RO109067B1

RO109067B1 - Procedeu de obtinere a unor produse solide

Info

Publication number: RO109067B1
Application number: RO92-01153A
Authority: RO
Inventors: Gottfried Dr Drews
Original assignee: Vaw Ver Aluminium Werke Ag
Priority date: 1991-09-05
Filing date: 1992-09-02
Publication date: 1994-11-30
Also published as: HUT70674A; CZ261092A3; DE4129488A1; SK261092A3; EP0530548A1; HU212233B

Description

Invenția se referă la un procedeu de obținere a unor produse solide din reziduuri încărcate cu substanțe dăunătoare, din instalații de ardere, cu adaosuri de nămol roșu, ciment și CaO, într-o formă solidă, depozitabilă fără pericole.

în instalații industriale de ardere sau în centrale pe bază de cărbune, rezultă cantități considerabile de reziduuri încărcate cu substanțe încărcate cu substanțe dăunătoare. Aceste reziduuri pot fi rezultate din purificarea gazelor arse, ale unor astfel de instalații de ardere. La această purificare a gazelor arse, se formează mai ales săruri de calciu, în special cloruri sau sulfați, care includ și substanțe dăunătoare, conținute în substanțele arse (gunoi, respectiv cărbune sau metale grele, în formă concentrată). Alte reziduuri, ale unor astfel de instalații de ardere, sunt zguri primare și cenușă, în care, de asemenea, substanțele dăunătoare, din materialele prelucrate, se află sub formă concentrată. Reziduurile se formează, în principal, sub formă fină, cu suprafață mare. De aceea, substanțele dăunătoare, conținute, mai ales metalele grele și de asemenea, compușii de calciu, se pot elua, în mare măsură, cu apă. De aceea, astfel de reziduuri trebuie să fie depozitate în locuri de depozitare, speciale, ca gunoi special, împovărând capacitățile existente, de depozitare, reduse. Pentru a putea depozita reziduurile menționate, în locuri de depozitare fără pericole, trebuie ca posibilitatea de eluare cu apă, a substanțelor dăunătoare, să fie redusă, în mod considerabil. Aceasta se poate realiza prin transformarea unor astfel de reziduuri, cu adaosuri de lianți, în corpuri solide, cu o stabilitate mecanică suficientă și cu o suprafață cât mai mică. Este cunoscut un procedeu pentru obținerea unor produse solide, prin întărirea reziduurilor rezultate de la purificarea gazelor de fum (DE 3037995). în acest caz, se amestecă reziduurile rezultate de la purificarea gazelor de fum constând, în principal, din sulfat de calciu cu nămol roșu, ciment, argile și pietriș, precum și cu cantități reduse de clorură de calciu. Amestecul se extrage și se solidifică fără adaos de căldură. Totuși, în acest procedeu, nu se pot prelucra reziduuri care constau, în principal, din clorură de calciu. Prin introducerea unor astfel de reziduuri, amestecul respectiv se întărește, în condițiile date, chiar în timpul procesului de amestecare, CaCl₂ acționând ca accelerator puternic, pentru întărirea cimentului. Pe baza întăririi locale, rapide, s-ar forma corpuri neomogene, cu o stabilitate, în ori ce caz redusă. în acest caz, nu se poate ajunge la o scădere suficientă a posibilității de eluare a substanțelor dăunătoare. în plus, există o posibilitate foarte redusă de a se îngloba reziduuri primare, de ardere (cenuși și zgurâ). Prin procedeul conform invenției se permite transformarea reziduurilor de la purificarea gazelor de fum, cu conținut de substanțe dăunătoare, bogate în CaCl₂ , cu adaos de nămol roșu, într-un material solid, care se poate depune fără pericole. Este posibil să se încorporeze, în plus, în acest material solid și alte substanțe solide, încărcate cu substanțe dăunătoare: zguri primare, cenușă rezultată din instalații de ardere, soluri contaminate, nisipuri iradiate. în acest caz, materialul obținut prezintă o stabilitate mecanică, suficientă. Posibilitatea de eluare a substanțelor dăunătoare, conținute, este redusă într-o astfel de măsură, încât devine posibilă o depozitare superficială în depozite, fără pericole.

Prin procedeul conform invenției, se amestecă un reziduu, având un conținut de 20 ...40% CaCl₂, reziduu rezultat din purificarea uscată a gazelor de fum, evacuate din instalații de ardere, cu 20 ... 40 nămol roșu, 10 ... 20% ciment și 10 ... 20% CaO. Se agită amestecul format cu apă, până la atingerea unui raport în greutate, între componentele amestecului de aglomerare în masa fluidă și apă, de 1,5 : 0,5, iar, în final, masa obținută se toarnă și/sau se presează până la solidificare și priză sau se pompează. Se prepară, inițial, așa cum s-a precizat, un amestec aglomerat, constând din reziduuri rezultate de la purificarea gazelor de fum, amestec bogat în CaCl₂, nămol roșu, ciment și CaO. Acest amestec cu apă formează o masă care poate curge. Masa obținută se poate turna, respectiv presa în blocuri sau se poate aduce direct la locul de depozitare, pe o suprafață mare, prin pompare. Masa rămâne cu posibilitate de amestecare numai un timp scurt și apoi se întărește foarte repede, după terminarea amestecării. Amestecului de aglomerare sau masei care poate curge, i se pot adăuga și alte substanțe solide, reziduuri (zgură primară, fină, rezultată din instalații de ardere a gunoiului, substanțe de umplere). în acest caz, rezultă în mod surprinzător și la cote părți foarte ridicate de substanțe de umplere, de până la 80% în greutate, un material cu stabilitate mecanică ridicată și cu posibilitate de eluare redusă a substanțelor dăunătoare. Se utilizează, în special, reziduuri rezultate din purificarea uscată a gazelor de fum, având un raport în greutate CaCl₂ : CaSO₄ > 1,5. Conținutul de CaCl₂ poate, în principiu să fie oricât de ridicat. Datorită conținutului ridicat de CaCl₂ al reziduurilor provenite de la purificarea gazelor de fum, ar trebui să se utilizeze pentru obținerea amestecului aglomerat, de preferință substanțe cu conținut exclusiv redus de umiditate. Dacă substanțele utilizate conțin cote părți ridicate de apă, respectiv de umiditate, întărirea amestecului poate avea loc chiar în timpul procesului de amestecare, înainte de a se obține o amestecare destul de omogenă a substanțelor introduse. Acest lucru este condiționat de acțiunea de accelerare a CaCl₂ asupra întăririi cimentului, în aceste condiții, are loc, pe baza repartizării neomogene a substanțelor de reacție, o întărire rapidă locală, limitată. în acest caz, nu se realizează nici o stabilitate suficientă, a produselor finale, nici o îmbogățire, nici o înglobare sigură a substanțelor dăunătoare și nici o scădere a posibilității de eluare. Dacă există substanțe inițiale, cu conținut ridicat de umiditate, acestea ar trebui să fie uscate înainte de amestecare. Acest lucru este valabil, mai ales la folosirea de nămol roșu umed sau de reziduuri rezultate din purificarea umedă a gazelor de fum. Substanțele inițiale, uscate, respectiv după uscare, pot fi amestecate într-un amestecător de orice tip. La substanțele inițiale cu conținuturi reduse de umiditate trebuie să se folosească eventual un malaxor uzual. Compoziția amestecului de aglomerare, uscat, este posibil a fi aleasă în principiu, în limite largi. Deosebit de favorabile sunt următoarele compoziții, în limite procentuale adecvate: 20 ... 40% în greutate reziduuri bogate în CaCl₂(material uscat), 20 ... 40 în greutate nămol roșu, 10 ... 20 în greutate ciment și 10 ... 20 în greutate CaO. Conținuturile de ciment, CaO pot fi înlocuite, cel puțin parțial, cu cenușă zburătoare având acțiune hidraulică, rezultată din arderea cărbunelui sau cu alte componente hidraulice (puzzolane, trass sau zgură de cuptor, înalt măcinată). în caz că este necesar, se pot adăuga amestecului de aglomerare sau masei respective de curgere, modificatori uzuali sau adaosuri de betoane, agenți de fluidificare, agenți de îngroșare, auixiliari de presare sau substanțe auxiliare, organice. Prin adaosuri de agenți de întârziere, a întăririi cimentului introdus, se poate influența pozitiv comportarea la întărire a amestecului. Pentru aceasta se pot utiliza, de exemplu, rășini melaminice, zahăr. Această măsură ar putea fi necesară, în cazul unor conținuturi foarte ridicate de CaCl₂, pentru a se împiedica o întărire prea rapidă a cimentului. Amestecului de aglomerare, obținut prin amestecarea intensă a substanțelor folosite, uscate, i se adaugă apă, obținându-se o masă care poate curge. Cantitatea adăugată de apă este reglată în acest caz, de preferință, în așa fel, încât raportul în masă a apei față de componenții uscați ai amestecului de aglomerare să fie între 0,5.... și 1,5. La un raport în greutate < 0,5 , amestecul se solidifică prea repede. La un raport în greutate <1,5 masa fluidă este prea fluidă. în acest caz, întărirea are loc foarte încet. în același timp, se ajunge numai la o rezistență finală, redusă. La un adaos redus de apă, se obține o masă care se întărește foarte repede. La un conținut mai ridicat de apă, amestecul se comportă, după un anumit timp, aproape tixotropic și se solidifică, după terminarea agitării, în câteva minute, ca o gelatină. întărirea cimentului în continuare, se realizează în mod cunoscut. Masa fluidă din amestecul de aglomerare se toarnă sau se presează, de preferință în corpuri sub formă de blocuri sau cărămizi. Masa fluidă poate să fie pompată, în mod nemijlocit, la locul de depunere, pe suprafață mare. Apoi, are loc întărirea prin uscare și fără adaos de căldură, la aer. Timpul de întărire, până la extragerea piesei din formă, este de la câteva minute până la circa o oră. După întărire, materialul prezintă o stabilitate mecanică, suficientă și o posibilitate de eluare, foarte redusă, a substanțelor dăunătoare. Un avantaj deosebit al procedeului, conform invenției, este posibilitatea de a se îngloba, în masă, alte substanțe solide, reziduuri, substanțe de umplere. Aceste substanțe solide pot fi adăuga-te, în amestecul de aglomerare sau în masa fluidă, într-o cantitate de până la 6 ori masa cotei părți uscate a aglomeratului, a amestecului de aglomerare. Astfel de substanțe solide pot fi, de exemplu, zguri rezultate din instalații de ardere, agenți contaminați de iradiere sau și soluri încărcate cu metale grele, rezultate din cocserii, uzine metalurgice sau din locuri de depozitare a deșeurilor metalice. Deosebit de avantajos, pentru procedeul conform invenției, este adaosul de zgură fină, rezultată din instalații de ardere a gunoiului. Prin adaosul de cote părți ridicate, de astfel de substanțe de umplere, întărirea la aer, la temperatura camerei, întârzie sau nu mai are loc. întărirea are loc prin adaos de căldură, din exterior. Adaosul de căldură are loc, de preferință, prin încălzirea substanțelor de umplere, înainte de amestecare, la o temperatură cuprinsă între temperatura camerei și 90 °C. O altă metodă este să se încălzească tot amestecul prevăzut cu substanțele de umplere, după turnare, la o temperatură de până la 90°C. Dacă, de exemplu, se adaugă zgură, ar face priză chiar după la 90°C. Dacă, de exemplu, se adaugă zgură fină, la temperatura camerei, în amestec ,care fără adaos de zgură ar face priză, chiar după lh, nu are loc nici o întărire, nici după 3 zile. Dacă însă, zgura fină, care se introduce în amestec, are o temperatură de 85 °C, timpul de întărire este de circa lh. în acest caz, cu cât cota parte a substanțelor de umplere este mai mare, cu atât adaosul de energie totală trebuie să fie mai mare. Prin cantitatea adăugată, precum și prin temperatura substanțelor de umplere se poate conduce, în mod corespunzător, comportarea la întărire a amestecurilor în limite largi și se poate adapta la oricare caz de aplicare. Un timp prelungit de întărire poate fi necesar, de exemplu atunci când masa gata amestecată trebuie să fie mai întâi transportată, în stare lichidă, la locul de depozitare și, acolo să fie turnată, respectiv pompată și materialul prevăzut cu substanțe de umplere prezintă, după o întărire prealabilă, o stabilitate destul de mare, din punct de vedere mecanic. Acest lucru este valabil, în mod surprinzător și la conținuturi foarte ridicate de substanță de umplere, de până la 80% în greutate față de amestecul total, umed. Posibilitatea de eluare este, în ciuda substanțelor dăunătoare, suplimentare, din substanțele de umplere, atât de redusă, încât poate avea loc o depozitare fără pericole, a materialului, pe locurile de depozitare, la suprafață. Materialul întărit (cu sau fără substanțe de umplere) poate, în final, să fie supus unei tratări a suprafeței, prin hidrofobizare, respectiv, sigilare. O astfel de sigilare poate avea loc de exemplu, prin impregnarea cu o emulsie de rășini siliconice. în acest mod, se reduce și mai mult posibilitatea de eluare a substanțelor dăunătoare. Prin procedeul conform invenției, se reușește să se întărească reziduuri încărcate cu substanțe dăunătoare, rezultate din instalații de ardere. Prin aceasta, se pot prelucra, pe de o parte, reziduuri rezultate de la purificarea gazelor de fum cu conținut foarte ridicat de CaCl₂. în același timp, se pot îngloba și reziduuri de ardere, primare (zguri), în cantități foarte mari, în materialul întărit, întărirea are loc prin adaosuri de ciment, CaO și nămol roșu. Prin întărire, se reduce în mod considerabil posibilitatea de eluare a substanțelor dăunătoare. Conținutul de hidroxid de fier, al nămolului roșu, adăugat, acționează în acest caz, în mod suplimentar, ca agent de absorbție pentru metale grele, respectiv ca agent de reducere pentru ioni de metal care, din punct de vedere electrochimie, sunt mai mobili și contribuie, astfel, la o scădere mai mare a posibilității de eluare a substanțelor dăunătoare de metale grele. Reziduurile întărite, prin procedeul conform invenției, pot fi, de aceea, depozitate, fără probleme, pe suprafețe de depozitare, uzuale.

Se dau, în continuare, patru exemple de realizare a procedeului conform invenției.

Exemplul 1. O cantitate de 2 kg, dintr-un reziduu bogat în CaCl₂ (praf de filtrare), rezultat din purificarea gazelor arse, uscat într-o instalație de ardere a gunoiului, având 45% în greutate CaCl₂ și un raport în greutate CaCl₂:CaSO₄ de circa 2,6:1, se amestecă cu 2 kg nămol roșu, uscat. Se adaugă apoi un amestec format dintr-un kg ciment și 1 kg CaO, în mod alternativ și intensiv. Nămolul roșu, utilizat, prezintă următoarea compoziție chimică, caracteristică, (exprimată în procente în greutate substanță uscată) : 22 ... 28% A1₂O₃, 25 ... 35% Fe^, 8 ... 24% TiO₂, 6 ... 16% SiO₂, 4 ... 9% Na₂O(total), 0,5 ... 0,7% N^O (solubil), 0,5 ... 4% CaO și MgO și 7 ... 12% pierderi la calcinare. Granulometria medie D^ este de 1 ... 2,5gm. în acest amestec uscat, se adaugă 5,5 1 apă. Deoarece, în acest caz, se utilizează, în mod exclusiv, materii prime, uscate, amestecarea se 5 efectuează într-un amestecător uzual. Masa obținută, în acest fel,, este fluidă sub agitare, timp de 10 ... 20 min. Masa se toarnă în blocuri de forme corespunzătoare. Solidificarea primară are loc, apoi, în cadrul a circa 30 10 min, fără adaos de căldură din exterior. După terminarea cementării ulterioare, corpurile în formă de blocuri uscate la aer prezintă o densitate de 8 ... 1000 mg-m³ și o rezistență la presiune de 500 kN/m². Pentru stabilirea 15 posibilității de eluare a substanțelor dăunătoare, în conformitate cu o metodă tip DEV S4 (Metodă unică germană pentru cercetarea apei, apei uzate și nămolului), blocurile se mărunțesc până la o granulație de 20 maximum 40 mm. 200 g se amestecă în 2 1 apă, timp de 24 h, într-un recipient cu agitație de 1 rot/min. Granulele se mărunțesc prin frecare. Măcinarea aproape completă, autogenă, a unor cărămizii perforate, demonstrează solicitarea extremă a corpurilor testate, care era mult mai mare decât era de așteptat la o depozitare statică, în scopul depozitării unor substanțe solide inițial, mai ușor de dizolvat, sub formă de pulbere și/sau încărcate cu substanțe dăunătoare.

Eluatul astfel obținut se filtrează, pentru separarea substanței solide măcinate. Se determină în filtratul limpede reziduul după evaporare (masa substanțelor dizolvate), precum și Cl, Cd, Zn, Cu, Cr, Ni și Pb ca elemente conducătoare. La fel, se tratează și praful de filtrare, utilizat ca substanță inițială, în tabelul 1, sunt indicate conținuturile de substanțe dăunătoare în eluatul filtrat din praful de filtrare curat și din blocurile obținute.

Tabelul 1

		Praf de filtru		Produs-corpuri formate
Reziduul după evaporare		56,1 g/l		13,4 g/l
Cl		28,7 g/l		6,8 g/l
Cd	sub	0,01 mg/l	sub	0,01 mg/l
Zn		7,1 mg/l		0,1 mg/l
Cu		0,16 mg/l		0,04 mg/l
Cr	sub	0,01 mg/l	sub	0,01 mg/l
Ni	sub	0,02 mg/l	sub	0,01 mg/l
Pb		91,8 mg/l		0,4 mg/l

La estimarea rezultatelor trebuie să se țină seama de: dizolvarea sărurilor solubile în apă, de hidratarea cationilor, de formarea fazelor de silicat de calciu, hidratat din ciment, de formare din nou a unui mineral din hidroxidul conținut în nămolul roșu cu Ca(OH)₂, precum și de fixarea prin adsorbție a ionilor dizolvați pe Fe(OH)₃ al nămolului roșu.

Reziduul folosit de la purificarea gazelor de fum (praf de filtru) corespunde următoarei analize orientative: 38,8% CaO total, 8,5% CaO liber, 29,1% Cl, 12,4% SO₄ ²’ și 0,23% F (procentele fiind exprimate în greutate).

Din aceste valori se poate calcula un raport în greutate CaCl₂ : CaSO₄ de circa 2,6 : 1. Calciul este prezent mai ales sub formă de CaCl₂ ușor solubil. Se poate considera că și metalele grele sunt prezente mai ales sub forma lor, ușor solubilă, de clorură.

La înmuierea amestecului în apă, CaCl₂, precum și clorurile metal și CaO, conținut în amestec, trec în mod spontan în soluție. în soluția puternic alcalină, se formează parțial hidroxizi metalici, greu 5 solubili care, pe de o parte, se adsorb de către Fe(OH)₃ fin, al nămolului roșu, iar pe de altă parte, sunt înglobați în rețeaua cristalină, ce se formează repede, împreună cu Fe(OH)₃ . CaCl₂ acționează în mod cunoscut ca 10 accelerator extrem al întăririi pentru noile faze de ciment. Nu se poate dovedi exact în ce măsură are loc o înglobare a ionilor de metal în fazele nou formate.

Mediul alcalin nu poate fi singur 15 răspunzător pentru formarea de hidroxizi metalici și stabilitatea de reținere în amestec se dovedește printr-o comparație a valorilor conținuturilor de elemente, găsite în masa întărită în eluat, cu valorile care se pot obține prin măcinarea aproape completă și eluarea materialului dacă ar avea loc numai înglobarea mecanică în rețeaua cristalină.

în corpul format, întărit, praful de filtru este prezent într-un procentaj de circa 25% din masa totală. La eluarea acelorași mase de praf de filtru și masă întărită, eluatul masei ar trebui să prezinte circa 25% din conținuturile eluatului prafului de filtru. Pentru elementele Zn și Pb, prezente în concentrații mai ridicate în praful de filtru, acest lucru nu este valabil și se observă din tabelul 2.

Tabelul 2

	Zn	Pb
Conținut în eluatul prafului de filtru (100%)	7,1 mg/1	91,8 mg/1
De așteptat la eluarea completă (=25%)	1,78 mg/1	22,95 mg/1
Găsit în realitate	0,1 mg/1	0,4 mg/1
Reducerea posibilității de eluare	1 : 17,8	1 : 57,4

Deoarece deja eluatul prafului curat de filtru prezintă o valoare a pH-ului de 12 și formarea hidroxizilor metalici, filtrabili, în amestecul ciment-CaO-nămol roșu, nu poate fi luată ca o singură explicație a posibilității de reținere în amestec, acești hidroxizi s-ar fi format sub formă filtrabilă și în eluatul prafului curat de filtru.

Exemplul 2. Câte 1 kg din substanțele folosite în exemplul 1, praf de filtru, nămol roșu și amestec de ciment/CaO (ciment: CaO = 1:1) se amestecă cu 18 kg zgură reziduală, rezultată de la centrala de forță, la temperatura camerei și se înmoaie cu 1,75 1 apă. Raportul de amestecare al amestecului aglomerant corespunde celui din exemplul 1.

Masa tratată cu zgură, înmuiată cu apă, nu se întărește nici după 3 zile și rămase cu posibilitate de amestecare. După o depozitare de mai multe ore, la 85°C, în dulapul de uscare, amestecul se întărește formând un corp solid.

Exemplul 3. Același amestec de liant ca în exemplul 2 se tratează, după înmuierea cu apă, cu zgură încălzită în prealabil, la 85°C. Amestecul se întărește în același mod cu amestecul de aglomerare din exemplul 1.

Această întărire rapidă, la adăugarea substanțelor suplimentare preîncălzite, este reproductibilă. Astfel, se întărește o masă rezultată din câte 200 g din praful de filtru, deja menționat, nămol roșu și amestec ciment/CaO (uscat), cu adaos de 1800 g nisip iradiat, contaminat, preîncălzît la circa 50°C, în același mod ca amestecul de aglomerare pur. Deci este evident că, pentru cristalizarea care duce la întărire este necesară depășirea unui prag de energie, fiind adusă, la amestecul-model de aglomerare, prin umidificare cu apă, prin căldura de hidratare care este pusă în libertate. Cantități ridicate de substanțe de adaos, reci, absorb, în mod evident, prea multă enerhie, pentru a ajunge la nivelul de temperatură necesar pentru amestecul total.

Exemplul 4. Se utilizează în amestec kg nămol roșu, uscat, de pe haldă (umiditate circa 25%), 50 kg praf de filtru, cu conținut de CaCl₂ rezultat din purificarea uscată a gazelor de fum de la arderea gunoiului, având 7,75 kg CaO, 16,5 kg ciment, 33 kg cenușă zburătoare, rezultată din arderea cărbunilor (rezultată din purificarea 5 gazelor de fum din centrale termice) și 33 kg zgură fină (reziduu din arderea gunoaielor).

Se amestecă cu circa 60 1 apă la o masă fluidă. Praful de filtru utilizat are un conținut de CaCl₂ de 21% în greutate, la un 10 raport de CaCl₂ : CaSO₄ = 1,52.

Deoarece se folosesc și materii prime umede (nămol roșu), se recomandă utilizarea unui malaxor cu amestecare forțată, pentru a se evita o întărire înainte de vreme a 15 amestecului. Masa fluidă se toarnă, rezultând un bloc de circa 0,5 x 0,5 x 0,5 m prin folosirea unui vibrator de betoane. întărirea primară a început sub încălzire în circa 1 h. După circa 20 h, blocul se extrage din formă, 20 fără probleme. La o uscare intensivă, printr-o depozitare de 2 zile la 80°C într-un dulap de uscare, rezultă o pierdere de apă de circa 10%. La suprafață se separă un strat subțire, care se îndepărtează ușor, prin periere, din 25 NaCl. Cantitatea separată corespunde numai la 0,1% din cantitatea de NaCl adusă din praful de filtru conținând CaCl și Na din nămolul roșu. Prin impregnarea suprafeței cu o emulsie obișnuită de silicon uzual, blocul se 30 hidrofobizează și poate fi expus la intemperii, fără probleme.

Prin amestecarea adecvată a reziduurilor industriale, care constituie o problemă specială, în ceea ce privește 35 depozitarea, cu material de amestec, rezultă corpuri solide, suficient de rezistente și stabile la leșiere, care se pretează la o depozitare prestabilită, cu cerințe de securitate reduse.

Prin procedeul conform invenției, se 40 economisesc spații de depozitare.

Claims

Revendicări

1. Procedeu de obținere a unor 45 produse solide, utilizate sub formă de blocuri compacte sau cărămizi, prin presarea unui amestec de nămol roșu, ciment și alte adaosuri, caracterizat prin aceea ca se amestecă un reziduu având un conținut de 20 ... 40% CaCl₂, reziduu rezultat din purificarea uscată a gazelor de fum, evacuate din instalații de ardere, cu 20 ... 40% nămol roșu, procentele fiind calculate ia materialul uscat,

10...20% ciment, precum și cu 10 ... 20% CaO, se agită amestecul format cu apă până la atingerea unui raport în greutate între componentele amestecului de aglomerare în masa fluidă și apă de 1,5 : 0,5, iar, în final, masa obținută se toarnă și/sau se presează până la solidificare și priză sau se pompează.
2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca se utilizează în amestec un reziduu care conține CaCl₂ în raport în greutate de 1,5 față de CaSO₄.
3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că se usucă materiile prime înainte de amestecare.
4. Procedeu conform revendicărilor 1, 2 și 3, caracterizat prin aceea că se înlocuiește conținutul de ciment și CaO din amestecul de aglomerare într-o cantitate corespunzătoare timpului de priză hidraulică cu cenușă zburătoare, rezultată de la arderea cărbunelui sau cu alte componente hidraulice.
5. Procedeu conform revendicărilor 1 ... 4, caracterizat prin aceea că se adaugă amestecului de aglomerare, prin agitare, substanțe uzuale de umplere, într-o cantitate adecvată menținerii fluidității substanțelor solide care urmează a fi evacuate.
6. Procedeu conform revendicărilor 1 .. 5, caracterizat prin aceea că se adaugă substanțe de umplere, într-o cantitate de până la 6 ori masa cotei părți de substanță uscată din amestecul de aglomerare.
7. Procedeu conform revendicărilor 1 ... 6, caracterizat prin aceea ca se încălzesc substanțele de umplere, înainte de adăugare, la o temperatură cuprinsă între temperatura camerei și 90°C.
8. Procedeu conform revendicărilor 1 ...7, caracterizat prin aceea ca se încălzește amestecul total, având în compoziție și substanțe de umplere, după turnare, presare sau extragere, la o temperatură cuprinsă între temperatura camerei și 90°C.