RO201000003U1

RO201000003U1 - Materiale din tablă prelucrate la rece şi metode şi unelte de fabricaţie ale acestora

Info

Publication number: RO201000003U1
Application number: ROU201000003U
Authority: RO
Inventors: Geoffrey Thomas Deeley; Roy Humpage; Michael Castellucci
Original assignee: Hadley Industries Overseas Holdings Limited
Priority date: 2007-11-13
Filing date: 2008-01-24
Publication date: 2011-03-30
Also published as: AU2014202812B2; RS51890B; GB0823116D0; GB2454820B; JP2015098059A; CA2880991C; HUE025923T2; AU2014202812A1; RU2012101409A; JP6034421B2; EG25576A; CA2880991A1; MY160236A; PL119912U1; JO2649B1; RU2501617C2; JP2014050887A; ES2552379T3; US7947380B2; UA44403U

Abstract

Invenţia se referă la un material din tablă, prelucrat la rece. Materialul conform invenţiei are, pe ambele suprafeţe, nişte rânduri de proiecţii (11) şi, respectiv, de adâncituri (12), proiecţiile (11) de pe o suprafaţă corespunzând cu adânciturile (12) de pe cealaltă suprafaţă, poziţiile relative ale proiecţiilor (11) şi ale adânciturilor (12) fiind astfel, încât nişte linii trase pe o suprafaţă, între rândurile adiacente de proiecţii (11), să nu fie rectilinii, fiecare proiecţie (11) având o regiune de deformare plastică maximă, continuă în mod semnificativ la, spre şi în jurul unui vârf, subţierea fiind de maximum 25% dintr-o grosime (G) de bază.

Description

RO 2010 00003 U1

Prezenta invenţie se refera in general la materiale de tabla si in special la materiale de tabla cu proiecţii pe suprafaţa acestora.

Conform referinţelor din prezenta, materialul de tabla specificat se refera la material de tabla la care pe ambele parti exista mai multe rânduri de proiecţii, fiecare proiecţie formandu-se prin deformarea locala a materialului de tabla care a lasat o adâncitura corespunzătoare pe partea opusa a materialului. Aceasta deformare se realizează cu o scula de formare si are ca rezultat atat întărirea prin deformare plastica cat si o creştere a grosimii efective. Materialul de tabla specificat este mai rigid decât materialul de tabla obişnuit care se formează, iar masa de material necesara se poate reduce prin utilizarea de material de tabla de tipul celui specificat in locul materialului de tabla obişnuit.

Amploarea si distribuţia deformării plastice exercitata asupra materialului de tabla depinde de un număr de factori inclusiv, inter alia (printre altele), adancimea pătrunderii porţiunilor de formare ale sculei si geometria porţiunilor de formare.

Un exemplu de material de tabla de tipul celui specificat este prezentată in EP0674551, detinut de solicitantul actual, unde materialul de tabla se furnizează cu poziţiile aferente ale proiecţiilor si adânciturilor cum ar fi faptul ca liniile trasate pe o suprafaţa a materialului dintre rânduri adiacente de proiecţii si adâncituri sunt neliniare. Proiecţiile se formează cu scule de formare cu dinţi pe patru laturi, unde fiecare latura este orientata spre o direcţie aflata intre direcţiile axiale si circulare ale rolelor. Un alt factor care afecteza amploarea si distribuirea deformării plastice intr-o astfel de dispunere este amplasarea sau concentraţia dinţilor din scula de formare.

In conformitate cu un prim aspect al invenţiei se asigură un material de tabla, de exemplu o tabla de material laminat la rece, avand pe ambele suprafeţe rânduri de proiecţii si rânduri de adâncituri, proiecţiile de pe o suprafaţa corespunzând cu adânciturile de pe cealalta suprafaţa in opoziţie cu fiecare proiecţie, poziţiile aferente ale proiecţiilor si adânciturilor fiind astfel incat liniile trasate pe o suprafaţa a tablelor dintre rândurile adiacente de proiecţii sunt nerectiliniare, tabla avand o grosime baza G, unde fiecare proiecţie are o regiune continua relativ extinsa de deformare plastica maxima la, spre si in jurul vârfului sau si /sau este subţiata cu nu mai mult de 25% din grosimea baza G.

In conformitate cu un al doilea aspect al invenţiei se asigura un material de tabla, de exemplu o tabla de material laminat la rece, avand pe ambele suprafeţe o multitudine de proiecţii, o adâncitura corespunzătoare fiind prezenta pe suprafaţa opusa fiecărei proiecţii, proiecţiile si adânciturile fiind dispuse in rânduri de proiecţii si adâncituri alternante, unde vârful fiecărei proiecţii este rotunjit si fara forma si /sau baza fiecărei adâncituri poate cuprinde doua sau mai multe raze diferite de curbura.

In conformitate cu un al treilea aspect al invenţiei se asigura material de tabla, de exemplu o tabla de material laminat la rece, avand pe ambele suprafeţe o multitudine de proiecţii, o adâncitura corespunzătoare fiind prezenta pe suprafaţa opusa fiecărei proiecţii, proiecţiile si adânciturile fiind dispuse in rânduri de proiecţii si adâncituri alternante, unde vârful fiecărei proiecţii este rotunjit si fara forma si fara regiuni îngustate. Proiecţiile si/sau adânciturile se dispun de preferinţa in rânduri rectiliniare si/sau elicoidale. Baza fiecărei adâncituri poate cuprinde o prima raza dr1, de exemplu intr-o prima direcţie. Adânciturile pot cuprinde o a doua raza dr2, de exemplu intr-o a doua direcţie longitudinala si/sau de laminare referitor la o lungime a materialului de tabla. Prima direcţie poate fi diferita de a doua direcţie, de exemplu la 45 de grade de prima. Adânciturile pot cuprinde in continuare o a treia raza dr3, de exemplu intr-o a 1

RO 2010 00003 U1 treia direcţie perpendiculara fata de prima direcţie. Cavitatile pot sa cuprindă in continuare o a patra raza dr4, de exemplu intr-o a patra direcţie perpendiculara fata de a doua direcţie. Prima si a treia raza dn si dr3 pot fi egale, cu a doua raza dr2 si /sau dr4 fiind diferita, de exemplu mai mica decât prima si a treia, sau la fel cu acestea. Distanta P dintre adânciturile adiacente sau intre proiecţii adiacente din fiecare rând poate fi cel puţin de 2.5, sa zicem de 3 ori raza curburii de-a lungul primei raze drA. Suplimentar sau alternativ, distanta P este de preferat sa fie intre 2.5 si 3.9, de exemplu aprox. 3.3, sa zicem 3.32, ori valoarea razei de curbura de-a lungul primei raze dn.

Materialul de tabla poate cuprinde o amplitudine A. Inaltimea proiecţiilor care este suficienta pentru a asigura ca liniile care se traseaza pe o suprafaţa de material intre rândurile adiacente de proiecţii si adâncituri nu sunt rectiliniare depinde de distanta proiecţiilor si distanta adânciturilor din rânduri.

Asa cum se poate vedea in orice secţiune transversala dintr-un plan care in general este perpendicular pe materialul de tabla, amplitudinea A este de preferat sa fie in mod semnificativ mai mare decât grosimea baza G a materialului. In toate aceste secţiuni transversale, materialul de tabla in conformitate cu invenţia este de preferat sa fie ondulator si de preferat nu va exista nici un loc unde materialul sa poata fi taiat de-a lungul unei linii drepte iar secţiunea transversala rezultata a materialului sa fie rectiliniara. Amplitudinea A este de preferat sa fie intre 1.5 pana la 4, sa zicem de 2 si 3, ori valoarea grosimii baza G. Grosimea baza G este de preferat sa fie intre 0.2 mm si 3.0 mm, de exemplu 0.7 mm sau 1.5 mm.

Deformarea plastica a materialului este de preferat sa fie 0.05 sau mai mult. Raportul de material in foi care se supune unei deformări plastice semnificative, adica deformat plastic la o valoare de 0.05 sau mai mare, este de preferat sa fie cel puţin 65% si mai mult peste 80%, de exemplu 90% la 100%.

Materialul de tabla poate sa cuprindă otel, de exemplu, otel moale si poate fi galvanizat. Alternativ, materialul tablei poate cuprinde alte materiale cu capacitate de întărire in urma deformării si /sau deformare plastica.

Materialul tablei poate cuprinde un profil sau o secţiune transversala modelată cum ar fi o secţiune canal sau asemanatoare pentru utilizare ca si, sau ca parte din, prezon de partiţie sau canal. Proiecţiile se pot forma peste toata secţiunea modelată sau peste o parte a acesteia.

Conform unui al patrulea aspect al invenţiei, se asigura un aparat pentru formarea la rece a materialului de tabla, aparatul fiind format dintr-o pereche de scule in opoziţie cu rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara si care se pot deplasa unul fata de celalalt, geometria si poziţia dintelui si distanta dinte scule fiind astfel incat dinţii de la o scula se extind, in timpul utilizării in spatiile intre dinţii de la cealalta scula cu un joc minim intre dinţii adiacenţi care sa fie cel puţin egal cu grosimea baza G a materialului care se trece prin aparat, fiecare dinte cuprinzând o tabla rotunjită care antrenează o suprafaţa fara colturi ascuţite.

De preferat, exista si un joc minim, in utilizare, intre vârful fiecărui dinte de pe o scula si suprafaţa de rădăcină a celeilalte scule, de exemplu pentru asigurarea ca materialul care se formează nu este ciupit intre. Aparatul poate cuprinde in continuare mijloace de modelare pentru formarea materialului tablei. Mijlocul de formare poate consta dintr-o pereche de role si se poate regla sa dea forma materialului de tabla format, de exemplu intr-o secţiune canal.

Conform unui al cincilea aspect al invenţiei, se asigura o pereche de unelte pentru formarea la rece a materialului de tabla, fiecare unealta avand o prima dimensiune si o a doua dimensiune perpendiculara pe prima, fiecare unealta avand o multitudine de dinţi care se extind de-a lungul primei dimensiuni, fiecare dinte avand o suprafaţa de Ί

RO 2010 00003 U1 antrenare din tabla rotunjită fara colturi ascuţite, uneltele fiind montate sau montabile astfel incat fiecare rând de dinţi de la o unealta sa fie înregistrat cu spatiile dintre rândurile adiacente ale dinţilor de pe cealalta unealta astfel incat fiecare dinte de la o unealta sa fie plasat echidistant de fiecare dinte adiacent de la cealalta unealta. Conform unui al saselea aspect al invenţiei, se asigura o unealta pentru formarea la rece a materialului de tabla, unealta cuprinde rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara a acesteia, la care fiecare dinte are o suprafaţa de antrenare pentru tabla rotunjită cu o raza de curbura R, distanta P dintre dintele adiacent dintr-un rând fiind intre 2.5 si 3.9 ori valoarea razei curburii R.

De preferat, distanta P este intre 3 si 3.5 ori, de exemplu 3.32, ori valoarea razei curburii R.

Raza curburii R este de preferat sa fie cel puţin egala cu grosimea baza G a unui material de tabla care se formează si mai mult cel puţin de 1.1 ori valoarea grosimii baza G, de exemplu cel puţin de 2 ori valoarea grosimii baza G si/sau mai puţin de 3.33 ori valoarea grosimii baza. Astfel, distanta este de preferat sa fie intre 2.5 si 13 ori valoarea grosimii baza G, de exemplu intre 2.75 si 7.8 ori valoarea grosimii baza si de preferinţa de cel puţin 3.65 ori valoarea grosimii baza G. Fiecare dinte poate avea o suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite cu o prima raza T1 intr-o prima direcţie si /sau o a doua raza r2 intr-o a doua direcţie de-a lungul rândurilor. Prima direcţie poate fi la un unghi ascutit fata de a doua direcţie. A doua raza r2 poate fi mai mica decât sau egala cu prima raza T1.

In conformitate cu utilizarea din prezenta invenţie a termenului "raza" se refera la distanta dintre centrul planului de baza al dintelui si suprafaţa dintelui masurata de-a lungul unui plan imaginar care se extinde in direcţia razei T1, r2, r3, r4 in timp ce termenul "raza de curbura" se refera la raza efectiva a suprafeţei de la un punct specific pe suprafaţa porţiunii de formare cu dinte. Astfel, o "raza" [eta], r2, r3, r4 poate fi o raza compusa de curbura cu doua sau mai multe raze de curbura combinate împreuna.

Pentru a evita orice neclarităţi, "direcţia" razei T1, r2, r3, r4 se refera la direcţia in care planul acelei raze Τ1, X2, r3, r4 se extinde.

In conformitate cu un al şaptelea aspect al invenţiei, se asigura o unealta pentru formarea la rece a materialului de tabla, unealta cuprinde rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara a acesteia, la care fiecare dinte are o suprafaţa de antrenare pentru tabla rotunjită cu o prima raza T1 intr-o prima direcţie si o a doua raza r2 intr-o a doua direcţie de-a lungul rândurilor, prima direcţie fiind la un unghi ascutit fata de a doua direcţie, unde a doua raza r2 este mai mica decât prima raza T1.

Distanta P dintre dinţii adiacenţi dintr-un rând poate fi de cel puţin 3.3, de exemplu cel puţin 3.32, ori prima si/sau a doua raza T1, r2. De preferat, distanta P dintre dinţii adiacenţi dintr-un rând este de cel puţin 3.3, de exemplu cel puţin 3.32, ori a doua raza r2 masurata la punctul dintelui care se afla cel mai aproape de dintele adiacent de la cealalta unealta. Se prestabileşte ca aceasta dispunere asigura un joc suficient pentru a evita ciupirea materialului in utilizare.

Conform unui al optulea aspect al invenţiei, se asigura o unealta pentru formarea la rece a materialului de tabla cu grosimea baza G de 2nim sau mai mare, unealta cuprinzând rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara a acesteia, fiecare dinte avand o suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite cu o raza de curbura R mai mare decât sau egala cu 2mm si distanta mai mica de 26mm.

De preferat, raza curburii R este mai mica decât sau egala cu 6.7mm si/sau distanta este mai mica decât 15.6mm ca si intre 5mm si 15.6mm, de exemplu intre 5mm si 7.8mm.

Unealta sau uneltele pot sa cuprindă o prima dimensiune si o a doua dimensiune, de exemplu acolo unde a doua dimensiune este perpendiculara pe prima dimensiune. Rândurile se pot extinde in direcţia primei dimensiuni si a celei de-a doua. Alternativ, 3

RO 2010 00003 U1 rândurile se pot extinde intr-o direcţie intre prima si a doua dimensiune.

Unealta sau uneltele pot cuprinde role cilindrice, de exemplu care se rotesc in jurul axelor respective, axe care pot fi paralele una cu cealalta. Dinţii se pot dispune in rânduri elicoidale. Fiecare dinte poate avea o porţiune de formare pentru angrenajul tablei care este fara colturi ascuţite in mod semnificativ si/sau conţine suprafaţa de angrenaj a tablei. Prima dimensiune poate cuprinde o dimensiune circulara si /sau a doua dimensiune poate cuprinde o dimensiune axiala. Exista de preferinţa un joc minim, in utilizare, intre vârful fiecărui dinte de pe o unealta si diametrul rădăcinii de la cealalta unealta, de exemplu pentru a asigura ca materialul care se prelucrează nu se ciupeşte intre acestea.

In conformitate cu un al noualea aspect al invenţiei, se asigura un dinte pentru prelucrarea la rece a materialului de tabla, dintele cuprinzând o suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite cu o prima raza T1 intr-o prima direcţie si o a doua raza r2 intr-o a doua direcţie, prima direcţie fiind la un unghi ascutit fata de a doua direcţie, unde a doua raza r2 este mai mica decât prima raza T1.

Conform unui al zecelea aspect al invenţiei se asigura un dinte pentru prelucrarea la rece a materialului de tabla, dintele cuprinzând o suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite cu o suprafaţa parţial sferica cu o singura raza de curbura R la vârful dintelui care se combina intr-o suprafaţa cu o raza diferita de curbura R.

Un alt aspect al invenţiei asigura un dinte pentru materialul de tabla prelucrat la rece, dintele avand o suprafaţa de angrenaj a tablei rotunjite, o parte simetrica a pârtii periferice a dintelui extinzandu-se de la vârf la 90[grade] pentru a defini o suprafaţa cel puţin parţial sferica, razele de curbura R de la partea periferica din exteriorul suprafeţei parţial sferice fiind combinate in suprafaţa parţial sferica cel puţin astfel incat se formează o tranziţie lina, continua.

Suprafaţa de angrenare a tablei este de preferat sa fie fara colturi ascuţite. Dinţii pot cuprinde porţiuni de prelucrare fara colturi ascuţite.

Fiecare dinte poate conţine in continuare o a treia raza r3, de exemplu in a treia direcţie perpendiculara pe prima direcţie, si/sau o a patra raza r4, de exemplu intr-o a patra direcţie perpendiculara pe a doua direcţie. A treia raza r3 poate fi egala cu prima raza T1 si/sau a patra raza r4 poate fi egala cu a doua raza r2.

Dintele poate sa aiba raze compuse sau combinate de curburi, astfel incat raza curburii de pe o parte a pârtii periferice de la dinte sa se combine încet si continuu intr-o a doua raza de curbura pe o alta parte a periferiei dintelui.

Distanta P si /sau razele rl t r2, r3, r4 si/sau distanţarea rolelor se selectează de preferinţa astfel incat porţiunile de formare cu dinţi sa producă deformarea plactica menţionata mai sus si /sau subtierea materialului la materialul tablei, in cadrul utilizării. Conform unui alt aspect al invenţiei, se asigura o metoda de prelucrare a materialului de tabla, metoda constând din asigurarea unui material de tabla cu o grosime baza G, asigurând o pereche de unelte opuse cu rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara a acestora, amplasand material de tabla intre unelte si deplasând uneltele astfel incat suprafeţele de angrenare ale tablei rotunjite de la dinţii unei unelte sa producă porţiuni ale materialului de tabla in spatiile dintre dinţii de pe cealalta unealta pentru a forma proiecţii in materialul tablei, unde in timpul deplasării uneltelor vârful proiecţiilor nu intra in contact cu cealalta unealta.

In conformitate cu un alt aspect al invenţiei, se asigura o metoda de prelucrare a materialului de tabla, metoda constând din asigurarea unui material de tabla cu o grosime baza G, asigurând un aparat conform celui descris mai sus, amplasand materialul de tabla intre unelte si deplasând uneltele astfel incat dinţii de pe o unealta produc porţiuni din materialul de tabla in spatiile intre dinţii de pe cealalta unealta pentru a forma materialul de tabla. 4 RO 2010 00003 U1

In conformitate cu un alt aspect al invenţiei, se asigura o metoda de formare a materialului de tabla, metoda consta in asigurarea unui material de tabla cu grosimea baza G, asigurarea unei perechi de unelte opuse conform descrierii de mai sus, prin amplasarea materialului de tabla intre unelte si deplasând uneltele astfel incat dinţii de pe o unealta produc porţiuni din materialul tablei in spatiile dintre dinţii de pe cealalta unealta astfel formând materialul de tabla.

In conformitate cu un alt aspect al invenţiei, se asigura o metoda de formare a materialului de tabla, metoda constând in asigurarea unui material de tabla cu măsură de baza G, asigurarea unei perechi de unelte opuse, cel puţin unul din ele sa includă un dinte conform descrierii de mai sus la periferia sa, amplasand materialul de tabla intre unelte si deplasând uneltele astfel incat dintele sa producă porţiuni ale materialului de tabla in spatiile dintre dinţii de pe cealalta unealta astfel formând materialul de tabla. In conformitate cu un alt aspect al invenţiei, se asigura o metoda de formare a materialului de tabla, metoda constând in asigurarea unui material de tabla cu grosimea baza G, asigurarea unei perechi de unelte opuse cu rânduri de dinţi pe suprafaţa exterioara a acestora, amplasand material de tabla intre unelte si deplasând uneltele astfel incat suprafeţele de angrenare a tablei rotunjite de la dinţii de pe o unealta sa producă porţiuni din materialul tablei in spatiile dintre dinţii de pe cealalta unealta pentru a forma proiecţii in materialul tablei cu o regiune continua in mod semnificativ de deformare plastica maxima la, spre si in jurul vârfurilor acestora si /sau care se subtiaza cu nu mai mult de 25% din grosimea baza G.

Metoda poate cuprinde in continuare modelarea materialului de tabla format, de exemplu intr-o secţiune canal.

Realizare invenţiei se va descrie prin exemple de aplicare, cu referire la desenele din fig. 1.....fig.16, in care:

Figura 1 este o vedere de ansamblu a dintelui in conformitate cu articolul precedent; Figura 2 este o reprezentare a distribuirii deformării de-a lungul unei proiecţii formate in materialul tablei utilizând dintele din Figura 1;

Figura 3 este o vedere in plan a unui fragment de la o aplicare a materialului de tabla conform invenţiei;

Figura 4 este o ilustrare diagramatica a formarii materialului de tabla prin utilizarea unei aplicări a aparatului conform invenţiei;

Figura 5 este o vedere de ansamblu a cooperării unui grup de dinţi cu o prima aplicare a porţiunilor de formare a dinţilor;

Figura 6 este o vedere laterala a porţiunilor de formare a dinţilor din Figura 5 din direcţia X;

Figura 7 este o vedere in plan a porţiunilor de formare a dinţilor din Figura 5;

Figura 8 este o vedere transversala de-a lungul liniei B-B a Figurii 7 care arata materialul care se formează intre porţiunile de formare a dinţilor;

Figura 8A este o reprezentare a distribuirii deformării de-a lungul unei proiecţii formate in materialul tablei care utilizează dintele din Figura 8;

Figura 9 prezintă o a doua aplicare a porţiunilor de formare a dintelui;

Figura 10 prezintă o a treia aplicare a porţiunilor de formare a dintelui;

Figura 11 prezintă o a patra aplicare a porţiunilor de formare a dintelui;

Figura 12 prezintă o a cincea aplicare a porţiunilor de formare a dintelui;

Figura 13 prezintă o a sasea aplicare a porţiunilor de formare a dintelui;

Figura 14A este o vedere transversala a uneia din porţiunile de formare a dintelui din Figura 13;

Figura 14B este o vedere de sus a uneia din porţiunile de formare a dintelui din Figura 13;

Figura 15 este o vedere de ansamblu a materialului tablei modelat intr-o prima aplicare a secţiunii canal; si

Figura 16 este o vedere de ansamblu a materialului tablei modelat intr-o a doua 5

RO 2010 00003 U1 aplicare a secţiunii canal.

Figura 1 ilustrează un dinte 1 cu rola de la un articol anterior de tipul celui precizat in EP0891234 (care este detinut de solicitantul actual) pentru formarea proiecţiei 2 in materialul tablei 3 conform Figurii 2. Dintele cu rola 1 este o forma de roata dintata taiata transversal cu patru laturi 4 care se unesc intr-o latura maxima plata in mod semnificativ 5. Rolele de formare (nu se prezintă) vor include o multitudine de astfel de dinţi 1, unde dinţii 1 de pe rolele adiacente (nu se prezintă) se inter-angreneaza pentru a deforma materialul de tabla 3.

Geometria si densitatea dinţilor 1 de-a lungul suprafeţei rolelor (nu se prezintă) depinde de cerinţele specifice ale aplicaţiei. De exemplu, o creştere a adâncimii de inter-angrenare si/sau o creştere in densitatea dinţilor 1 va rezulta intr-un grad mai mare de ingreunare a lucrărilor precum si intr-o reducere mai mare a lungimii totale a materialului. Am observat in urma experimentelor extinse ca domeniul practic de adâncime si/sau densitate al dinţilor 1 de pe rola (nu se prezintă) pentru producerea de material de tabla utilizabil de tipul celui specificat, este de asemenea limitat de gradul rezultant al subtierii materialului, care degradează proprietăţile mecanice ale materialului. Echipamentul si metodele de producere a materialului de tabla de tipul celui specificat astfel necesita un echilibru intre densitatea si inter-angrenarea a dinţilor fata de gradul de subtiere al materialului pentru optimizarea procesului de formare.

La continuarea investigaţiilor, am constatat cu surprindere ca unghiurile ascuţite 6 intre laturile 4, care se formează ca rezultat al procesului de fabricaţie, produc zonele 7 de deformare plastica maxima.

Drept urmare, se înregistrează un grad mai mare de durificare si subtiere a materialului in aceste zone 7. Distribuirea deformării care rezulta se ilustrează in Figura 2. Fara a se intenţiona limitarea de oricare teorie specifica acum putem prescrie ca dificultăţile in formarea de material de tipul celui specificat prin utilizarea unui material de tabla relativ gros, de exemplu cu o grosime peste 1.5mm, se poate atribui acestui fenomen. In urma acestor concluzii surprinzătoare am conceput si elaborat prezenta invenţie. Referindu-ne acum la Figura 3, se prezintă un fragment de material de tabla format 10 constând din otel moale care are pe ambele fete un număr mare de proiecţii 11 si adâncituri 12, fiecare proiecţie 11 de la o fata corespunde unei adâncituri 12 de la cealalta fata. Proiecţiile 11 si adânciturile 12 sunt patrate in general ca forma, cu colturi rotunjite. Proiecţiile 11 si adânciturile 12 de pe o parte sunt dispuse in rânduri rectiliniare R11 si coloane C11, unde fiecare rând R11 si fiecare coloana C11 cuprinde proiecţii 11 si adâncituri 12 alternative. Exista si rânduri alernative respective R12, R13 de proiecţii 11 si adâncituri 12 care se prelungesc de-a lungul unei linii intre direcţiile rândurilor R11 si coloanelor C11. Rândurile R12, R13 se extind la 45[grade] la rândurile R11 si coloanele C11 din prezenta aplicaţie. Aceste rânduri sunt denumite in continuare rânduri elicoidale R12, R13.Unghiul poate varia de la 0[grade] la 180[grade]

Proiecţiile adiacente 11 si adânciturile 12 sunt destul de aproape una de cealalta pentru ca sa nu existe in general zone plane de material de tabla intre ele. Astfel materialul de tabla 10 conform vederii din orice secţiune transversala care in general este perpendiculara pe planul nominal sau efectiv al materialului tablei 10 este ondulat, astfel rezultând intr-o grosime efectiva, sau amplitudine A1 care este mai mare decât calibrul de baza G al materialului.

Materialul de tabla format 10 ilustrat in Figura 3 se formează prin procesul ilustrat in Figura 4. In cadrul acestui proces, materialul de tabla simplu sau de baza 17 cu o grosime baza G se extrage dintr-un rulou (nu se prezintă) si trece printre o pereche de 6 RO 2010 00003 U1 role 18 si 19, fiecare avand la periferia sa un număr de dinţi 30. Rolele 18, 19 se rotesc iri jurul acelor paralele respective 20 si 21 si materialul de tabla de baza 17 este angrenat si deformat de dinţii 30 de la rolele 18,19. Fiecare dinte 30 împinge o parte a materialului de tabla de baza 17 intr-un spaţiu dintre dinţii 30 pe cealalta rola 18,19 pentru a forma o proiecţie 11 care este îndreptată spre cealalta rola 18,19 si o adâncitura aferenta 12 care este îndreptată spre singura rola 18,19, astfel asigurând materialul de tabla format 10. Astfel, grosimea totala a materialului de tabla de baza 17 se măreşte prin prezenta proiecţiilor 11 de pe ambele suprafeţe ale acesteia si se obţine o grosime efectiva, sau amplitudine A, in materialul de tabla format 10. De la perechea de role 18 si 19, materialul de tabla 10 poate apoi trece printre alte perechi de role 22, 23 si 24 pentru a modela materialul de tabla format 10 intr-o secţiune de canal 27 din aceasta aplicare. Alte membre cu forma alungită (nu se arata) se pot forma de asemenea.

Perechea de role 18 si 19 si celelalte perechi de role 22, 23 si 24 sunt toate acţionate prin mijloace comune de acţionare 25 cu forma cunoscuta si de preferinţa care includ un motor electric 26. Perechile de role 18 si 19, 22, 23, 24 sunt acţionate in general la aceeaşi viteza periferica astfel incat materialul de tabla de baza 17 trece continuu si la aceeaşi viteza printre rolele 18 si 19 ca si cum trece materialul de tabla format 10 prin perechile de role ulterioare 22, 23, 24.

După ce materialul de tabla format 10 s-a modelat intr-un canal sau o alta secţiune 27, se poate taia in lungimi (nu se arata) pentru transport si utilizare.

Ambele role 18, 19 au in general aceeaşi forma cu o prima dimensiune, sau lungime axiala din aceasta aplicaţie, si o a doua dimensiune perpendiculara pe prima, sau o dimensiune circulara din aceasta aplicaţie. Fiecare rola 18,19 include o multitudine de dinţi identici 30 la periferie, fiecare din dinţi 30 include o porţiune de formare dinţi 30a conform Figurii 5.

Dinţii 30 sunt dispusi intr-o multitudine de rânduri care corespund rândurilor R11, R12, R13 si coloanelor C11 din materialul de tabla format. Se va considera ca rândurile elocoidale R12, R13 de dinţi 30 se extind de-a lungul liniilor care se extind intre liniile de-a lungul primei si celei de-a doua dimensiuni. In aceasta aplicaţie, rândurile elicoidale (nu se prezintă) sunt înclinate spre axa 20, 21 a rolei 18,19 la un unghi de 45[grade].

Fiecare porţiune de formare cu dinţii 30 se formează integral cu o porţiune de baza cu dinţi (nu se prezintă) care la rândul ei se formează integral sau se fixeaza pe exteriorul uneia dintre rolele 18, 19. Se va considera ca porţiunile de baza cu dinţi (nu se prezintă) au marimea si dimensiunea astfel incat nu împiedica deformarea materialului utilizat. Prima aplicare a porţiunilor de formare cu dinţi 30a are o geometrie si amplasare cooperativa conform ilustrării parţiale din Figurile 5 la 8. Fiecare porţiune de formare cu dinţi 30a include un plan de baza 31 care este in general patrat ca forma, cu colturi rotunjite 32 si o adâncitura netezită 33 la punctul de mijloc al fiecărei margini a pârtii 34, astfel constituind o forma cu patru loburi. Suprafeţele laterale 35 de la porţiunea de formare cu dinţi 30 se proiectează in sus de la marginile laterale 34 ale bazei 31 si se curbează spre un punct maxim netezit 36, astfel formând o suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite. Se va considera ca nu exista unghiuri ascuţite prezente pe porţiunile de formare cu dinţi 30a.

Caracteristicile formei de la porţiunea de formare cu dinţi 30a se definesc printr-o serie de raze T1, r2, r3, r4, fiecare din acestea avand o raza constanta de curbura in aceasta aplicare. Totuşi, prima si a treia raza [eta], r3 sunt diferite de a doua si a patra raza r2, r4 din aceasta aplicare.

Conform utilizării din prezenta invenţie, termenul "raza" se refera la distanta dintre centrul planului de baza cu dinţi 31 si fata dintelui 35 masurata de-a lungul unui plan 7 RO 2010 00003 U1 imaginar care se extinde in direcţia razei T1, r2, r3, r4 (conform prezentării mai clare din Figura 6) in timp ce termenul "raza de curbura" se refera la raza de suprafaţa efectiva la un punct specific de pe suprafaţa porţiunii de formare a dintelui 30a. Astfel, o "raza" T1, r2, r3, r4 poate fi o raza compusa de curbura cu doua sau mai multe raze de curbura îmbinate.

Pentru a se evita orice neclaritate, "direcţia" unei raze [pi], r2, r3, r4 se refera la direcţia in care se extinde planul acelei raze [eta], r2, r3, r4.

Prima si a treia raza T1, r3 sunt perpendiculare una pe cealalta si fiecare se extinde intr-o direcţie intre prima si a treia direcţie (adica intre direcţiile axiala si circulara a rolelor 18, 19). Conform prezentării, T1, r3 ambele se extind la 45[grade] in prima direcţie din aceasta aplicaţie. A doua si a patra raza r2, r4 se extind respectiv de-a lungul direcţiei axiale si direcţiei circulare (adica laminare). Distanta P dintre dinţii adiacenţi 30 este egala in aceasta aplicaţie de-a lungul atat a rândurilor rectilineare R11 cat si a coloanelor C11.

In utilizare, materialul de tabla 10 se trece prin rolele 18,19 in direcţia de rulare/laminare RD (vezi Figura 7). Fiecare porţiune de formare dinţi 30 de la una din role 18,19 se deplasează in si in afara concentricitatii cu spaţiul dintre porţiunile de formare dinţi adiacente 30 de la celelalte role 18,19 conform prezentării mai clare in Figurile 5 la 8. Conform Figurii 8, amplitudinea A de la materialul de tabla format 10 este o funcţie a adâncimii D de pătrundere, sau suprapunere, intre porţiunile de formare 30a, care la rândul ei e o funcţie a separării rolelor 18,19.

Dispunerea si geometria dinţilor 30 din aceasta aplicaţie sunt astfel incat maximul sau vârful unei proiecţii 11 care se formează de unul din dinţi 30 de pe una din role 18,19 nu intra in contact cu cealalta rola 18,19. Aceasta se poate vedea, de exemplu, in Figura 8.

Amplitudinea A a materialul de tabla care pleaca de la rolele 18 si 19 este de preferat sa fie intre 1.5 la 4, sa spunem 2 sau 3, ori grosimea baza G a materialului de tabla. Totuşi, se va considera ca modelarea ulterioara a materialului de tabla cu perechile de role 22, 23 si 24 poate reduce amplitudinea A a materialului de tabla format 10. Conform menţionării anterioare, îmbunătăţirile proprietăţilor fizice ale materialului de tabla de tipul celui specificat se atribuie in principal creşterii efective a materialului de tabla si efectului de rigidizare in urma deformării care este o consecinţa a deformării plastice a materialului. De aceea se doreşte maximizarea grosimii efective sau a amplitudinii A a materialului format 10 si maximizarea atat a magnitudinii si zonei de deformare plastica. Creşterea amplitudinii A va mari si magnitudinea deformării plastice si scăderea distantei P va creste zona de deformare plastica din cauza unei creşteri in densitatea proiecţiei.

Totuşi, cu cat e mai mare magnitudinea deformării plastice, cu atat e mai mare măsură in care se subtiaza materialul, care afecteaza in mod negativ proprietăţile fizice ale materialului de otel.

Am stabilit ca exista o raza R de suprafaţa care angrenează tabla optima care asigura un echilibru intre maximizarea rigidizarii prelucrării si minimizarea subtierii materialului.

Totuşi, conform menţionării de mai sus, se doreşte minimizarea distantei P pentru a maximiza zona de deformare plastica. S-a observat ca materialul de tabla se 'ciupeşte’ când jocul dintre porţiunile de formare adiacente 30a se apropie si este mai mic decât grosimea baza G din utilizare. In timp ce ciupirea materialului este avantajoasa in ceea ce priveşte deformarea plastica si astfel rigidizarea in urma deformării materialului format, aceasta poate rezulta in subtierea locala a materialului de tabla si produce probleme in fabricaţie datorita încărcărilor excesive si a problemelor de uzura la role. Astfel este de preferat sa se evite ciupirea materialului. Aceasta invenţie asigura o forma de dinte care permite obţinerea unui echilibru intre 8 RO 2010 00003 U1 aceşti factori concurenţi. Aceasta se obţine prin asigurarea unei suprafeţe de angrenare a tablei rotunjite cu o raza de curbura egala cu raza R de suprafaţa optima din unele zone in timp ce raza de curbura din alte zone se ajusteaza pentru a împiedica ciupirea.

Ciupirea materialului apare in regiunile unde exista cea mai mica distanta intre dinţii inter-angrenati. In cazul primei aplicări a porţiunii de formare a dinţilor 30a, aceasta se face in direcţia rândurilor rectiliniare R11 si a coloanelor C11 (de ex. direcţia r2 si a r4). In conformitate, in aceasta aplicaţie razele T1, r3 a suprafeţei de angrenare a tablei au o raza de curbura egala cu raza R de suprafaţa optima, in timp ce razele r2, r4 scad gradual de la vârful la porţiunea de baza (nu se arata). Aceasta asigura un profil care permite ca o distanta P redusa sa maximizeze zona deformata, in timp ce se asigura un grad de joc suplimentar pentru a se evita ciupirea materialului.

Am stabilit ca prin asigurarea ca distanta P este de cel puţin 2.5 ori, de preferat sau cel puţin de 3 ori, de exemplu de 3.32 ori, valoarea razei R de suprafaţa optima (adica prima si a treia raza T1, r3 din aceasta aplicaţie) nivelul de deformare se poate maximiza.

Raza de suprafaţa de-a lungul razelor [eta], r2, r3 si r4 ar trebui sa fie cel puţin egala cu grosimea baza G, de preferat 1.1 sau de mai mult ori valoarea grosimii baza G, a materialului de tabla pentru a asigura o distribuire relativ uniforma pe proiecţia 11 si minimizarea subtierii.

Figura 8a prezintă o reprezentare a deformării plastice a unei parti din materialul de tabla 10 format prin utilizarea geometriei de dinţi aratata in Figurile 5 la 8. Conform Figurii 8a, exista o zona PP de deformare plastica maxima continua in jurul vârfului proiecţiei 11, in timp ce deformarea plastica din regiunea radiala QQ care înconjoară zona PP scade la îndepărtarea de acea regiune. Materialul de tabla se subtiaza cu mai puţin de 25%.

Baza adânciturii 12 include patru raze d[pi], dr2, dr3 si dr4, care corespund in general cu cele patru raze T1, r2, r3 si r4 ale suprafeţei de angrenare a tablei de la dinte. Pentru a demonstra in continuare flexibilitatea invenţiei, se face referire la alte forme de dinţi prezentate in Figurile 9 la 13. Figura 9 arata o a doua aplicaţie a dintelui 130 care include o porţiune de formare 130a a fomei emisferice si o porţiune cu baza cilindrica 130b formata integral cu porţiunea de formare 130a. In acest caz, toate razele T1, r2, r3 si r4 sunt egale cu raza R de suprafaţa optima si distanta P2 este astfel incat nu are loc ciupirea materialului. Se va considera ca distanta P2 necesara pentru a împiedica ciupirea materialului va fi mai mare pentru aceasta aplicaţie din moment ce a doua si a patra raza r2, r4 sunt egale cu prima si a treia raza T1, r3. Figura 10 prezintă a treia aplicaţie a dintelui 230 care include o porţiune de formare 230a formata integral cu o porţiune de baza 230b care este in general patrata in plan, cu colturi rotunjite. Prima si a treia raza T1, r3 din aceasta aplicaţie sunt ambele egale cu raza R de suprafaţa optima, unde a doua si a patra raza r2, r4 fiecare cuprinde o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 230b pentru a asigura un joc corespunzător si astfel a reduce posibilitatea de ciupire a materialului. Aceasta forma de dinte 230 permite existenta unei distante P3 reduse referitor la distanta P2 a celei de-a doua aplicaţii, astfel crescând densitatea proiecţiilor 11 si îmbunătăţind proporţia materialului de tabla format 10 care se întăreşte in urma deformării.

Figura 11 prezintă a patra aplicaţie a dintelui 330 care include o porţiune de formare 330a formata integral cu o porţiune de baza 330b care este de asemenea patrata in general in plan, cu colturi rotunjite. Prima si a treia raza T1, r3 din aceasta aplicaţie sunt ambele egale cu raza R de suprafaţa optima de la sau adiacenta la vârful 311a al dintelui 330 si cuprind o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 330b. A doua si a patra raza r2, r4 conţin o singura raza de curbura si sunt mai mici 9 RO 2010 00003 U1 decât prima si a treia raza ru r3 pentru a asigura un joc corespunzător si astfel a reduce posibilitatea de ciupire a materialului. Aceasta forma de dinte 330 permite o distanta P4 redusa referitor la distanta P2 a celei de-a doua aplicaţii deoarece marimea porţiunii de baza 330b se poate reduce pentru o raza R de suprafaţa optima, astfel mărind zona prelucrata a materialului de tabla 10. Figura 12 prezintă a cincea aplicaţie a dintelui 430 care include o porţiune de formare 430a formata integral cu o porţiune de baza 430b care este patrata in plan cu colturi rotunjite. Prima si a treia raza T1, r3 din aceasta aplicaţie sunt ambele egale cu raza R de suprafaţa optima de la sau adiacenta la vârful 411a al dintelui 430 si conţine o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 430b. A doua si a patra raza r2, r4 fiecare cuprinde o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 430b pentru a asigura o regiune cu un joc corespunzător si astfel a reduce posibilitatea de ciupire a materialului. Cele patru raze compuse [pi], r2, r3, r4 ale formei de dinte 430 asigura flexibilitate maxima pentru optimizarea echilibrului dintre gradul de întărire prin prelucrare si evitarea ciupirii materialului.

Figurile 13,14A si 14B prezintă a sasea aplicaţie a dintelui 630 care include o porţiune de formare 630a formata integral cu porţiunea de baza 630b care este in general patrata in plan, cu colturi rotunjite. Toate razele [eta], r2, r3l r4 din aceasta aplicaţie sunt egale cu raza R de suprafaţa optima de la sau adiacenta la vârful 611a al dintelui 430 pentru a asigura o suprafaţa parţial sferica 631 si cuprinde o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 430b si care se extinde de la si se combina cu suprafaţa parţial sferica 631. A doua si a patra raza r2, r4 fiecare cuprind o raza compusa care scade gradual spre porţiunea de baza 430b cu o înclinaţie mai mare decât la prima si a treia raza [eta], r3, astfel asigurând o regiune cu un joc corespunzător si astfel a reduce posibilitatea de ciupire a materialului. Conform prezentării mai clare din Figurile 14A si 14B1 suprafaţa parţial sperica 631 sau zona de vârf 631 se defineşte printr-un segment conic cu un unghi A intre 0 si 180[grade], In mod clar, daca unghiul A se apropie de 180[grade] atunci forma de dinte 160 se va apropia de cea din Figura 9. Materialul de tabla modelat 27 care rezulta din procesul ilustrat in Figura 4 este corespunzător pentru utilizare independent sau sub forma unui membru structural 27a, 27b conform Figurii 15 si 16, de exemplu un stâlp sau o traversa. In aceste scopuri, materialul de tabla 10 de forma canal 27a, 27b este in special corespunzător, la canalul 27a, 27b cu flansele 270a, 271a, 270b si o inima 272a, 272b care menţine flansele 270a, 271a, 270b la o distanta prestabilita intre ele. suprafeţele flanselor 270a, 271a, 270b si a inimii 272a, 272b includ rânduri (R11 , R12, R13) de proiecţii 11 si adâncituri 12. In anumite cazuri, proiecţiile 11 si adânciturile 12 pot fi necesare doar pe o parte a suprafeţei materialului de tabla 10. Invenţia este aplicabila cu avantaj in special la prezoanele 27a, 27b utilizate la partiţii cu prezoane sau panouri si la lungimile de canal 27b unde se obţin porţiunile de capat ale prezoanelor 27a, 27b.

In alte scopuri, materialul sau secţiunea in general plata alta decât un canal 27 sunt utile, de exemplu Secţiuni C, secţiuni U, secţiuni Z, secţiuni I si asa mai departe. Materialul de tabla de tipul celui specificat format in conformitate cu prezenta invenţie este mult mai rigid decât materialul de tabla obişnuit din care se formează. In special, rezistenta la îndoire a unor astfel de materiale creste in mod semnificativ.

Exemplul 1

Un specimen de material de tabla cu o grosime baza G de 0.45mm s-a format prin utilizarea unei unelte care cuprinde forma de dinte prezentata in Figura 10. Distanta dintelui pe unealta a fost 5.1mm, prima si a treia raza T1, r3 au avut o raza de curbura constanta de 1.5mm, in timp ce a doua si a patra raza r2, r4 au avut o raza de curbura compusa. Materialul de tabla s-a format cu o amplitudine A de 2.5 ori valoarea grosimii 10 RO 2010 00003 U1 baza G a materialului 17 cu o proporţie de deformare plastica semnificativa de 70% si subtiere material de 15%. Materialul de tabla format 10 a rezultat intr-o creştere de 33% a rezistentei la Îndoire fata de materialul de tabla obişnuit din care s-a format, conform măsurării unei deplasări de 5mm la proba de îndoire la trei puncte.

Exemplul 2

Un alt specimen de material de tabla cu o grosime baza G de 0.45mm s-a format prin utilizarea unei unelte care cuprinde aceeaşi forma de dinte si cu aceeaşi distanta ca si in ExempluH.

Materialul de tabla s-a format cu o amplitudine A de 3 ori valoarea grosimii baza G a materialului 17 cu o proporţie de deformare plastica semnificativa de 88% si subtiere material de 23%. Materialul de tabla format 10 a rezultat intr-o creştere de 36% a rezistentei la îndoire fata de materialul de tabla obişnuit din care s-a format, conform măsurării unei deplasări de 5mm la proba de îndoire la trei puncte.

Exemplul 3

Un specimen de material de tabla cu o grosime baza G de 0.7mm s-a format prin utilizarea unei unelte care cuprinde aceeaşi forma de dinte si cu aceeaşi distanta ca si in 1.

Materialul de tabla s-a format cu o amplitudine A de 2 ori valoarea grosimii baza G a materialului 17 cu o proporţie de deformare plastica semnificativa de 88% si subtiere material de 11%. Materialul de tabla format 10 a rezultat intr-o creştere de 48% a rezistentei la îndoire fata de materialul de tabla obişnuit din care s-a format, conform măsurării unei deplasări de 5mm la proba de îndoire la trei puncte.

Exemplul 4

Un alt specimen de material de tabla cu o grosime baza G de 0.7mm s-a format prin utilizarea unei unelte care cuprinde aceeaşi forma de dinte si cu aceeaşi distanta ca si in Exemplul 1.

Materialul de tabla s-a format cu o amplitudine A de 2.5 ori valoarea grosimii baza G a materialului 17 cu o proporţie de deformare plastica semnificativa de 96% si subtiere material de 22%. Materialul de tabla format 10 a rezultat intr-o creştere de 62% a rezistentei la îndoire fata de materialul de tabla obişnuit din care s-a format, conform măsurării unei deplasări de 5mm la proba de îndoire la trei puncte.

Exemplul 5

Un specimen de material de tabla cu o grosime baza G de 2mm s-a format prin utilizarea unei unelte care cuprinde forma de dinte prezentata in Figura 9. Distanta dintelui pe unealta a fost 9.5mm prima, a doua, treia si a patra raza r11 r2, r3, r4 au avut toate o raza constanta de curbura de 2.5mm.

Materialul de tabla s-a format cu o amplitudine A de 1.8 ori valoarea grosimii baza G a materialului 17 cu o proporţie de deformare plastica semnificativa de 76% si subtiere material de 24%. Materialul de tabla format 10 a rezultat intr-o creştere de 35% a rezistentei la îndoire fata de materialul de tabla obişnuit din care s-a format, conform măsurării unei deplasări de 5mm la proba de îndoire la trei puncte. Se va considera ca se prevăd mai multe variatiuni ale aplicaţiei fara a ne îndepărtă de domeniul de aplicare al invenţiei. De exemplu, unealta sau uneltele de formare nu trebuie sa conţină role care se inter-angreneaza. Orice unealta corespunzătoare se poate utiliza cum ar fi o presa sau alt mijloc de stantare, de exemplu.

Se poate substitui perechea de role 18,19 cu o pereche de role care nu este identica, de exemplu, una cu dinţi patrati (nu se prezintă) si alta cu dinţi alungiţi (nu se prezintă).

In locul perechilor de role 22, 23 si 24, se poate asigura un dispozitiv sau dispozitive alternative pentru modificarea materialului de tabla intr-un fel diferit sau alternativ, tabla se poate asigura fara modificare.

In timp ce rândurile elicoidale sunt înclinate la 45 de grade fata de axa rolelor acestea 11 RO 2010 00003 U1 acestea se pot înclina la orice unghi si/sau nu trebuie dispusei in rânduri elicoidale. Unealta nu trebuie sa fie cu role, poate fi, de exemplu, un bloc cu o suprafaţa plata si/sau planara in mare măsură.

Materialul de tabla este de preferat otel moale, care se poate galvaniza sau proteja altfel împotriva coroziunii. Modificarea tablei de otel moale galvanizat care iniţial a fost obişnuita prin modalitatea descrisa mai sus nu afecteaza stratul de protecţie. Grosimea baza G a materialului de tabla obişnuit se afla in general in intervalul 0.3 la 3mm. S-a observat in mod suprinzator ca prezenta invenţie se poate utiliza pentru a forma materiale cu grosimea baza G de 3mm in timp se prezintă totuşi o rezistenta imbunatatita si nu se observa ciupirea materialului. Asa cum se va evalua, se iau in calcul multe raze alternative [pi], r2, r3, r4 care vor rezulta intr-un număr de forme diferite de suprafate de angrenare a tablei rotunjite care sunt in concordanta cu invenţia.

Distanta P dintre dinţii adiacenţi 30 din rândurile R11 poate fi diferita de distanta P din coloanele C11.

Conform utilizării din prezenta invenţie, termenului "material de tabla" se refera in general la material plat, de exemplu de tipul celui descris in exemple de utilizare si produsele brevetate europene precizate, anterior realizate prin îndoirea sau modelarea de material de tabla in general plat, produse ale căror exemple sunt prezentate in Figurile 9 si 10 si menţionate în descrierea internaţionala publicata WO82/03347. 12

Claims

RO 2010 00003 U1 REVENDICĂRI 1.0 tablă de material laminat la rece având pe ambele suprafeţe rânduri de proiecţii şi rânduri de adâncituri, proiecţiile de pe o suprafaţa corespunzând cu adânciturile de pe cealaltă suprafaţă, poziţiile relative ale proiecţiilor şi adânciturilor fiind astfel încât liniile trase pe o suprafaţa între rândurile adiacente de proiecţii să fie ne-rectiliniare, tabla având grosimea baza G, caracterizată prin aceea că, fiecare proiecţie are o regiune cu deformare plastica maximă continuă în mod semnificativ la, spre şi în jurul vârfului sau şi /sau se subţiază cu nu mai mult de 25% din grosimea baza G.
2. O tablă, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, vârful fiecărei proiecţii se rotunjeşte şi este fără formă.
3. O tablă, conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că, vârful fiecărei proiecţii este fără regiuni ciupite.
4. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, baza fiecărei adâncituri constă din două sau mai multe raze de curbură diferite.
5. O tablă, conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că, baza fiecărei adâncituri constă dintr-o prima rază drl într-o primă direcţie, a doua rază dr2 în a doua direcţie de-a lungul materialului de tablă, prima direcţie fiind diferită de a doua direcţie, unde raza de curbură de-a lungul primei raze d[eta] este diferită de raza de curbură de-a lungul celei de-a doua raze dr2.
6. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, distanta P dintre adânciturile adiacente sau între proiecţiile adiacente din fiecare rând este de cel puţin 2.5 ori valoarea sau o rază de curbura de-a lungul sau o primă raza dn.
7. O tablă, conform revendicării 6, caracterizată prin aceea că, distanta P este între 2.5 si 3.9 ori valoarea razei de curbură de-a lungul primei raze d[eta].
8. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, amplitudinea A a tablei este între 1.5 şi 4 ori valoarea grosimii baza G a materialului din care s-a format tabla.
9. O tablă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că, amplitudinea A este între 2 şi 3 ori grosimea baza G.
10. O tablă conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, proporţia materialului de tablă care se supune deformării plastice de 0.05 sau mai mult, este cel puţin 65%. 11.0 tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, proporţia materialului de tabla care se supune deformării plastice de 0.05 sau mai mult, este cel puţin 80%.
12. O tabla conform oricărei revendicări precedente, caracterizata prin aceea ca, proporţia materialului de tablă care se supune deformării plastice de 0.05 sau mai mult este între 90% şi 100%.
13. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, tabla este din otel.
14. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, grosimea baza G este între 0.2mm si 3.0mm.
15. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, grosimea baza G este de 2mm sau mai mare.
16. O tablă, conform oricărei revendicări precedente, caracterizată prin aceea că, aceasta se constituie dintr-o secţiune modelată sau asemănătoare pentru a fi utilizată ca şi, sau ca parte din, prezon de părtitie sau canal. 17.0 tablă, conform revendicării 16, caracterizată prin aceea că proiecţiile se formează peste toată secţiunea modelată sau doar pe o parte a acesteia. 18.
18. RO 2010 00003 U1 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. RO 2010 00003 U1
29. O unealtă pentru materialul de tablă format la rece, caracterizată prin aceea că, are rânduri de dinţi pe suprafaţa lor exterioară, fiecare dinte cuprinzând o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite.
30. O unealta conform revendicării 29, caracterizată prin aceea că, dinţii cuprind porţiuni de formare fără unghiuri ascuţite.
31. O unealtă, conform revendicării 29 sau 30, caracterizată prin aceea că, suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite a fiecărui dinte are o rază de curbura R, distanţa P dintre dinţii adiacenţi de la un rând fiind între 2.5 si 3.9 ori valoarea razei de curbură R.
32. O unealta, conform revendicării 31, caracterizată prin aceea că, distanţa P este între 3 şi 3.5 ori valoarea razei de curbură R.
33. O unealtă, conform revendicării 31 sau 32, caracterizată prin aceea că, raza de curbură R este cel puţin de 1.1 ori valoarea grosimii baza G a materialului de tablă care se formează.
34. O unealta, conform oricăreia din revendicările 31 la 33, caracterizată prin aceea că, raza de curbură este cel puţin de 2 ori valoarea grosimii baza G a materialului de tablă care se formează.
35. O unealtă, conform oricăreia din revendicările 31 la 34, caracterizată prin aceea că, suprafaţa de angrenare a tablei rotunjite de la fiecare dinte are o prima rază T1 într-o prima direcţie şi a doua rază r2 într-o a doua direcţie de-a lungul rândurilor, prima direcţie fiind la un unghi ascuţit faţă de a doua direcţie, unde a doua rază r2 este mai mică decât prima rază T1.
36. O unealtă, conform revendicării 35, caracterizată prin aceea că, distanţa P dintre dinţii adiacenţi dintr-un rând este de cel puţin 3.3 ori valoarea primei şi/sau celei de-a doua raze T1, r2.
37. O unealtă, conform oricăreia din revendicările 31 la 36, caracterizată prin aceea că, unealta este pentru materialul de tablă format la rece cu o grosime baza G de 2mm sau mai mare, fiecare dinte având o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o rază de curbură mai mare decât sau egala cu 2mm şi o distanţă P mai mică decât 26mm.
38. O unealtă, conform revendicării 37, caracterizată prin aceea că, distanta P este mai mică decât 15.6mm.
39. O unealta conform revendicării 38, caracterizata prin aceea ca, distanta P este intre 5mm si 15.6mm
40. O unealtă, conform revendicării 39, caracterizată prin aceea că, distanţa P este între 5mm si 7.8mm.
41. O unealtă, conform uneia din revendicările 29 la 40, caracterizată prin aceea că, unealta se compune dintr-o rolă cilindrică care se roteşte în jurul axei.
42. O unealtă, conform uneia din revendicările 29 la 41, caracterizată prin aceea că, dintele cuprinde una sau mai multe raze compuse de curbură, la care raza de curbură de pe o parte a periferiei dintelui se combină uşor şi continuu într-o a doua rază de curbură de pe cealaltă parte a periferiei dintelui.
43. Un aparat care cuprinde o pereche de unelte este revendicat conform oricăreia din revendicările 29 la 40.
44. Un aparat, conform revendicării 43 cuprinde în continuare o pereche de role dispuse pentru a modela materialul de tablă format, de exemplu într-o secţiune de canal.
45. O unealtă pentru materialul de tablă format la rece, unealta cuprinde rânduri de dinţi pe suprafaţa sa exterioară, fiecare dinte având o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o rază de curbură R, distanta P dintre dinţii adiacenţi fiind între 2.5 si 3.9 ori valoarea razei de curbură R.
46. O unealta pentru materialul de tablă format la rece, unealta cuprinde rânduri de dinţi pe suprafaţa sa exterioară, fiecare dinte având o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o prima rază ri într-o primă direcţie şi a doua rază r2 in a doua direcţie de-a lungul rândurilor, prima direcţie fiind la un unghi ascuţit faţă de a doua direcţie, unde a doua RO 2010 00003 U1 raza r2 este mai mică decât prima rază T1.
47. O unealta pentru materialul de tablă format la rece cu o grosime baza G de 2mm sau mai mare, unealta cuprinde rânduri de dinţi pe suprafaţa sa exterioară, fiecare dinte având o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o rază de curbură mai mare sau egală cu 2mm şi o distanţă P mai mică de 26mm.
48. O unealtă pentru materialul de tablă format la rece, dintele cuprinzând o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o primă raza T1 intr-o primă direcţie şi a doua rază r2 în a doua direcţie, prima direcţie fiind la un unghi ascuţit faţă de a doua direcţie, unde a doua rază r2 este mai mică decât prima rază T1.
49. O unealtă pentru materialul de tablă format la rece, la care dintele cuprinde o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite cu o suprafaţă parţial sferică cu o singură rază de curbură în jurul vârfului dintelui, care se combină intr-o suprafaţă cu o rază diferită de curbură.
50. Un dinte pentru materialul de tablă prelucrat la rece, dintele având o suprafaţă de angrenare a tablei rotunjite, partea simetrică a periferiei dintelui se extinde de la vârf până la 90[grade] defineşte o suprafaţă cel puţin parţial sferică, razele de curbură periferice în exteriorul suprafeţei parţial sferice fiind combinate în cea a suprafeţei cel mai puţin parţial sferice pentru a forma o tranziţie lină, continuă.