a unui metal alcalino-pământos a unui compus organic acid și/sau E) cel puțin un derivat de ester carboxilic. într-o altă variantă, compozițiile uleioase, conform prezentei invenții, conțin aditivii de mai sus și alți aditivi, în cantități suficiente pentru a permite ca aceste uleiuri să satisfacă toate cerințele de performanțe ale Clasificării de Serviciu API, identificată ca SG și într-o altă variantă, compozițiile uleioase, conform prezentei invenții, conțin aditivii de mai sus și alți aditivi descriși în cele ce urmează, suficienți pentru a permite acestor uleiuri să corespundă cerințelor clasificării API, identificată ca CE.
Conform acestei specificații și conform revendicărilor, referințele la procentajele în greutate ale diferitelor componente, cu excepția componentei A) care este ulei, sunt pe bază chimică, în cazul în care nu se fac alte indicații. De exemplu, când compozițiile uleioase, conform prezentei descrieri de invenție, sunt descrise ca conținând cel mai puțin două procente în greutate din B) pe bază chimică se înțelege că, dacă componentul
B) este disponibil ca soluție de 50% concentrație în ulei, cel puțin 4% în greutate din soluția de ulei trebuie inclusă în compoziția uleiului.
Numărul de echivalenți de agenți de acilare depinde de numărul total de funcțiuni carboxilice prezente. La deter- minarea numărului de echivalenți pentru agenții de acilare, aceste funcții carboxilice, care nu sunt capabile de reacționare ca agenți de acilare de acid carboxilic, sunt excluse. în general, totuși, există un echivalent de agent de acilare pentru fiecare grupare carboxi, în acești agenți de acilare. De exemplu, există doi echivalenți de anhidridă derivată prin reacția unui mol de polimer olefinic cu un mol de anhidridă maleică. Unele tehnici convenționale sunt disponibile pentru determinarea numărului de funcțiuni carboxil (de exemplu indicele de aciditate, indicele de saponificare) și astfel numărul de echivalenți de agenți de acilare poate fi determinat cu ușurință de către specialiști.
Greutatea echivalentă a unei amine sau a unei poliamine este greutatea moleculară a aminei sau poliaminei împărțită la numărul total de atomi de azot prezenți în moleculă. Astfel, etilendiamina posedă o greutate echivalentă de jumătate din greutatea moleculară; dietilentriamina are greutatea echivalentă egală cu o treime din greutatea moleculară. Greutatea echivalentă a unui amestec de polialchilen poliamină disponibil comercial, poate fi determinat prin împărțirea greutății atomice a azotului (14) la procentul de azot conținut în poliamină și multiplicarea cu 100; astfel, un amestec de poliamine care conține 34% azot, ar avea o greutate echivalentă de 41,2. Greutatea echivalentă a amoniacului sau a unei monoamine este chiar greutatea moleculară a acestor compuși. Greutatea echivalentă a unei amine hidroxil substituită pentru a reacționa cu agenții de acilare ca să formeze derivatul carboxilic B), este greutatea moleculară împărțită la numărul total de grupări de azot prezente în moleculă. în scopul invenției de față, în prepararea componentei B), grupările hidroxilice sunt ignorate când se calculează greutatea echivalentă. Astfel, etanolamina ar avea o greutate echivalentă egală cu greutatea sa moleculară și dietanolamina ar avea o greutate echivalentă (fază de azot), egală cu greutatea moleculară. Greutatea echivalentă a unei amine hidroxi- substituite, folosite pentru a se forma derivați de esteri carboxilici (E) folositori prezentei descrieți de invenție, este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări hidroxil prezentat, iar atomii de azor sunt ignorați. Astfel, când se prepară esteri, cum âr fi de exemplu dietanolamina, greutatea echivalentă reprezintă o jumătate din greutatea moleculară a dietanolaminei. Termenii de substituent, agent de aciiare și agent de aciiare succinic substituit, vor avea semnificațiile lor normale. De exemplu, un substituent este un atom sau o grupare de atomi care înlocuiește alt atom sau o grupare de atomi într-o moleculă, ca rezultat al unei reacții. Termenii de agent de aciiare sau agent de aciiare succinic substituit se referă la compusul în sine și nu includ reactanții care nu reacționează și care sunt utilizați pentru formarea agentului de aciiare sau a agentului de aciiare succinic substituit
A) Ulei cu viscozitate de lubrifiere. Uleiul care se utilizează la prepararea lubrifianților conform prezentei invenții, poate să fie bazat pe uleiuri naturale, sintetice sau amestecurile acestor uleiuri. Uleiurile naturale cuprind uleiurile animale și uleiurile vegetale (de exemplu uleiul de ricin, untura de porc), ca și uleiul mineral pentru lubrifiere, cum ar fi de exemplu uleiurile de petrol lichide și uleiurile de lubrifiere, tratate cu solvenți sau cu acizi (minerali), ale unor tipuri de parafine naftenice sau parafinice-naftenice mixte. De asemenea, sunt folositoare uleiurile având viscozitate de lubrifiere derivate de cărbune sau argilă din șisturi, mamă. Uleiurile de lubrifiere sintetice cuprind uleiurile hidrocarbonate și uleiurile hidrocarbonate halogen substituite cum ar fi de exemplu polibutilena, polipropilena, copolimerii propilenă-izobutenă, polibutilenele clorură te etc.; poli-(l- hexenele); poli-(l-octenele); poli(1-decenele) etc., precum și amestecul acestora; alchilbenzenii (de exemplu, do- decilbenzenii, tetradecilbenzenii, dinonilbenzenii, di-(2-etilhexil)-benzenii etc.); polifenolii (de exemplu difenolii, terfenilii, polifenolii alchilați etc.); eterii difenilici alchilați și sulfurile difenil alchilate și derivații acestora, compușii analogi și homologi și alți compuși asemănători.
Polimerii oxid alchilenici și interpolimerii și derivații acestora, ale căror grupări hidroxilice terminale au fost modificate prin esterificare, eterificare etc., constituie altă clasă de uleiuri lubrifiante, sintetice, cunoscute, care poate fi de asemenea utilizată. Aceasta se poate exemplifica prin uleiurile preparate prin polimerizarea oxidului de etilenă sau oxidului de propilenă, eterii arilici ai acestor polimeri polioxialchilenici și esterii alchilici ai acestor polimeri polioxialchilenici (ca de exemplu eterglicolul metilizopropilenic care are greutatea moleculară medie de aproximativ 1000, eterul difenilic al polietilenglicolului care are greutatea moleculară medie de aproximativ 500...1000, eterul difenilic al polipropilenglicolului care are greutatea moleculară de aproximativ 1000...15000 etc.) sau esterii monocarboxilici sau policaiboxilici ai acestor compuși, de exemplu esteri ai acidului acetic, amestecuri de esteri ai acizilor grași, având de la 3 la 8 atomi de carbon sau diesteri ai acizilor oxo cu 13 atomi de carbon ai tetraetilenglicolului.
O altă clasă convenabilă de uleiuri sintetice, pentru lubrifiere, care poate fi utilizată, cuprinde esterii acizilor dicarboxilici (ca de exemplu acidul ftalic, acidul succinic, acizii alchil succinici, acizii alchenilsucdnici, acidul maleic, acidul azealic, acidul suberic, acidul sebacic, acidul fumărie, acidul adipic, dimerul acidului linoleic, acidul malonic, acizii alchilmalonici, acizii alchenil malonici etc.) cu diferiți alcooli (de exemplu alcoolul butilic, alcoolul hexilic, alcoolul dodecilic, alcoolul 2-etilhexilic, etilenglicolul, dietilenglicolul, monoeterul propilenglicolului etc.). Ca exemple specifice de astfel de eteri se pot da dibutiladipatul, di(2-etilhexil) -sebacatu 1, dz-n-hexi ifumara tul, dioctil sebacatul, diizooctilazelatul, diizododecilazelatul, dioctilftalatul, didecilftalatul, dieicosilsebacatul, diesterul 2etilhcxilic al dimerului acidului linoleic, esterul complex, format prin reacția unei molecule de acid sebacic cu două molecule de tetrametilenglicol §i două molecule de acid 2-etilhexanoic și alți compuși asemănători.
Esterii utilizați ca uleiuri sintetice includ deci pe cei formați din acizii monocarboxilici având de la 5 atomi de carbon până la 12 atomi de carbon și polioli și eterii polioli, ca de exemplu neopentilglicolul, trimetilolpropanul, pentaeritritol, dipentaeritritol, tripentaeritritol etc.
Uleiurile pe bază de silicon, ca de exemplu uleiurile polialchilsiloxan, poliarilsiloxan, polialcoxisiloxan sau poliariloxisiloxan și uleiurile silicate, care cuprind o altă clasă utilizată de lubrifianți sintetici (de exemplu silica tul tetraetilic, silicatul tetraizopropilic, tetra-(2- etilhexil) -silicatul, ietra-(4-metiIhexil)-silicatul, tetra-(paraterțiar-butilfenil)-silicatul, hexil-(4-metil-2- pentoxi)-disiloxanul, poli( -metil) -siloxanii, poli-(metilfenil) siloxanii etc.). Alte uleiuri lubrifiante sintetice includ esterii lichizi ai acizilor fosforoși și fosforici (ca de exemplu fosfatul de tricresil, fosfatul de trioctil, esterii dietilici ai acidului decanfosforic etc.), tetrafuranii polimerici și alți compuși asemănători.
Uleiurile nerafinate, rafinate și rerafinate, cum sunt uleiurile naturale sau uleiurile sintetice (ca și amestecurile acestora formate din 2 sau mai multe uleiuri) ale tipurilor descrise mai înainte, pot fi utilizate de asemenea. Uleiurile nerafinate sunt cele obținute direct din sursele naturale sau sintetice, fără un tratament de purificare ulterioară. De exemplu, un ulei obținut din argilele de șisturi, direct prin operații de retortă, ulei de petrol, obținut direct prin distilarea primară sau un ulei ester, obținut direct printr-un proces de esterificare, fiind utilizat fără un alt tratament, ar reprezenta exemple de uleiuri nerafinate. Uleiurile rafinate sunt acele uleiuri care sunt similare cu cele rafinate, cu excepția faptului că acestea au fost tratate mai departe printr-una sau mai multe forme de purificare, pentru a se îmbunătăți una sau mai multe propreități. Multe din aceste tehnici de purificare sunt cunoscute din literatura de specialitate, cum ar fi de exemplu extracția cu solvenți, hidro tratarea, distilarea secundară, extracția cu acid sau bază, filtrarea, percolarea etc. Uleiurile rerafinate sunt obținute prin procedee similare cu cele utilizate în obținerea de uleiuri rafinate și care au fost deja utilizate în acest scop. Astfel de uleiuri rafinate sunt obținute prin procedee cunoscute, uleiurile rerafinate, sunt de exemplu uleiurile reciclate sau uleiurile reprelucrate și adesea prelucrate în plus prin tehnici menite să îndepărteze aditivii uzați și produsele de degradare a uleiurilor.
B) Derivați carboxilici. Componenta B, care este utilizată în uleiurile de lubrifiere ale prezentei descrieri de invenție, reprezintă cel puțin o compoziție de derivat carboxilic, produsă prin reacționarea (B-L) a cel puțin unui compus aminic care conține cel puțin o grupare H-N< și în care acest agent de acilare constă dintr-o grupare de substituenți, derivată dintr-o polialchenă caracterizată printr-o valoare Mn de aproximativ 1300 până la aproximativ 5000 și un raport Mw/Mn de aproximativ 1,5 până la aproximativ 4,5, acești agenți de acilare fiind caracterizați prin prezența în structurile lor a unei medii de cel puțin 1,3 grupări succinice, pentru fiecare greutate^ echivalentă a grupărilor substituente. în general, reacția cuprinde de la aproximativ 0,5 echivalenți și până la 2 moli din compusul amino per echivalent de agent de acilare.
Derivații carboxilici (B) sunt incluși în compozițiile uleiurilor pentru a se îmbunătăți proprietățile de dispersare și VI ale compozițiilor uleioase. în general, de la aproximativ 2% până la aproximativ 10...15% în greutate din componentul (B) se pot include în compozițiile uleiurilor. Compozițiile uleiurilor pot conține de obicei de preferință, cel puțin 2,5% și adesea cel puțin 3% în greutate din componentul (B).
Agentul de acilare succinic substituit (B-l), utilizat pentru prepararea derivatului carboxilic (B) poate fi caracterizat prin prezența în structura sa a 2 grupări sau a 2jumatâți. Prima grupare sau prima jumătate prin conveniență se înțeleg grupări de substituție și este derivată de la polialchenă. Polialchena, de la care grupările substituite sunt derivate, este caracterizată prin Mn (numărul greutății moleculare medii), având valoarea de aproximativ 1300 până la aproximativ 5000 și o valoare a raportului Mw/Mn de cel puțin aproximativ 1,5 și mult mai general de la aproximativ 1,5 până la aproximativ 4,5 sau de la aproximativJ.,5 până la aproximativ 4,0. Prescurtarea Mw este în mod convențional un simbol care reprezintă greutatea moleculară medie gravitațională. Cromatografia gel permetație (GPC) este o metodă pentru determinarea, atât a greutății medii cât și a întregii distribuții a greutății moleculare medii a polimerilor. Conform scopului prezentei descrieri de invenție, se utilizează o serie de polimeri formați ai izobutenei, poliizobutilenei, pentru calibrarea standard în cromatografia de tip GPC.
Tehnicile pentru determinarea valorilor Mn și Mw ale polimerilor sunt bine cunoscute și sunt descrise în numeroase cărți de articole de specialitate. De exemplu, metodele pentru determinarea valorii Mn și a distribuției greutății moleculare a polimerilor sunt descrise în W.W. Yan,
J.J. Kinklgnd și D.D. Bly, Modem Size Exclusion Liquid Chromatographs, J. Wiley, Inc. 1979. A doua grupare sau jumătate din agentul de acilare se referă în cadrul prezentei descrieri de invenție la grupările succinice. Grupările succinice sunt acele grupări caracterizate prin structura de mai jos:
OO
0II
X - C - C - C - C - X’ -(I) llll în care X și X’ sunt identici sau diferiți, cu condiția ca cel puțin unul din X sau X’ este astfel ca agentul de acilare succinic substituit să poată funcționa ca agenți carboxilici de acilare. Astfel, cel puțin unul din radicalii X și X’ trebuie să fie astfel ca agentul de acilare substituit să poată forma amide sau amine sub formă de săruri cu compușii amino și să funcționeze așadar ca agenți de acilare ai acizilor carboxilici convenționali. Reacțiile de transesterificare și reacțiile de transaminare sunt considerate pentru scopul prezentei invenții, ca reacții de acilare convenționale.
Astfel, X și/sau X’ reprezintă grupări uzuale, ca de exemplu -OH, -O- hidrocarbil, -C-M+, în care M+ reprezintă un echivalent de cation metal, amoniu sau amină, -NH2, -CI, -Br și X și X’ la un loc pot fi -O- astfel ca să formeze anhidrida. Identitatea specifică a grupării X și X’, care nu este una din cele de mai sus, nu este critică atâta timp cât prezența acesteia nu previne gruparea care rămâne să participe la reacțiile de acilare. De preferință totuși, X și X’ sunt fiecare astfel aleși ca ambele funcții carboxilice ale grupei succinice, adică atât -C(O)X și - COX’ să poată participa la reacțiile de acilare. Una din valențele nesatisfăcute din gruparea următoare:
I I
-c-cI I din formula I, formează o legătură carbon-carbon cu un atom de carbon din A gruparea substituentă. In timp ce o alta valență nesatisfăcută poate fi satisfăcută printr-o legătură similară cu aceeași grupare sau o grupare diferită de substituent, o astfel de valență este satisfăcută prin hidrogen - -H-. Agenții de acilare succinici substituiți sunt caracterizați prin prezența în cadrul structurii acestora a unei medii de cel puțin 1,3 grupări succinice (adică grupări care corespund formulei I), pentru fiecare greutate echivalentă a grupărilor substituente. Pentru scopul acestei invenții, greutatea echivalentă a grupărilor substituente este numărul obținut prin împărțirea valorii Mn a polialchenei din care derivă substituentul la greutatea totală a grupărilor substituente, prezente în agenții de acilare succinici substituiți. Astfel, dacă un agent de acilare succinic, substituik este caracterizat printr-o greutate totală a grupărilor substituente de 40000 și valoarea Mn pentru polialchene din care derivă gruparea substituentă este de 2000, atunci agentul de acilare succinic substituit este caracterizat printr-un total de 20 greutăți echivalente (40000/2000 = 20) a grupărilor substituente. De aceea, agentul succinic de acilare special trebuie să fie așadar caracterizat prin prezența în structura sa a cel puțin 26 grupări succinice, pentru a satisface una din cerințele agenților de acilare succinici, conform prezentei descrieri de invenție.
O altă cerință pentru agenții de acilare succinici, constituiți, este aceea că grupările substituente trebuie să fie derivate de la polialchene caracterizate printr-o valoare a raportului Mw/Mn de cel puțin aproximativ 4,5. Valorile de la 1,5 până la aproximativ 4,5 sunt în special utilizate.
In literatura de specialitate se cunosc polialcheneleavândvalorile discutate mai sus pentru Mn și Mw și acestea pot fi preparate prin procedee convenționale. De exemplu, unele din aceste polialchene sunt descrise în US 4234435, făcânduse referiri la astfel de polialchene, care sunt utilizate în prezenta invenție. Diferite astfel de polialchene, în special polibutenele, reprezintă produse comerciale convenabile.
în mod preferat, grupările succinice corespund în general la formula următoare: - CH - C(O)R
I (II)
CH2 - C(O)R1 în care radicalii R și Ri reprezintă fiecare independent o grupare selectată dintre -OH-, -CI-, -O-alchil cu un număr redus de atomi de carbon și când sunt luați la un loc, radicalii R și Ri reprezintă -O-. în următorul caz, gruparea succinică este o grupare de anhidridă succinică. Toate grupările succinice dintr-un agent de acilare succinic particular nu sunt necesare să fie identice, dar ele pot fi identice. De preferință, grupările succinice corespund la următoarele formule:
//θ
-H—C-OH-CH-C
I sau | O (III)
CH2-C-OHCH2-C
ΌO (A)(B) și amestecurile dintre IHA și IIIB.
Furnizarea de agenți de acilare, succinici, substituiți, în care grupările succinice sunt identice sau diferite, este ceva uzual în specialitate și se poate realiza prin procedee convenționale, de exemplu însăși tratarea agenților de acilare sucdnici, substituiți (de exemplu hidrolizarea anhidridei în acidul liber sau transformarea acidului liber într-o clorură acidă, cu clorura de tionil) și/sau selectarea reactanților maleic și fumărie adecvați. După cum s-a menționat mai înainte, numărul minim de grupări succinice, pentru fiecare greutate echivalentă din gruparea substituentă, este de 1,3. Numărul maxim nu va depăși în general
4,5. în general, minimul va fi de aproximativ 1,4 grupări succinice, pentru fiecare greutate echivalentă de grupare substituită. Un interval bazat pe acest minim este de cel puțin 1,4 până la 3,5 și mai specific, de la aproximativ 1,4 la aproximativ 2,5 grupări succinice per greutate echivalentă de grupări substituente. în plus față de grupările succinice substituite, preferate, în care preferința depinde de numărul și identitatea grupărilor succinice, pentru fiecare greutate echivalenta din gruparea substituentă, această preferință este bazată pe identitatea și caracterizarea polialchilenelor din care derivă grupele substituente. Referitor la valoarea Mn de exemplu, un minim de aproximativ 1300 și un maxim de aproximativ 5000 sunt preferate cu o valoare Mn în intervalul de la aproximativ 1500 până la aproximativ 5000 de preferință. O valoare și mai preferată este cea din domeniul a aproximativ 2000, iar intervalul cel mai adecvat pentru Mn este de la aproximativ 1500 până la aproximativ 2400.
înainte de a se trece la o discuție privind polialchenele din care sunt derivate grupările substituente, trebuie menționat că, aceste caracteristici preferate ale agenților succinici de acilare trebuie înțelese ca fiind independente și dependente. Acestea sunt independente în sensul că de exemplu, o preferință pentru un minim de 1,4 sau 1,5 grupări succinice per greutate echivalent de grupări substituente, nu este legată de o valoarea preferată pentru Mn și pentru raportul Mw/Mn. Acestea sunt însă dependente în sensul că de exemplu, atunci când se combină cu o preferință pentru un minim de 1,4 sau 1,5 grupărijșuccinice cu valori mai preferate pentru Mn și/sau Mw/Mn, combinația preferințelor descrise în fapt exemplifică realizarea unor preferințe ale prezentei invenții. Astfel, diferiții parametri sunt astfel concepuți ca să poată fi luați în considerație ca atare în raport cu parametrul particular care este discutat, dar care poate fi de asemenea combinat cu alți parametri pentru a identifica alte preferințe. Același concept este valabil în prezenta descriere de invenție în ceea ce privește valorile, domeniile, raporturile, reactanții și alte preferințe, dacă nu se fac alte specificații.
_ într-un exemplu de realizare, când Mn pentru polialchenă este la limita inferioară a domeniului, adică de aproximativ 1300, raportul grupărilor succinice față de grupările de substituent derivate din aceste polialchene din agentul de acilare, este de preferință mai mare decât atunci când de exemplu_Mn este de 1500. Invers, când valoarea Mn pentru polialchenă este mai mare, de exemplu de 2000, raportul poate fi mai mic decât atunci când Mn pentru polialchenă este de exemplu 1500. Polialchenele din care derivă grupările substituente, sunt homopolimeri și interpolimeri ai monomerilor de olefîne polimerizabile cu de la 2 până la aproximativ 16 atomi de carbon, de obicei 2 până la 6 atomi de carbon. Interpolimerii sunt cei în care doi sau mai mulți polimeri ai olefinelor sunt interpolimerizați, conform unor procese convenționale, bine cunoscute, pentru formarea polialchenelor având unități în structura lor derivate de la fiecare din aceste două sau mai multe olefîne monomere. Astfel, interpolimerii, așa cum se utilizează în prezenta descriere de invenție, includ copolimerii, terpolimerii, tetrapolimerii și alții asemănători. Așa cum se menționează de obicei în literatura de specialitate, polialchenele, din care sunt derivate grupările substituente, sunt adesea în mod convențional referitoare la poliolefine.
Monomerii olefinelor, din care sunt derivate polialchenele, sunt monomeri de olefine polimerizabile, caracterizați prin prezența a uneia sau a mai multor grupări etilenice nesaturate (de exemplu >C=C<); astfel, aceștia sunt monomeri monoolefinici, ca de exemplu monomeri ai etilenei, propilenei, butenei-1, izobutenei și octenei-1 sau monomeri poliolefinici (de obicei monomeridiolefinici uzuali) ca de exemplu butadiena-1,3și izoprenul.
Acești monomeri de olefine sunt de obicei olefine terminale polimerizabile; astfel, olefinele sunt caracterizate prin prezența în structura lor a grupării > C = CH2. Mai mult decât atâb monomerii olefinelor interne polimerizabile (uneori se referă la olefine medii în literatura de specialitate), se caracterizează prin prezența în structura lor a grupării următoare: ι i ( ( -C-C= C-Cși pot fi utilizați pentru formarea polialchenelor. Când se utilizează monomeri interni olefinici, aceștia vor fi utilizați cu olefinele terminale, pentru a se obține polialchenele care reprezintă interpolimeri. Conform scopului prezentei descrieri de invenție, când un monomer olefinic, polimerizat special, poate fi clasificat, atât ca olefină terminală, cât și ca olefină internă, aceasta poate fi considerată a fi o olefină terminală, conform scopului prezentei invenții. Unii din agenții de acilare succinici substituiți (B-l utilizați la prepararea esterilor carboxilici
B) sunt descriși în brevetul US 4234435. Agenții de acilare descriși în literatura de specialitate sunt caracterizați ca având grupări substituente derivate de la polialchene având valori Mn de aproximativ 1300 până la aproximativ 5000 și o valoare a raportului Mw/Mn de aproximativ 1,5 până la aproximativ 4.
Aceasta este o preferință generală pentru polialchene hidrocarbonate alifatice, fără grupări aromatice și cicloalifatice. în cadrul acestei preferințe generale, există o preferința pentru polialchenele care sunt derivate de la grupări care constau din homopolimeri și interpolimeri ai olefinelor hidrocarbonate terminale, având 2 până la aproximativ 16 atomi de carbon. Această preferință în continuare este condiționată de faptul că, în timp ce interpolimerii olefinelor terminale sunt de obicei preferați, interpolimerii care conțin eventual până la aproximativ 40% de unități de polimeri derivate de la olefine interne cu până la 16 atomi de carbon sunt de asemenea preferate. O clasă preferată este cea care este selectată dintr-o grupare care constă din homopolimeri și interpolimeri ai olefinelor terminale cu 2 până la 6 atomi de carbon, în special de la 2 până la 4 atomi de carbon. Mai mult decât atât, o altă clasă preferată de polialchene este cea care menține ultimele polialchene preferate, eventual cele care conțin până la 25% unități polimere derivate de la olefinele interne, cu până la aproximativ 6 atomi de carbon.
Este evident ca, preparând polialche18 nele descrise mai sus, se satisfac cerințele diferitelor criterii pentru Mn și Mw/Mn reprezintă, în literatura de specialitate, ceea ce face parte din prezenta descriere de invenție. Tehnicile care sunt prezentate real în literatura de specialitate, includ controlul temperaturilor de polimerizare, inițiator și/sau catalizator, utilizându-se grupări cu catene terminale în procedeele de polimerizare și altele asemănătoare. Alte tehnici convenționale, ca de exemplu striparea (inclusiv striparea în vacuum) la un capăt foarte subțire și/sau degradarea oxidativă sau mecanică a polialchenei cu greutate moleculară ridicată, pentru a se produce polialchene cu greutate moleculară scăzută, se pot de asemenea utiliza.
La prepararea agenților de acilare succinică, substituiți, conform prezentei invenții, una sau mai multe polialchene, descrise mai sus, reacționează cu unul sau mai mulți reactanți selectați dintr-o grupare care constă din reactanți maleici sau fumăriei cu formula genrală:
X(O)C-CH = CH-C(O)X’ (IV) în care X și X’ sunt definiți mai înainte în formula I. De preferință, reactanții maleici și fumăriei vor fi unul sau mai mulți compuși care corespund formulei generale:
RC(O)-CH=CH-C(O)Ri (V) în care radicalii R și Rl sunt definiți, ca mai sus în formula II. De obicei, reactanții maleici și fumăriei pot fi acidul maleic, acidul fumărie, anhidridă maleică sau un amestec de doi sau mai mulți din acești compuși. Reactanții maleici sunt de obicei preferați înaintea reactanților fumăriei, deoarece aceștia din urmă sunt mai puțin convenabili și în general reacționează real cu polialchenele (sau cu derivații acestora) pentru a se prepara agenții de acilare succinici, substituiți, conform prezentei descrieri de invenție. Reactanții preferați în special sunt acidul maleic, anhidrida maleică și amestecul acestor compuși. De obicei, se utilizează anhidrida maleică, datorită ușurinței în reacție și disponibilității acesteia.
In literatura de specialitate sunt descrise diferite procedee utilizate pentru prepararea agenților de acilare.
Pentru conveniență și brevetare, termenul de reactant maleic este adesea utilizat în prezenta descriere de invenție. Atunci când se utilizează, se înțelege că termenul este generic pentru reactanții acizi selectați dintre reactanții maleici și fumăriei care corespund formulelor generale IV și V, incluzând un amestec din acești reactanți. Reactivii de acilare descriși mai sus sunt intermediari în procedeele de preparare a compozițiilor de derivați carboxilici (B) care cuprind reacția dintre unul sau mai mulți (B-l) reactivi de acilare cu (B-2) cel puțin un compus amino caracterizat prin prezența în structura lor a cel puțin unei grupări HN<.
Compusul amino (B-2) caracterizat prin prezența în structura sa a cel puțin unei grupări HN< poate fi un compus monoaminic sau un compus poliaminic. Amestecurile a doi sau mai mulți compuși amino pot fi utilizate în reacția cu unul sau mai mulți reactanți de acilare, conform cu prezenta descriere de invenție. De preferință, compusul amino conține cel puțin o grupare amino primară (de exemplu -NH2) și preferabil amina este o poliamină, în special o poliamină care conține cel puțin două grupări -ΝΉ-, fiecare din acestea având ambele amine primare sau secundare. Aminele pot fi amine alifatice, aromatice, cicloalifatice sau heterociclice. Poliaminele nu numai că rezultă, în derivații de acizi carboxilici din aceste compoziții și sunt de obicei mult mai eficienți, ca aditivi dispersanți / detergenți, dar aceste poliamine preferate rezultă din derivații carboxilici ai compozițiilor care prezintă proprietăți îmbunătățite mult mai pronunțate.
Printre aminele preferate sunt poliaminele polialchilenice. Poliaminele polialchilenice includ pe cele cu formula generală următoare:
R3N-(U-N)n-R3 (VI) i I R3 R3 în care n este de la 1 la aproximativ 10; fiecare radical R3 este independent un atom de hidrogen, o grupă hidrocarbil sau hidroxi substituită sau o grupare hidrocarbil amino-substituită având peste aproximativ 30 de atomi sau două grupări R3 pe diferiți atomi de azot care se pot uni pentru a forma o grupare U, cu condiția ca cel puțin o grupare R3 să fie un atom de hidrogen și U este o grupare alchilen cu cel puțin 2 până la aproximativ 10 atomi de carbon. De preferință, U este etilen sau propilen. Se preferă în special poliaminele alchilenice, în care fiecare radical R3 este hidrogen sau o grupare hidrocarbil aminosubstituită, iar amestecul lor de poliamine etilenice fiind preferate. în mod obișnuit, n are o valoare medie de la aproximativ 2 până la aproximativ 7. Astfel de poliamine alchilenice includ metilen poliaminele, etilenpoliaminele, butilenpoliaminele, propilenpoliaminele, pentilenpoliaminele, hexilenpoliaminele, heptilenpoliaminele. Homologii superiori ai acestor amine și piperazinele alchil substituite aminice sunt de asemenea incluse. Poliaminele alchilenice, utilizate la prepararea compozițiilor derivate carboxilice (B), includ etilenamina, trietilentetramina, propilendiamina, trimetilendiamina, hexametilendiamina, decametilendiamina, octametilendiamina, dz(heptametilen)triamina, tripropilentetramina, tetraetilenhexamina, tetraetilenpentamina, pentametilenhexamina, <#-(trimetilen)-triamina, N-(2-aminoetil) -piperazina, l,4-bis-(2aminoetil)-piperazina și alți compuși ase-mănători. Homologi superiori așa cum s-au obținut prin condensarea a două sau mai multe amine alchilenice ilustrate mai sus, sunt amestecuri de două sau mai multe poliamine din oricare descrise mai sus.
Poliaminele etilenice, ca de exemplu cele menționate mai sus, sunt special cele utilizate din motive de economie și eficacitate. Astfel de poliamine sunt descrise în detaliu în literatura de specialitate. Astfel de compuși preparați sunt rezultați prin reacția dintre clorură de alchilen cu amoniac sau prin reacția dintre etilenimina cu un reactiv cu ciclu deschis ca de exemplu amoniac etc. Acești reactanți rezultă la producerea unor amestecuri complexe de poliamine alchilenice, incluzând produsele de condensare ciclice, ca de exemplu piperazinele. Amestecurile sunt utilizate în special la prepararea unor derivați carboxilici (B), utilizați în prezenta descriere de invenție. în altă ordine de idei, se pot de asemenea obține produse foarte satisfăcătoare, prin utilizarea poliaminelor alchilenice pure.
Alte tipuri de amestecuri de poliamine utilizate sunt cele rezultate din striparea amestecurilor de poliamine descrise mai înainte. La acest caz, poliaminele cu greutate moleculară mai mică și substanțele volatile contaminate sunt îndepărtate din amestecurile de poliamine alchilenice, pentru a se obține un reziduu care este adesea denumit poliamine inferioare. în general, poliaminele alchilenice inferioare pot fi caracterizate ca având mai puțin de două, de obicei mai puțin de un procent (în greutate) de material, având punctul de fierbere sub aproximativ 200°C. în cazul poliaminelor etilenice inferioare, care sunt cu adevărat în mod real disponibile și care se găsesc a fi foarte utilizate, aceste poliamine inferioare conțin mai puțin de aproximativ 2% (în greutate) de dietilentriamină totală (DETA) sau de trietilentetramină (TETA). O mostră tipică din aceste poliamine etilenice inferioare, obținută de la Compania Dow Chemical, Portul Iber Texas denumită B-100, prezintă o greutate specifică la temperatura de 15,6°C, de 1,0168, un procent în greutate azot de 33,15 și o viscozitate la temperatura de 40°C de 121 cSt Analiza gaz cromatografică a unei mostre a arătat că aceasta conține aproximativ 0,5% capete ușoare(probabil DETA), 0,72% TETA, 21,74%, tetraetilenpentamină și 76,61% pentaetilenhexamină și alte valori superioare (în greutate). Aceste poliamine etilenice inferioare conțin produse de condensare ciclice, cum ar fi de exemplu piperazina și compuși analogi superiori ai dietilentriaminei, trietilentetraminei și alte valori asemănătoare. Aceste poliamine etilenice inferioare pot reacționa numai cu agentul de acilare, iar în acest caz reactantul aminic este format în principal din aceste produse alchilenpoliaminice inferioare sau aceste produse pot fi folosite în reacție cu alte amine și poliamine sau alcooli sau amestecurile acestora. în ultimul caz, cel puțin un reactant aminic cuprinde produsele alchilpoliaminice inferioare. Alte poliamine care pot reacționa cu agenți de acilare (B-l) conform cu prezenta descriere de invenție sunt descrise în US 3272746; 3522179; 4234435.
Compozițiile de derivați carboxilici (B), produse prin acilarea reactanților (B-l) care reacționează cu compușii aminici (B-2), descriși mai sus, cuprind amine adiate, cum ar fi de exemplu săruri aminice, amide, imide și imidazoline, ca și amestecurile acestor compuși. Pentru a prepara derivații carboxilici, plecând de la reactivii de acilare și compușii aminici, se încălzesc una sau mai multe produse din cele două categorii menționate, eventual în prezența unui lichid/solvent/diluant organic, care este substanțial inert, la temperaturi cuprinse de la aproximativ 20°C până la punctul de descompunere (punctul de descompunere fiind definit ca mai înainte), dar în mod normal la temperaturi cuprinse de la aproximativ 100°C până la aproximativ 300°C, cu condiția ca temperatura de 300°C să nu^ depășească punctul de descompunere. în mod normal se utilizează temperaturi cuprinse între 125 și 250°C. Agentul de acilare și compusul aminic reacționează în cantități suficiente pentru a furniza aproximativ o jumătate de echivalent până la doi moli de compus aminic per echivalent de agent de acilare. Deoarece agenții de acilare (B-l) pot reacționa cu compuși aminici (B-2) în același mod ca și agenții de acilare cu greutatea moleculară mare, aceștia pot reacționa cu amine așa cum se menționează în literatura de specialitate (US 31728921; 3219666).
Pentru a se obține compoziții de derivați carboxilici prezentând capacitatea de îmbunătățire a indicelui de viscozitate, s-a găsit în general că este necesar ca agenții de acilare să reacționeze cu amine polifuncționale, de exemplu, poliaminele având două sau mai multe grupări primare și/sau amine secundare, care sunt preferate. Desigur totuși, nu este necesar ca întreaga cantitate de compus aminic care reacționează cu agenții de acilare să fie polifuncțională. Astfel, se pot folosi cantități de compuși aminici monofuncționali și polifuncționali. Intr-un exemplu de realizare, agentul de acilare este adus în reacție de la aproximativ 0,70 echivalenți până la mai puțin de un echivalent (adică 0,95 echivalenți) din compusul amino per echivalent de agent de acilare. Limita inferioară la echivalenții de compus amino poate fi de 0,75 sau chiar de 0,80, până la aproximativ 0,90 sau chiar de 0,95 echivalenți per echivalent de agent de acilare. Astfel, intervale mai mici de echivalenți de agenți de acilare (B-l) față de compușii amino (B-2) pot fi de la aproximativ 0,70 la aproximativ 0,90 sau aproximativ 0,75 până la aproximativ 0,85. In unele situații se pare cel puțin, că atunci când echivalentul compusului amino este de 0,79 aproximativ, la fel ca și pentru compusul amino, per echivalent de compus de adiate, eficiența derivaților carboxilici ca dispersanți este redusă. într-o variantă a prezentei invenții, cantitățile relative de agenți de acilare și de amino sunt astfel alese încât derivatul carboxilic să nu conțină de preferință nici o grupare carboxil liberă. Intr-o altă variantă a prezentei invenții, agentul de acilare intră în reacție de la aproximativ 1,0 la 1,1 până la aproximativ 1,5 echivalenți de compus amino per echivalent de compus agent de acilare. Pot fi utilizate cantități crescânde din compusul amino. Cantitatea de compus amino (B-2), din intervalele de mai sus, care poate reacționa cu agentul de acilare (B-l) depinde în parte și de numărul și tipul de atomi de azot prezenți. De exemplu, o cantitate mică de poliamină, care conține una sau mai multe grupări -NH2, este necesară pentru a reacționa cu un agent de acilare dat, în raport cu o poliamină care posedă același număr de atomi de azot și de grupări -NH2 care pot fi mai puține sau pot fi absente. O grupare -NH2 poate reacționa cu două grupări - COOH, pentru a forma o imină. Atunci când numai atomii de azot secundari sunt prezenți în compusul aminic, fiecare grupare -Mn poate reacționa numai cu o grupare -COOH. în conformitate cu cele menționate mai sus, cantitatea de poliamină, din intervalele menționate, care trebuie să reacționeze cu agentul de acilare, pentru a se forma derivați carboxilici potrivit invenției de față, se poate determina ușor din considerarea numărului și tipurilor de atomi de azot din poliamină (adică -NH2, -NH și =H-). In pîus față de cantitățile relative de agent de acilare și de compusul aminic care se utilizează, pentru a se forma compoziție carboxilică derivată, alte caracteristici ale compozițiilor de derivat carboxilic, utilizate în prezenta descriere de invenție, sunt valorile Mn și Mw/Mn ale polialchenei, ca și prezența în cadrul agenților de acilare a unei medii de cel puțin 1,3 grupări succinice pentru fiecare greutate echivalentă din grupările substituente. Când toate aceste caracteristici sunt prezentate în compozițiile de derivat carboxilic B), compozițiile de uleiuri de lubrifiere, conform prezentei invenții, prezintă proprietăți noi și îmbunătățite, fiind caracterizate prin performanțe îmbunătățite în motoarele cu combustie internă.
Raportul grupărilor succinice față de greutatea echivalentă a grupării substituente prezente în agentul de acilare poate fi determinată din numărul de saponificare al amestecului reacționat corectat pentru a ține seama de polialchena nereacționată prezentă în amestecul de reacție la sfârșitul reacției (în general se fac referiri în continuare la filtrat sau la reziduul din exemplele care urmează). Numărul de saponificare este determinat folosind procedeul ASTM D-34. Formula pentru calcularea raportului din numărul de saponificare este următoare:
(Mn) (Sap.No.corectat) Raport=--------------------112,200-98(Sap.No.corectat)
Numărul de saponificare corectat se obține prin împărțirea numărului de saponificare, la procentul de polialchenă luat în reacție. De exemplu, dacă un procent de 10% nu a reacționat în cazul polialchenei și numărul de saponificare al filtratului sau al reziduului este 95, atunci numărul de saponificare corectat va fi 95:0,90=105,5.
Compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei invenții, prezintă avan taje prin faptul ca au o tendință redusă de deteriorare în condițiile de uzură și o reducere a uzurii și formării de depozite nedorite de lacuri, materiale carbonatate și materiale rășinoase care tind să adere la diferite părți ale motorului. Uleiurile lubrifiante, formulate în conformitate cu prezenta invenție, asigură îmbunătățirea combustibililor din punct de vedere economic când aceste uleiuri suntutilizate la autoturisme.
în continuare, se prezintă exemple de realizare a compoziției conform invenției.
Prepararea agenților de acilare este prezentată în exemplele 1...3, iar prepararea compozițiilor pentru derivații carboxilici acizi B) este dată în exemplele B-l la B-26. In cursul descrierii procentele și părțile se exprimă în greutate, temperaturile sunt exprimate în grade centigrade și presiunile sunt exprimate în atmosfere, cu excepția cazurilor în care sunt indicate altfel.
Agenți de acilare
Exemplul 1. Se utilizează un amestec format din 51(Ț părți (0,28 moli) de poliizobutenă (Mn = 1845; Mw = 5325) și 59 părți (0,59 moli) de anhidridă maleică, care se încălzește până la temperatura de 190°C timp de 7 h, în care se adaugă 43 părți (0,6 moli) de clor gazos sub zona suprafeței. La temperatura de 19O...192°C, se adaugă timp de peste h și 30 min o cantitate adițională de 11 părți (0,16 moli) de clor. Amestecul de reacție este apoi stripat prin încălzirea la temperatura de 19O...193°C cu curent de azot, timp de 10 h. Reziduul conține agentul de acilare succinic poliizobutensubstituit, având un număr de saponificare echivalent de 87, așa cum s-a determinat prin procedeul ASTM D-94.
Exemplul 2. Un amestec format din 1000 părți (0,495 moli) de poliizobutenă (Mn = 2020; Mw = 6049) și 1115 părți (1,17 moli) de anhidridă maleică, se încălzește la temperatura de 110°C. Acest amestec este încălzit până la temperatura de 184°C timp de 6 h, în timp ce se adaugă, sub zona suprafeței, 85 părți (l,2mmol) de clor gazos. La temperatura de 184...189°C se adaugă, timp de peste h, 59 părți adiționale (0,83 moli) de clor. Amestecul de reacție este apoi stripat prin încălzire la temperatura de 186 ...190°C cu curent de azot timp de 26 h. Reziduul repezinta agentul de acilare succinic poliizobuten- substituit, având numărul echivalent de saponificare de 87, așa cum s-a determinat cu ajutorul procedeului ASTM D-94.
Exemplul 3. Un amestec format din clorură de poliizobutenă preparată prin adiția a 251 părți de clor gazos până la 3000 de părți de poliizobutenă (Mn = 1696, Mw = 6594), la temperatura de 80°C, într-o perioadă de 5 h și 6 min și 345 părți de anhidridă maleică, se încălzește la temperatura de 200°C, timp de 30 min. Amestecul de reacție este menținut apoi la temperatura de
200...224°C, timp de 6,33 h, după care este stripat la temperatura de 210°C sub vacuum și apoi este filtrat. Filtratul este agentul de acilare succinic poliizobutensubstituit, dorit, având un număr de saponificare echivalent de 94, așa cum s-a determinat prin procedeul ASTM D-94.
Compoziții derivate carboxilice (B)
Exemplul B-l. Un amestec este preparat prin adăugarea a 10,2 părți (0,25 echivalenți) de amestec comercial de poliamine etilenice, având de la aproximativ 3 până la stripat 10 atomi de azot per moleculă la 113 părți de ulei mineral și 161 părți (0,25 echivalenți) agent de acilare succinic substituit, preparat în exemplul 1 la temperatura de 138°C. /Amestecul de reacție este încălzit până la temperatura de 150°C. timp de 2 h și apoi este stripat prin barbotare cu azot. Amestecul de reacție este apoi filtrat pentru a se obține filtratul sub forma unei soluții uleioase a produsului dorit
Exemplul B-2. Un amestec este preparat prin adăugarea a 57 părți (1,30 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice, având de la aproximativ 3 până la aproximativ 10 atomi de azot per moleculă, la 1067 părți de ulei mineral și 893 părți (1,38 echivalenți) de agent de acilare preparat în exemplul 2, la temperatura de 140... 145°C. Amestecul de reacție este apoi încălzit până la temperatura de 155°C, timp de 3 h și apoi este stripat prin barbotare cu azot Amestecul de reacție este filtrat pentru a se produce filtratul sub forma unei soluții uleioase a produsului dorit
Exemplul B-3. Un amestec format din 1132 părți de ulei mineral și 709 părți (1,2 echivalenți) de agent de acilare succinic substituit, preparat ca în exemplul 1 și o soluție formată din 56,8 părți de piperazină (1,32 echivalenți) în 200 părți de apă, se adaugă încet dintr-o pâlnie de picurare la amestecul de mai sus, timp de 4 h. încălzirea este continuată până la temperatura de 160°C, când apa este îndepărtată. Amestecul este apoi ținut la temperatura de 160...165°C, timp de 1 h și apoi este răcit până a doua zi.
După ce amestecul este reîncălzit până la temperatura de 160C. este menținut la această temperatură timp de 4 h. Se adaugă apoi 270 părți de ulei mineral și amestecul este apoi filtrat la temperatura de 150°Ccu ajutorul unui filtru. Filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (65% ulei) care conține 0,65% azot (teoretic 0,86%).
Exemplul B-4. Un amestec format din 1968 părți de ulei mineral și 1508 părți (2,5 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1, este încălzit până la temperatura de 145°C, peste care se adaugă 123,6 părți (3 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice, așa cum s-a utilizat în exemplul B-l. timp de peste 2 h, în timp ce temperatura amestecului este menținută la 145...150°C. Amestecul de reacție este agitat timp de 5 h și 30 min la temperatura de 150...152°C în timp ce se barbotează azot. Amestecul este apoi filtrat la temperatura de 150°C cu ajutorul unui filtru. Filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (55% de ulei) care conține 1,20% de azot (teoretic 1,17).
Exemplul B-5. Un amestec format din 4082 părți de ulei mineral și 250,8 părți (6,24 echivalenți) de amestec comercial de poliamine etilenice, de tipul utilizat în exemplul B-l, se încălzește până la temperatura de 110°C, la care se adaugă 3136 părți (5,2 echivalenți) de detergent de acilare succinic 8υθ8ίϊίυΐζ preparat așa cum s-a arătat în exemplul 1, timp de peste 2 h. în timpul adiției, temperatura este menținută la 110... 120°C, în timp ce prin amestec se barbotează azot După ce se adaugă întreaga cantitate de amină, amestecul este încălzit până la temperatura de 160°C și se menține la această temperatură timp de aproximativ 6 h și 30 min, în care timp se îndepărtează apa. Amestecul este apoi filtrat la temperatura de 140°C cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (55% ulei), care conține 1,17% azot (teoretic 1,18).
Exemplul B-6. Un amestec format din 6158 părți ulei mineral și 3136 părți (5,2 echivalenți) dc agent de acilare succinic, substituit, preparat așa cum s-a arătat în exemplul 1, este încălzit la temperatura de 140°C, după care se adaugă 312 părți (7,26 echivalenți) dintrun amestec de etilenpoliamine, așa cum s-a utilizat în exemplul B-l, timp de peste 1 h, astfel ca temperatura să crească până la 140... 150°C. Amestecul este menținut apoi la temperatura de 150°C, timp de 2 h, în timp ce se barbotează azot și apoi filtrat la temperatura de 140°C, cu ajutorul unui filtru. Filtratul este apoi obținut sub forma unei soluții uleioase din produsul dorit (55% ulei) care conține 1,44% de azot (teoretic 1,34).
Exemplul B-7. Un amestec format din 4053 părți de ulei mineral și 267 părți (7,14 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice, așa cum s-a utilizat în exemplul B-l. se î ncălzeșhî până la temperatura de 110°C, la care se adaugă apoi 3075 părți (5,1 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1, timp de peste 1 h, în timp ce temperatura este menținută la aproximativ 110°C. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de 160°C, timp de peste 2 h și apoi este menținut la această temperatură un timp adițional de 4 h. Amestecul de reacție este apoi filtrat la temperatura de 150°C cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (35% ulei) care conține 1,33% de azot (teoretic 1,36).
Exemplul B-8. Un amestec format din 1503 de părți ulei mineral și 1220 părți (2 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1, este încălzit până la temperatura de 110°C, la care se adaugă 120 părți (3 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice, de tipul utilizat în exemplul B-l, timp de aproximativ 50 de min. Amestecul de reacție este apoi agitat un timp adițional de 30 min, la temperatura de 110°C și apoi tempera30 tura este lăsată să crească până la aproximativ 151°C, la care este menținut timp de 4 h. Se adaugă un filtru, cu ajutorul căruia amestecul de reacție este filtrat Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (55,2%) care conține 1,44% de azot (teoretic 1,49).
Exemplul B-9. Un amestec format din 3111 părți de ulei mineral și 844 părți (21 echivalenți) dintr-un amestec comercial de etilenpoliamină, așa cum s-a utilizat în exemplul B-l, este încălzit la temperatura de 140°C, la care se adaugă apoi 3885 părți (7 echivalenți) din agentul de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1, timp de peste 1,75 h, lăsând temperatura să crească până la aproximativ 150%'. în timp ce se barbotează azot, amestecul este menținut la temperatura de 150... 155°C, timp de aproximativ 6 h și apoi este filtrat cu ajutorul unui filtru, la temperatura de 130°C. Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (40% ulei) care conține 3,5% azot (teoretic 3,78).
Exemplul B-10. Un amestec este preparat prin adiția a 18,2 părți (0,433 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice având de la aproximativ 3 până la aproximativ 10 atomi de azot per moleculă, la 392 părți de ulei mineral și 348 părți (0,52 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 2, la temperatura de 140°C. Amestecul de reacție este încălzit până la temperatura de 150°C în 1,8 h și stripat prin barbotare de azot Amestecul de reacție este filtrat pentru a se obține filtratul ca o soluție uleioasă (53% ulei) din produsul dorit
Exemplul B-ll. Se utilizează un vas de reacție adecvat prevăzut cu un agitator, un tub de alimentare cu azot, cu o pâlnie suplimentară și cu un condensator DeanDtark, care este îmbrăcat cu un amestec format din 2483 părți în agentul de acilare (4,2 echivalenți) descris în exemplul 3 și 1104 părți ulei. Acest amestec este încălzit apoi până la temperatura de 210°C, în timp ce prin amestec este
109886 barbotat lent azot. Se adaugă apoi, încet, etilenpoliamine inferioare 134 părți (3,14 echivalenți), un timp de peste 1 h la această temperatură. Temperatura este menținută la aproximativ 210°C timp de 3 h, după care se adaugă 3688 părți de ulei, pentru a descrește temperatura până la 125°C. După menținerea amestecului la temperatura de 138°C timp de 17,5 h. amestecul este filtrat prin pământ de diatomee, când se obține o soluție uleioasă 65% din aminele inferioare, acilate, dorite.
Exemplul B-12. Un amestec de 3660 părți (6echivalenți) din agentul de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1, în 1664 părți de ulei diluant este preparat și încălzit la temperatura de aproximativ 110°C, la care se adaugă 210 părți (5,25 echivalenți) din amestec comercial de poliamine etilenice care conțin de la aproximativ 2 până la aproximativ 10 atomi de azot per moleculă, timp de peste 1 h și amestecul este apoi menținut la temperatura de 110°C, un timp adițional de 30 min. După încălzire timp de 6 h la temperatura de 155°C, în timp ce apa este îndepărtată, amestecul este filtrat la o temperatură de aproximativ 150°C. Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit.
Exemplul B-13. Se repetă procedeul general din exemplul B-12, cu excepția faptului că, 0,8 echivalenți din agentul de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1. reacționează cu 0,67 echivalenți dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice. Produsul obținut în acest mod este o soluție uleioasă a produsului dorit care conține 55% de ulei diluant
Exemplul B-14. Se repetă procedeul general din exemplul B-12, cu deosebirea că poliamina utilizată în acest exemplu este o cantitate echivalentă dintr-un amestec de alchilen poliamina care cuprinde echivalenți dintr-un amestec 30% amestec comercial de poliamine etilenice corespunzătoarea formulei empirice a dietilentriaminet Acest amestec de poliamine este comercializat ca având o greutate echivalentă de aproximativ 43,3.
Exemplul B-15. Se repetă procedeul general din exemplul B-12, cu excepția faptului că poliamina utilizată în acest exemplu cuprinde un amestec de 80 părți îngreuiate de etilenpoliamine inferioare convenabile (fabricate de Compania Dow Chemical) 30 părți în greutate dietilentriamină. Acest amestec de amine are o greutate echivalentă dc aproximativ 41,3.
Exemplul B-16. Un amestec de 444 părți (0,7 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit preparat ca în exemplul 1 și 563 părți de ulei mineral, se prepară și se încălzește până la temperatura de 14O°C, la care se adaugă 22,2 părți de amestec de etilenpoliamine corespunzătoare formulei empirice a trietilentetraminei (0,58 echivalenți), timp de peste 1 h, astfel ca temperatura să fie menținută la 140°C. Amestecul este barbotat apoi cu azot și este încălzit până la temperatura de 150°C. menținându-se la această temperatură timp de 4 h, în timp ce se îndepărtează apa. Amestecul este apoi filtrat cu ajutorul unui filtru la aproximativ 135°C și filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit care cuprinde 55% de ulei mineral.
Exemplul B-17. Un amestec format din 422 părți (0,7 echivalenți) de agent de acilare succinic, substituit preparat ca în exemplul 1 și 188 părți de ulei mineral, se prepară și se încălzește până la temperatura de 210°C, la care se adaugă apoi 22,1 părți (0,53 echivalenți) dintr-un amestec comercial, timp de peste 1 h, în care se barbotează azot, prin amestec. Temperatura este apoi crescută la aproximativ 21O...216°C și se menține această temperatură, amestecul de reacție este menținut la temperatura de 135°C timp de aproximativ 17 h, după care amestecul este filtrat și filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (65%).
Exemplul B-18. Se repetă procedeul general din exemplul B-17, cu deosebirea că poliamina utilizată în acest exemplu este un amestec comercial de poliamine etilenice având de la aproximativ 3 până la 8 atomi de carbon per moleculă (greutatea echivalentă fiind 42).
Exemplul B-19. Un amestec este preparat din 414 părți (0,71 echivalenți) din agentul de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 183 părți de ulei mineral. Acest amestec este încălzit până la temperatura de 210°C, după care se adaugă 20,5 părți (0,49 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice având de la aproximativ 3 până la 10 atomi de azot per moleculă, timp de peste aproximativ 1 h, astfel ca temperatura să crească până la
21O...217°C. Amestecul de reacție este menținut la această temperatură timp de 3 h. în timp ce amestecul este barbotat cu azot, iar apoi se adaugă 612 părți ulei mineral. Amestecul este menținut la temperatura de 145... 135°C, timp de aproximativ 1 h și apoi la 135°C timp de 17 li. Amestecul este apoi filtrat cald și filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (63% ulei).
Exemplul B-20. Un amestec format din 414 părți (0,71 echivalenți) din agentul de acilare succinic, substituit, preparat și încălzit până la aproximativ 80°C, la care se adaugă apoi 22,4 părți (0,534 echivalenți) de mealimnă. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de 160°C, o perioadă de peste aproximativ 2 h și apoi se menține amestecul la această temperatură timp de 5 h. După răcire până a doua zi, amestecul este încălzit până la temperatura de 170°C timp de 2 h și 30 min și la 215°C timp de peste 1 h și 30 min. Amestecul este menținut la aproximativ 215°C, timp de aproximativ 4 h și la aproximativ 220°C, timp de 6 k După răcire până a doua zi, amestecul de reacție este filtrat la temperatura de 150°C cu ajutorul unui filtru. Filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (30% ulei mineral).
Exemplul B-21. Un amestec format din 414 părți (0,71 echivalenți) din agentul de acilare, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 184 părți de ulei mineral, se încălzește până la temperatura de 210°C, la care se adaugă apoi 21 părți de amestec (0,53 echivalenți) comercial de poliamină etilenică, care corespund la formula empirică a pentaminei tetraetilenice, timp de peste 30 min, astfel ca temperatura să fie menținută la aproximativ 21O...217°C. După completarea adiției de poliamină, amestecul este menținut la temperatura de 217°C timp de 3 h, în timp ce se barbotează azot prin amestecul de reacție. Se adaugă apoi 613 părți de ulei mineral și amestecul este menținut la aproximativ 135°C, timp de 17 h și apoi se filtrează. Filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (65% ulei mineral).
Exemplul B-22. Un amestec format din 214 părți (0,71 echivalenți) de agent de acilare, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 183 părți de ulei mineral, este preparat și încălzit până la temperatura de 210°C, la care se adaugă apoi
18,3 părți (0,44 echivalenți) de etilenamine inferioare (de producție Dow Chemical), timp de 1 h, în timp ce prin amestec este barbotat azot Amestecul este încălzit la aproximativ 21O...217°C în aproximativ 3 h. Se adaugă apoi 600 părți adiționale de ulei mineral și amestecul este menținut la aproximativ 135°C timp de 17 h. Amestecul este filtrat la temperatura de 135°C cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă a produsului dorit (care conține 65% ulei).
Exemplul B-23. Se repetă procedeul general din exemplul B-22, cu excepția faptului că etilenamina inferioară este înlocuită cu cantitatea echivalentă dintrun amestec de etilenpoliamină având de la 3 la 10 atomi de azot per moleculă.
Exemplul B-24. Un amestec format din 422 părți (0,70 echivalenți) de agent de acilare, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 150 părți de ulei mineral și se încălzește până la temperatura de 210°C, la care se adaugă apoi etilenamina inferioară (de producție Dow Chemical) timp de 1 h, în timp ce prin amestec este barbotat azot După ce se adaugă întreaga cantitate de amină, amestecul este menținut la temperatura de
210.. .21°C, timp de aproximativ 4 h și apoi se adaugă 632 părți ulei mineral, sub agitare. Acest amestec este menținut timp de 17 h la temperatura de 135°C și apoi este filtrat cu ajutorul unui filtru. Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (care conține 65% ulei).
Exemplul B-25. Un amestec din 468 părți (0,8 echivalenți) din agentul de acilare succinic, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 908,1 părți de ulei mineral, se încălzește până la temperatura de 142°C, la care se adaugă apoi 38,63 părți (0,7 echivalenți) de etilenamine inferioare (de producție Dow Chemical), timp de
1,5 h până la 2 h. Amestecul este agitat un timp adițional de 4 h la aproximativ 142°C și apoi se filtrează. Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (care conține ulei 65%).
Exemplul B-26. Un amestec format din 2653 părți agent de acilare, substituit, preparat ca în exemplul 1 și 1186 părți de ulei mineral, se încălzește până la temperatura de 210°C, la care se adaugă apoi 154 părți de etilenamina inferioară (de producție Dow Chemical), timp de 1 h și 30 min, astfel ca temperatura să fie menținută între 21O...215°C. Amestecul este menținut apoi la temperaturile de
215.. .220°C o perioadă de aproximativ 6 h. Se adaugă apoi 3953 părți ulei mineral, la temperatura de 210°C și amestecul este agitat timp de 17 h, barbotându-se un curent de azot la temperatura de
135.. .128°C. Amestecul este filtrat apoi cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit (care conține 65% ulei).
C) Săruri metalice ale acizilor dihidrocarbil foșforoditionici
Compozițiile de ulei de lubrifiere, conform prezentei invenții, conțin de la aproximativ 0,05% până la aproximativ 5% în greutate dintr-un amestec de săruri metalice ale acizilor dihidrocarbil fosforoditionici, una din grupările hidrocarbil (C-l) fiind o grupare izopropil sau butii secundar, cealaltă grupare hidrocarbil (C-2) conținând cel puțin 5 atomi de carbon și cel puțin 20% molare din toate grupările prezente hidrocarbilice din (C) care reprezintă grupări izopropilice, grupări butilice secundare sau amestecul acestora, cu condiția ca cel puțin aproximativ 25% molare din grupările hidrocarbil (C) să fie grupări izopropilice, grupări butii secundar sau amestecurile acestora, când compozițiile de ulei de lubrifiere conțin mai puțin de aproximativ 2,5% în greutate din compusul (B).
Intr-o altă variantă a prezentei descrieri de invenție, compozițiile de uleiuri de lubrifiere conțin un amestec de săruri metalice ale acizilor dihidrocarbil fosforoditionici la care cel puțin una din grupările hidrocarbil (C-l) este o grupare izopropil sau o grupare butii secundar și cealaltă grupare hidrocarbil (C-2) conține cel puțin 5 atomi de carbon și compoziția uleiului de lubrifiere conține cel puțin aproximativ 0,6% în greutate din grupările izopropilice, grupările butii secundar sau amestecurile acestora care derivă din (C), când compozițiile uleiurilor de lubrifiere conțin cel puțin aproximativ 2,5% în greutate din (B). într-o altă variantă a prezentei descrieri de invenție, pot conține cel puțin aproximativ 0,08% în greutate din grupările izopropil secundar și/sau butii secundar derivat din (C).
Cantitatea de grupări izopropil sau butii secundar derivate de la (C), din ulei sau cea care trebuie adăugată la ulei, poate fi calculată utilizându-se următoarea formulă:
Procente în greutate de iPr sau grupări butii secundar = Gr.% de P în X ulei utilizându-se următoarea formulă: 2(43+sau57+)moli% de iPr sau grupări butii sec. 31+ 100 în amestecul de hidrocarburi din (C), în care: +43 reprezintă % în greutate grupări izopropilice, +57 reprezintă formula în greutate a grupării de butii secundar și +31 este formula atomică a fosforului.
Sărurile metalice ale acizilor dihidrocarbil fosforoditionici, conținute în amestecul (C) pot fi caracterizate în general prin formula de mai jos:
I R1°
PSS-----M (VU) \ R20 ' n în care radicalii Ri și R? reprezintă fiecare grupări hidrocarbonate independente care conțin cel puțin 3 atomi de carbon. M este un metal si n este un număr întreg egal cu valența lui M.
în cel puțin una din sărurile prezente din amestecul (C). radicalul Ri este o grupare izopropil sau butii secundar și radicalul R2 poate fi o grupare hidrocarbil care conține cel puțin 2 atomi de carbon, în toate grupările de hidrocarbil din amestecul (C), cel puțin 20% molare reprezintă grupări izopropilice, grupările butilice secundare sau amestecurile acestora.
Grupările hidrocarbonate Ri și R2 din ditiofosfatul cu formula VII. care nu sunt izopropil sau butii secundar pot fi grupări alchilice, cicloalchilice. aralchilice sau alarilice sau o grupare de hidrocarbură substanțială cu o structură similară. Prin hidrocarburi substanțiale se înțeleg hidrocarburile care conțin grupări substituente, cum ar fi de exemplu eterul, esterul. nitro sau halogen care nu afectează din punct de vedere material caracterul hidrocarburii din grupare.
în mod ilustrativ, grupările alchilice includ grupări, cum ar fi de exemplu izobutil, butii normal, butii secundar, diferite grupări amilice, -hexil normal, metil izobutil carbinil, heptil, 2-etilhexil, di-izobutil, izooctil, nonil, behenil, decil, dodecil, tridecil etc. în mod ilustrativ grupările alchil fenil includ butilfenil, amilfenil, heptilfenil, dodecilfenil etc. Grupările cicloalchilice sunt de asemenea utilizate, precum și cele care includ grupările ciclohexilice și alți radicali ciclohexilici având un număr redus de atomi de carbon. Multe grupări hidrocarbonate substituite pot fi de asemenea utilizate, ca de exemplu clorpentil, di38 clorpentil și diclordecil.
Acizii fosforoditionici de la care provin sărurile metalice conform prezentei descrieri de invenție pot fi grupate prin metode bine cunoscute. Exemplele de acizi dihidrocarbil fosforoditionici și de săruri metalice, precum și procedeele de preparare ale acestor acizi și săruri sunt menționate în literatura de specialitate (US 4263150; 4289635; 4308154 și 4417990).
Acizii fosforoditionici sunt preparați prin reacția dintre pentasulfurile de fosfor cu un alcool, un fenol, amestecuri de alcooli sau amestecuri dc alcooli și fenoli. Reacția cuprinde 4 molecule de alcool sau de fenol per mol de pentasull’ură de fosfor și poate fi efectuată în intervalul de temperatură de la aproximativ 50°C până la aproximativ 200°C. Astfel, prepararea acidului 0,0-di-zi-hexil fosforoditionic cuprinde reacția dintre pentasulfura de fosfor cu 4 molecule de n- hexil alcool la o temperatură de aproximativ 100°C, timp de aproximativ 2 h. Hidrogenul sulfurat se pune astfel în libertate și reziduul reprezintă acidul definit Prepararea sării metalice a acestui acid poate fi efectuată prin reacția cu un oxid de metal. Prin simpla amestecare și încălzire a acestor 2 reactanți, este suficient să fie cauzată reacția care poate avea loc și produsul rezultat este suficient de pur pentru scopul prezentei invenții.
Sărurile metalice ale dihidrocarbil fosforoditionaților sunt utilizate în prezenta descriere de invenție includ sărurile care conțin metalele din grupa I-a, metalele din grupa Π-a. Printre metalele preferate din grupa a doua, sunt aluminiul, staniul, cobaltul, plumbul, molibdenul, magneziul, nichelul și cuprul. Zincul și cuprul sunt menționate ca un acid, pentru a se forma o sare metalică, sunt metalele preferate. Exemple de compuși metalici care pot reacționa cu un acid pentru a forma o sare metalică sunt oxiduî de litiu, hidroxidul de litiu, hidroxidul de sodiu, carbonatul de sodiu, hidroxidul de potasiu, carbonatul de potasiu, oxidul de argint, oxidul de magneziu, hidroxidul de magneziu, oxidul de calciu, hidroxidul de zinc, hidroxidul de stronțiu, oxidul de cadmiu, hidroxidul de cadmiu, oxidul de bariu, oxidul de aluminiu, carbonatul de fier, hidroxidul de cupru, hidroxidul de plumb, butilatul de staniu, hidroxidul de cobalt, hidroxidul de nichel, carbonatul de nichel etc.
în unele cazuri, încorporarea anumitor ingrediente cum ar fi mici cantități de acetat metalic sau de acid acetic în combinație cu reactivul metalic, va facilita reacția, rezultatul fiind în îmbunătățirea produsului. De exemplu, utilizarea a peste aproximativ 5% de acetat de zinc în combinație cu cantitatea necesară de oxid de zinc, va facilita formarea fosforoditionatului de zinc. Pentru prepararea acestora se utilizează în special fosforoditionații de metal, plecându-se de la acizii fosforoditioici. care la rândul lor sunt preparați prin reacția dintre pentasulfura de fosfor cu amestecurile de alcooli. în plus, se utilizează astfel de amestecuri convenabile în cazul alcoolilor ieftini, dar care nu pot ei înșiși sa producă acizi fosforoditioici solubili în ulei. Astfel, un amestec de alcooli izopropilici și hexilici pot fi utilizați pentru producerea unui fosforoditioat metalic solubili în ulei, foarte eficient Din aceleași motive, amestecurile de acizi fosforoditioici pot reacționa cu compușii metalici pentru a forma sărurile solubile în ulei mai puțin costisitoare.
Amestecurile de alcooli pot fi amestecuri de diferiți alcooli primari, amestecuri de diferiți alcooli secundari sau amestecuri de alcooli primari și alcooli secundari. Ca exemple de amestecuri utilizate, pot fi incluse: alcoolul izopropilic și alcoolul izoamilic, alcoolul izopropilic și alcoolul izooctilic; alcoolul butii secundar și alcoolul izooctilic; n-butanolul și n-octanolul; n-pentanolul și 2-etil1-hexanolul; alcoolul izobutilic și n-hexanolul: alcoolul izobutilic și alcoolul izoamilic; izopropanolul și 2-metil-4pentanolul; alcoolul izopropilic și al40 coolul butii secundar; izopropanolul și alcoolul izooctilic etc. Așa cum s-a menționat mai înainte, cel puțin una din sărurile acidului fosforoditioic. inclusă în amestecul (C), este caracterizată prin aceea că, conținând o grupare hidrocarbil (C-l), care este o grupare izopropil sau o grupare butii secundar și altă grupare hidrocarbil (C-2) conține cel puțin 5 atomi de carbon. Acești acizi sunt preparați din amestecurile alcoolilor corespunzători.
Amestecurile de alcooli care sunt utilizate la prepararea acizilor fosforoditioici care sunt necesari în prezenta descriere de invenție, cuprind amestecuri de alcool izopropilic, alcool butilic secundar sau un amestec de alcool alifatic care conține de la aproximativ 4 până la aproximativ 13 atomi de carbon. în special, amestecul de alcooli va conține cel puțin 20. 25 sau 30% molare de izopropil și/sau alcool butilic secundar. într-o variantă preferată a prezentei descrieri de invenție, amestecul de alcool va conține de la aproximativ 30 până la aproximativ 60% molare de alcool izopropilic, amestecul rămas fiind unul sau mai mulți alcooli alifatici primari.
Alcoolii primari care pot fi incluși în amestecul de alcooli, includ alcoolul n-amilic, alcoolul izoamilic, alcoolul nhexilic, alcoolul 2-etil-l-hexilic, alcoolul izooctilic, alcoolul nonilic, alcoolul decilic, alcoolul dodecilic, alcoolul tridecilic etc. Alcoolii primari pot conține așadar diferite grupări substituite cum ar fi de exemplu haîogenii. Ca exemple speciale de amestecuri de alcooli, utilizate includ de exemplu, izopropil-/2-etil-l-hexil; izopropil-/izooctil; izopropil/decil; izopropil/dodecil și izopropil/tridecil. într-o întruchipare preferată a prezentei descrieri de invenție, alcoolii primari vor conține de Ia 6 până la 13 atomi de carbon și numărul total de atomi de carbon per atom de fosfor în sarea necesară a acidului fosforoditioic va fi de cel puțin 9.
Compoziția acidului fosforoditioic obținut prin reacția dintre un amestec de alcooli (de exemplu iPrOH și R2OH) cu pentasulfura de fosfor este în prezent un amestec statistic a 3 sau mai mulți acizi fosforoditioici și este ilustrat prin următoarea formulă:
iPrCț iPrOx R2O x
PSSH, PSSH și PSSH R2Cf iPrOz R2OX
In prezenta descriere de invenție, se preferă să se selecționeze cantitatea de 2 sau mai mulți alcooli care reacționează cu P2S5, pentru a rezulta un amestec în care acidul ditiofosforic predominant este acidul sau acizii care conțin o grupare izopropil sau o grupare izobutil secundar și o grupare alchil primară sau secundară de 3 acizi fosforoditioici într-un amestec statistic sunt dependente parțial de cantitățile relative de amestecuri de alcooli, de efectele sterice etc.
Următoarele exemple ilustrează prepararea fosforoditionaților metalici care conține faza de preparare a acestora plecând de la amestecurile de alcooli conținând alcoolul izopropilic ca fiind unul din alcooli.
Exemplul C-l. Un amestec de acid fosforoditioic este preparat prin reacția dintre un amestec de alcooli care cuprinde 6 moli de 4-metil-2-pentanol și 4 moli de alcool izopropilic cu pentasulfura de fosfor. Acidul fosforoditioic reacționează apoi cu un amestec uleios de oxid de zinc. Cantitatea de oxid de zinc din aceste amestec este de aproximativ 1,08 ori cantitatea teoretică necesară pentru o completă neutralizare a acidului fosforoditioic. Soluția uleioasă a amestecului de fosforoditioat de zinc obținut în această manieră (10% ulei), conține 9,5% fosfor, 20,0% sulf și 10,5% zinc.
Exemplul C-2. Un amestec de acid fosforoditioic este preparat prin reacția pentasulfurii de fosfor de o pulbere fină, cu un amestec de alcooli care conține 11,53 moli (692 părți în greutate) alcool izopropilic și 7,69 moli (1000 părți în greutate) izooctanol. Acidul fosforoditioic, sub formă de amestec obținut în acest fel, are un număr acid de aproximativ
178...186 și conține 10% fosfor și 21% sulf. Amestecul de acid fosforoditioic este apoi adus în reacție cu amestecul uleios de oxid de zinc. Cantitatea de oxid de zinc inclusă în amestecul uleios este de
1,10 ori echivalentul teoretic al numărului acid al acidului fosforoditioic. Soluția uleioasă din sare de zinc, preparată în acest mod, conține 12% ulei, 8,6% fosfor, 18,5% sulf și 9,5% zinc.
Exemplul C-3. Acidul fosforoditioic este preparat prin reacția unui amestec de 1560 părți (12 moli) de alcool izooctilic și 180 părți (3 moli) de alcool izopropilic, cu 756 părți (3,4 moli)de pentasulfură de fosfor. Reacția este condusă prin încălzirea unui amestec de alcool până la o temperatură de aproximativ 55°C după care se adaugă pentasulfură de fosfor timp de 1 h și 30 min, în timp ce temperatura amestecului este menținută la o temperatură de aproximativ 6O...75°C. După ce se adaugă întreaga cantitate de pentasulfură de fosfor, amestecul este încălzit și agitat un timp adițional de 1 h la temperatura de 7O...75°C, apoi amestecul este filtrat cu ajutorul unui filtru. Oxidul de zinc (282 părți. 6,87 moli) este adus într-un vas de reacție cu 278 părți de ulei mineral. Amestecul acid preparat din acidul fosforoditioic ca mai sus (2305 părți, 8,25 moli) este adus peste amestecul de oxid de zinc timp de peste 30 min, cu o reacție exotermă până la 60°C. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de 80°C și se menține în această temperatură timp de 3 h. După striparea amestecului până la temperatura de 100°C și la o presiune de 6 mm mercur, amestecul este filtrat de 2 ori cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă de sare de zinc care conține ulei, 7,97% zinc (teoretic 7,40); 7,21% fosfor (teoretic 7,06) și 15,64% sulf (teoretic 14,57).
Exemplul C-4. Alcoolul izopropilic (396 părți, 6,6 moli) și alcoolul izooctilic (1289 părți, 9,9 moli) se aduc într-un reactor și apoi se încălzește amestecul sub agitare la temperatura de 59°C. Se adaugă apoi 833 părți (3,75 moli) de pentasulfura de fosfor în curent de azot. Adiția pentasulfurii de fosfor este completată în aproximativ 2 h, temperatura de reacție fiind cuprinsă între 59 și 63°C. Amestecul este apoi adus sub agitare la temperatura de 45...63°C. timp de aproximativ 1,45 h și apoi se filtrează. Filtratul reprezintă un amestec de acid fosforoditioic doriL Un reactor este apoi încărcat cu 312 părți (7,7 echivalenți) de oxid de zinc și 580 părți de ulei mineral, în timp ce amestecul este agitat la temperatura camerei, se adaugă amestecul format din acidul fosforoditioic preparat mai sus (3287 părți, 6,97 echivalenți), timp de aproximativ 1,26 h, cu o reacție exotermă până la temperatura de 54°C. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de76°C, menținându-se temperatura amestecului de 78...85°C. timp de 3 h. Amestecul de reacție este apoi stripat la vacuum la o temperatură de 100°C la o presiune de 19 mm Hg. Reziduul este filtrat apoi cu ajutorul unui filtru și filtratul reprezintă o soluție uleioasă (19,2% ulei) din sărurile de zinc dorite, care conțin 7,86% zinc. 7,76% fosfor si 14,8% sulf.
Exemplul C-5. Procedeul general din exemplul C-4 este repetat cu excepția faptului că raportul molar alcool izopropilic/alcool izooctilic este de 1:1. Produsul obținut în acest fel reprezintă o soluție uleioasă (10% ulei) de zinc fosforotioat care conține 8,96% zinc, 8,45% fosfor și 18,05% sulf.
Exemplul C-6. Un amestec de acid fosforoditioic preparat conform procedeului general din exemplul C-4, utilizează un amestec de alcool care conține 520 părți (4 moli) de alcool izoacrilic și 360 părți (6 moli) de alcool izopropilic cu 504 părți (2,27 moli) pentasuîfură de fosfor. Sarea de zinc este preparată prin reacția amestecului uleios conținând 116,3 părți de ulei mineral și 141,5 părți de oxid de zinc (3,44 moli), cu 950,8 părți (3,20 moli) din amestecul de acid fosfo44 roditioic preparat mai sus. Produsul preparat în acest fel este o soluție uleioasă (10% ulei mineral) din sărurile de zinc dorite și soluția de ulei conține 9,36% zinc, 8,81% fosfor și 18,65% sulf.
Exemplul C-7. Un amestec de 520 părți (4 moli) de alcool izooctilic și 559.8 părți (9,33 moli) de alcool izopropilic, este preparat și încălzit la temperatura de 60°C, în care timp se adaugă în porțiuni sub agitare, 672,3 părți (3.03 moli) de pentasuîfură de fosfor. Reacția este apoi menținută la temperatura de
5O...65°C timp de aproximativ 1 h și apoi amestecul este filtrat Filtratul reprezintă acidul fosforoditioic dorit.
Un amestec uleios, format din 188,6 părți (4 moli) de oxid de zinc și 114,2 părți de ulei mineral este preparat la care se adaugă 1145 părți din amestecul de acid fosforoditioic preparat mai sus, adăugarea făcându-se în porțiuni, în timp ce temperatura amestecului se menține la aproximativ 70°C. După ce se încarcă întreaga cantitate de acid, amestecul este încălzit la temperatura de 80°C, timp de 3 h Amestecul de reacție este apoi stripat la temperatura de 110°C. Rezultatul este apoi filtrat cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă (10% zinc, 19,55% sulf și 9,33% fosfor).
Exemplul C-8. Un amestec de acid fosforoditioic se prepară prin procedeul general din exemplul C-4, utilizându-se 260 părți (2 moli) de alcool izooctilic, 480 părți (8 moli) de alcool izopropilic și 504 părți (2,27 moli) de pentasuîfură de fosfor. Se adaugă apoi acidul fosforoditioic (1094 părți, 3,84 moli) la un amestec uleios care conține 181 părți (4,41 moli) de oxid de zinc și 135 părți de ulei mineral o perioadă de peste 30 de min. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de 10°C și se menține la această temperatură timp de 3 h. După stripare la temperatura de 100°C și la o presiune de 19 mm Hg, amestecul este filtrat de 2 ori cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă (10% ulei mineral) de săruri de zinc care conține
10,06% zinc, 9,04% fosfor și 19,2% sulf.
Exemple specifice adiționale de fosforoditioați de metal care pot fi incluse în amestecul (C) în uleiuri Iubrifiante, conform prezentei descrieri de invenție, sunt prezentate în următoarele tabele. ExempleleC-9pânălaC-13suntprepara preparate prin amestecuri de alcooli de tipul celor utilizați, pentru a se formasărurile necesare și exemplele C-14 până la C-20 sunt preparate numai din alcooli 5 sau din amestecuri de alcooli. Toate exemplele pot fi preparate urmându-se procedeul general din exemplul C-l.
Exemplul Ri
C - 9 (izopropil+izooctil)
C - 10 (izopropil+4-metil-2-pentil)
C - 11 (butii secundar+izoamil)
C - 12 (izopropil+2-etilhexil)
C- 13 (izopropil+dodecilfenil)
C- 14 n-nonil
C - 15 ciclohexil
C- 16 izobutil
C - 17 hexil
C- 18 n-decil
C-19 4-metil-2-pentil-2-pentil
|c^o____ (n-butii -Fdodecil)
R2 M n
(l:l)w Ba 2
(40:60)m Cu 1
(65:35)m Zn 2
(40:60)m Zn 2
(40:60)m Zn 2
n-nonil Ba 2
ciclohexil Zn 2
izobutil Zn 2
hexil Ca 2
n-decil Zn 2
4-metil-2-pentil Cu 1
Zn 2
Componentul D este reprezentat de fosforoditioați de metal cu formula generală următoare:
/Rio^ \
I PSS----M \R20X ' n
Altă clasă de aditivi fosforoditioați, discutată pentru utilizare în compozițiile Iubrifiante, conform prezentei descrieri de invenție, cuprinde aducții fosforoditioaților metalici, descriși mai sus, cu un epoxid. Fosforoditioații utilizați la prepararea acestor aducți sunt în majoritate fosforoditioații de zinc. Epoxizii pot fi oxizi alchilenici sau oxizi arilalchilenici. Oxizii arilalchilenici sunt exemplificați prin oxidul de stiren, oxidul paraetilstiren, exemplul αΖ/a-metilstiren, oxidul 3-beta-naftil-l,l,3-butilen, oxidul meta- dodecilstiren și oxidul para-c\orstiren. Alchilenoxizii includ în principal oxizii alchilenici cu un număr redus de atomi de carbon în care radical alchilenici conține 8 atomi de carbon sau mai puțini. Ca exemple de astfel de oxizi alchilenici, cu un număr redus de atomi de carbon, sunt oxidul etilenic, propilenoxidul, 1,2butenoxidul, trimetilenoxidul, tetrametilenoxidul, butadienmonoepoxidul, 1,2hexanooxidul și epiclorhidrina. Alți epoxizi utilizați în prezenta descriere de 10 invenție includ de exemplu butii 9,10epoxistearatul, uleiul de fasole soia epoxidizat, uleiul de tung epoxidizat și copolimerul epoxidizat al stirenului cu butadiena. Aductul poate fi obținut prin 15 simpla amestecare a fosforoditioatului de metal și epoxidului. Reacția este de obicei exotermică și poate fi efectuată într-un interval larg de temperaturi, de la aproximativ 0°C până la aproximativ 20 300°C. Deoarece reacția este exotermă, este cel mai bine ca aceasta să fie efectuată prin adăugarea unui reactant, de obicei un epoxid, în cantități crescânde de alți reactanți în vederea obținerii unui control 25 convenabil al temperaturii de reacție.
Reacția poate fi efectuată într-un solvent ca de exemplu benzenul, naftalenul sau n-hexanul.
Structura chimică a aductului este 30 necunoscută. Conform scopului prezentei descrieri de invenție, aducții obținuți prin reacția dintre un mol de fosforoditioat cu aproximativ de la 0,25 moli până la 5 moli, de obicei până la aproximativ 0,75 35 moli sau aproximativ 0,5 moli de oxid de alchilen cu un număr redus de atomi de carbon, în special oxidul de etilen și oxidul de propilen, au fost găsiți a fi utilizați în special și de aceea sunt preferați.
Prepararea acestor aducți este ilustrată prin următoarele exemple.
Exemplul C-21. Un reactor este încărcat cu 2365 părți (3,33 moli) fosforoditioat de zinc, preparat în exemplul C-2 și în timp ce amestecul este agitat la temperatura camerei, se adaugă 38,6 părți (6,67 moli) de oxid de propilenă, când reacția devine exotermă de la 24 la 31°C. Amestecul este menținut apoi la temperatura de 80 până la 90°C timp de 3 h și apoi este stripat la temperatura de 101QC și vid de 7 mm Hg. Reziduul este filtrat cu ajutorul unui filtru și filtratul este o soluție uleioasă (11,8% ulei) din sarea dorită care conține 17,1% sulf, 8,17% zinc și 7,44% fosfor.
Exemplul C-22. în 394 părți (în greutate) de dioctilfosforoditioat de zinc având un conținut de fosfor de 7%, se adaugă la temperatura de 75...85°C 13 părți oxid de etilenă (0,5 moli per mol de fosforoditioat de zinc), timp de 20 min. Amestecul este încălzit la 82...85°C timp de 1 h și apoi se filtrează 99 părți de filtrat conțin 6,7% fosfor, 7,4% zinc și 4,1% sulf. într-o variantă a prezentei invenții, amestecurile de fosforoditioați dihidrocarboxilici de metal care sunt utilizați drept componenți (C) în compozițiile de ulei de lubrifiere, conform prezentei invenții, includ cel puțin un fosforoditioat dihidrocarbil, în care radicalul Ri este o grupare izopropil sau o grupare de butii secundar și altă grupă hidrocarbil R2 conține cel puțin 5 atomi de carbon și este derivat dintr-un alcool primar. în altă variantă a prezentei invenții, radicalul Ri este o grupare izopropil sau butii secundar și radicalul R2 este derivat dintr-un alcool secundar^ care conține cel puțin 5 atomi de carbon. într-o altă variantă a prezentei descrieri de invenție, acizii fosforoditioici utilizați la prepararea sărurilor de metale sunt obținuți prin reacția dintre pentasulfură de fosfor cu un amestecde alcooli alifatici, în care cel puțin 20% molare reprezintă alcool izopropilic. Mai general, astfel de amestecuri vor conține cel puțin 25 până la 30% moli de alcool izopropilic. Alți alcooli în aceste amestecuri pot fi alcooli primari sau alcooli secundari care conțin cel puțin 5 atomi de carbon. în unele aplicații, în cazul uleiurilor utilizate pentru caroseria de autovehicule pentru călători, fosforoditioați] metalici derivați dintr-un amestec de izopropil și alt alcool secundar (de exemplu 4-metil2-pentanol), se pare că rezultă unele îmbunătățiri. în aplicațiile Diesel, rezultate îmbunătățite (de exemplu în cazul uzurii), se obțineau acidul fosforoditioic care este preparat dintr-un amestec de alcool izopropilic și un alcool primar, ca de exemplu alcoolul izooctilic.
Altă clasă de aditivi fosforoditioați, discutată și utilizată în compozițiile de lubrifiere ale prezentei invenții, este cea care cuprinde amestecuri de săruri de metal (a) al unui acid fosforoditioic cu formula VII așa cum s-a definit și exemplificat mai sus și (b) cel puțin un acid alifatic sau acid carboxilic aciclic. Acidul carboxilic poate fi de exemplu acidul monocarboxilic sau policarboxilic, care de obicei conține de la 1 până la aproximativ 3 grupări carboxi și de preferință numai 1. Aceasta poate conține de la aproximativ 2 până la aproximativ 40, de preferință de la aproximativ 2 până la aproximativ 20 atomi de carbon și în mod avantajos, de la aproximativ 5 până la aproximativ 20 atomi de carbon. Acizii carboxilici preferați sunt cei care au formula R3COOH, în care radicalul R3 este un radical alifatic sau aliciclic pe bază de hidrocarburi, de preferință neconținând hidrocarburi acetilene nesaturate. Astfel de acizi convenabili includ acizii butanoic, pentanoic, hexanoic, octanoic, nonanoic, decanoic, dodecanoic, octadecanoic și sicosanoic, ca și acizii olefinici ca de exemplu acidul oleic, linoleic și linolenic și dimerul acidului linoleic. Pentru majoritatea cazurilor, radicalul R3 este o grupare alifatică și în special o grupare alchil ramificată, ca de exemplu o grupare izopropil sau o grupare 3-heptil. Acizii policarboxilici ilustrativi sunt acizii succinic, alchil succinic și alchenilsuccinic, sebacic și citric.
Amestecul de săruri metalice poate fi preparat prin amestecarea numai a sării de metal a acidului fosforoditioic cu o sare de metal a acidului carboxilic, într-un raport dorit Raportul echivalenților sărurilor acizilor fosforoditioici și carboxilici este între aproximativ 0,5:1 până la aproximativ 400:1. în mod avantajos raportul poate fi de la aproximativ 0,5:1 până la aproximativ 100:1, de preferință de la aproximativ 0,5:1 până la aproximativ 50:1 și mult mai preferabil de la aproximativ 0,5:1 până la aproximativ 20:1.
De asemenea, raportul poate fi de la aproximativ 0,5:1 până la aproximativ 4,5:1, de preferință de la aproximativ 2,5:1 până la aproximativ 4,25:1. în acest scop, greutatea echivalentă de acid fosforoditioic este greutatea sa moleculară împărțită în numărul de grupări -PSSH în care se găsesc conținute în acest compus, iar acidul carboxilic este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări carboxilice, care se găsesc în acest compus.
O a doua metodă preferată pentru prepararea sărurilor metalice în amestec, utilizată conform prezentei descrieri de invenție, este cea pentru prepararea unui amestec de acizi într-un raport dorit și reacția amestecului acid cu o bază metalică convenabilă. Când se utilizează această metodă de preparare, este frecvent posibilă prepararea unei sări care conține un exces de metal cu referire la numărul de echivalenți de acid prezenți; astfel, amestecul de săruri metalice care conține mai mult de 2 echivalenți și în special, se poate prepara cu peste aproximativ
1,5 echivalenți de metal per echivalent de acid. Echivalentul de metal pentru acest scop este greutatea sa atomică împărțită la valență.
Variantele metodelor descrise mai sus pot fi de asemenea utilizate la prepararea amestecului de săruri metalice, conform prezentei descrieri de invenție. De exemplu, o sare de metal a unui acid poate fi amestecată cu un acid al altei sări și amestecul care rezultă reacționează cu o bază metalică adițională.
Astfel de baze convenabile, utilizate pentru prepararea amestecului de săruri metalice, includ metalele libere, enumerate mai înainte și oxizi ai acestor metale, hidroxizi, alcoxizi și săruri bazice. Ca exemple se pot da hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu, oxidul de magneziu, hidroxidul de calciu, oxidul de zinc, oxidul de plumb, oxidul de nichel și alți compuși asemănători.
Temperatura în care se prepară amestecul de săruri metalice este în general cuprinsă între aproximativ 30°C și aproximativ 150°C-, de preferință peste aproximativ 125°C. Dacă amestecul de săruri se prepară prin neutralizarea unui amestec de acizi cu o bază metalică, se preferă să se utilizeze temperaturile de mai sus, de peste aproximativ 50°C și în special de aproximativ 75°C. Este avantajos frecvent să se conducă reacția în prezența unui diluant organic lichid, în mod normal, substituenți inerți, ca de exemplu naftalen, benzen, xilen, ulei mineral sau alte substanțe asemănătoare. Dacă diluantul este un ulei mineral sau este din punct de vedere fizic și chimic similar cu un ulei mineral, în mod frecvent este necesar să nu se îndepărteze ca un aditiv pentru lubrifianți înainte de utilizarea amestecului de săruri metalice. în literatura de specialitate sunt descrise procedee pentru prepararea acestor amestecuri de săruri.
Prepararea amestecurilor de săruri este ilustrată prin următoarele exemple. Toate părțile și procentajele sunt exprimate în greutate.
Exemplul C-23. Un amestec format din 77 părți (1,63 echivalenți) de oxid de zinc și 48 părți de ulei mineral este agitat la temperatura camerei și amestecul format din 401 părți (1 echivalent) de acid di-(2-etilhexil)-fosforoditioic și 36 părți (0,25 echivalenți) de acid 2-etilhexanoic este adăugat timp de peste 10 min. Temperatura crește până la 40°C în timpul adiției. Când adiția este completă, temperatura crește până la 80°C timp de 3 h. Amestecul este apoi stripat în vacuum la temperatura de 100°C, pentru a se obține sarea metalică ca amestec dorit, și care se prezintă ca o soluție de ulei mineral de 91% concentrație.
Exemplul C-24. Urmându-se exemplul C-23, se utilizează același procedeu pentru prepararea unui produs din 383 părți (1,2 echivalenți) de acid dialchil fosforoditioic care conține 65% grupări izobutil și 35% grupări amil, 43 părți (0,3 echivalenți) de acid 2- etilhexanoic, 71 părți (1,75 echivalenți) oxid de zinc și 47 părți ulei mineral. Amestecul de săruri metalice, rezultat, obținut ca soluție de 90% concentrație în ulei mineral, conține 11,07% zinc.
D) Săruri de metale alcalino-teroase bazice și neutre
Compozițiile uleioase de lubrifiere conform prezentei descrieri de invenție pot conține cel puțin o sare de metal alcalino- teroase neutră sau bazică, a cel puțin unui compus organic acid. Astfel de săruri de compuși se referă în general la detergenții care conțin cenușă. Compusul organic acid poate fi cel puțin un acid care conține sulf, acidul carboxilic, acidul fosforos sau fenolul sau amestecul acestora. Se preferă metalele alcalinoteroase cu stronțiu, bariu, magneziu, calciu. Sărurile care conțin un amestec de ioni de 2 sau mai multe metale alcalinoteroase, pot fi de asemenea utilizate.
Sărurile care sunt utilizate drept component (D) pot fi neutre sau bazice. Sărurile neutre conțin o cantitate de metal alcalino- teros, care este chiar suficientă pentru neutralizarea grupărilor acide prezente în anionul sării și sărurile bazice conțin un exces de cationi de metale alcalino-teroase. în general, se preferă sărurile bazice sau cu bazicitate supe52 rioară. Termenul de raport metalic este raportul dintre numărul de echivalenți de metal și numărul de echivalenți de grupări acide. Sărurile bazice și cele cu bazicitate superioară vor avea raportul metalic (MR) de peste 46 în special de la aproximativ 2 până la aproximativ 30 și 40.0 metodă utilizată de obicei pentru prepararea sărurilor bazice (sau cu bazicitate superioară) cuprinde încălzirea soluției de ulei mineral a acidului cu un exces stoichiometric de agent de neutralizarea; metalului, ca de exemplu un oxid de metal, un hidroxid, carbonat, bicarbonat, sulfură etc., la temperaturi de peste 50°C. La plus, diferiții promotori pot fi utilizați pentru procedeul de neutralizare pentru a se facilita încorporarea unui exces mai mare de metal. Acești promotori includ astfel de compuși, ca de exemplu fenolul și naftolul, alcooli ca de exemplu metanolul, 2-propanolul, alcoolul octilic și Bellosolve carbitolul, aminele ca de exemplu anilina, fenilendiamina, dodecil amina etc. Un procedeu efectiv, în special pentru prepararea sărurilor bazice de bariu, cuprinde amestecarea acidului cu un exces de bariu în prezența unui promotor fenolic și a unei mici cantități de apă, după care amestecul este carbonatat la o temperatură ridicată, de exemplu 60°C până la aproximativ 200°C.
Așa cum s-a menționat mai sus, compusul organic acid, de la care este derivată sarea componentei (D), poate fi cel puțin un acid care conține sulf, acidul carboxilic, acidul fosforic sau fenolic sau amestecul acestora. Acizii de sulf includ acizii sulfonici, tiosulfonici, sulfinici, sulfenici, ester sulfurici parțiali, acizii sulfuros și tiosulfuric. Acizii sulfonici care sunt utilizați la prepararea componentei (D) includ pe cei reprezentați cu formulele următoare:
RxT(SO3H)y (VIII) și Ri(SO3H)r (IX) în aceste formule, radicalul Ri este o hidrocarbură cicloalifatică alifatic-substituită, o hidrocarbură alifatică sau o grupare hidrocarbonată esențială care nu conține hidrocarburi nesaturate acetilenice și care conține peste aproximativ 60 atomi de carbon. Când radicalul Ri este alifatic, acesta este uzual să conțină cel puțin aproximativ 15 atomi de carbon când acesta este o grupare cicloalifatică alifatic - substituită, substituenții alifatici conținând uzual un total de cel puțin 12 atomi de carbon. Exemple de radical Ri sunt grupările alchil, alchenil și alcoxialchil, precum și grupările cicloalifatice alifatic-substituite în care substituenții sunt alchil, alchenil, alcoxi, alcoxialchil, carboxialchil și alte grupări asemănătoare. In general, nucleul cicloalifatic este derivat de la o grupare ciclohexan sau cicloalchenă, ca de exemplu ciclopentanul, ciclohexena, ciclohexanul, sau ciclopentena. Ca exemple specifice pentru radicalul Ri se pot da cetilciclohexil, laurilciclohexil, cetiloxietil, octadecenil și grupări derivate din petrol, ceruri parafinice saturate și nesaturate și polimeri olefinici care includ monoolefine polimerizate care conțin .aproximativ 2 până la 8 atomi de carbon per unitate de monomer olefinic și diolefîne care conțin de la 4 până la 8 atomi de carbon per unitate de monomer. Radicalul Ri poate să conțină și alți substituenți, ca de exemplu fenil, cicloalchil, hidroxi, mercapto, halo, nitro, amino, nitrozo, alcoxi cu un număr redus de atomi de carbon, alchil-mercapto cu un număr redus de atomi de carbon, carboxi, carbalcoxi, oxo sau tio sau grupări ca de exemplu -NH-, -O- sau -S-, cât timp caracterul de hidrocarburi esențiale nu este distrus.
Radicalul R din formula VIII este în general o grupare hidrocarbonați sau o hidrocarbură esențială care nu conține hidrocarburi nesaturate acetilenice și care conține de la aproximativ 4 până la aproximativ 60 atomi de carbon alifatici, de preferință grupări hidrocarbonate alifatice, ca de exemplu alchil sau alchenil. Acestea pot să conțină de asemenea substituenți sau grupări întrerupte, cum sunt cele menționate mai înainte, pentru reținerea caracterului de hidrocarburi esențiale al acestor compuși. în general, orice atomi diferiți de atomii de carbon din radicalii Ri sau R, nu pot număra mai mult de 10% din greutatea totală a acestor compuși.
T reprezintă un nucleu ciclic care poate fi derivat de la o hidrocarbură aromatică ca de exemplu benzenul, naftalenul, antracenul sau bifenul sau de la un compus heterociclic, ca de exemplu piridină, indolul sau izoindolul. în mod obișnuit T este un nucleu hidrocarbonat aromatic, în special un nucleu de benzen sau naftalen.
Valoarea pentru x-ul subscris este cel puțin 1 și în general de la 1 la 3. Valoarea x-ului subscris ca și y-ului subscris este o valoare medie de aproximativ 1 la 3 per moleculă și ambele valori sunt în general 1.
Acizii sulfonici sunt în general acizi sulfonici din petrol sau acizi sintetici preparați, cum sunt acizii sulfonici alcarilici. Printre acizii sulfonici din petrol, produșii cel mai utilizați sunt cei preparați prin sulfonarea fracțiunilor de petrol convenabile, prin îndepărtarea ulterioară a amestecului acid și purificarea produsului obținut Acizii sulfonici alcarilici sintetici sunt preparați de obicei din compușii benzenici alchilați, cum ar fi produsele obținute prin reacția de tip Friedel-Crafts din benzen și polimeri, cum ar fi tetrapropilena. Următoarele exemple specifice de acizi sulfonici sunt utilizate la prepararea sărurilor (D). Este înțeles de asemenea faptul că aceste exemple servesc să ilustreze sărurile acestor acizi sulfonici utilizate drept componente (D). Cu alte cuvinte, pentru fiecare acid sulfonic enumerat, se intenționează ca sărurile de metale alcalino bazice corespunzătoare, bineînțeles să fie ilustrate (mai jos sunt prezentate aceleași aplicații la listele altor materiale acide). Astfel de acizi sulfonici includ acizii sulfonici mahogeni, acizii sulfonici în stoc luminos, acizii sulfonici din petrol, acizii sulfonici ai naftalenilor monosubstituți și polisubstituiți cerați, acizii sulfonici cetilclorobenzenici, acizii sulfonici cetilfenolici, acizii sulfonici cetii fenol disulfurici, acizii sulfonici cetoxicaprilbenzenici, acizii dicetil tiantren sulfonici, acizii dilsuril betanaftol sulfonici, acizii dicapril nitronaftalen sulfonici, acizii de ceruri parafinice sulfonici saturați, acizii de ceruri parafinice sulfonici nesaturați, acizii de ceruri parafinice, sulfonici hidroxi-substituiți, acizii tetraizobutilen sulfonici, acizii sulfonici tetraanilenici, acizii sulfonici ai cerurilor parafinice clor substituiți, acizii sulfonici ai cerurilor parafinice nitrozo substituiți, acizii sulfonici naftalenici din petrol, acizii sulfonici cetilciclopentilici, acizii sulfonici laurii ciclohexilici, acizii sulfontetraciclohexilici cerați mono și poli substituiți, acizii sulfonici dodecilbenzenici, acizii sulfonici dimer alchilați și alți acizi asemănători. Acizii benzensulfonici alchil-substituiți conțin cel puțin 8 atomi de carbon incluzând dodecil benzenul acizilor sulfonici inferiori care sunt utilizați în special. Aceștia sunt derivați de la benzenul care a fost alchilat cu propilen tetrameri sau trimeri izobutenă pentru introducerea a 1, 2, 3 sau mai multor substituenți cu catene ramificate care conțin 12 atomi de carbon sau a ciclului benzenic. Compușii de dodecil benzen inferiori, în principal amestecurile de benzeni mono și di-dodecil sunt convenabile pentru produsele secundare obținute de la fabricarea detergenților utilizați în gospodărie. Produse similare, obținute prin alchilarea acestor produse inferioare, sunt cele produse în timpul preparării sulfonaților alchilici lineari (LAS) care sunt utilizați la obținerea sulfonaților utilizați în prezenta invenție. Producerea sulfonaților din produsele secundare obținute în fabricarea detergenților prin reacție cu, de exemplu SO3, este bine cunoscută în literatura de specialitate.
Ca acizi carboxilici convenabili, din care se pot prepara sărurile de metal teros, se pot da de exemplu acizii alifatici, cicloalifatici, aromatici monocarboxilici și policarboxilici, incluzându-se acizii naftenici, acizii alchil substituiți ciclopentanoici, acizii ciclopentanoici alchensubstituiți, acizii ciclohexanici alchil substituiți, acizii ciclohexanoici alchenil-substituiți, acizii carboxilici aromatici alchil substituiți și acizii carboxilici aromatici alchenil substituiți. Acizii alifatici conțin în general, de la aproximativ 8 până la aproximativ 50, de preferință de la aproximativ 12 până la aproximativ 25 atomi de carbon. Acizii carboxilici alifatici și cicloalifatici sunt preferați și aceștia pot fi saturați sau nesaturați. Exemplele specifice includ acidul 2-etilhexanoic, acidul linoleic, acidul maleic tetramer substituit, acidul izostearic, acidul pelargonic, acidul capric, acidul palmitic, acidul linoleic, acidul lauric, acidul ricinoleic, acidul undecilic, acidul dioctilciclopentancarboxilic, acidul miristic, acidul octahidroindencarboxilic, acidul palmitic, acizii alchilsuccinic și alchenilsuccinic, acizii formați prin oxidarea petrolatului sau a cerurilor hidrocarbonate, amestecurile comerciale convenabile a doi sau mai multor acizi carboxilici, ca de exemplu acizii din uleiul vegetal, acizii de colofoniu și alte produse asemănătoare.
Greutatea echivalentă a compusului organic acid este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări acide (de exemplu acidul sulfonic sau grupările carboxi) prezente în moleculă.
Acizii de fosfor pentavalent utilizați la prepararea componentului (D) pot fi acizi organofosforici, fosfonici sau fosfinici sau un acid tio analog acestora.
Componentul (D) poate fi preparat din fenoli; aceasta înseamnă că, compușii care conțin gruparea hidroxi, legată direct de ciclul aromatic, pot fi utilizați la prepararea componentului (D). Termenul de fenol este utilizat în prezenta descriere de invenție, incluzând compușii care au mai mult decât o grupare hidroxi legată de un ciclu aromatic, ca de exemplu, catecholul, rezorcinolul și hidrochinona. Pot fi de asemenea incluși și alchilfenolii, ca de exemplu crezolii și etilfenolii și alchenilfenolii. Se preferă fenolii care conțin cel puțin un substituent alchilic care conține aproximativ 3 până la 100 atomi de carbon; în special de la 6 la aproximativ 50 atomi de carbon, cum ar fi de exemplu heptilfenolul, octilfenolul, dodecilfenolul, fenolul tetrapropenalchilat, octadecilfenolul și polibutenilfenolul. Fenolii care conțin mai mult decât un substituent alchilic pot fi de asemenea utilizați, dar se preferă monoalchilfenolii, datorită faptului că prezintă o disponibilitate și sunt ușor de fabricat.
Se utilizează așadar produsele de condensare ale fenolilor menționați mai sus cu cel puțin o aldehidă sau cetonă, având un număr redus de atomi de carbon, termenul de număr redus de atomi de carbon însemnând aldehide și cetone care conțin nu mai mult de 7 atomi de carbon. Ca aldehide convenabile se pot utiliza formaldehida, acetaldehida, propionaldehida etc.
Greutatea echivalentă a compusului organic acid este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări acide (de exemplu acidul sulfonic sau grupările carboxilice) prezente în moleculă.
într-o variantă a prezentei invenții, sărurile de metale alcalino-teroase, cu bazicitate superioară, ale compușilor organici acizi, sunt preferate. Sărurile având raporturi molare de cel puțin 2 sau mai mulg și în general de la aproximativ 2 până la aproximativ 40, mult mai preferabil până la peste 20. Cantitatea de component (D) include lubrifianții prezentei descrieri de invenție, care poate varia așadar într-o limită largă și cantitățile utilizate în orice compoziție de ulei de lubrifîere pot fi real determinate prin tehnici de specialitate. Fracțiunile componentului (D) sunt detergenți auxiliari sau suplimentari. Cantitatea din componentul (D) continuată într-un lubrifiant conform prezentei invenții poate varia de la aproximativ 0,01% până la peste aproximativ 3% sau mai mult Exemplele prezentate în continuare ilus58 trează prepararea unor săruri de metale alcalino-teroase neutre sau bazice, utilizate drept component (D).
Exemplul D-l. Un amestec format din 906 părți de soluție uleioasă de acid alchilfenil sulfonic (având o grupare moleculară medie de 450, determinată prin osmometrie în fază de vapori), 564 părți de ulei mineral, 600 părți toluen, 98,7 părți de oxid de magneziu și 120 părți apă, se barbotează cu bioxid de carbon la o temperatură de 78...85°C timp de 7 h, într-un raport de 0,915 nr de bioxid de carbon pe oră. Amestecul de reacție este agitat în mod constant prin carbonatare. După carbonatare, amestecul de reacție este stripat la 165°C/20 torri și reziduul este filtrat Filtratul este o soluție uleioasă (care conține 34% ulei) a sultanatului de magneziu cu bazicitate superioară, având un raport metalic de aproximativ 3.
Exemplul D-2. O anhidridă succinică poliizobutenilică este preparată prin reacția unei poliizobutene clorurate (având un conținut mediu de clor de 4,3% și în medie 82 atomi de carbon), anhidrida maleică la o temperatură de circa 200°C. Anhidrida succinică cu anhidrida succinică poliizobutenilică, rezultată, are un număr de saponificare de 90. La amestecul format din 1246 părți de anhidridă succinică și 1000 părți de toluen, se adaugă la temperatura de 25°C, 76,6 părți de oxid de bariu. Amestecul este apoi încălzit până la temperatura de 115°C, după care se adaugă 125 părți la temperatura de reflux de 150°C până ce reacționează întreaga cantitate de oxid de bariu. Prin stripare și filtrare, se obține un filtru care conține produsul dorit
Exemplul D-3. Un amestec format din 323 părți de ulei mineral, 4,8 părți apă, 0,74 părți clorură de calciu, 79 părți var și 128 părți alcool metilic este preparat și încălzit la temperatura de aproximativ 50°C. La acest amestec, se adaugă apoi 1000 părți de acid alchil fenil sulfonic, având o greutate moleculară (determinată prin osmometrie în fază de vapori) de 500, cu agitare. Amestecul este apoi barbotat cu bioxid de carbon, la o temperatură de aproximativ 50°C, într-un grad de aproximativ 2451 g/h, timp de aproximativ 2,5 li. După carbonatare, se adaugă 102 părți de ulei și amestecul este apoi stripat de materialele volatile la o temperatură de aproximativ 150 ...155°C la o presiune de 55 mm Hg. Reziduul este filtrat și filtratul reprezintă soluția uleioasă, dorită, de sulfonat de calciu cu bazicitate superioară, având un conținut de calciu de aproximativ 3,7% și un coeficient metalic de aproximativ
1,7.
Exemplul D-4. Un amestec format din 490 părți (în greutate) de ulei mineral, 110 părți de apă, 61 părți de heptilfenol, 340 părți de sulfonat de bariu mahoniu și 227 părți de oxid de bariu, se aduce prin încălzire la temperatura de 100°C timp de 10 min și apoi la 150°C. Se barbotează apoi prin amestec bioxid de carbon până ce amestecul devine substanțial neutru. Amestecul este apoi filtrat și filtratul are un conținut de sulfat de 25%.
(E) Compoziții derivate de esteri carboxilici
Compozițiile uleiurilor lubrifiante, conform prezentei invenții, pot să conțină adesea (E) cel puțin o compoziție derivată de ester carboxilic, prin reacția (E-l) dintre cel puțin un agent de acilare succinic substituit, cu (E-2) cel puțin un alcool sau fenol având următoarea formulă generală:
R3(OH)m (X) în care radicalul R3 este o grupare organică polivalentă sau monovalentă având grupări -OH cu legături carbon, iar m este un număr întreg de la 1 la aproximativ 10. Derivații de esteri carboxilici (E) sunt incluși în compozițiile uleioase pentru a se obține o dispersare îmbunătățită, iar raportul derivatului carboxilic (B) față de esterul carboxilic (E), prezent în ulei, influențează proprietățile compozițiilor uleioase, cum ar fi proprietățile anti-uzură.
Intr-o variantă a prezentei invenții, utilizarea unui derivat carboxilic (B) în combinație cu o mică cantitate de esteri carboxilici (E) (de exemplu un raport în greutate de 2:1 până la 4:1), în prezența ditiofosfatului metalic specific (C), conform prezentei invenții, are ca rezultat uleiurile care au proprietățile dorite (de exemplu cele de anti-uzură și de formare minimă a lacurilor și reziduului). Astfel de compoziții uleioase sunt utilizate în special la motoarele Diesel. Agenții de acilare succinici substituiți (E-l) care reacționează cu alcooli sau fenol pentru a forma derivați de esteri carboxilicii, sunt identici cu agenții de acilare (B-l), utilizați la prepararea derivaților carboxilici (B), descriși mai sus, cu o excepție. Polialchenade la care derivă substituentul, este caracterizată prin aceea că, având un număr mediu al greutății moleculare de cel puțin aproximativ 300, greutățile moleculare (Mn), care se preferă, sunt de la aproximativ 700 până la aproximativ 5000. într-o varianță a prezentei invenții, grupările de substituenți ale agentului de acilare sunt derivate de la polialchene care sunt caracterizate printr-o valoare a lui Mn de aproximativ_1300 până la 5000 și o valoare pentru Mw/Mn de aproximativ 1,5 până la aproximativ 4,5. Agenții de acilare, conform acestei variante, sunt identici cu agenții de acilare descriși mai înainte, referitor la prepararea compozițiilor carboxilice utilizate drept component (B). Astfel, oricare din agenții de acilare, descriși, referitor la prepararea componentului (B) de mai sus, poate fi utilizat la prepararea compozițiilor de esteri carboxilici, utilizate drept component (E). Când agenții de acilare, utilizați pentru prepararea esterului carboxilic (E), sunt identici cu agenții de acilare, utilizați pentru prepararea componentului (E), sunt identici cu agenții de acilare utilizați pentru prepararea componentului (B), esterul carboxilic componentul (E) va fi caracterizat ca un dispersant, având proprietățile VI. Combinațiile componentului (B) și aceste tipuri preferate ale componentului (E) utilizate în uleiurile conform prezentei descrieri de invenție, duc la obținerea unor caracteristici de anti-uzură a uleiurilor. Mai mult decât atât, alți agenți de acilare succinici substituiți, pot fi utilizați la prepararea compozițiilor derivate din esteri carboxilici care sunt utilizate drept component (E) în prezenta descriere de invenție. De exemplu, agenții de acilare succinici, substituiți, în care substituentul este derivat de la o polialchenă, având numărul mediu al greutății moleculare de ia aproximativ 800 până la aproximativ 1200, sunt utilizați.
Compozițiile de derivați de esteri carboxilici (E) sunt cele descrise mai sus, obținute din agenții de acilare succinici, cu compușii hidroxilici, care pot să fie compuși alifatici, cum sunt de exemplu alcoolii monohidrici și alcooli polihidrici sau compușii aromatici, ca de exemplu fenolii și naftolii. Compușii hidroxi aromatici, din care sunt derivați esterii, sunt ilustrați prin următoarele exemple specifice: fenol, beta-naftoi, orezol, rezorcinol, etechol,para-para '-dihidroxidifenil, 2-clorfenol, 2,4-butilfenol etc.
Alcooli (E-2) din care esterii pot fi derivați, conțin de preferință peste aproximativ 40 atomi de carbon alifatici. Aceștia pot fi alcooli monohidrici, ca de exemplu metanolul, etanolul, izooctanolul, dodecanolul, ciclohexanolul etc. Alcoolii polihidrici preferați conțin de la la 10 grupări hidroxi. Acestea sunt ilustrate de exemplu prin etilenglicol, dietilenglicol, trietilenglicol, tetraetilenglicol, dipropilenglicol, tripropilenglicol, dibutilenglicol, tributilenglicol și alți glicoli alchilenici în care gruparea alchilen conține de la 2 până la aproximativ 8 atomi de carbon.
O clasă preferata, în special de alcooli polihidrici, este cea care conține cel puțin grupări hidroxi, din care unele au fost esterificate cu acidul monocarboxilic având de la 8 până la 30 atomi de carbon, cum sunt de exemplu acidul octanic, acidul oleic, acidul stearic, acidul linoleic, acidul dodecanoic sau acidul din uleiul vegetal. Ca exemplu de astfel de alcooli polihidrici parțial esterificați sunt monooleatul de sorbitol, distearatul de sorbitol, monooleatul de glicerol, monostearatul de glicerol, di-dodecenatul de eritrol. Esterii (E) pot fi preparați printr-una din diferitele metode cunoscute. Metoda care este preferata, deoarece este convenabilă și duce la obținerea unor esteri cu proprietăți superioare, cuprinde reacția dintre un alcool sau un fenol convenabil cu o anhidridă succinică substituită substanțial la hidrocarburi. Esterificarea este de obicei efectuată la o temperatură de peste aproximativ 100°C, de preferință între 150 și 300°C. Apa formată ca produs secundar este îndepărtată prin distilare.
Proprietățile relative de reactant succinic și reactant hidroxi care vor fi utilizate, sunt dependente într-o largă măsură de tipul de produs dorit și de numărul de grupări hidroxilice prezente în moleculă la reactantul hidroxi. De exemplu, formarea unei jumătăți de ester al acidului succinic în care numai una din cele două grupări acide este esterificată, cuprinde utilizarea unei x molecule din alcoolul monohidric pentru fiecare moleculă din reactant, acidul succinic substituit, la care formarea diesterului acidului succinic cuprinde utilizarea a 2 molecule de alcool pentru fiecare de acid. Pe de altă parte, o moleculă de alcool hexahidric se poate combina cu cel puțin 6 moli de acid succinic pentru formarea unui ester în care fiecare din cele 6 grupări hidroxilice ale alcoolului este esterificată cu una din cele 2 grupări acide ale acidului succinic, astfel, proporția maximă de acid succinic care trebuie utilizată cu un alcool polihidric, este determinată prin numărul de grupări hidroxil, prezente în molecula reactantului hidroxilic. Intr-o variantă a prezentei descrieri de invenție, esterii obținuți prin reacția unor cantități echimolare de acid succinic, utilizat ca reactant și reactantul hidroxilic, sunt preferați.
Metodele de preparare ale esterilor carboxilici (E) sunt bine cunoscute. Prepararea compozițiilor derivate din esterul carboxilic, din agenții de acilare, în care grupările substituente sunt derivate din potialchene caracterizate printr-o valoare a Mn de cel puțin aproximativ 1300 până la pește aproximativ 5000 și un raport Mw/Mn având valoarea de la 1,5 până la aproximativ 4, este descrisă de asemenea în literatura de specialitate (US 4234435). Așa cum s-a notat mai înainte, agenții de acilare, descriși în literatura de specialitate, sunt caracterizați ca având în structura lor o medie de cel puțin 1,3 grupări succinice pentru fiecare greutate echivalentă a grupărilor substituente.
Următoarele exemple ilustrează esterii (E) și procedeul de preparare a acestor esteri.
Exemplul E-l. O anhidridă succinică hidrocarbonată, substanțial substituită, este preparată prin clorurarea unei poliizobutene, având o greutate moleculară de 1000, cu un conținut de clor de 4,5% și apoi prin încălzirea poliizobutenei clorurate cu 1,2 proporții molare de anhidridă maleică la o temperatură de
15O...22O°C. Anhidrida succinică, astfel obținută, are un număr de aciditate de 130. Un amestec de 874 g (1 mol) de anhidridă succinică și 104 g (1 mol) de neopentilglicol, se menține la temperatura de 24O...25O°C la 30 mm Hg, timp de 12 h. Reziduul reprezintă un amestec de esteri care rezulta din esterificarea unei grupări hidroxi sau ale ambelor grupări hidroxi ale glicolului. Acesta are un număr de saponificare de 101 și un conținut alcoolic hidroxilic de 0,1%.
Exemplul E-2. Esterul dimetilic al anhidridei succinice hidrocarbonate, substanțial substituita, din exemplul E-l, este preparat prin încălzirea amestecului de 2185 g de anhidridă, 480 g de metanol și 1000 cm3 de toluen, la temperatura de 5O...65°C, în timp ce prin amestecul de reacție se baiboteaza acid clorhidric, timp de 3 h, dizolvat în benzen, spălat cu apă, uscat și filtrat Filtratul este apoi încălzit la 150°C și 60 mm Hg pentru îndepărtarea componentelor volatile. Reziduul este esterul dimetilic dorit
Derivații de esteri carboxilici, care sunt descriși mai sus, rezultând din reacția dintre un agent de acilare cu un compus hidroxi, astfel ca un alcool sau un fenol pot fi aduși în continuare în reacție cu (E-5), o amină și în special poliamine într-o manieră descrisă mai înainte, pentru reacția agentului de acilare (N-l) cu aminele (E-2) la prepararea componentului (B). Intr-o variantă a prezentei descrieri de invenție, cantitatea de amine care acționează cu esterul, este cantitatea aleasă astfel ca cel puțin aproximativ 0,01 echivalenți de amină pentru fiecare echivalent din agentul de acilare utilizat inițial în reacția cu alcoolul. Când agentul de acilare reacționează cu alcoolul într-o cantitate astfel ca să existe cel puțin un echivalent de alcool pentru fiecare echivalent de agent de acilare, această cantitate mică de amină este suficientă pentru a reacționa cu cantități minore din grupările carboxil neesterificate care pot fi prezente. într-o variantă preferată a prezentei descrieri de invenție, esterii de acid carboxilic, utilizați drept component (E), sunt preparați prin reacția a aproximativ 1 până la 2 echivalenți, de preferință aproximativ 0,3 echivalenți, de preferință aproximativ 0,02 până la aproximativ 0,25 echivalenți, de poliamină per echivalent de agent de acilare. într-o altă variantă a prezentei descrieri de invenție, agentul de acilare - acidul carboxilic poate sa reacționeze simultan atât cu alcoolul, cât și cu amina. Exista în general cel puțin aproximativ 0,01 echivalenți de alcool și cel puțin 0,01 echivalenți de amină, iar cantitatea totală de echivalenți a combinației va fi cel puțin aproximativ 0,5 echivalenți per echivalenți de agent de acilare. Aceste compoziții derivate din esterii carboxilici, care se acilează drept component (E), sunt cunoscute în literatura de specialitate (US 3957254 și 4234435). Următoarele exemple specifice ilustrează prepararea esterilor în care atât alcoolii cât și aminele reacționează cu agentul de acilare.
Exemplul E-3. Un amestec format din 334 părți (0,52 echivalenți) de agent de acilare succinic poliizobuten, substituib preparat așa cum s-a arătat în exemplul E-2, 548 părți de ulei mineral, 50 părți (0,88 echivalenți) de pentaeritrol și 8,6 părți (0,0057 echivalenți) de poliglicol 112-2 demulsifiant (de la Compania Dow Chemical) se încălzește la temperatura de 150°C, timp de 2 h și 30 min. Amestecul de reacție este încălzit la temperatura de 210°C în 5 h și se menține la temperatura de 210°C timp de 3,2 k Amestecul de reacție este răcit la temperatura de 190°C și 0,5 părți (0,2 echivalenți) din amestecul comercial de poliamine etilenice, având o medie de aproximativ 3 până la aproximativ 10 atomi de azot per moleculă, sunt apoi adăugate. Amestecul de reacție este stripat prin încălzirea la temperatura de 205°C cu azot barbotat timp de 3 h, după care se filtrează pentru a se obține filtratul sub forma unei soluții uleioase din produsul dorit
Exemplul E-4. Un amestec de 322 părți (0,5 echivalenți) de agent de acilare succinic poliizobuten, substituit, preparat ca în exemplul E-2,68 părți (2 echivalenți) de pentaeritrol și 508 părți de ulei mineral, se încălzește la temperatura de 2O4...227°C timp de 5 k Amestecul de reacție este răcit până la 162°C și apoi se adaugă 5,3 părți (0,13 echivalenți) de amestec comercial de poliamine etilenice având o medie de aproximativ 3 până la 10 atomi de azot per moleculă. Amestecul de reacție este încălzit la temperatura de 163°C timp de 1 h, după care se răcește la temperatura de 130°C și apoi se filtrează. Filtratul este o soluție uleioasă din produsul dorit
Exemplul E-5. Un amestec de 1000 părți de poliizobutenă având un număr de greutate moleculară mediu de aproximativ 1000 și 108 părți (1,1 moli) de anhidridă maleică, se încălzește la apro66 ximativ 190°C și 100 părți (1,43 moli) de clor se adaugă sub partea superficială a amestecului, timp de aproximativ 4 h, în timp ce temperatura amestecului este menținută la aproximativ 185...190°C. Amestecul este apoi barbotat cu azot la această temperatură, timp de mai multe ore, și reziduul reprezintă agentul de acilare succinic poliizobuten, substituit O soluție formată din 1000 părți din agentul de acilare, preparat mai sus, în 857 părți de ulei mineral, se încălzește până la aproximativ 150°C, cu agitare, la care se mai adaugă apoi sub agitare 109 părți (3,2 echivalenți) de pentaeritritol. Amestecul este barbotat apoi cu azot și se încălzește la aproximativ 200°C, o perioadă de peste aproximativ 14 h, pentru a se forma o soluție uleioasă din compusul intermediar, se adaugă apoi 19,25 părți (0,46 echivalenți dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice) având o medie de aproximativ 3 până la 10 atomi de azot per moleculă. Amestecul de reacție este stripat prin încălzire la temperatura de 205°C, cu barbotare de azot timp de 3 h și apoi se filtrează. Filtratul este o soluție uleioasă (45% ulei) din esterul carboxilic amino modificat, dorit, care conține 0,35% azot
Exemplul E-6. Un amestec format din 1000 părți (0,495 moli) de poliizobutenă, având un număr mediu al greutății moleculare de 2020 și greutate moleculară medie de 6049 și 115 părți (1,17 moli) de anhidridă maleică, se încălzește la temperatura de 184°C, timp de peste 6 h, în care timp se adaugă, sub partea superficială a amestecului, 85 părți (1,2 moli) de clor. O cantitate adițională de 59 părți (0,83 moli) de clor se aduce timp de peste 4 h la temperatura de 184„.189°G Amestecul este barbotat apoi cu azot la temperatura de 186...190°C timp de 26 k Reziduul este anhidrida succinică poliizobuten, substituită, având un număr total acid de 953. O soluție formată din 409 părți (0,66 echivalenți) de anhidridă succinică, substituită în 191 părți de ulei mineral, se încălzește la temperatura de 150°C, după care se adaugă sub agitare, timp de peste 10 min, la temperatura de 145...150°C, 42,5 părți de pentaeritritol (1,19 echivalenți). Amestecul este barbotat cu azot și încălzit, o soluție la 2O5...21O°C, timp de peste 14 h, pentru a se obține o soluție uleioasă din produsul intermediar poliester dorit Se adaugă apoi sub agitare, timp de peste 30 min, la temperatura de 160°C, 4,74 părți (0,138 echivalenți), la 988 părți de compus intermediar poliester (care conține 0,69 echivalenți de agent de acilare succinic, substituit și 1,24 echivalenți de pentaeritritol). Agitarea este continuata la 160°C, timp de 1 h, după care se adaugă 289 părți de ulei mineral. Amestecul este încălzit timp de 16 h la temperatura de 135°C și apoi se filtrează la aceeași temperatură, utilizându-se un material filtrant Filtratul este o soluție cu 35% de ulei mineral din poliesterul aminomodificat dorit Acesta are un conținut de azot de 0,16% și un număr de acid rezidual de 2,0.
Exemplul E-7.a. Un amestec format din 1000 părți de poliizobutenă, având un număr al greutății moleculare de aproximativ 1000 și 108 părți (1,1 moli) de anhidridă maleică, se încălzește la aproximativ 190°C, după care se aduce sub partea superficială a amestecului o cantitate de 100 părți (1,43 moli) de clor, timp de aproximativ 4 h, în timp ce temperatura se menține la aproximativ
185...190°C Amestecul este apoi barbotat cu azot la această temperatură, timp de câteva ore și reziduul reprezintă agentul de acilare succinic poliizobutenă substituit, dorit
b. O soluție de 1000 părți de agent de acilare, obținut la prepararea a, în 857 părți ulei mineral, se încălzește la aproximativ 150°C, cu agitare, după care se adaugă, sub agitare, 109 părți (3,2 echivalenți) de pentaeritritol. Amestecul este barbotat cu azot și încălzit la aproximativ 200°C, timp de peste 14 h, pentru a se forma o soluție uleioasă a esterului carboxilic intermediar, dorit La compusul intermediar, se adaugă 19,25 părți (0,46 echivalenți) dintr-un amestec comercial de poliamine etilenice având o medie de aproximativ 3 până la apro5 ximativ 10 atomi de azot per moleculă.
Amestecul de reacție este stripat prin încălzire la temperatura de 205°C cu barbotare de azot timp de 3 h și se filtrează. Filtratul este o soluție uleioasă 10 (care conține 45% ulei) din esterul carboxilic amino-modificat, dorit, care conține 0,35% azot
Exemplul E-8. a. Un amestec de 1000 părți (0,495 moli) de poliizobutenă, având 15 un număr mediu al greutății moleculare de 2020 și o greutate moleculară medie de 6049 și 115 părți (1,17 moli) de anhidridă maleică, se încălzește la temperatura de 184°C, timp de peste 5 h, în 20 care timp se adaugă sub suprafața amestecului 85 părți (1,2 moli) de clor. O cantitate adițională de 59 părți (0,83 moli) de clor se aduce în amestec la o temperatură de 184...189°C, timp de peste 4 h. 25 Amestecul este barbotat cu azot la temperatura de 186... 190°C, timp de 26 h. Reziduul reprezintă anhidrida succinică poliizobuten- substituită, având numărul total acid de 95,3.
b. O soluție de 409 părți (0,66 echivalenți) de anhidridă succinică substituită în 191 părți de ulei mineral, se încălzește până la 150°C, la care se adaugă 42,5 părți (1,19 echivalenți) de pentaeritritol, 35 timp de peste 10 min, sub agitare, la temperatura de 145...150°C. Amestecul este barbotat apoi cu azot și apoi este încălzit la temperatura de 205...210°C, timp de peste aproximativ 14 h, obținându40 se o soluție uleioasă din compusul intermediar poliesteric, dorit
O cantitate de 4,74 părți (0,138 echivalenți) de dietilentriamină se adaugă timp de peste 30 min la temperatura de 45 160°C cu agitare la 988 părți de compus intermediar (care conține 0,69 echivalenți de agent de acilare succinic substituit și
1,24 echivalenți de pentaeritritol). în timp ce agitarea continuă la temperatura de
100°C timp de 1 h, se adaugă 289 părți de ulei mineral. Amestecul este încălzit timp de 16 h la temperatura de 135°C și apoi se filtrează la aceeași temperatură, utilizându-se un material filtrant. Filtratul reprezintă o soluție de 35% de ulei mineral de poliester amino-modificat dorit Acesta are un conținut de azot de 0,16% și un număr acid rezidual 2.
F) Sarea metalică bazică alcalină
Compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, pot să conțină cel puțin o sare metalică bazică alcalină a unui acid sulfonic sau un acid carboxilic.
Sărurile pot fi săruri sau produse complexe numite bazice, superbazice și săruri cu bazici ta te superioară. Metoda pentru prepararea acestor săruri se referă la sărurile cu bazicitate superioară. Termenul de raport metalic este adesea utilizat pentru definirea cantității de metal în aceste săruri sau produse complexe, privind cantitatea de anion organic și aceasta, este definită ca raportul numărului de echivalenți de metal față de numărul de echivalenți de metal care ar fi prezent într-o sare normală bazată pe stoichiometria uzuală a compușilor incluși. O descriere generală a unor săruri de metal alcalin utilizate ca component (F) este menționată în literatura de specialitate (US 4326772). Metalele alcaline, prezente în sărurile metalice alcaline bazice, includ litiu, sodiu și potasiu, dintre care sodiul și potasiul sunt preferate. Acizii sulfonici și acizii caiboxilid, care simt utilizați la prepararea componentei (F), includ pe cei descriși mai înainte care sunt utilizați la prepararea sărurilor neutre și bazice de metale alcalino- pământoase (D). Greutatea echivalentă a compusului organic acid este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări acide (grupările acid sulfonic sau caiboxi de exemplu) prezente în moleculă. într-o variantă preferată, sărurile de metal alcalin (F) sunt săruri bazice de metal alcalin, având raportul metalic de cel puțin aproximativ 4 până la aproximativ 40, de preferință de la aproximativ 6 până la aproximativ 30 și în special, de la aproximativ 8 până la aproximativ 25.
într-o altă variantă preferată a prezentei descrieri de invenție sărurile sultanate bazice (F) sunt dispersii solubile în ulei preparat prin contactarea într-o perioadă de timp suficientă pentru a se forma o dispersie stabilă la o temperatură cuprinsă între temperatura de solidificare a amestecului de reacție și temperatura de descompunere a acestuia, (F-l) cel puțin un material gazos, acid, selectat dintr-o grupare care constă din bioxid de carbon, hidrogen sulfurat și bioxid de sulf, cu (F-2) un amestec de reacție care cuprinde următoarele: (F-2-a) cel puțin un acid sulfonic, solubil în ulei sau un derivat al acestuia, susceptibil de a avea o bazicitate superioară; (F-2-b) cel puțin un metal alcalin sau un compus metal alcalin bazic; (F- 2-c) cel puțin un alcool alifatic cu un număr redus de atomi de carbon, un fenol alchilic sau un fenol alchil sulfonat și (F-2-d) cel puțin un acid carboxilic solubil în ulei sau un derivat funcțional al acestuia. Când (F2-c) este un fenol alchilic sau un fenol alchilic sulfonat, componentul (F-2-d) este opțional. O sare acidă sulfonică, satisfăcătoare, poate fi preparată cu sau fără acid carboxilic în amestec (F-2). Reactivul (F-l) este cel puțin un material gazos acid, care poate fi bioxid de carbon, hidrogen sulfurat sau bioxid de sulf sau amestecurile acestor gaze sunt utilizate. Se preferă bioxidul de carbon. Așa cum s-a menționat mai sus, componentul (F-2) este în general un amestec care conține cel puțin 4 componente, din care componentul (F-2-b) este cel puțin un acid sulfonic, solubil în ulei, așa cum s-a definit mai înainte sau un derivat care este susceptibil de a avea o bazicitate superioară. Amestecurile de acizi sulfonici și/sau derivații acestora pot fi utilizați. Derivații de acizi sulfonici, susceptibili de o bazicitate superioară, includ săruri metalice, în special metalele alcalino-teroase, sub formă de săruri, apoi sărurile de zinc și sărurile de plumb; sărurile de amoniu și sărurile de amine (de exemplu etilenamina, butilamina și etilen poliamina sub formă de săruri); esterii, ca de exemplu esterul etilic, esterul butilic și glicerolul.
Componentul (F-2-b) se preferă și în general este cel puțin un compus metal alcalin bazic. Compușii metalici alcalini ilustrativi, sunt hidroxizii, alcoxizii (tipice sunt acele grupări alcoxi de carbon), hidruri și amide. Astfel, compușii metalici alcalini bazici includ hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de litiu, peroxidul de sodiu, metoxidul de litiu, etoxidul de potasiu, butoxidul de sodiu, hidrura de litiu, hidrura de sodiu, hidrura de potasiu, amida de litiu, amida de sodiu și amida de potasiu. Se preferă în special hidroxidul de sodiu și alcoxizii de sodiu, având un număr redus de atomi de carbon (de exemplu compușii care conțin peste 7 atomi de carbon). Greutatea echivalentă a componentului (F-2-b), pentru scopul prezentei descrieri de invenție, este egală cu greutatea moleculară, deoarece metalele alcaline sunt monovalente.
Componentul (F-2-c) poate fi cel puțin un alcool alifatic, având un număr redus de atomi de carbon, de preferință un alcool monohidric sau dihidric. Alcoolii ilustrativi sunt metanolul, etanolul,
2.2- dimetil- 1-propanolul, etilenglicol,
1.3- propandiolul și 1,5-pentandiolul. Alcoolii pot fi un eterglicol ca de exemplu metil, celosolve. Din acești compuși se preferă alcoolii, ca metanolul, etanolul și propanolul, metanolul fiind în special preferat
Componentul (F-2-c) poate fi cel puțin un alchil fenol sau un fenol alchil sulfurat Fenolii alchil sulfurați sunt preferați în special când (F-2-b) este potasiu sau un compus bazic ca de exemplu hidroxidul de potasiu. Așa cum se utilizează în prezenta invenție, termenul de fenol include compuși având mai mult de o grupare hidroxi legată la ciclul aromatic și ciclul aromatic poate fi un ciclu benzilic sau naftilic. Termenul de alchil fenol include fenolii monoalchilați și fenolii dialchilați în care fiecare substituent alchilic conține de la aproximativ 6 până la aproximativ 100 atomi de carbon, de preferință aproximativ 6 până la aproximativ 50 atomi de carbon.
Fenolii alchilici ilustrativi includ heptilfenolii, decilfenolii, dodecilfenolii, propipropilen (Mn de aproximativ _150) fenoli substituiți, poliizobuten (Mn de aproximativ 1200) - fenolii substituiți, fenoli ciclohexilici. Se utilizează așadar produsele de condensare ale fenolilor descriși mai sus, cu cel puțin o aldehidă sau o cetonă, având un număr redus de atomi de carbon, prin termenul de un număr redus de atomi de carbon înțelegându- se aldehide și cetone care conțin nu mai mult decât 7 atomi de carbon. Ca aldehide convenabile se pot exemplifica formaldehidă, acetaldehida, propionaldehida, butiraldehidele, valeraldehidele și benzaldehidele. Așadar, ca reactivi convenabili care produc aldehide sunt paraformaldehida, trioxanul metilolul, metil formcel și paraaldehida. Formaldehidă și reactivii care produc formaldehidă se preferă în special.
Alchilfenolii sulfurați includ sulfurile fenolice, disulfurile sau polisulfurile. Fenolii sulfurați pot fi derivați de la orice alchilfenol convenabil, prin tehnici cunoscute în literatura de specialitate și mulți fenoli sulfurați sunt produse comerciale convenabile. Alchilfenolii sulfurați pot fi preparați prin reacția dintre un alchilfenol cu elementul sulf și/sau o monohalogenură de sulf (de exemplu monoclorură de sulf). Această reacție poate fi condusă în prezența unui exces de bază, rezultat din sărurile amestecurilor de sulfură, bisulfură sau polisulfuri, care pot fi produse dependent de condițiile de reacție. Acesta este produsul din reacție care este utilizat la prepararea componentului (E-2) din prezenta descriere de invenție, așa cum este menționat în literatura de specialitate (US 2971940; 4309293); sunt descriși diferiți fenoli sulfurați, care sunt ilustrativi pentru componentul (F-2-c).
Greutatea echivalenta a componentului (F-2-c) este greutatea sa moleculară împărțită la numărul de grupări hidroxilice din moleculă.
Componentul (F-2-d) este cel puțin un acid carboxilic, solubil în ulei, așa cum s-a menționat mai înainte sau un derivat funcțional al acestuia. Acizii carboxilici convenabili, în special sunt acei acizi cu formula Rs(COOH)n, în care n este un număr întreg de la 1 la 6 și acesta este de preferință 1 sau 2 și radicalul Rs este o grupare saturata sau substanțial nesaturată alifatică (de preferință o grupare hidrocarbonată) având cel puțin 8 atomi de carbon alifatici. Dependent de valoarea lui n, radicalul R5 poate fi monovalent până la un radical hexavalent Radicalul R5 poate conține substituenți nehidrocarbonați din care să nu schimbe substanțial caracterul hidrocarburii. Astfel de substituenți sunt prezenți de preferință în cantități care să nu fie mai mult de 20% în greutate. Substituenții exemplari includ substituenții nehidrocarbonați enumerați mai sus cu referire la componentul (F-2- a). Radicalul R5 poate conține hidrocarburi nesaturate peste un maxim de aproximativ 5% și de preferință nu mai mult de 3% legături olefinice, bazate pe numărul total de legături covalente carbon-carbon prezente. Numărul de atomi de carbon din radicalul Rs este de obicei de aproximativ 8 până la 700, dependent de sursa radicalului R$. Așa cum s-a discutat mai sus, o serie preferată de acizi carboxilici și de derivați și acizilor carboxilici este preparată prin reacția dintre polimerul olefinic sau polimerul olefinic halogenat cu un acid alfa, beta- nesaturat sau anhidrida acestuia, cum ar fi de exemplu acidul acrilic, acidul metacrilic, acidul maleic sau acidul fumărie, pentru a forma un acid substituit corespunzător sau un derivat al acestuia. Grupările Rs în aceste produse au un număr mediu al greutății moleculare de la aproximativ 150 până la aproximativ 10000 și de obicei de la aproximativ 700 până la aproximativ 5000 așa cum s-a determinat de exemplu prin cromatografie de gel infiltrație. Acizii monocarboxilici utilizați drept component (F-2-d) au formula R5-COOH. Ca exemple de astfel de acizi se dau acidul caprilic, acidul capric, acidul palmitic, acidul stearic, acidul izostearic, acidul linoleic și acidul behenic. O grupare preferată de acizi monocarboxilici este preparată prin reacția dintre un polimer olefinic halogenat, ca de exemplu polibutena clorurată, cu acidul acrilic sau cu acidul metacrilic. Acizii convenabili dicarboxilici includ acizii succinici substituiți având substituenți cu formula următoare:
Re - CH - COOH
I
CH2 - COOH în care radicalul Re este acelați cu Rs definit mai sus. Radicalul Re poate fi o grupare derivată de la un polimer olefinic formată prin polimerizarea unor astfel de monomeri ca de exemplu etilena, propilenă, 1-butena, izobutena, 1-pentena, 2-pentena, 1-hexena și 3-hexena. Radicalul R6 poate fi deci derivat dintr-o fracțiune de petrol saturată substanțial, cu greutate moleculară ridicată. Acizii succinici substituiți hidrocarbonați și derivații acestora, constituie o clasă preferată de acizi carboxilici pentru utilizare drept component (F-2-d). Clasele de acizi carboxilici, descrise mai sus, derivate de la polimeri olefinici și derivații acestora, sunt bine cunoscute în literatura de specialitate și metodele de preparare ale acestora ca și exemplele reprezentative de tipuri din aceste clase utilizate în prezenta descriere de invenție, sunt descrise de asemenea în detaliu într-un număr de publicații de specialitate.
Derivații funcționali ai acizilor discutați mai sus, utilizați drept component (F-2-d), includ anhidride, esteri, amide, imide, amidine și săruri de metal și de amoniu. Produsele de reacție ale acizilor succinici și olefinelor polimerice sub109861 stituite și mono și poliaminei, în special poliaminele polialchenice având peste aproximativ 10 atomi de azot aminici, sunt în special convenabile. Aceste produse de reacție cuprind în general ames- 5 tecuri de 1 sau mai multe amide, imide și amidine. Produsele de reacție ale aminelor polietilenice care conțin peste aproximativ 10 atomi de azot și anhidride succinice polibuten substituite în care 10 radicalul polibutenic cuprinde în principal unități de izobutene sunt în general utilizate. în aceste grupări cu derivați funcționali sunt incluse compozițiile preparate prin post tratarea produsului de 15 reacție amino-anhidridă cu disulfura de carbon, compuși de bor, nitrili, uree, tiouree, guanidina, oxizi de alchilene sau alți compuși asemănători. Sărurile care conțin jumătăți de amide, jumătăți de 20 atomi de metale și jumătăți de esteri, precum și derivații sărurilor jumătăți de metal ai acizilor succinici substituiți, sunt utilizate. Se mai utilizează de asemenea esterii preparați prin reacția unor acizi 25 substituiți sau a unor anhidride substituite cu un compus monohidroxi sau polihidroxi, cum ar fi de exemplu un alcool alifatic sau un fenol. Se preferă esterii acizilor succinici ai polimerilor olefinici 30 substituiți sau anhidridele acizilor succinici ai polimerilor olefinici substituiți sau alcooli alifatici polihidrici care conțin de la 2 la 10 grupări hidroxi și peste aproximativ 40 atomi de carbon alifatici. 35 Această clasă de alcooli include etilenglicolul, glicerolul, sorbitolul, pentaeritritolul, polietilenglicolul, dietanolamina, trietanolamina, N,N-di(hidroxietil)-etilendiamina și alți compuși asemănate- 40 ri. Când alcoolul conține grupări amino reactive, produsul de reacție poate cuprinde produsele rezultate din reacția unei grupări acide cu ambele funcțiuni hidroxi și amino. Astfel, amestecul de 45 reacție poate include jumătăți de ester, jumătăți de amide, esteri, amide și imide. Raporturile de echivalenți ai constituenților de reactivi (F-2) pot varia pe o scară largă. în general, raportul compo- 50 nentului (F-2-b) față de (F-2-a) este de cel puțin aproximativ 4:1 și de obicei nu mai mare de aproximativ 40:1, de preferință fiind cuprins între 6:1 și 30:1 și în special între 8:1 și 25:1. Deoarece acest raport poate uneori să depășească raportul de 40:1, un astfel de exces normal nu va servi nici unui scop utilizabil. Raportul echivalenților componentului (F-2-c) față de componentul (F-2-a) este cuprins între aproximativ 1:20 și 80:1 și de preferință între aproximativ 2:1 și 50:1. Așa cum s-a menționat mai sus, când componentul (F- 2-c) este un fenol alchil sulfonat, incluziunea acidului carboxilic (F-2-d) este opțională. în acest amestec prezent, raportul echivalenților componentului (F-2-d) față de componentul (F-2-a) este în general cuprins de la aproximativ 1:1 până la aproximativ 1:20 și de preferință este cuprins între aproximativ 1:2 până la aproximativ 1:10.
O cantitate de peste aproximativ cantitatea stoichiometrică de material acid (F-l) reacționează cu (F-2). într-o variantă preferată, materialul acid este calculat astfel ca reacția să fie rapidă. Gradul de adiție al (F-l) nu este critic, dar poate fi redus dacă temperatura amestecului va crește foarte rapid datorită reacției exoterme. Când (F-2-c) este un alcool, temperatura de reacție nu este critică. în general, aceasta va fi între temperatura desolidificare a amestecului de reacție și temperatura de descompunere a acestuia (de exemplu temperatura de descompunere a oricărui component al acestui amestec este cea mai scăzută). De obicei, temperatura va fi de la aproximativ 25°C până la aproximativ 200°C și de preferință de la aproximativ 50°C până la aproximativ 150°C. Reactivii (F-l) și (F-2) sunt în mod convenabil contactați la temperatura de reflux a amestecului. Această temperatură va fi evident dependentă de punctele de fierbere ale diferitelor componente; astfel, când metanolul este utilizat drept component (F-2-c), temperatura de contact va fi aceeași sau sub temperatura de reflux a metanolului. Când reactivul (F2-c) este un alchilfenol sau un alchilfenol sulfurat, temperatura de reacție trebuie să fie aceeași sau mai sus de temperatura azeotropă a apei astfel ca apa formată să poată fi îndepărtată din reacție. Reacția este condusă de obicei la presiunea atmosferică, la fel la presiunea supraatmosferică care adesea face ca reacția să fie mai rapidă și conduce la utilizarea optimă a reactivului (F-l). Reacția poate fi efectuată la o presiune redusă, pentru motive practice evidente, dar aceasta este efectuată rar. Reacția este de obicei condusă în prezența unui diluant organic lichid normal, substanțial inert, care funcționează atât ca dispersant, cât și ca mediu de reacție. Diluantul va cuprinde cel puțin aproximativ 10% din greutatea totală a amestecului de reacție. După completarea reacției, se preferă a se îndepărta prin filtrare, orice substanțe solide din amestec, care pot fi îndepărtate și prin orice alte mijloace convenționale. Opțional, diluanții care pot fi în mod real îndepărtați, promotorii alcoolici și apa formată în timpul reacției poate fi îndepărtată prin tehnici convenționale, cum ar fi de exemplu prin distilare. Este uzual dezirabil să se îndepărteze substanțial întreaga cantitate de apă din amestecul de reacție deoarece prezența apei poate duce la dificultăți în filtrare și la formarea unor emulsii nedorite în combustibili și lubrifianți. Orice astfel de apă prezentă este îndepărtată în mod real prin încălzirea la presiunea atmosferică sau la presiunea redusă sau prin distilare azeotropică. într-o variantă preferată, conform prezentei invenții, când sulfonații bazici de potasiu sunt doriți drept component (F), sarea de potasiu este preparată utilizându-se bioxidul de carbon și alchilfenolii sulfurați drept component (F2-c). Utilizarea fenolilor sulfurați conduce la săruri bazice cu raporturi metalice superioare și formarea de săruri stabile și mai uniforme. Sărurile bazice sau complecșii componentului (F) pot fi soluții sau mai adecvat dispersii stabile.
Alternativ, acești compuși pot fi considerați ca săruri polimere formate prin reacția materialului acid, acidul solubil în ulei fiind cu o bazicitate superioară față de compusul metalic. Conform celor menționate mai sus, aceste compoziții sunt mult mai convenabile definite prin referiri la metode prin care acestea se prepară. Procedeul descris mai sus, pentru prepararea sărurilor de metal alcalin ale acizilor sulfonici având un raport metalic de cel puțin aproximativ 2 și de preferință un raport metalic cuprins între aproximativ 4 până la 40, utilizează alcooli drept component (F-2-c) (GB 1481553). Prepararea dispersiilor solubile în ulei a sulfonațilorde metal alcalin utilizați drept component (F) în compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei invenții, este ilustrată în continuare prin următoarele exemple:
Exemplul F-l. La o soluție formată din 790 părți (1 echivalent) de acid benzensulfonic alchilat și 71 părți de anhidridă succinicâ de polibutenil (greutatea echivalentă de aproximativ 360), conținând unități de izobuten predominant în 176 părți de ulei mineral, se adaugă 320 părți (8 echivalenți) de hidroxid de sodiu și 640 părți (20 echivalenți) de metanol. Temperatura amestecului crește până la 89°C (temperatura de reflux), timp de peste 12 min, datorită producerii unei reacții exoterme. în această perioadă, amestecul este barbotat cu bioxid de carbon la 1220 ml/h. Carbonatarea este continuată timp de aproximativ 30 min, astfel ca temperatura să descrească gradat până la 74°C. Metanolul și alte materiale volatile sunt stripate din amestec prin barbotare cu azot într-un debit de 610 πτ/ά,ΐη timp ce temperatura este mărită lent până la 150°C, timp de 90 min. După striparea completa, amestecul rămas este menținut la temperatura de 155...165°C timp de aproximativ 30 min și amestecul este filtrat pentru a se obține o soluție uleioasă din sulfonatul bazic dorit, având un raport metalic de aproximativ 7,75. Această soluție conține
12,4% ulei.
Exemplul F-2. Urmând procedeul din exemplul F-l, o soluție formată din 780 părți (1 echivalent) de acid benzosulfonic alchilat și 119 părți de anhidridă succinic polibutenilică în 442 părți de ulei mineral, se amestecă cu 200 părți (20 echivalenți) de hidroxid de sodiu și 704 părți (22 echivalenți) de metanol. Amestecul este barbotat apoi cu bioxid de carbon cu un debit de 2135 m3/h, timp de 11 min, astfel ca temperatura să crească lent până la 97°C. Debitul de bioxid de carbon este redus până la 1830 m/h și temperatura descrește lent până la 88°C timp de peste aproximativ 40 min. Gradul debitului de bioxid de carbon este redus apoi la 1525 m/h, timp de aproximativ 35 min și temperatura descrește lent până la 73°C. Materialele volatile sunt stripate prin barbotarea azotului prin amestecul barbotat la un debit de 610 nr/h, timp de 105 min, iar temperatura crește lent la 160°C După ce striparea este completă, amestecul este menținut la 160°C un timp adiționat de 45 min și apoi este filtrat pentru a se obține o soluție uleioasă de sulfonat de sodiu bazic dorit, având un raport metalic de aproximativ 19,75. Această soluție conține 18,7% ulei. Compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, conțin modificatori de fricțiune pentru uleiuri de lubrifiere cu caracteristicile fricționale dorite. în general, de la aproximativ 0,01 până la aproximativ 2 sau 3% în greutate din modificatorii de fricțiune sunt suficiente pentru a se ajunge la îmbunătățirea performanțelor. Diferite amine, în special aminele terțiare sunt eficiente ca modificatori de fricțiune sunt N-alchil grasΝ,Ν-dietanol aminele, N-alchil gras-N,Ndietoxietanol aminele etc. Astfel de amine terțiare pot fi preparate prin reacția dintre o amină alchil de acizi grași cu un număr corespunzător de moli de oxid de etilenă. Aminele terțiare derivate din substanțe de origine naturală astfel ca ulei de nucă de cocos și oleoamina sunt convenabile, de proveniență Armour Chemical Com80 pany - sub denumirea comercială de Ethomeen. în exemplele prezentate folosite sunt Ethomeen-C și EthomeenO în serii. Esterii acizilor grași parțiali ai alcoolilor polihidrici sunt utilizați ca modificatori de fricțiune. Acizii grași conțin în general de la aproximativ 8 până la aproximativ 22 atomi de carbon și esterii pot fi obținuți prin reacție cu alcoolii dihidrici și polihidrici care conțin până la 8 sau 10 grupări hidroxilice. Esterii acidului gras convenabil includ monooleatul de sorbitan, dioleatul de sorbitan, monooleatul de glicerol, dioleatul de glicerol și amestecurile acestor compuși includ amestecurile comerciale ca de exemplu Emerset 2421 (propus de Esery Industries Inc.). Alte exemple de esteri ai acizilor grași parțiali ai alcoolilor polihidrici pot fi găsiți în literatura de specialitate. Compușii care conțin sulf, ca de exemplu grăsimile sulfonate cu 12 până la 14 atomi de carbon, alchilsulfuri și polisulfuri în care gru pările alchil conțin de la 1 până la 8 atomi de carbon și poliolefinele sulfonate pot funcționa ca modificatori de fricțiune în compozițiile de uleiuri de lubrifiere conform prezentei invenții.
(G) Săruri neutre și bazice ale fenolsuljurilor într-o variantă a prezentei descrieri de invenție, uleiurile de lubrifiere pot conține cel puțin o sare de metal alcalinoteros bazică sau neutră sulfurii alchilfenolice. Uleiurile pot conține de la aproximativ 0 până la aproximativ 2 sau din fenolsulfuri. Mai adesea, uleiul poate conține de la aproximativ 0,01 până la aproximativ 2% în greutate din sărurile bazice ale sulfurilor fenolice. Termenul bazic este utilizat în același scop în care acesta este utilizat în diferite alte componente mai sus menționate, adică cele referitoare la săruri având un raport metal în exces 1, când se încorporează în condițiile uleioase ale prezentei invenții. Sărurile bazice și neutre ale sulfurilor fenolice imprima proprietăți antioxidante și de detergent compoziții109861 lor uleioase, conform invenției §i îmbunătățesc performanțele uleiurilor în testarea caterpilară.
Alchilfenolii de la care provin sărurile sulfurilor sunt fenoli care conțin substituenți de hidrocarburi cu cel puțin aproximativ 6 atomi de carbon; substituenții pot conține peste aproximativ 7000 de atomi de carbon alifatici. Se includ substituenții hidrocarbonați substanțial așa cum s-a definit mai sus. Substituenții hidrocarbonați preferați sunt derivați din polimerizarea olefinelor ca de exemplu etilene, propene etc. Termenul de sulfuri alchilfenolice reprezintă grupe de compuși care includ di-(alchilfenol)-monosulfurile, dusulfurile, polisulfurile și alte produse obținute prin reacția dintre alchilfenol cu monoclorura de sulf, diclorura de sulf sau elementul sulf.
Raportul molar al fenolului față de compusul cu sulf poate fi de la aproximativ 1:0,5 până la aproximativ 1:1,5 sau mai mare. De exemplu, sulfurile fenolice sunt în mod real obținute prin amestecarea la o temperatură de aproximativ 60°C, a unui mol de alchilfenol și aproximativ 0,5...1 moli de diclorură de sulf. Amestecul de reacție este de obicei menținut la aproximativ 100°C pentru aproximativ 2 până la 5 h, timp după care sulfura rezultată este uscată și filtrată. Când se utilizează sulful elementar, este de dorit uneori să se utilizeze temperaturi de aproximativ 200°C sau mai mari. De asemenea este de dorit ca operația de uscare să fie condusă în atmosferă de azot sau într-un gaz inert similar. Următoarele exemple ilustrează prepararea unor materiale bazice.
Exemplul G-l. O sulfură fenolică este preparată prin reacția dintre o diclorură de sulf cu un fenol poliizobutenil în care substituentul poliizobutenil are o medie de 23,8 atomi de carbon, în prezența acetatului de sodiu (un acid acceptat sau utilizat pentru a se obține decolorarea produsului). Un amestec format din 1755 părți de sulfură fenolică, 500 părți de ulei mineral, 335 părți de hidroxid de calciu și 407 părți de metanol este încălzit până la temperatura de 43...50°C și prin amestec se barbotează apoi un curent de bioxid de carbon, îndepărtarea materiilor volatile, după care se adaugă 422,5 părți de ulei adiționale, când se obține un ulei soluție de 60%. Această soluție conține 5,6% calciu și 1,59% sulf.
(H) Olefine sulfurizate
Compozițiile uleioase, conform prezentei descrieri de invenție, pot conține (H) unul sau mai mulți compuși care conțin sulf, utilizați pentru îmbunătățirea proprietăților antiuzură, de antioxidare și presiune extremă a compozițiilor uleioase de lubrifiere. Compoziția care conține sulf preparată prin sulfurizarea diferitelor materiale organice include olefine. Olefinele pot fi orice hidrocarburi alifatice, arilalifatice sau aliciclice olefinice care conțin de la aproximativ 3 până la aproximativ 30 atomi de carbon.
Hidrocarburile olefinice conțin cel puțin o legătură dublă olefinică, care este definită ca legătură dublă nearomatică; adică una care conține 2 atomi de carbon alifatici. Compușii olefinici preferați în special sunt propilena, izobutena și dimerii lor și amestecurile acestora. Dintre compuși, izobutena și diizobutena sunt preferate în special datorită disponibilității lor și datorită faptului că din acești compuși pot fi preparate compoziții care conțin un procent ridicat de sulf.
în literatura de specialitate (US 4119549 și 4505830) sunt menționate referate care descriu olefine sulfurizate convenabile, utilizate ca uleiuri de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție. Diferite compoziții sulfurizate specifice sunt descrise în exemplele de lucru ale acestora. Compozițiile care conțin sulf, caracterizate prin prezența a cel puțin unei grupări cicloalifatice cu cel puțin 2 atomi de carbon nucleari ai unei grupări cicloalifatice sau 2 atomi de carbon nucleari ai diferitelor grupări cicloalifatice la un loc, unite prin legături de sulf bivalent sunt utilizate în momentul (H) din compozițiile uleioase de lubrifiere conform prezentei descrieri de invenție. Aceste tipuri de compuși cu sulf sunt descrise de exemplu în referate de specialitate. Legăturile de sulf conțin cel puțin 2 atomi de sulf și aducții DielsAlder sulfurizați sunt ilustrativi în aceste compoziții.
Următoarele exemple ilustrează prepararea unei astfel de compoziții.
Exemplul H-l. (a) Un amestec care conține 400 g toluen și 66,7 g clorură de aluminiu se aduce într-un flacon de 21 capacitate prevăzut cu un agitator, cu un tub de intrare a azotului și un condensator de reflux pentru răcirea bioxidului de carbon solid. Un al doilea amestec conține 640 g (5 moli) de butilacrilat și 240,8 g de toluen sunt adăugate la amestecul de clorură de aluminiu A1C13, timp de peste 0,25 h în care timp, temperatura amestecului este menținută la 37 până la 58°C. Se adaugă 313 g (5,8 moli) debutadienă la acest amestec, timp de 2,75 h, în timp ce temperatura amestecului este menținută la 60...61°C cu ajutorul răcirii externe a masei de reacție. Prin masa de reacție se barbotează apoi azot timp de aproximativ 0,33 h și apoi masa de reacție se transferă într-o pâlnie de separare de 4 1 și se spală cu o soluție de 150 g de acid clorhidric concentrat în 1100 g de apă. Apoi produsul este supus la 2 spălări adiționale cu apă, utilizându-se câte 1000 ml de apă pentru fiecare spălare. Produsul de reacție spălat este apoi distilat pentru a fi îndepărtate produsele nereacționate, butilacrilatul și toluenul. Reziduul acestei prime faze de distilare este supus apoi la o distilare suplimentară la o presiune de 9...10 ml de mercur, din care se colectează apoi 785 g din aductul dorit, la o temperatură de peste
105...115°C.
(b) Aductul preparat mai sus al butadien-butilacrilatului (4550 g, 25 moli) și 1600 g (50 moli) de flori de sulf, sunt aduse într-un vas de 12 1 capacitate, prevăzut cu un agitator, cu un condensator de reflux și un tub pentru intrarea azotului. Amestecul de reacție este încălzit la o temperatură de 150 până la 155°C timp de 7 h, în timp ce prin amestec este trecut un curent de azot într-un debit 5 de aproximativ 152 m3/h. După încălzire, masa de reacție este adusă să se răcească la temperatura camerei și apoi se filtrează, produsul care conține sulf fiind filtrat Alți agenți de presiune extremă, 10 de coroziune și de inhibare a oxidării pot fi incluși și exemplificați prin hidrocarburile alifatice clorurate, cum sunt de exemplu cerurile clorurate, sulfurile organice și polisulfurile organice 15 ca de exemplu disulfura de benzii, bis(clorbenzenul)-disulfura, tetrasulfura de dibutil, esterul metilsulfurat al acidului oleic, alchil fenolul sulfurat, dipentena cu sulfura și terpena sulfurată, hidro20 carburi fosfosulfurizate ca de exemplu produsul de reacție al sulfurii de fosfor cu terebentina sau cu oleatul de metil; esterii de fosfor incluzând dibutil fosfitul, diheptil fosfitul, dicicloetilfosfitul, pentil 25 fenil fosfitul, tridecil fosfitul, distearil fosfitul, dimetil naftil fosfitul, diciclohexilfosfitul, oleil 4-pentilfenilfosfitul, polipropilena (greutatea moleculară 500) -fosfit fenil substituită, fosfitul fenil dii30 zobutil substituit; tiocarbonații metalici cum este dioctilditiocarbonatul de zinc și ditiocarbonații de heptil baric. Compușii agenți de scădere a punctelor de curgere sunt utilizați în special ca aditivi 35 incluși în uleiurile de lubrifiere ale prezentei invenții. Utilizarea acestor agenți de scădere ai punctelor de curgere în compozițiile pe bază de ulei se cunosc în literatura de specialitate. Exemplele 40 utilizate ca agenți de scădere ai punctelor de curgere sunt: polimetacrilații, poliacrilații, poliacrilamidele, produsele de condensare ale cerurilor heloparafinice și compușii aromatici, polimerii vinii 45 carboxilați și torpolimerii dialchilfumaraților, astfel esterii vinilici ai acizilor grași și alchil vinii esterii utilizați ca agenți de scădere ai punctelor de curgere din prezenta descriere de invenție, teh50 nicile lor de preparare, precum și utili109861 zarea acestor compuși fiind descrise de literatura de specialitate.
Agenții antispumanți sunt utilizați pentru reducerea sau prevenirea formării spumelor stabile. Ca agenți antispumanți tipici se prezintă de exemplu siliconii sau polimerii organici. Compozițiile antispumante adiționale sunt descrise în literatura de specialitate. Compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, pot conține așadar, în special atunci când aceste compoziții uleioase de lubrifiere sunt formulate în uleiuri multigrade, unul sau mai mulți modificatori de viscozitate, aceștia fiind produse comerciale convenabile modificării de viscozitate, reprezintă în general, materiale polimere caracterizate, fiind polimeri bazați pe hidrocarburi care au o greutate moleculară medie cuprinsa între aproximativ 25000 și 500000, aceste hidrocarburi având adesea o greutate moleculară medie intre aproximativ 50000 și aproximativ 200000.
Poliizobutilena a fost utilizată ca modificator de viscozitate în uleiurile de lubrifiere. Polimetacrilații (PMA) sunt preparați din amestecuri de monomeri de metacrilați având grupări diferite de alchil. Majoritatea polimetacrilaților sunt modificatori de viscozitate, ca și agenții de scădere a punctului de curgere. Grupările alchilice pot fi atât grupări de la 1 până la aproximativ 18 atomi de carbon. Când o cantitate mică de monomer care conține azot este copolimerizată cu alchil metacrilați, proprietățile disper sante sunt încorporate în produs. Astfel, acest produs are multiple funcțiuni și anume, de modificare a viscozității, de dispensare și de sedare. Astfel de produse au fost menționate în literatura de specialitate ca modificatori ai viscozității de tip dispersant Vinii piridină, N-vinil pirolidona și Ν,Ν’-dimetilaminoetil metacrilatul sunt exemple de monomeri care conțin azot Poliacrilații obținuți din polimerizarea sau copolimerizarea unuia sau mai multor alchil acrilați sunt utilizați ca modificatori de viscozitate. Copolime86 rii etilen propilenici, se referă în general la faptul că OGP poate fi preparată prin copolimerizarea etilenei sau propilenei, în general într-un solvent utilizându-se catalizatori cunoscuți ca de exemplu inițiatorul Ziegler - Natta. Raportul de etilen față de propilenă din polimer influențează solubilitatea uleiului, capacitatea de îngroșare a uleiului, viscozitatea la temperaturi scăzute, capacitatea de scădere a punctului de curgere și performanța tehnică a produsului. Intervalul comun al conținutului de etilenă este de
45...60% în greutate și tipic de la 50 la aproximativ 55% în greutate. Intervalul comun al conținutului de etilenă este de
45...60% în greutate și tipic de la 50 la aproximativ 55% în greutate. Unele produse OCP comerciale sunt terpolimerii etilenei, propilenei și a unei mici cantități de diene neconjugate ca de exemplu 1,4hexadienă în industria propilendienă. Utilizarea OCP ca modificator de viscozitate în uleiurile de lubrifiere crește rapid. Esterii obținuți prin copolimerizarea stirenului și anhidridei maleice în prezența unui inițiator de radical liber și prin esterificarea copolimerului cu un amestec de alcooli care conțin de la 4 la 18 atomi de carbon, sunt utilizați ca aditivi modificatori de viscozitate în uleiurile de motor. Esterii de stiren în general sunt considerați a fi modificatori de viscozitate premium multifuncțional. Esterii stirenici în plus de proprietățile de modificare a proprietăților de viscozitate sunt agenți de scăderea punctului de curgere și au de asemenea proprietăți de dispersare când esterificarea este terminată înainte de completa înlăturare a unor grupări de anhidride sau de acid carboxilic nereacționate. Aceste grupări acide pot fi apoi transferate în imide prin reacția cu o amină primară.
Copolimerii dienici stiren conjugați hidrogenați reprezintă o altă clasă de modificatori de viscozitate pentru uleiurile de motoare, ca produse comerciale convenabile. Ca exemple de stireni se daustirenul, alfa-metil-stirenulfpara-me109861 til stirenul, para-butii secundar stirenul etc. De preferință, dienele conjugate conțin de la 4 până la 6 atomi de carbon/ Exemplele de diene conjugate includ piperilena, 2,3-dimetil-l,3-butadiena, cloroprenul, izoprenul și 1,3-butadiena, cu izopren și butadienă ca fiind preferate. Se utilizează de asemenea amestecurile acestor diene conjugate.
Conținutul de stiren al acestor copolimeri este de ordinul a aproximativ 20% până la aproximativ 70% în greutate, de preferință aproximativ 40% până la aproximativ 60% în greutate. Conținutul de diene conjugate aromatice al acestor copolimeri este de ordinul aproximativ 30% până la aproximativ 80% în greutate, de preferință aproximativ 40% în greutate până la aproximativ 60% în greutate.
Acești copolimeri tipici au un număr mediu al greutății moleculare de ordinul a aproximativ 30000 până la aproximativ 500000, de preferință aproximativ 50000 până la aproximativ 200000. Greutatea moleculară medie pentru acești copolimeri este în general de ordinul a aproximativ 50000 până la aproximativ 500000, de preferință de la aproximativ 50000 până la aproximativ 300000.
Copolimerii hidrogenați, descriși mai sus, sunt menționați în literatura de specialitate (US 3551336, 3598738, 4181618). Se cunoaște (US 3554911), de asemenea, prepararea și hidrogenarea copolimerilor butadien-stirenici random. Copolimerii stiren- butadienici hidrogenați utilizați ca modificatori de viscozitate în compozițiile uleioase de lubrifiere ale prezentei descrieri de invenție reprezintă compuși comerciali convenabili preparați, de exemplu de BASF, sub denumirea comercială generală de Glissoviscal. Un exemplu special de este copolimerul stiren- butadienic hidrogenat, denumit Glissoviscal 5260 care are o greutate moleculară determinată prin cromatografie de ger infiltrare, de aproximativ 120000. Copolimerii de stirenizopren hidrogenați utilizați ca modificatori de viscozitate sunt fabricați de Com88 pania Chimică Shell sub denumirea generală comercială Shellvis. Shellvis 40 de la Compania Chimică Shell este identificat cu un copolimer în bloc stiren-izopren având o greutate moleculară medie de aproximativ 155000, un conținut de stiren de aproximativ 19% molare și.un conținut de izopren de aproximativ 81% molare. Shellvis 50 este fabricat de Compania Chimică Shell și este identificat ca un copolimer de stiren- izopren având greutatea moleculară medie de aproximativ 100000, un conținut de stiren de aproximativ 28% moli și un conținut de izopren de aproximativ 72%.
Cantitatea de modificator de viscozitate polimeric încorporată în compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, poate varia într-o gamă largă de la cantități mai mici decât cantitățile normale, în vederea utilizării derivatului de acid carboxilic drept component (B) (și anumiți derivați de esteri carboxilici) (E), pentru a funcționa ca modificatori de viscozitate în adiție la funcția acestora de dispersanți. în general, cantitatea de polimer modificator de viscozitate inclusă în compozițiile uleioase de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, poate fi de cel puțin 10% în greutate bazată pe greutatea uleiului de lubrifiere finit Mai adesea, modificatorii de viscozitate polimerici sunt utilizați în concentrație de aproximativ 0,2 până la aproximativ 8% și mai special în cantități de la aproximativ 0,5 până la aproximativ 6% în greutate din uleiul de lubrifiere finit
Uleiurile de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, pot fi preparate prin dizolvarea sau suspendarea diferitelor componente direct într-o bază de ulei, utilizându-se de asemenea și alți aditivi. Adesea, componentele chimice, conform prezentei descrieri de invenție, sunt diluate cu un diluent organic lichid, în mod normal, substanțial inert cum ar fi un ulei mineral, naftalen, benzen etc., pentru a se forma un concentrat aditivi. Aceste concentrate cuprind de obicei de la aproximativ 0,01 până la aproximativ 80% în greutate, dintr-unul sau mai multe componente aditive (A) până la (C) descrise mai sus și mai pot conține suplimentar unul sau mai mulți aditivi descriși mai sus. Concentrațiile chimice ca de exemplu cele de 15%, 20%, 30% sau 50% sau mai mari, pot fi utilizate.
De exemplu, concentratele pot conține pe o bază chimică de la aproximativ 10 până la aproximativ 50% în greutate din compoziția de derivat carboxilic (B) și de la aproximativ 0,01 până la aproximativ 15% în greutate din amestecul de metal fosforoditioat (C). Concentratele pot conține până la aproximativ 30% în greutate de ester carboxilic (E) și/sau de la aproximativ 1% până la aproximativ 30% în greutate de cel puțin o sare de metal alcalino-teros neutră sau bazică (D).
Compozițiile uleiurilor de lubrifiere tipice, conform prezentei invenții, sunt exemplificate în următoarele exemple de uleiuri de lubrifiere.
în următorul exemplu de ulei de lubrifiere, precum și în I-XVIII, procentele subt pe bază de volume, procentele indicând cantitatea soluțiilor uleioase diluate normal și a aditivilor utilizați pentru formarea compozițiilor uleioase de lubrifiere. De exemplu, lubrifiantul I conține 6,5% în volume din produsul din exemplul B-13 care este o soluție uleioasă a derivatului carboxilic indicat (B) care conține 55% de ulei diluant
Intr-o variantă a prezentei invenții, uleiurile de lubrifiere produse corespund tuturor testelor (necesare clasificării lor ca uleiuri SG). Ele sunt utilizate la motoarele Diesel și corespund ca proprietăți și cu noua clasificare Diesel CE.
Caracteristicile de performanțe ale compozițiilor uleioase lubrifiante conform prezentei descrieri de invenție, au corespuns testelor uleiurilor lubrifiante pentru motoare în Clasificarea SG Service API.
Lubrifiant
Tabelul nr. I.
Componente/Exemple (% volume) I II ΠΙ IV V VI
Ulei de bază (a) 5VV-30 (a) (b) (c)
Grade Grad 10W-30 10W-30 10W-40 10W-30
V.L Tip*) Tip (V (1) (1) (m) (1) -
Produs în exemplul B-13 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5
Produs în exemplul F-2 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25
Produs în exemplul C-l 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
Produs în exemplul C-10 (10% ulei) Benzen sulfonat alchilat bazic de 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06
magneziu (32% ulei, MR 14,7) 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
Produs în exemplul D-l Benzen sulfonat alchilat bazic de 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45
calciu (48% ulei, MR 12) Fenol sulfat bazic de calciu 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40
(38% ulei, MR 2,3) Amestec mono- si dioleat glicerol**) 0,6 0,6 - 0,6 - -
- 0,2 - - - -
Agent anticelular siliconic Agent antispumant siliconic lOOppm lOOppm lOOppm lOOppm lOOppm lOOppm
(a) materie primă din Estul Mijlociu;
(b) materie primă din Marea Nordului;
(c) continentul Mijlociu hidrotratată;
(l) copolimer bloc stiren-izopren (gram moleculă medie 155000);
(m) poliizopren;
*) cantitatea de polimer VI inclusă în fiecare lubrifiant este cantitatea necesară pentru a avea un lubrifiant finit tip multigrade;
**) Emerest 2421;
+) cantitatea de polimer VI inclusă în fiecare lubrifiant este cantitatea necesara astfel ca fiecare lubrifiant să aibă indicativ multigrade.
Lubrifiant
Tabelul nr. 2
Componente/Exemple (% volume) VII VIII IX X XI XII
Ulei de bază (b) (a) (a) (d) (d)
Grad 10W-30 5W-30 10W-40 10W-30 10W-30
TipV.I. Produs în exemplul B-13 $ $ $ & $
Produs în exemplul F-2 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25
Produs în exemplul C-l 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
Produs în exemplul C-10 (10% ulei) Benzen sulfonat alchilat bazic de 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06
magneziu (32% ulei, MR 14,7) 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
Produs în exemplul D-l Benzen sulfonat de alchilat bazic de 0,45 0,77 0,45 1,76 0,45 0,45
calciu (48% ulei, MR 12) Sulfonat fenol bazic de calciu 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40
(38% ulei MR 2,3) Fenol sulfat de calciu - 0,6 0,6 0,6 0,6 ***
(55% ulei, MR 1,1) - - - - 1,0 —
Amestec de mono- și dioleat glicerol Produs de reacție al alchil fenolului - 0,2 - - 0,2
cu diclorură de sulf 0,6 0,15 0,61 - - -
Produs în exemplul H-l 0,45 - - - - -
Dinonil difenilamină 0,15 - - - - -
Agent antispumant siliconic lOOpprn lOOpprn lOOpprn lOOpprn lOOpprn lOOpprn
(a) materie primă din Estul Mijlociu;
(b) materie primă din Marea Nordului;
(d) continentul Mijlociu rafinată cu solvent;
(c) continentul Mijlociu - hidratrată;
(l) copolimer bloc stiren-izopren; numărul greutății moleculare medii circa 155000;
(m) poliizopren, polimer de pornire;
*) cantitatea de polimer VI inclusă în fiecare lubrifiant este cea necesară pentru a avea un lubrifiant finit cu indicativ multigrad;
**) Emerest 2421.
Lubrifiant
Componente/Exemple (% volume) XIII
Ulei de bază Grad Tip V.I. Produs în exemplul B-13 Produs în exemplul F-2 Produs în exemplul C-l Produs în exemplul C-10 (10% ulei) Benzen sulfonat alchilat bazic de magneziu (32% ulei, MR 14,7) Produs în exemplul D-l Benzen sulfonat alchilat bazic de calciu (48% ulei, MR 12) Fenol sulfat bazic de calciu (38% ulei, MR 2,3) Agent antispumant siliconic 10^-30 £ 6,25 0,75 0,06 0,20 0,45 0.40 0,6 100 ppm
(d) continentul Mijlociu - rafinat cu solvent;
(n) copolimer etilenă-propilen (OCP);
*) cantitatea de polimer VI inclusă î n fiecare lubrifiant este cea necesara pentru ca lubrifiantul finit să corespundă indicativului multigrad.
Lubrifianți
Componente/Exemple (% volume) XVI XV XVI*** /. XVjj*** ineiui nr.i xvm***
Ulei de baza 65% 150N** 35% 600N** (c)** (c) (c) (o)
Grad 15W-40 30 15W-4O 15W-40 15W-40
TipV.I. (1) - (1) (1) (1)
Produs în exemplul B-13 4,47 4,47 5,0 4,6 5,2
Produs în exemplul C-2 1,20 1,20 1,5 1,54 1,5
Produs în exemplul E-7 Benzen sulfonat alchilat bazic de 1,39 1,39 1,41
magneziu (32% ulei, MR 15) Benzen sulfonat alchilat bazic de 0,44 0,44 0,6 0,56 0,4
calciu (52% ulei, MR 12) Benzen sulfonat alchilat oazic de 0,97 0,97 1,2 1,24 -
magneziu (34% ulei, MR 3) - - - - 0,75
Fenol sulfat în sulfură de calciu, trifazic (38% ulei? MR 2,3)
1,8
Alchil fenol reacționat cu aiclorură
de sulf (42% ulei) 2,34 2,34 2,5 2.48 -
Nonilfenoxi poli-ietilenoxi etanol) C9-monodialchil aifenilamine - - 0,1 -
(16% ulei) - - - - 0,1
Depresiunea punctului de curgere 0,2 0,2 0,2 0,2
Agent antispumant siliconic 100 ppm 100 ppm 100 ppm 100 ppm 100 ppm
(1) copolimer stiren-izopren; numărul greutății moleculare medii aproximativ 155000;
·) cantitatea de polimer VI inclusă în fiecare lubrifiant este cea necesară ca lubrifiantul finit să corespundă indicativului multigrade;
**) materia primă cu conținut ridicat de sulf;
·**) cantitatea în aceste exemeple este în % în greutate;
(c) continentul Mijlociu - hidrotratată.
In plus, compozițiile uleioase de lubrifiere care trec printr-unul sau mai multe astfel de teste, au diverse aplicații. Secvența ASTM, testul pentru uleiul de motor ΠΙΕ a fost recent stabilit cu aj utorul unor definiții ale uzurii la temperatură mare, ale viscozității uleiurilor și capacității de protecție la depozite pentru uleiurile SG utilizate la motoare. Testul III E care înlocuiește testul din secvența III D demonstrează selectivitatea îmbunătățită referitoare la temperatura ridicată de defrișat și controlul viscozității uleiurilor. Testul III E utilizează un model de motor Buick 3,8 L V-6 care 15 este operat pe un combustibil de transport la 67,8 bhp și 3000 rot/min pentru un test maximum de 104,2 kg. Se utilizează de asemenea 100% glicol ca mediu refrigerent, datorita temperaturilor ridicate 20 de operare ale motorului. Temperatura de răcire la orificiul de evacuare este menținută la 118°Cși temperatura uleiului este menținută la 149°C la o presiune de ulei de 2 kgf/cm . Raportul aer/com5 bustibil este de 16,5 și debitul de puijare este de 0,488 nr/h. încărcătura inițială de ulei este de 4131,8 g.
Testul este terminat când nivelul de ulei este cu 711 mm mai jos la oricare 10 din intervalele de 8 h de control. Când sunt concludente înainte cu 64 h, datorită nivelului scăzut de ulei, acest nivel scăzut de ulei este în general rezultat din uleiul greu oxidat care rămâne în motor și din incapacitatea de a drena acest ulei oxidant în rezervorul cu ulei la temperatura de control de 49°C a uleiului. Viscozitățile sunt obținute pe probe de ulei de 8 h și cu aceste date se reprezintă grafic aceste curbe ale creșterii procentuale de viscozitate în motor în raport cu timpul exprimat în ore. O creștere maximă a viscozității de 375% măsurată la temperatura de 40°C la 64 h, este necesară pentru clasificarea API în SG. Amestecul necesar din motor are un grad 5 minimum de 9,2, lacul din piston un grad minimum de 8,9 si depozitul din zona circulară de minimum 3,5 pe baza sistemului CRC de evaluare. Detalii privind Testul curent al Secvenței III sunt conținute în literatura de specialitate. Rezultatele testului din secvența III E efectuat pe lubrifianții XII și XIV sunt rezumate în tabelul nr.5 de mai jos.
Secvența IITB a testului ASTM. Rezultatul testului
Tabelul nr.5
lubrifiant %creștere amestec în motor lacuri în depozit în VTWa max/ave
piston zona circulară
XII 152 9,6 ' 8,9 6,7 8/4
20Y 122 9.5 9.3 6.8 2/2
în care a reprezintă 1/2540 m.
Testul Ford Secvența VE este descris în literatura de specialitate. Testul utilizează un motor cu patru cilindri de 2,3 1 (140 CID) cu camă superioară și echipat cu un sistem de injecție carburant electronic multipunctiform, iar raportul de compresie este de 9,5:1. Modul de lucru la testare folosește același format ca în secvența testului VD ca un ciclu de 4 h constând din trei studii diferite. Temperaturile de ulei (grade C), în studiile I, II și III, sunt 73/100/55 și temperaturile apei (grade C) în cele trei faze ; sunt 60/90/55. Volumul de șarjă de ulei de testare este de 2830 g și capacul este prevăzut cu manta pentru controlul temperaturii părții superioare a motorului.
Testul Ford-Secvența
Tabelul tir.ti.
Lubrifiant Crustă pe motor Crustă pe capac Lac mediu Lac de piston VTWa Max/Ave
IV 9,2 8',3 5,5 7,2 6,3/2,2
XIV 9,4 9,2 5,0 6,9 1,6/1,3
XV 9,4 9,2 5,8 6,7 0,9/0,74
- XVI 22 8-5 £3 6.9 —L2âL2
în care a este exprimat în biolinii sau miimi de inch.
Testul CPL-38 este un test dezvoltat de Consiliul de Cercetare și Coordonare. Această metodă de testare este utilizată pentru determinarea următoarelor caracteristici ale uleiurilor de lubrifiere pentru 30 cutii de viteză lucrând la temperaturi ridicate, antioxidare, tendința de coroziune, cruste și tendința de depozite de lacuri și stabilitatea viscozității. Caracteristicile motorului CRL desemnate ca
Vitezele și sarcinile celor trei faze nu au fost schimbate față de testul VD. Debitul de suflare în stadiul 1 este mărit la 0,610 nr/min de la 0,549 nr/min și durata testului este de 12 zile. Ventilele PCV sunt înlocuite la fiecare 48 h în acest test La sfârșitul testului s-au apreciat cruste pe motor, cruste pe capac, lacuri la piston, lac mediu și pe suportul ventilului. Rezultatele testului Ford Secvența VE efectuat pe lubrifianții IV, XIV și XVI, conform prezentei invenții, sunt date în tabelul nr.6. Performanțele cerințelor pentru clasificarea SG sunt următoarele: crustă pe motor 5,0 min, crustă pe capac 7,0 min, lac mediu 3,0 min, lac pe piston 6,5 min, VTV15/5 max. Rezultatele testării fiind fixe reprezintă un motor cu un singur cilindru, lichid de răcire, motor cu aprindere prin scânteie, lucrând la o viteză și debit de carburant fixe. Rotorul are o capacitate la cutie cu viteza de un cuart Modul de lucru cere ca motorul CLR cu un cilindru să fie operat la o rotație de 3150 rotații pe min, aproximativ 5 bhp, temperatura galeriei de ulei fiind de 120°C și temperatura de evacuare a agentului de răcire fiind de 98°C timp de 40 h. Testul este oprit la fiecare 10 h pentru prelevare mostre și completare. Viscozitățile acestor mostre de ulei sunt determinate și aceste numere sunt menționate ca o parte din rezultatul de testare.
Un lagăr special de testare din cupru-plumb este cântărit înainte și după testare, pentru a determina pierderea în greutate datorită coroziunii. După efectuarea testului, motorul este de asemenea apreciat în ceea ce privește depunerile de cruste și lacuri, cel mai important fiind lacul depus pe piston. Criteriile primare de performanțe pentru Clasificarea de lucru API SG, sunt pierderea în greutate a lagărului în mg maximum de 40 și o apreciere a lacului de piston (minim) de 9,0.
Următorul tabel nr.7 prezintă rezultatele testului L-39 utilizându-se trei lubrifianți conform invenției.
Testul L-38
Lubrifiant Pierderea în greutate lagar (mg) Aprecierea lacului pe piston
I 9,6 9 4
V 10,4 9,7
XIV 2L1 9,6
Testul Oldsmobile secvența IID este utilizat pentru a evalua ruginirea și caracteristicile de coroziune ale uleiurilor de motor - Testul și condițiile de testare sunt descrise în literatura de specialitate. Testul se referă la o funcționare a motorului pe durata unei deplasări scurte în condiții de deplasare iama, așa cum sunt întâlnite în SUA. Secvența IID utilizează un motor V-8 Oldsmobile de 5,7 1 (350 CID) care este operat la viteză redusă (25 bhp (CP)) timp de 28 h, cu un agent de răcire a motorului la temperatura de 41°C la intrare, iar la ieșire temperatura de 43°C După acest mod de lucru, Testul este menținut timp de 2 h la 1500 rot/min, cu intrarea agentului de răcire la temperatura de 47°C. După o schimbare a carburatorului și a bujiilor, motorul este în funcțiune pentru încă 2 h la viteze ridicate (3600 rot/min), condițiile moderate de sarcină (100 KW) (CF), cu temperatura la ieșirea agentului de răcire de 93°C. După terminarea testului (32
h), motorul este verificat în ceea ce privește rugina prezentă, utilizându-se tehnici de apreciere CRC. Numărul de dispozitive de ridicare a valvelor este de asemenea determinat, ceea ce indică o depunere a ruginei. Aprecierea minimă a ruginii pentru a corespunde testului II D este de 5,5. Când compozițiile de uleiuri de lubrifiere, identificate mai sus ca lubrifianți, sunt utilizate în testul de secvența IID, evaluarea medie a CRC a ruginei este de 6,5,respectiv 8,7.
Testul 1 E 2 Caterpillar, descris în publicația Tehnică Specială ASTM509A, partea Π, este utilizat pentru determinarea efectului uleiurilor de lubrifiere asupra adeziunii la inele, uzurii inelelor, segmenților și cilindrilor ca și acumulării depozitelor de pe pistoane într-un motor Caterpillar. Testul cuprinde operarea motorului Diesel de testare, cu un cilindru supraîncărcat special timp de 480 h la o viteză constantă de 1800 tur/min și o alimentare constantă de căldură. Ventilul pentru admisia de căldură și pentru creșterea căldurii are 12473 kcal/min, iar ventilul pentru admisia căldurii și pentru scăderea căldurii are 1171,1 kcal/min. Uleiul de testare este utilizat ca lubrifiant, iar carburantul Diesel, este un carburant Diesel rafinat convențional, conținând 0,37% în greutate până la 0,43% în greutate de sulf natural. După terminarea testului, motorul Diesel este examinat pentru a determina dacă există segmenți blocați, pentru examinarea gradului de uzură a cilindrului, mantalei și segmenților, precum și pentru cantitatea și natura depunerilor de pe piston. Umplerea canelurilor superioare (TGP) și scăderile totale cântărite (ZTD) bazate pe controlul și localizarea depunerilor, sunt înregistrate drept criterii primare de performanțe ale lubrifianților pentru motoarele Diesel din acest test Valorile limită pentru testul 1 H 2 sunt un TGF de maximum 45% în volume, evaluarea maximă fiind făcută pentru W/TD de 140 după 480 h. Rezultatul testului Caterpillar 1 H 2, care este efectuat folosind câteva compoziții de uleiuri de lubrifiere, conform cu invenția de față, este prezentat în tabelul nr.8.
Testul Caterpillar 1 H 2
Lubrifiant Ore Umplere canelură superioară Pierderi totale cântărite
V 120 39 65
480 44 90
VII 120 7 105
480 24 140
VIII 120 37 68
480 33 69
XI 480 42 114
în timp ce testul Caterpillar 1 H 2 este considerat a fi un test adecvat pentru aplicații Diesel sub sarcini ușoare (Clasificarea API-CC), testul Caterpillar 102 este descris în ASTM, publicația Tehnică Specială 509A, partea ζ descrie aplicațiile sub sarcini grele (Clasificarea API CD). Testul IG 2 este similar cu testul Caterpillar 1 H 2 cu excepția faptului că, condițiile de testare sunt mai severe. Ventilul pentru admisia căldurii și pentru creșterea căldurii 1473,6 kcal/min, iar ventilul pentru admisia căldurii și pentru creșterea căldurii are 1383,5 kcal/min. Motorul funcționează sub sarcină de 42 CP. Temperaturile de lucru sunt mai ridicate; apa din partea principală a cilindrului este la o temperatură de aproximativ 88°C, iar temperatura uleiului din lagăre este de aproximativ 96°C. Temperatura aerului la intrarea în motor este de aproximativ 124°C iar temperatura aerului la evacuarea din motor este de aproximativ 504°C. Ținând cont de severitatea acestui test Diesel, valorile limită sunt mai ridicate ca în testul 1 H 2. Umplerea maximă permisă a canelurii superioare este de 80 și valoarea maximă a WTD este de 300. Rezultatele testului Caterpillar 1G2 efectuate folosind lubrifianți IX și XIV, conform prezentei descrieri de invenție, sunt prezentate în
100 tabelul nr.9.
Testul Caterpillar 1G 2
Lubrifiant Ore Umplere canelură superioară Pierderi totale cântărite
IX 120 72 171
480 79 298
XIV 480 79 275
Testul secvenței VI este un test care se utilizează pentru a califica uleiurile pentru camioane ușoare și pentru autoturisme din Categoria de Conservare a Energiei ASTM/SAE/API. în acest test, se pune în funcțiune un motor V-6 3,8 L General Motors, în condiții strict controlate, permițându-se efectuarea unor măsurători de precizie a consumului de lichid specific de frână /BSFC/, pentru a se indica fricțiunea dependentă de lubrifiant, prezentă în motor. Pentru a se atinge precizia maximă, se utilizează un control cu microprocesor de specialitate, cât și un sistem de obținere/prelucrare a datelor. Fiecare test este precedat de o calibrare motor/sistem de utilizare a uleiurilor speciale ASTM, după cum urmează: SAE 20 W - 30 modificat pentru fricțiune cu poliamine (FM), SAE 50 (LR) și SAE 20 W-30 cu referințe înalte (HR). După confirmarea calibrării și preciziei adecvate realizate, se introduce uleiul de testare în motor fără oprirea acestuia, pentru a suferi o îmbătrânire pe o perioadă de 40 h, la temperaturi moderate, Ia sarcină redusă și în condiții de testare constante. La sfârșitul perioadei de îmbătrânire se efectuează măsurători BSFC, repetate în fiecare din cele două stadii de testare, cu temperaturi variind de la temperaturi scăzute (de 70°C) la temperaturi ridicate (135°C), aceste teste fiind efectuate la 1500 rot/min și la o sarcină de 8 cP. Aceste date BSFC sunt comparate cu măsurătorile corespunzătoare obținute cu ulei HR de referința proaspăt (neîmbătrânit), care este alimentat în motor direct după ce s-au înregistrat măsurătorile la uleiul martor îmbătrânit Pentru a minimaliza efecte109861
101
102 le de transport a aditivilor de la uleiul de testare, se trece prin motor un ulei de spălare (FO), conținând mult detergent, pe o perioadă de timp foarte scurtă, înainte de alimentarea uleiului proaspăt 5 HR. Uleiul de spălare este de asemenea folosit în timpul calibrării motorului înainte de testare. Durata testării este de aproximativ 3,5 zile, iar durata de funcționare a motorului de 65 h. Redu- 10 cerea consumului de carburant, furnizat de uleiul martor, este exprimată ca fiind greutatea medie a schimbării procentuale a stării individuale (delta) (la intervale de temperatură de 77°C și 35°C). Bazat pe corelarea totală a rezultatelor de testare comparate cu rezultatele testelor efectuate pe cinci mașini se utilizează o ecuație de transformare pentru a exprima rezultatele de îmbunătățirea economiei de carburant echivalent (EFEI). Ecuația de transformare utilizată este următoarea:
0,65(stadiul 150 delta) + 0,35(stadiul 275 delta)l-0,61
EFBI = --------------------------------------1,38
De exemplu, dacă se observă o îmbunătățire cu 3% a stadiului 150 și o îmbunătățire de 6% a stadiului 275 evaluarea EFEI, utilizându-se ecuația de transformare de mai sus, aceasta va fi de 2,49%. Rezultatele testului dinamometric pentru uleiul de motoare eficient la carburant Secvența VI care este efectuat prin utilizarea compozițiilor uleioase de lubrifianți, conform prezentei invenții (lubrifianții V, X și XI), sunt prezentate în tabelul următor nr.10. Limitele de 1,5% reprezintă evaluarea minimă stabilită pentru desemnarea economiei de carburant, iar limitele de 2,7% reprezintă îmbunătățirea minimă a economiei de carburant cerută de Categoria de Conservare a Energiei API/SWE/ASTM.
Testul din Secvența VI
Lubrifiant Creșterea economiei de carburant (%} Limite prevăzute
V 2,3 1,5
X 2,1 1,5
XI 3,2 22
Avantajele compozițiilor de uleiuri de lubrifiere, conform prezentei descrieri de invenție, utilizate ca lubrifianți pentru motoarele Diesel, sunt demonstrate în continuare prin supunerea lubrifianților din exemplele de lubrifianți XVI...XVIII la modul de testare Standard din Serviciile TehniceMack Truck, nr.5 GT 57, intitulate
Mack Mack-T 7: Evaluarea viscozității uleiului de motor Diesel, din 31 august 1984. Acest test a fost desemnat pentru a se corela datele teoretice cu experiența practică. In acest test, un motor de tip Mack EM 5-285 este adus în stare de funționare la viteză redusă și de forfecare ridicată în condiții de stare constante. Acest motor este un motor cu aprindere prin compresie, care se răcește cu aer turbo încărcat în serie, cu șase cilindri, în patru timpi în linie cu injecție directă, conținând segmenți Keystone. Puterea motorului este de 283 CP la 2300 de rot/min. Modul de lucru pentru testare constă dintr-o perioadă inițială de rodaj (numai după o reparație capitală), o spălare cu ulei de testare și 150 h de funcționare în stare constantă la 1200 rot/min și 1607,2 kgf/m de forfecare. Nu se fac schimbări de uleiuri sau adaosuri, cu toate că se prelevează periodic mostre de ulei de 113,4 g, din cuva de curgere a uleiului (la ventil) în timpul testului pentru analize. Se iau câte 481,94 g de ulei; în ventilul cuvei de golire a uleiului se ia proba de 113,4 g pentru a puija conducta de golire. Această mostră de puijare este adusă apoi din nou în motor după prelevarea probei. Nu se adaugă alt ulei pentru a înlocui mostrele de 113,4 g. Viscozitatea cinematică la o temperatura de 210°C este măsurată la 100 h și la 150 h în cursul testării, calculându-se
103 gradul de creștere al viscozității. Gradul de creștere al viscozității este definit ca fiind diferența între viscozitatea la 100 h și viscozitatea la 150 h de funcționare, împărțit la 50. Este de dorit ca această valoare să fie sub 0,04, reflectând o creștere minimă a viscozității funcție de timp. Viscozitatea cinematică la temperatura de 104°C poate fi măsurată prin două procedee de lucru. în ambele cazuri mostra este trecută printr-o sită numărul 200 înainte de a fi încărcată în vâscozimetrul Cannon cu curgere inversă. în metoda ASTM-445, vâscozimetrul este astfel pentru ca să rezulte timpi de curgere egali sau mai mari decât 200 s. în metoda descrisă în specificație Nack T-7, se utilizează un vâscozimetru Cannon 300 pentru toate determinările de viscozitate. Timpii de scurgere pentru modul de lucru sunt în mod tipic cuprinși între 50 și 100 s la lubrifianții Diesel 15 W-40 cu rețea completă. Rezultatele testului Nack T-7 care utilizează trei lubrifianți conform prezentei descrieri de invenție, sunt prezentate în tabelul nr.ll:
Rezultatele testului Mack T-7
Tabelulnr.il,
Lubrifiant Gradul de creștere a viscozității -1-
XVI 0,028
XVII 0,028
XVIII 0,036
în care + reprezintă Centistoxes/h (100...150).

Claims (22)

1. Compoziție de uleiuri lubrifiante pentru motoare cu combustie internă, caracterizată prin aceea că este constituită din:
A) o cantitate majoră de ulei cu viscozitate de lubrifiere;
B) minimum 2% în greutate derivat carboxilic obținut prin reacția dintre:
(B-l) cel puțin un agent de acilare succinic substituit cu, (B-2) cel puțin un compus aminic care are în structură cel puțin o grupă
104
NH < în care agenții de acilare succinici substituiți constau din grupări substituente și din grupări succinice și în care grupărilesubstituenteșuntderivate de la polialchene, având Mn_cu valori de la 1300 la 5000 și raportul Mw/Mn cu valori cuprinse între 1,5 și 4,5, agenții de acilare având în structura lor în medie, cel puțin 1,3 grupări succinice pentru fiecare echivalent greutate de grupări substituente;
C) 0,05...5% în greutate amestec de săruri metalice ale acizilor dihidrocarbilfosforoditioici în care, la cel puțin unul dintre acizii dihidrocarbilfosforoditioici, una din grupările hidrocarbil (C-l) este izopropil sau butii secundar, iar cealaltă grupare hidrocarbil (C-2) conține cel puțin 5 atomi de carbon, și cel puțin 20% molare din toate grupările hidrocarbil din (C) să fie grupări izopropil, butii secundar sau amestecuri ale acestor grupări, cu condiția ca cel puțin 25% molare din grupările hidrocarbil din (C) să fie grupări izopropil, grupări butii secundar sau amestecuri ale acestor grupări, atunci când componentul (B) în compoziția de ulei lubrifiantă este sub 2,5% în greutate.
2. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, grupările substituente din (B) provin de la una sau mai multe polialchene, reprezentate de homopolimeri sau copolimeri ai olefinelor terminale, având de la 2 la 6 atomi de carbon, cu condiția ca copolimerii să conțină opțional până la 25% unități polimere derivate de la olefine interne având până la 6 atomi de carbon.
3. Compoziție, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că, grupările substituente din (B) sunt derivate de la polibutenă și aproximativ 50% din aceste unități sunt derivate de la izobutenă.
4. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, în (B) reacționează de la aproximativ 0,5 echivalenți până la aproximativ 2 moli de amină (B-2) cu un echivalent de agent
105 de acilare (B-l).
5. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, în (B) reacționează de la aproximativ 0,5 până la un echivalent de amină (B-2) cu un echivalent de agent de acilare (B-l).
6. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, amina (B-2) este aleasă dintre o poliamină alifatică, cicloalifatică sau aromatică, sau este o monoamină sau poliamină hidroxi-substituită, sau un amestec din acestea.
7. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, amina (B-2) are formula generală:
R3N - (U-N)„ - R3
I I
R3 R3 <V1) în care n este un număr întreg = 1...10, iar fiecare R3 reprezintă independent un atom de hidrogen, o grupare hidrocarbil sau o grupare hidrocarbil hidroxi-substituită sau amino-substituită având peste aproximativ 30 atomi sau două grupări R3 pe atomi de azot diferiți, care pot fi legați împreună pentru a forma o grupare U, cu condiția ca cel puțin o grupare R3 să fie un atom de hidrogen și U reprezintă o grupare alchilen cu aproximativ 2...10 atomi de carbon.
8. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, agenții de acilare prezintă în structura lor cel puțin
1,5 până la 2,3 grupări succinice, pentru fiecare greutate echivalentă a grupărilor substituente.
9. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, cea de a doua grupare hidrocarbil din amestecul de săruri metalice (C) este o grupare alifatică primară conținând între 6 și 13 atomi de carbon.
10. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, metalul din amestecul de săruri metalice (C) este un metal ales din grupa a doua a sistemului periodic, aluminiu, staniu, fier, cobalt, plumb, molibden, mangan, nichel, cupru sau este zinc, cupru sau amestecul aces-
106 tora.
11. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, gruparea hidrocarbil (C-l) este o grupare izopropil și reprezintă cel puțin 25% molare din totalul de grupări hidrocarbil prezente în (C).
12 Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, cel puțin o sare metalică din (C) provine dintr-un acid dihidrocarbilfosforoditioic, obținut prin reacția dintre pentasulfură de fosfor cu un amestec de alcooli care conține cel puțin 25% molare alcool izopropilic și cel puțin un alcool alifatic primar care are 6...13 atomi de carbon.
13. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, mai conține de asemenea (D) cel puțin o sare bazică sau neutră a unui compus organic acid, ales dintre acid sulfonic organic, acid carboxilic, acid fosforic, fenol sau amestecuri ale acestor compuși.
14. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, conține de asemenea cel puțin un derivat de ester carboxilic, produs prin reacția dintre (E1), cel puțin un agent de acilare succinic substituit, cuprinzând grupări substituente și grupări succinice, în care grupările substituente posedă o valoare Mn de cel puțin 700, cu (E-2), un alcool având formula R3(OH)n; în care radicalul R3 reprezintă o grupare organică monovalentă sau polivalentă legată la grupările -OH prin legături de carbon, iar n este un număr întreg având valoarea de la 1 la 10, care în continuare reacționează cu (E-3), o amină care conține cel puțin o grupare NH<.
15. Compoziție, conform revendicărilor 1, 13, caracterizată prin aceea că, grupările substituente din (E-l) provin de la polibutenă, copolimer etilen propilenă, polipropilenă și amestecuri ale acestora.
16. Compoziție, conform revendicărilor 1, 13, caracterizata prin aceea că, alcoolul (E-2) este ales dintre neopentil glicol, etilenglicol, glicerină, pentaeritri109861
107
108 toi, sorbitol, eteri monoalchilici sau eteri monoarilici ai poli(oxialchileii)glicolului sau amestecuri ale acestora.
17. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, pentru obținerea lui (B), agentul de acilare substituit (B-l) reacționează în proporție de 1 echivalent de agent de acilare (B1) per 0,5 echivalenți până la 2 moli de compus aminic (B-2), iar în amestecul de săruri metalice (C), una din grupările (C-l) este o grupare izopropil și cealaltă grupare hidrocarbil (C-2) conține cel puțin 5 atomi de carbon și cel puțin 20% moli din toate grupările hidrocarbil din (C) sunt grupări izopropilice.
18. Compoziție, conform revendicărilor 1, 16, caracterizată prin aceea că,
25...35% molare din totalul de grupări hidrocarbil din (C) sunt grupări izopropilice.
19. Compoziție, conform revendicărilor 1, 16, caracterizată prin aceea ca, conține aproximativ 0,05% în greutate grupări izopropilice care sunt derivate din (C).
20. Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, pentru obținerea lui (B), agentul de acilare
5 substituit (B-l) reacționează în proporție de 1 echivalent de agent de acilare per 0,5 echivalenți până la 2 moli de compus aminic (B-2), și în care cel puțin 30% molare din toate grupările hidrocarbil 1θ prezente în (C) sunt grupări izopropilice.
21. Compoziție, conform revendicărilor 1, 19, caracterizată prin aceea că, aceasta conține o sare neutră sau bazică (D) de metal alcalino-pământos cu cel
15 puțin un acid sulfonic organic.
22 Compoziție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, polialchenele de la care provin agenții de acilare succinici substituiți (B-2) prezintă un 20 raport Mw/Mn de aproximativ 2 până la
4,5, iar conținutul de grupări izopropil derivate din (C) este de cel puțin 0,06% în greutate, de preferință cel puțin 0,08% în greutate.
RO144150A 1988-06-13 1989-05-26 Compozitie de uleiuri lubrifiante, pentru motoare cu combustie interna RO109861B1 (ro)

Applications Claiming Priority (3)

Application Number Priority Date Filing Date Title
US07/206,113 US4981602A (en) 1988-06-13 1988-06-13 Lubricating oil compositions and concentrates
US07/242,038 US4904401A (en) 1988-06-13 1988-09-08 Lubricating oil compositions
PCT/US1989/002327 WO1989012668A1 (en) 1988-06-13 1989-05-26 Lubricating oil compositions

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO109861B1 true RO109861B1 (ro) 1995-06-30

Family

ID=26901046

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO144150A RO109861B1 (ro) 1988-06-13 1989-05-26 Compozitie de uleiuri lubrifiante, pentru motoare cu combustie interna

Country Status (20)

Country Link
US (1) US4904401A (ro)
EP (1) EP0379566B1 (ro)
AT (1) ATE113981T1 (ro)
AU (1) AU609990B2 (ro)
CA (1) CA1333483C (ro)
DE (2) DE68919344T2 (ro)
DK (1) DK258089A (ro)
FI (1) FI892557A (ro)
GB (1) GB2222601B (ro)
HK (1) HK41492A (ro)
HU (1) HU209322B (ro)
IL (1) IL90405A (ro)
MX (1) MX163671B (ro)
MY (1) MY105206A (ro)
NL (1) NL8901332A (ro)
NO (1) NO175869C (ro)
RO (1) RO109861B1 (ro)
SE (1) SE8901898L (ro)
SG (1) SG16492G (ro)
WO (1) WO1989012668A1 (ro)

Families Citing this family (85)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
GB8522052D0 (en) * 1985-09-05 1985-10-09 Ici Plc Polymerisation process
US4957649A (en) * 1988-08-01 1990-09-18 The Lubrizol Corporation Lubricating oil compositions and concentrates
US5232614A (en) * 1989-02-23 1993-08-03 Exxon Chemical Patents Inc. Lubricating oil compositions and additives for use therein
US5449470A (en) * 1991-04-19 1995-09-12 The Lubrizol Corporation Overbased alkali salts and methods for making same
US5614480A (en) * 1991-04-19 1997-03-25 The Lubrizol Corporation Lubricating compositions and concentrates
EP0535221B1 (en) * 1991-04-19 1996-01-31 The Lubrizol Corporation Lubricating compositions
US5562864A (en) * 1991-04-19 1996-10-08 The Lubrizol Corporation Lubricating compositions and concentrates
US5490945A (en) * 1991-04-19 1996-02-13 The Lubrizol Corporation Lubricating compositions and concentrates
US5300242A (en) * 1992-03-05 1994-04-05 The Lubrizol Corporation Metal overbased and gelled natural oils
GB9225337D0 (en) * 1992-12-03 1993-01-27 Exxon Chemical Patents Inc Lubricating oil additives
WO1995029976A1 (en) † 1994-04-28 1995-11-09 Exxon Chemical Patents Inc. Crankcase lubricant for modern heavy duty diesel and gasoline fueled engines
US6004910A (en) * 1994-04-28 1999-12-21 Exxon Chemical Patents Inc. Crankcase lubricant for modern heavy duty diesel and gasoline fueled engines
EP0684298A3 (en) 1994-05-23 1996-04-03 Lubrizol Corp Compositions for increasing the shelf life of seals and the lubricants and functional fluids containing them.
DE69512409T2 (de) * 1994-06-16 2000-05-11 Exxon Chemical Ltd Multigrad schmiermittelzusammensetzungen, die keine viskositätsmodifizierungsmittel enthalten
TW425425B (en) 1994-08-03 2001-03-11 Lubrizol Corp Lubricating compositions, concentrates, and greases containing the combination of an organic polysulfide and an overbased composition or a phosphorus or boron compound
US5719107A (en) * 1996-08-09 1998-02-17 Exxon Chemical Patents Inc Crankcase lubricant for heavy duty diesel oil
GB9813070D0 (en) * 1998-06-17 1998-08-19 Exxon Chemical Patents Inc Lubricant compositions
US6860241B2 (en) 1999-06-16 2005-03-01 Dober Chemical Corp. Fuel filter including slow release additive
US6407272B1 (en) 1999-07-14 2002-06-18 Arizona Chemical Company Secondary alcohol esters of hydroxyacids and uses thereof
CA2434334A1 (en) 2001-02-07 2002-08-15 The Lubrizol Corporation Boron containing lubricating oil composition containing a low level of sulfur and phosphorus
CA2434332A1 (en) 2001-02-07 2002-08-15 The Lubrizol Corporation Lubricating oil composition
US20030122104A1 (en) * 2001-02-12 2003-07-03 Dober Chemical Corporation Liquid replacement systems
DE60233116D1 (de) 2001-03-22 2009-09-10 Lubrizol Corp Motorschmiermittelzusammensetzung mit hohem schwefelgehalt basisöl enhaltend molybdän-dithiocarbamat als zusätzliches antioxidationsmittel
US6827750B2 (en) 2001-08-24 2004-12-07 Dober Chemical Corp Controlled release additives in fuel systems
DE10297141T5 (de) * 2001-08-24 2004-07-29 Dober Chemical Corporation, Midlothian Kontrollierte Freisetzung von Additiven in Kühlsysteme
US7001531B2 (en) 2001-08-24 2006-02-21 Dober Chemical Corp. Sustained release coolant additive composition
US7938277B2 (en) * 2001-08-24 2011-05-10 Dober Chemical Corporation Controlled release of microbiocides
DE10297145T5 (de) * 2001-08-24 2004-07-22 Dober Chemical Corporation, Midlothian Kontrollierte Freisetzung von Additiven in Fluidsysteme
US6835218B1 (en) 2001-08-24 2004-12-28 Dober Chemical Corp. Fuel additive compositions
US6583092B1 (en) 2001-09-12 2003-06-24 The Lubrizol Corporation Lubricating oil composition
US6730638B2 (en) * 2002-01-31 2004-05-04 Exxonmobil Research And Engineering Company Low ash, low phosphorus and low sulfur engine oils for internal combustion engines
US6573223B1 (en) 2002-03-04 2003-06-03 The Lubrizol Corporation Lubricating compositions with good thermal stability and demulsibility properties
US6689723B2 (en) 2002-03-05 2004-02-10 Exxonmobil Chemical Patents Inc. Sulfide- and polysulfide-containing lubricating oil additive compositions and lubricating compositions containing the same
KR100521599B1 (ko) * 2002-07-29 2005-10-13 현대자동차주식회사 와이퍼 링케이지용 그리이스 조성물
US6767871B2 (en) 2002-08-21 2004-07-27 Ethyl Corporation Diesel engine lubricants
US7368596B2 (en) * 2003-11-06 2008-05-06 Afton Chemical Corporation Process for producing zinc dialkyldithiophosphates exhibiting improved seal compatibility properties
US7514393B2 (en) * 2003-11-21 2009-04-07 Castrol Limited Preparation of functional monomers for grafting to low molecular weight polyalkenes and their use in the preparation of dispersants and lubricating oil compositions containing dispersant polyalkenes
CA2558966A1 (en) * 2004-03-10 2005-09-22 The Lubrizol Corporation Dispersant viscosity modifiers based on diene-containing polymers
US7615520B2 (en) * 2005-03-14 2009-11-10 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for improved antioxidant properties
US7615519B2 (en) * 2004-07-19 2009-11-10 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for improved antiwear properties
US8703872B2 (en) * 2005-03-11 2014-04-22 Castrol Limited Multiple function graft polymer
BRPI0610105A2 (pt) * 2005-04-28 2010-05-25 Castrol Ltd polìmero de enxerto dispersante de função múltipla, processo para a sua fabricação, óleo lubrificante e processo de aperfeiçoamento de tratamento de fuligem, controle de viscosidade, controle de lama e controle de verniz de um óleo lubrificante
US7709423B2 (en) * 2005-11-16 2010-05-04 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for providing friction modification
US7776800B2 (en) * 2005-12-09 2010-08-17 Afton Chemical Corporation Titanium-containing lubricating oil composition
US7632788B2 (en) * 2005-12-12 2009-12-15 Afton Chemical Corporation Nanosphere additives and lubricant formulations containing the nanosphere additives
US7767632B2 (en) * 2005-12-22 2010-08-03 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations having improved antiwear properties
US7682526B2 (en) 2005-12-22 2010-03-23 Afton Chemical Corporation Stable imidazoline solutions
MX2008009985A (es) 2006-02-27 2008-10-09 Basf Se Uso de compuestos fenolicos policiclicos como estabilizantes.
US7867958B2 (en) * 2006-04-28 2011-01-11 Afton Chemical Corporation Diblock monopolymers as lubricant additives and lubricant formulations containing same
US7772171B2 (en) * 2006-07-17 2010-08-10 The Lubrizol Corporation Method of lubricating an internal combustion engine and improving the efficiency of the emissions control system of the engine
US20080132432A1 (en) * 2006-12-01 2008-06-05 Mathur Naresh C Additives and lubricant formulations for providing friction modification
US20080139430A1 (en) 2006-12-08 2008-06-12 Lam William Y Additives and lubricant formulations for improved antiwear properties
US7563368B2 (en) 2006-12-12 2009-07-21 Cummins Filtration Ip Inc. Filtration device with releasable additive
US8741821B2 (en) 2007-01-03 2014-06-03 Afton Chemical Corporation Nanoparticle additives and lubricant formulations containing the nanoparticle additives
DK2132284T3 (da) * 2007-03-02 2011-02-28 Basf Se Additiv formulering, der er egnet til antistatisk udstyr og forbedring af den elektriske ledningsevne af ikke-levende organisk materiale
US7897548B2 (en) 2007-03-15 2011-03-01 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for improved antiwear properties
CA2690333C (en) * 2007-07-16 2017-07-04 Basf Se Synergistic mixture for use as a stabilizer
US8278254B2 (en) * 2007-09-10 2012-10-02 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations having improved antiwear properties
US7897552B2 (en) 2007-11-30 2011-03-01 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for improved antioxidant properties
US20090156442A1 (en) 2007-12-17 2009-06-18 Laurent Chambard Lubricant Compositions With Low HTHS for a Given SAE Viscosity Grade
US8591747B2 (en) * 2008-05-27 2013-11-26 Dober Chemical Corp. Devices and methods for controlled release of additive compositions
US7883638B2 (en) 2008-05-27 2011-02-08 Dober Chemical Corporation Controlled release cooling additive compositions
US20090304868A1 (en) * 2008-05-27 2009-12-10 Dober Chemical Corporation Controlled release cooling additive composition
US8702995B2 (en) * 2008-05-27 2014-04-22 Dober Chemical Corp. Controlled release of microbiocides
US8211840B2 (en) 2008-12-09 2012-07-03 Afton Chemical Corporation Additives and lubricant formulations for improved antiwear properties
US20100292113A1 (en) * 2009-05-15 2010-11-18 Afton Chemical Corporation Lubricant formulations and methods
US9663743B2 (en) * 2009-06-10 2017-05-30 Afton Chemical Corporation Lubricating method and composition for reducing engine deposits
WO2011119918A1 (en) 2010-03-25 2011-09-29 R.T. Vanderbilt Company, Inc. Ultra low phosphorus lubricant compositions
MX2012011069A (es) 2010-04-01 2012-11-12 Castrol Ltd Polimero de injerto de funcion multiple.
JP5795791B2 (ja) 2010-04-07 2015-10-14 カストロール・リミテッドＣａｓｔｒｏｌ Ｌｉｍｉｔｅｄ グラフトポリマー並びに関連する方法及び組成物
US8333945B2 (en) 2011-02-17 2012-12-18 Afton Chemical Corporation Nanoparticle additives and lubricant formulations containing the nanoparticle additives
US10131859B2 (en) 2011-12-30 2018-11-20 Butamax Advanced Biofuels Llc Corrosion inhibitor compositions for oxygenated gasolines
US20150094243A1 (en) 2012-04-04 2015-04-02 The Lubrizol Corporation Bearing Lubricants For Pulverizing Equipment
EP2811007A1 (de) 2013-06-07 2014-12-10 Basf Se Verwendung mit Alkylenoxid und Hydrocarbyl-substituierter Polycarbonsäure quaternisierter Alkylamine als Additive in Kraft- und Schmierstoffen
HUE051178T2 (hu) 2013-06-07 2021-03-01 Basf Se Alkilén-oxiddal és szénhidrogén-szubsztituált polikarbonsavval kvaternerezett nitrogénvegyületek és alkalmazásuk adalékként üzemanyagokban és kenõanyagokban
US9506008B2 (en) 2013-12-23 2016-11-29 Exxonmobil Research And Engineering Company Method for improving engine fuel efficiency
US20150175923A1 (en) * 2013-12-23 2015-06-25 Exxonmobil Research And Engineering Company Method for improving engine fuel efficiency
EP3087165B1 (en) * 2013-12-23 2018-05-23 ExxonMobil Research and Engineering Company Use for improving engine fuel efficiency
US10190072B2 (en) 2013-12-23 2019-01-29 Exxonmobil Research And Engineering Company Method for improving engine fuel efficiency
US9885004B2 (en) 2013-12-23 2018-02-06 Exxonmobil Research And Engineering Company Method for improving engine fuel efficiency
FR3018079B1 (fr) * 2014-02-28 2017-06-23 Total Marketing Services Composition lubrifiante a base de nanoparticules metalliques
CA2955352C (en) 2014-09-19 2018-11-13 Vanderbilt Chemicals, Llc Polyalkylene glycol-based industrial lubricant compositions
DE102016107522A1 (de) 2016-04-22 2017-10-26 Basf Se Kraftstoffadditivierungsvorrichtung, Verfahren zur Additivierung eines Kraftstoffs und Verwendung von diesen
CN113302266B (zh) 2019-01-17 2023-02-24 路博润公司 牵引流体
US11898119B2 (en) * 2022-01-25 2024-02-13 Afton Chemical Corporation Lubricating oil compositions with resistance to engine deposit and varnish formation

Family Cites Families (58)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
USRE26330E (en) 1968-01-02 Method for inhibiting deposit for- mation in hydrocarbon feed stocks
US27331A (en) * 1860-02-28 fuller
US26330A (en) * 1859-12-06 Ukited
US2239974A (en) * 1941-04-29 Detergent composition
US2174110A (en) * 1939-09-26 bdsnl
US2202781A (en) * 1939-05-11 1940-05-28 Frances Minardi Steering wheel instrument panel
US2337552A (en) * 1940-08-15 1943-12-28 Du Pont Purification of saturated hydrocarbon sulphonic acids
US2319121A (en) * 1940-11-12 1943-05-11 Du Pont Reaction of hydrocarbon sulphonyl halides with alcohols
US2875221A (en) * 1958-03-07 1959-02-24 Hachmeister Inc Process for preparing monoglycerides of fatty acids
US2971940A (en) * 1959-03-20 1961-02-14 Ferro Corp Nickel phenolate stabilized polypropylene
DE1248643B (de) * 1959-03-30 1967-08-31 The Lubrizol Corporation, Cleveland, Ohio (V. St. A.) Verfahren zur Herstellung von öllöslichen aeylierten Aminen
US3488284A (en) * 1959-12-10 1970-01-06 Lubrizol Corp Organic metal compositions and methods of preparing same
US3215707A (en) * 1960-06-07 1965-11-02 Lubrizol Corp Lubricant
US3231587A (en) * 1960-06-07 1966-01-25 Lubrizol Corp Process for the preparation of substituted succinic acid compounds
US3235484A (en) * 1962-03-27 1966-02-15 Lubrizol Corp Cracking processes
US3231498A (en) * 1963-03-28 1966-01-25 Chevron Res Lubricants containing high molecular weight succinic acid compound
DE1271877B (de) * 1963-04-23 1968-07-04 Lubrizol Corp Schmieroel
GB1094609A (en) * 1965-08-23 1967-12-13 Lubrizol Corp Oil soluble basic alkaline earth metal salts of phenol sulfides
GB1105217A (en) * 1965-10-05 1968-03-06 Lubrizol Corp Process for preparing basic metal phenates
US3272746A (en) * 1965-11-22 1966-09-13 Lubrizol Corp Lubricating composition containing an acylated nitrogen compound
GB1195749A (en) 1966-12-19 1970-06-24 Lubrizol Corp Sulfur-Containing Cycloaliphatic Reaction Products and their use in Lubricant Compositions
US3562159A (en) * 1968-06-26 1971-02-09 Lubrizol Corp Synthetic lubricants
GB1274647A (en) * 1968-07-27 1972-05-17 Orobis Ltd Polymeric lubricant additives
US3576743A (en) * 1969-04-11 1971-04-27 Lubrizol Corp Lubricant and fuel additives and process for making the additives
US3595790A (en) * 1969-10-22 1971-07-27 Lubrizol Corp Oil soluble highly basic metal salts of organic acids
US3798012A (en) * 1971-06-09 1974-03-19 Lubrizol Corp Combustion process and fuel compositions
US3957854A (en) * 1971-06-11 1976-05-18 The Lubrizol Corporation Ester-containing compositions
US3804763A (en) * 1971-07-01 1974-04-16 Lubrizol Corp Dispersant compositions
US3912764A (en) * 1972-09-29 1975-10-14 Cooper Edwin Inc Preparation of alkenyl succinic anhydrides
US3920562A (en) * 1973-02-05 1975-11-18 Chevron Res Demulsified extended life functional fluid
US3954915A (en) * 1973-08-13 1976-05-04 Mobil Oil Corporation Block copolymers of hydrogenated diene-styrene with polymerized alkylene oxide and alkylene sulfide
ZA738848B (en) * 1973-10-05 1975-06-25 Lubrizol Corp Basic alkali sulfonate dispersions and processes
US3816315A (en) * 1974-05-08 1974-06-11 Texaco Inc Mineral oil compositions
US4119549A (en) * 1975-03-21 1978-10-10 The Lubrizol Corporation Sulfurized compositions
GB1511503A (en) * 1975-04-24 1978-05-17 Exxon Research Engineering Co Polymeric dispersant additive useful in fuels and lubricants
US4110349A (en) * 1976-06-11 1978-08-29 The Lubrizol Corporation Two-step method for the alkenylation of maleic anhydride and related compounds
DE2746547A1 (de) * 1976-10-18 1978-04-20 Shell Int Research Oelloesliches produkt und seine verwendung
US4113639A (en) * 1976-11-11 1978-09-12 Exxon Research & Engineering Co. Lubricating oil composition containing a dispersing-varnish inhibiting combination of an oxazoline compound and an acyl nitrogen compound
US4326972A (en) * 1978-06-14 1982-04-27 The Lubrizol Corporation Concentrates, lubricant compositions and methods for improving fuel economy of internal combustion engine
US4234435A (en) * 1979-02-23 1980-11-18 The Lubrizol Corporation Novel carboxylic acid acylating agents, derivatives thereof, concentrate and lubricant compositions containing the same, and processes for their preparation
US4308154A (en) * 1979-05-31 1981-12-29 The Lubrizol Corporation Mixed metal salts and lubricants and functional fluids containing them
US4417990A (en) * 1979-05-31 1983-11-29 The Lubrizol Corporation Mixed metal salts/sulfurized phenate compositions and lubricants and functional fluids containing them
US4263150A (en) * 1979-06-11 1981-04-21 The Lubrizol Corporation Phosphite treatment of phosphorus acid salts and compositions produced thereby
FR2469449A1 (fr) * 1979-11-07 1981-05-22 Lubrizol Corp Additifs de lubrification comprenant un alkylphenol sulfure et un agent dispersant de haut poids moleculaire
US4309293A (en) * 1979-12-10 1982-01-05 Mobil Oil Corporation Process for reducing the corrosivity of phenol sulfides
US4289635A (en) * 1980-02-01 1981-09-15 The Lubrizol Corporation Process for preparing molybdenum-containing compositions useful for improved fuel economy of internal combustion engines
US4306984A (en) * 1980-06-19 1981-12-22 Chevron Research Company Oil soluble metal (lower) dialkyl dithiophosphate succinimide complex and lubricating oil compositions containing same
US4683069A (en) * 1981-05-06 1987-07-28 Exxon Research & Engineering Co. Glycerol esters as fuel economy additives
US4505830A (en) * 1981-09-21 1985-03-19 The Lubrizol Corporation Metal working using lubricants containing basic alkali metal salts
US4466895A (en) * 1983-06-27 1984-08-21 The Lubrizol Corporation Metal salts of lower dialkylphosphorodithioic acids
CA1262721A (en) * 1985-07-11 1989-11-07 Jacob Emert Oil soluble dispersant additives useful in oleaginous compositions
CA1284145C (en) * 1985-09-19 1991-05-14 David E. Ripple Diesel lubricants and methods
US4938880A (en) * 1987-05-26 1990-07-03 Exxon Chemical Patents Inc. Process for preparing stable oleaginous compositions
CA1337294C (en) * 1987-11-20 1995-10-10 Dale Robert Carroll Lubricant compositions for enhanced fuel economy
US4952328A (en) * 1988-05-27 1990-08-28 The Lubrizol Corporation Lubricating oil compositions
US4981602A (en) * 1988-06-13 1991-01-01 The Lubrizol Corporation Lubricating oil compositions and concentrates
US4938881A (en) * 1988-08-01 1990-07-03 The Lubrizol Corporation Lubricating oil compositions and concentrates
US4957649A (en) * 1988-08-01 1990-09-18 The Lubrizol Corporation Lubricating oil compositions and concentrates

Also Published As

Publication number Publication date
FI892557A (fi) 1989-12-14
GB8912124D0 (en) 1989-07-12
HU209322B (en) 1994-04-28
DE3917422A1 (de) 1989-12-14
NO892131D0 (no) 1989-05-26
SG16492G (en) 1992-05-15
NO892131L (no) 1990-03-09
GB2222601B (en) 1991-10-23
CA1333483C (en) 1994-12-13
EP0379566A4 (en) 1990-12-27
DE68919344D1 (de) 1994-12-15
WO1989012668A1 (en) 1989-12-28
HK41492A (en) 1992-06-19
SE8901898D0 (sv) 1989-05-26
DK258089D0 (da) 1989-05-26
DE68919344T2 (de) 1995-07-06
MY105206A (en) 1994-08-30
AU609990B2 (en) 1991-05-09
FI892557A0 (fi) 1989-05-25
GB2222601A (en) 1990-03-14
DK258089A (da) 1989-12-14
HU894476D0 (en) 1991-11-28
NO175869C (no) 1994-12-21
US4904401A (en) 1990-02-27
MX163671B (es) 1992-06-11
IL90405A (en) 1992-07-15
HUT57822A (en) 1991-12-30
SE8901898L (sv) 1989-12-14
NL8901332A (nl) 1989-12-01
ATE113981T1 (de) 1994-11-15
NO175869B (ro) 1994-09-12
IL90405A0 (en) 1990-01-18
EP0379566B1 (en) 1994-11-09
EP0379566A1 (en) 1990-08-01
AU3518789A (en) 1990-03-15

Similar Documents

Publication Publication Date Title
RO109861B1 (ro) Compozitie de uleiuri lubrifiante, pentru motoare cu combustie interna
KR930006822B1 (ko) 윤활유 조성물
JP2796357B2 (ja) 潤滑油組成物および濃縮物
JP2799184B2 (ja) 潤滑油組成物および濃縮物
RU2029778C1 (ru) Смазочное масло для двигателей внутреннего сгорания
US7732390B2 (en) Phenolic dimers, the process of preparing same and the use thereof
JPH0270795A (ja) アミド‐アミンから誘導される分散性添加剤
JPS588798A (ja) 潤滑油配合物
CA1189058A (en) Method for improving fuel economy of internal combustion engines using borated 1,2-alkanediols
JP4587565B2 (ja) ポリα−オレフィンポリマーを使用する分散剤による磨耗コントロール
JPH0438794B2 (ro)
EP2067843B1 (en) Additives and lubricant formulations for improved antioxidant properties
US4629577A (en) Method for improving fuel economy of internal combustion engines
JPH04500234A (ja) 潤滑油組成物および濃縮物
WO1999060080A1 (en) Lubricant compositions for and their use in internal combustion engines
JP2796358B2 (ja) 潤滑油組成物
GB2106106A (en) Acid-ester-containing compositions useful to reduce fuel consumption
JPS59199695A (ja) ホウ素含有化合物の製造方法、および潤滑組成物
JPH0360876B2 (ro)
US5178782A (en) Metal salts of mixed aromatic/aliphatic phosphorodithioic acids
EP0220306A1 (en) Metal salts of mixed aromatic/aliphatic phosphorodithioic acids
WO1986005492A1 (en) Metal salts of hydrocarbyl substituted aromatic phosphorodithioic acids