RO137700A2 - Aeronavă cu decolare şi aterizare pe verticală-vtol - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o aeronavă cu decolare şi aterizare pe verticală, utilizată pentru transportul oamenilor sau mărfurilor în locaţii fără amenajări speciale. Aeronava, conform invenţiei are un sistem (141) de propulsie care include, fixate simetric de o parte şi de alta a unui fuzelaj (142) două perechi (143 şi 144) de elemente producătoare de tracţiune anterioare şi respectiv posterioare, poziţionate cu planul de rotaţie în mod substanţial pe orizontală la decolare/aterizare, respectiv cu planul de rotaţie înclinat spre faţă cu un unghi ( β ) fix cuprins între 5° şi 40° la decolare/aterizare, la partea din spate, respectiv din faţă, pe fuzelaj (142) sunt fixate simetric două aripi (145 şi 150) posterioară, curbată şi respectiv frontală având extremităţile orientate spre partea din faţă, respectiv spre partea din spate, profilul aerodinamic al celor două aripi (145 şi 150) posterioară şi frontală are coarda paralelă cu cea a profilului aerodinamic a două aripi (154) principale.

Description

Aeronava cu decolare si aterizare pe verticala - VTOL

ORCIUL DE STAT PENTRU INVENf|1l $| MĂRCI Cerere de brevet de Invenție

Nr.. ..................

Data depozit................

Prezenta invenție se refera la o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala - VTOL ce poate fi utilizata pentru transportul oamenilor sau mărfurilor in locații fara amenajeri speciale.

In continuare se va utiliza pentru o aeronava cu decolare si aterizare verticala denumirea consacrata de „aeronava VTOL” de la prescurtarea in engleza VTOL care inseamna Vertical Take-Off and Landing”.

Invenția reprezintă o continuare in parte si o perfecționare a invențiilor cu numărul ROI34498 si ROI34897.

Aeronavele care au capacitatea de decolare si de aterizare pe verticală (VTOL) combina avantajele elicopterelor, si anume decolarea si aterizarea pe un spațiu limitat sau pe terenuri greu accesibile, cu avantajele avioanelor convenționale, cum ar fi viteza de croazieră crescută si zborul orizontal cel mai eficient energetic. în ultimele decenii, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul aeronavelor cu decolare si aterizare pe verticală dar până în prezent un progres economic semnificativ nu a fost atins.

O mare parte a soluțiilor de aeronave VTOL utilizează sisteme de propulsie separate pentru zborul pe orizontala si pentru zborul pe verticala ceea ce complica construcția, creste greutatea aeronavei si prezintă un cost ridicat.

De asemenea majoritatea soluțiilor de aeronave VTOL utilizează propulsia electrica distribuita (termen consacrat DEP) fara insa a folosi fenomene aerodinamice suplimentare pentru a reduce raportul tractiune/greutate.

Este cunoscuta soluția descrisa in brevetul US2016236775 care descrie o aeronava multirotor cu aripi. Deși elicele au o poziție favorabila fata de aripi, sistemul de propulsie împreuna cu aripile lașa foarte puțin loc pentru incarcarea pasagerilor si mărfurilor din lateralul avionului, accesul in interiorul aceastuia fiind dificil.

Multe aparate VTOL utilizează aripi pentru zborul orizontal. Acestea prezintă un gabarit extins, respectiv o proiecție pe sol mărită, ceea ce le face improprii utilizării in spatii restrinse, respectiv in anumite zone din orașe. Pe de alta parte, aeronavele VTOL fara aripi au o autonomie redusa datorita eficientei scăzute a zborului orizontal.

In consecința devine o necesitate realizarea unui sistem de propulsie foarte eficient, cu raport tractiune/greutate cit mai mic, care sa fie utilizat atit pentru zborul pe verticala cit si pentru zborul pe orizontala, a cărui acționare sa fie foarte simpla si la care trecerea de la zborul vertical la cel orizontal si invers sa se faca rapid.

Un obiectiv principal al prezentei invenții este acela ca o aeronava VTOL sa poata fi utilizata intr-o forma compacta pentru misiuni in spatii restrinse si care intr-o alta configurație, obinuta din cea anterioara, sa poata zbura eficient pe orizontala.

Invenția înlătură dezavantajele aratate mai sus prin aceea ca intr-o prima varianta o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala, utilizează, conform unui prim aspect al invenției, un fuzelaj, ce prezintă o forma aerodinamica, considerat a fi poziționat in mod substanțial orizontal la decolare/aterizare. Pe fuzelaj se montează un sistem de propulsie ce utilizează un număr de patru pina la opt elice sprijinite cu ajutorul a patru brațe fixate simetric pe fuzelaj la partea din fata, respectiv la partea din spate a acestuia. Planul de rotatie al elicelor este considerat orizontal sau puțin înclinat la decolare/aterizare. Pe fuzelaj, de o parte si de alta a acestuia, respectiv intre elicele frontale si cele posteriore, este montata cite o use batanta care se poate roti spre in sus cu cel puțin 90° într-o articulație fixata la partea superioara a fuzelajului. Pe fiecare use batanta este fixata o aripa principala, avind o forma aerodinamica si care conține un bord de atac, un bord de fuga, un intrados si un extrados. Cu usa batanta închisa, la decolare/ aterizare, aripa principala este înclinată cu un unghi cuprins intre 8° si 40° si este astfel poziționată incit elicele fontale sa fie poziționate sub intrados si elicele posterioare sa fie poziționate deasupra extradosului, în zborul orizontal, dar fara a împiedica micarea verticala a ușilor batante. La capetele aripilor principale sunt montate niște limitatoare de jet utilizabile atit de către elicele anterioare cit si de cele posterioare. Centrul de greutate al aeronavei se afla situat in spațiul dintre elicele frontale si cele posterioare respectiv in zona delimitată de ușile batante.

RO 137700 Α2

In conformitate cu alt aspect al invenției o metoda de a controla trecerea de la zborul vertical la cel orizontal si invers se realizează prin variația vitezei de rotatie a elicelor posterioare fata de elicele anterioare, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al aeronavei. Pe perioada zborului orizontal fuzelajul aeronavei se înclina spre fata cu un unghi cuprins intre 6° si 38°, respectiv aripile principale fac cu fluxul frontal de aer un unghi de atac cuprins intre 2° si 36°. Datorita poziționării fata de aripi funcționarea aeronavei pe perioda zborului orizontal este similara cu cea de la aeronavele cu aripi suflate deci in aceasta perioada se ceeaza o portanta mărită raportata la suprafața aripii lor .

In conformitate cu alt aspect al invenției aeronava poate decola si ateriza in spatii restrinse cu ușile batane deschise la maxim respectiv cu aripile principale orientate vertical.

In conformitate cu alt aspect al invenției o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala utilizează o aripa posterioara, de forma arcuita, situata la partea din spate care este suflata de elicele spate. Aripa curbata prezintă la capete niște limitatoare de jet utilizate de elicele posterioare.

In conformitate cu alt aspect al invenției o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala utilizează o aripa frontala, de forma arcuita, situata la partea din fata. Aripa curbata prezintă la capete niște limitatoare de jet utilizate de elicele anterioare.

Intr-o alta varianta o aeronava utilizează un tren de aterizare cu roti atit la decolare cit si la aterizare.

Aeronava conform invenției este un mijloc convenabil si sigur pentr transportul a cel puțin un pasager sau al mărfurilor între doua locații fara amenajeri speciale. Asa cum este conceputa, aeronava este stabila în timpul zborului si are o dimensiune compactă, astfel încât amprenta aeronavei la sol să fie minima. Randamentul propulsiei este imbunatit in zborul orizontal datorita componentei generata de depresiunea de pe extrados si de presiunea de pe intrados. Accesul pasagerilor si al mărfurilor la bordul aeronavei este facilitat de ușile batante. Este o construcție simpla, avind un cost redus, care nu utilizează actuatoare pentru controlul zborului.

Se dau mai jos un număr de exemple de realizare a invenției in legătură cu figurile 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 si 17 care reprezintă:

Fig. 1, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave pentru pasageri cu decolare si aterizare pe verticala cu opt elice, avind ușile batante deschise;

Fig. 2, o vedere izometrica dinspre spate a aeronavei de la figura 1 cu ușile batante închise;

Fig. 3, o vedere cu secțiune prin aeronava de la figura 1 in faza decolării sau aterizării;

Fig. 4, o reprezentare a succesiunii fazelor de zbor ale aeronavei de la figura 1;

Fig. 5,o secțiune orizontala printr-o aeeronava cu cinci locuri;

Fig. 6, o secțiune orizontala printr-o aeeronava cu șapte locuri;

Fig. 7 , o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave pentru pasageri cu o singura usa batanta;

Fig. 8, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave de tip drona cu opt elice, avind o use batanta deschisa;

Fig. 9, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave de tip drona cu patru elice tractoare;

Fig. 10, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave de tip drona cu patru elice propulsive;

Fig. 11, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave de tip drona cu elice frontale tractoare si elice posterioare propulsive;

Fig. 12, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave de tip drona cu elice frontale propulsive si elice posterioare tractive;

Fig. 13, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave pentru pasageri cu planul elicelor posterioare înclinat spre fata;

Fig. 14, o vedere frontala a aeronavei de la figura 13;

Fig. 15, o reprezentare a succesiunii fazelor de zbor ale aeronavei de la figura 13;

Fig. 16, o vedere izometrica dinspre fata a unei aeronave pentru pasageri cu planul elicelor posterioare înclinat spre fata si cu aripa adiționala curbata.

Intr-un prim exemplu de realizare o aeronava 1, cu decolare si aterizare pe verticala utilizează un sistem de propulsie 2 fixat pe un fuzelaj 3, avind un profil aerodinamic, ca in figurile 1, 2, 3 si 4. Fuzelajul 3 este considerat ca avind o poziție substanțial orizontala la decolare/aterizare ca in figura 3. Sistemul de propulsie 2 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 3, o pereche de elemente producătoare de tracțiune 4, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 5, posterioare. Elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare sunt fixate pe fuzelajul 3 prin intermediul unor brațe 6. Planul de rotatie al elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare este considerat orizontal sau puțin înclinat la decolare/aterizare. Pe fuzelajul 3 , respectiv intre elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare este montata cel puțin o use batanta 7 care se poate roti spre in sus cu circa 90° intr-o articulație 8 fixata la partea superioara a fuzelajului 3. închiderea si deschiderea ușii batante 7 se realizează cu ajutorul unui mecanism de pivotare (nefigurat), similar celor utilizate la automobile pentru usa spate. Asigurarea închiderii ușii batante 7 se realizează cu ajutorul unui mecanism de blocare (nefigurat), de asemenea similar celor utilizate la automobile pentru usa spate. In cazul utilizării a doua usi batante 7 acestea se pot deschide spre in sus ca in figura 1. Pe fiecare usa batanta 7 este fixata o aripa principal 9, avind o forma aerodinamica si care conține un bord de atac 10, un bord de fuga 11, un intrados 12 si un extrados 13. Cu usa batanta 7 închisa, la decolare/ aterizare, aripa principal 9 este înclinată cu un unghi a cuprins intre 8° si 40° si este astfel poziționată incit elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare sa fie poziționate in zborul orizontal sub intradosul 12 si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare sa fie poziționate in zborul orizontal deasupra extradosului 13, dar fara a împiedica micarea verticala a ușilor batante 7, ca in figura 4. La capetele aripilor principale 9 sunt montate niște limitatoare de jet 14 utilizabile atit de către elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare cit si de elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare. Intre fiecare aripa principala 9 si usa batanta 7 corespunzătoare este montata o bara 15, inclinata, utilizata pentru ranforsare. Aripile principale 9 au o construcție foarte ușoara dar suficient de rezistenta pentru a suporta forța de sustentatie, exercitata pe durata zborului. Pe fuzelajul 3, la partea inferioara este montat un tren de aterizare fix 16, format din doi suporți 17 si 18, poziționați simetric fata de fuzelajul 3. Fiecare suport 17 si 18 utilizeza doua brațe 19 si 20, curbate, care au in secțiune un profil aerodinamic aliniat cu cel al aripilor principale 9. Intre cele doua, brațe 19 si 20 este fixata o bara longitudinala 21. Centrul de greutate al aeronavei 1 se afla situat intre elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare, respectiv in zona delimitată de ușile batante 7. Intr-o prima varianta de realizare elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare conțin fiecare cite doua motoare electrice, unul superior 22 si altul inferior 23, fixate pe un suport 24, solidar cu brațul 6. Motorul electric superior 22 antrenează in mișcare de rotatie o elice tractoare 25 si motorul electric inferior 23 antrenează in mișcare de rotatie o elice propulsiva 26, contra-rotativa fata elicea tractoare 25. Motoarele electrice superioare 22 si cele inferioare 23 sunt alimentate de un pachet de baterii electrice (nefigurat) sau de o sursa de energie hibrida (nefigurata). Daca aeronava 1 transporta pasageri in interiorul fuzelajului 3 sunt fixate niște scaune 27 si accesul pasagerilor înăuntru se face cu ușile batante 7 deschise. Scaunele 27 sunt înclinate spre spate cu un unghi de circa 25° in asa fel incit in zborul orizontal de croaziera pasagerii sa aiba o poziție confortabila. La funcționarea in spatii suficient de extinse, ușile batante 7 sunt închise si sunt acționate elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare ca in figura 4a. La o anumita inaltime elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare sunt accelerate suplimentar fata elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al aeronavei 1 ca in figura 4b. Modificarea unghiului de tangaj al aeronavei 1 este continuata pina ce aripile principale 9 ajung la un unghi de atac corespunzător zborului pe orizontala ca in figura 4c. In zbor orizontal o parte din portanta este asigurata de aripile principale 9 si cealalta parte de elementele producătoare de tracțiune 4, anterioare si de elementele producătoare de tracțiune 5, posterioare. Aripile principale 9 funcționează ca aripi suflate si nivelul de portanta raportat la suprafața aripilor este foarte înalt. Limitatoarele de jet 14 cresc presiunea pe intradosul 12 si măresc depresiunea de pe extradosul 13, contribuind suplimentar la marirea portantei aeronavei 1. Controlul direcției si al stabilitatii aeronavei 1 este realizat prin variația diferențiata a vitezei de rotatie a elementelor producătoare de tracțiune 4, anterioare si a elementelor producătoare de tracțiune 5, posterioare. Intr-un alt mod de funcționare aeronava 1 poate decola si ateriza in spatii restrinse cu ușile batane 7 deschise la maxim respectiv cu aripile principale 9 orientate vertical, ceea ce oferă o proiecție minima pe sol, ca in figura 1. In cazul decolării, la altitudinea unde exista suficient spațiu lateral, ușile batante 7 sunt închise.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 40 este configurata pentru patru pasageri care sunt așezați pe niște scaune 41 si pentru un pilot care este așezat pe un scaun frontal 42, ca in figura 5.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 50 este configurata pentru sase pasageri care sunt așezați pe niște scaune 51 si pentru un pilot care este așezat pe un scaun frontal 52, ca in figura 6.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 60 este configurata pentru cel puțin doua persoane așezate pe niște scaune 61, poziționate in tandem, ca in figura 7. Unul din scaunele 61 este utilizat de pilot si celalat de către pasager. In aceasta configurație aeronava 60 are o singura usa batanta 62 ca cea de la exemplele anterioare, a doua nemaifiind necesara. Usa batanta conține o aripa principala 63. Aeronava 60 prezintă un fuzelaj 64, substanțial îngustat comparativ cu fuzelajul 3, si pe fuzelajul 64, in partea opusa ușii batante 62, este fixata direct o aripa principala 65, simetrica cu aripa principala 63. Latimea mai mica a fuzelajul 64 permite reducerea rezistentei la înaintarea in aer in zborul orizontal. Scaunul 61 din spate poate fi scos in cazul in care se decide, de exemplu si transport de mărfuri.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 70, de tipul drona, este asemanatoare cu cea de la exemplul anterior deoarece utilizează o singura use batanta 71, ca in figura 8. Aeronava 70 prezintă un fuzelaj 72 avind o lățime suficienta pentru transportul de mărfuri. Prin usa batanta 71 se poate incarca cel puțin un container 73, pentru mărfuri. Sistemul de propulsie al aeronavei 70 este identic cu cel descris la exemplele anterioare. Aeronava 70 poate fi manevrata de la distanta sau poate zbura autonom in baza unui program computerizat.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 80, de tipul drona, utilizeza un sistem de propulsie 81 fixat pe un fuzelaj 82, avind un profil aerodinamic, ca in figura 9. Sistemul de propulsie 81 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 82 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 83, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 84, posterioare. Fiecare element producător de tracțiune 83, anterior, conține o elice tractoare 85 actionata de un motor electric 86. Fiecare element producător de tracțiune 84, posterior, conține o elice tractoare 87 actionata de un motor electric 88.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 90, de tipul drona, utilizeza un sistem de propulsie 91 fixat pe un fuzelaj 92, avind un profil aerodinamic, ca in figura 10. Sistemul de propulsie 91 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 92 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 93, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 94, posterioare. Fiecare element producător de tracțiune 93, anterior, conține o elice propulsiva 95 actionata de un motor electric 96. Fiecare element producător de tracțiune 94, posterior, conține o elice propulsiva 97 actionata de un motor electric 98.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 100, de tipul drona, utilizeza un sistem de propulsie 101 fixat pe un fuzelaj 102, avind un profil aerodinamic, ca in figura 11. Sistemul de propulsie 101 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 102 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 103, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 104, posterioare. Fiecare element producător de tracțiune 103, anterior, conține o elice tractoare 105 actionata de un motor electric 106. Fiecare element producător de tracțiune 104, posterior, conține o elice propulsiva 107 actionata de un motor electric 108.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 110, de tipul drona, utilizeza un sistem de propulsie 111 fixat pe un fuzelaj 112, avind un profil aerodinamic, ca in figura 12. Sistemul de propulsie 111 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 112 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 113, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 114, posterioare. Fiecare element producător de tracțiune 113, anterior, conține o elice propulsiva 115 actionata de un motor electric 116. Fiecare element producător de tracțiune 114, posterior, conține o elice tractoare 117 actionata de un motor electric 118.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 120, utilizeza un sistem de propulsie 121 fixat pe un fuzelaj 122, avind un profil aerodinamic, ca in figurile 13, 14 si 15. Sistemul de propulsie 121 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 122 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 123, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 124, posterioare. Elementele producătoare de tracțiune 124, posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie înclinat spre fata cu un unghi fix β cuprins intre 5° si 40° la decolare/aterizare, ca in figura 4a. Elementele producătoare de tracțiune 123, anterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala la decolare/aterizare dar ușor înclinate in plan transversal cu un unghi μ ascutit, ca in figura 15. Elementele producătoare de tracțiune 124, posterioare, sunt de asemenea înclinate in plan transversal cu unghi μ. In funcționare aeronava 120 decolează pe o direcție inclinata. In zborul orizontal din cauza înclinării suplimentare a elementelor producătoare de tracțiune 124 (figura 4b), posterioare, spre fata cu unghiul β, o parte substanțial mai mare din forța de tracțiune este orientata pe orizontala ceea ce face ca viteza pe orizontala sa creasca. înclinarea in plan transversal cu unghiul μ, a elementelor producătoare de tracțiune 123 si 124 micșorează rezistenta la înaintarea in aer a fuzelajului 122 si permite stabilizarea rapida a zborului aeronavei 120 in caz de vint lateral.

Intr-o varianta constructiva a aeronavei 120 planul de rotatie al elementelor producătoare de tracțiune 124, posterioare, are o înclinare variabila. In acest caz elementele producătoare de tracțiune 124, posterioare sunt acționate, respectiv rotite, de un actuator (nefigurat). In funcționare, la decolare/ aterizare atit elementele producătoare de tracțiune 123, anterioare, cit si elementele producătoare de tracțiune 124, posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala, iar aeronava 120 decolează vertical si nu înclinat. In perioada zborului orizontal elementele producătoare de tracțiune 124, posterioare, sunt înclinate (rotite) suplimentar spre fata pentru a majora forța de fracțiune pe orizontala.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 140 utilizeza un sistem de propulsie 141 fixat pe un fuzelaj 142, avind un profil aerodinamic, ca in figura 16. Sistemul de propulsie 141 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului 142 o pereche de elemente producătoare de tracțiune 143, anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune 144, posterioare. Elementele producătoare de fracțiune 143, anterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala la decolare/aterizare. Elementele producătoare de tracțiune 144, posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie înclinat spre fata cu un unghi fix β cuprins intre 5° si 40° la decolare/aterizare. La partea din spate a aeronavei 140, respectiv pe fuzelajul 142 este fixata simetric o aripa posterioara 145, curbata, avind extremitățile orientate spre partea din fata a aeronavei 140. Aripa posterioara 145 este suspendata pe fuzelajul 142 cu ajutorul a doua stabilizatoare 146, paralele. Aripa posterioara 145 prezintă la capete doua limitatoare de jet 147. Aripa posterioara 145 prezintă un intrados 148 si un extrados 149. La partea din fata a aeronavei 140, respectiv pe fuzelajul 142 este fixata simetric o aripa frontala 150, curbata, avind extremitățile orientate spre partea din spate a aeronavei 140. Aripa frontala 150 prezintă la capete doua limitatoare de jet 151. Aripa frontala 150 prezintă un intrados 152 si un extrados 153. Aeronava 140 utilizeza doua aripi principale 154, asemanatoare celor descrise la exemplele anterioare. Profilul aerodinamic al aripii posterioare 145 are coarda paralela cu cea a profilului aerodinamic al aripilor principale 154. Profilul aerodinamic al aripii frontale 150 are coarda paralela cu cea a profilului aerodinamic al aripilor principale 154. In funcționare, pe perioada zborului orizontal, elementele producătoare de tracțiune 144, posterioare, sufla aer spre intradosul 148, mărind portanta generala a aeronavei 140. Limitatoarele de jet 147 cresc suplimentar presiunea pe intradosul 148. Concomitent, elementele producătoare de tracțiune 143, anterioare, extrag aerul de extradosul 153 al aripii frontale 150, mărind portanta generala a aeronavei 140. Limitatoarele de jet 151 cresc suplimentar depresiunea de pe extradosul 153. Aripa posterioara 145 si aripa frontala 150 au un al doilea rol respectiv acela de a proteja elementele producătoare de tracțiune 144 si 143 de contactul cu mediul exterior.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava cu usi batante utilizează un tren de aterizare cu roti (nefigurat).

Oricare combinatii dintre exemplele descrise anterior sunt considerate ca facind parte din descriere si revendicări.

Claims (19)

1 .Aeronava cu decolare si aterizare pe verticala de tipul celor care utilizează fenomene aerodinamice suplimentare pentru a creste sustentatia atit in zbor vertical cit si in zbor orizontal caracterizata prin aceea ca o aeronava (1) utilizează un sistem de propulsie (2) fixat pe un fuzelaj (3), avind un profil aerodinamic, si fuzelajul (3) este considerat ca avind o poziție substanțial orizontala la decolare/aterizare, si sistemul de propulsie (2) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (3), o pereche de elemente producătoare de tracțiune (4), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (5), posterioare, si elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare sunt fixate pe fuzelajul (3) prin intermediul unor brațe (6), si pe fuzelajul (3), respectiv intre elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare este montata cel puțin o use batanta (7) care se poate roti spre in sus cu circa 90° intr-o articulație (8) fixata la partea superioara a fuzelajului (3), si pe fiecare usa batanta (7) este fixata o aripa principala (9), avind o forma aerodinamica, care conține un bord de atac (10), un bord de fuga (11), un intrados (12) si un extrados (13), si cu usa batanta (7) închisa, la decolare/ aterizare, aripa principala (9) este înclinată cu un unghi a cuprins intre 8° si 40° fata de un plan orizontal, si aripa principala (9) este astfel fixata incit elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare sa fie poziționate in zborul orizontal sub intradosul (12) si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare sa fie poziționate in zborul orizontal deasupra extradosului (13), dar fara a împiedica micarea verticala a ușilor batante (7), si la capetele aripilor principale (9) sunt montate niște limitatoare de jet (14) utilizabile atit de către elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare cit si de elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare, si intre fiecare aripa principala (9) si usa batanta (7) corespunzătoare este montata o bara (15), inclinata, utilizata pentru ranforsare, si centrul de greutate al aeronavei (1) se afla situat intre elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare, respectiv in zona delimitată de ușile batante (7).

RO 137700 Α2

2. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca pe fuzelajul (3), la partea inferioara, este montat un tren de aterizare fix (16), format din doi suporți (17) si (18), poziționați simetric fata de fuzelajul (3), si fiecare suport (17) si (18) utilizează doua brațe (19) si (20), curbate, care au in secțiune un profil aerodinamic aliniat cu cel al aripilor principale (9), intre cele doua, brațe (19) si (20) fiind fixata o bara longitudinala (21).

3. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca aeronava (1) utilizează un tren de aterizare cu roti.

4. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca planul de rotatie al elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare este considerat in mod substanțial orizontal in faza decolarii/aterizarii.

5. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca o aeronava (120), utilizeza un sistem de propulsie (121) fixat pe un fuzelaj (122), si sistemul de propulsie (121) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (122) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (123), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (124), posterioare, si elementele producătoare de tracțiune (124), posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie înclinat spre fata cu un unghi fix β cuprins intre 5° si 40° fata de un plan orizontal la decolare/aterizare, si elementele producătoare de tracțiune (123), anterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala la decolare/aterizare dar ușor înclinate in plan transversal cu un unghi μ ascutit, si elementele producătoare de tracțiune (124), posterioare, sunt înclinate in plan transversal cu un același unghi μ.

6. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare, conțin fiecare cite doua motoare electrice, unul superior (22) si altul inferior (23), fixate pe un suport (24), solidar cu brațul (6), si motorul electric superior (22) antrenează in mișcare de rotatie o elice tractoare (25), si motorul electric inferior (23) antrenează in mișcare de rotatie o elice propulsiva (26), contra-rotativa fata de elicea tractoare (25).

7. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca un sistem de propulsie (81) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (82) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (83), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (84), posterioare, si fiecare element producător de tracțiune (83), anterior, conține o elice tractoare (85) actionata de un motor electric (86), si fiecare element producător de tracțiune (84), posterior, conține o elice tractoare (87) actionata de un motor electric (88).

8. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca un sistem de propulsie 91 include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (92) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (93), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (94), posterioare, si fiecare element producător de tracțiune (93), anterior, conține o elice propulsiva (95) actionata de un motor electric (96), si fiecare element producător de tracțiune (94), posterior, conține o elice propulsiva (97) actionata de un motor electric (98).

9. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca un sistem de propulsie (101) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (102) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (103), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (104), posterioare, si fiecare element producător de tracțiune (103), anterior, conține o elice tractoare (105) actionata de un motor electric (106), si fiecare element producător de tracțiune (104), posterior, conține o elice propulsiva (107) actionata de un motor electric (108).

10. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca un sistem de propulsie (111) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (112) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (113), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (114), posterioare, si fiecare element producător de tracțiune (113), anterior, conține o elice propulsiva (115) actionata de un motor electric (116), si fiecare element producător de tracțiune (114), posterior, conține o elice tractoare (117) actionata de un motor electric (118).

11. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca aeronava (1) transporta pasageri si in interiorul fiizelajului (3) sunt fixate niște scaune (27), accesul pasagerilor înăuntru facindu-se cu ușile batante (7) deschise, si scaunele (27) sunt poziționate înclinat spre spate cu un unghi de circa 25° in asa fel incit in zborul orizontal de croaziera pasagerii sa aiba o poziție confortabila.

12. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca o aeronava (60) este configurata pentru cel puțin doua persoane așezate pe niște scaune (61), poziționate in tandem, si aeronava (60) are o singura usa batanta (62), si aeronava (60) prezintă un fuzelaj (64), substanțial îngustat si pe fuzelajul (64), in partea opusa ușii batante (62), este fixata direct pe fuzelajul (64) o aripa principala (65), simetrica cu aripa principala (63).

13. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca o aeronava (70), de tipul drona, prezintă un fuzelaj (72) avind o lățime suficienta pentru transportul de mărfuri, si aeronava (70) poate transporta cel puțin un container (73), pentru mărfuri.

14. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca la funcționarea in spatii suficient de extinse, ușile batante (7) sunt închise si sunt acționate elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare, si la o anumita inaltime elementele producătoare de tracțiune (5), posterioare sunt accelerate suplimentar fata elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al aeronavei (1), si modificarea unghiului de tangaj al aeronavei (1) este continuata pina ce aripile principale (9) ajung la un unghi de atac corespunzător zborului pe orizontala, si in zborul orizontal o parte din portanta este asigurata de aripile principale (9) si cealalta parte de elementele producătoare de tracțiune (4), anterioare si de elementele a

producătoare de tracțiune (5), posterioare, si aripile principale (9) funcționează ca aripi suflate si nivelul de portanta raportat la suprafața aripilor este ridicat, si limitatoarele de jet (14) cresc presiunea pe intradosul (12) si măresc depresiunea de pe extradosul (13), contribuind suplimentar la marirea portantei aeronavei (1), si controlul direcției si al stabilitatii aeronavei (1) este realizat prin variația diferențiata a vitezei de rotatie a elementelor producătoare de tracțiune (4), anterioare si a elementelor producătoare de tracțiune (5), posterioare.

15. Aeronava ca la revendicarea 14 caracterizata prin aceea ca aeronava (1) decoleaza/aterizeaza in spatii restrinse cu ușile batane (7) deschise la maxim respectiv cu aripile principale (9) orientate vertical, ceea ce oferă o proiecție minima pe sol, si in cazul decolării, la o altitudine unde exista suficient spațiu lateral, ușile batante (7) sunt închise.

16. Aeronava ca la revendicarea 5 caracterizata prin aceea ca planul de rotatie al elementelor producătoare de tracțiune (124), posterioare, are o înclinare variabila, si elementele producătoare de tracțiune (124), posterioare sunt acționate, respectiv rotite, de un actuator.

17. Aeronava ca la revendicarea 16 caracterizata prin aceea ca in funcționare, la decolare/ aterizare atit elementele producătoare de tracțiune (123), anterioare, cit si elementele producătoare de tracțiune (124), posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala, iar aeronava (120) decolează vertical, si in perioada zborului orizontal elementele producătoare de tracțiune (124), posterioare, sunt rotite suplimentar spre fata pentru a majora forța de tracțiune pe orizontala.

18. Aeronava cu decolare si aterizare pe verticala de tipul celor care utilizează fenomene aerodinamice suplimentare pentru a creste sustentatia atit in zbor vertical cit si in zbor orizontal caracterizata prin aceea ca o aeronava (140) utilizeza un sistem de propulsie (141) fixat pe un fuzelaj (142), avind un profil aerodinamic, si sistemul de propulsie (141) include , fixate simetric de o parte si de alta a fuzelajului (142) o pereche de elemente producătoare de tracțiune (143), anterioare, si o pereche de elemente producătoare de tracțiune (144), posterioare, si elementele producătoare de tracțiune (143), anterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie in mod substanțial pe orizontala la decolare/aterizare, si elementele producătoare de tracțiune (144), posterioare, sunt poziționate cu planul de rotatie înclinat spre fata cu un unghi fix β cuprins intre 5° si 40° fata de un plan orizontal la decolare/aterizare, si la partea din spate a aeronavei (140), respectiv pe fuzelajul (142) este fixata simetric o aripa posterioara (145), curbata, avind extremitățile orientate spre partea din fata a aeronavei (140), si aripa posterioara (145) este suspendata pe fuzelajul (142) cu ajutorul a doua stabilizatoare (146), paralele, si aripa posterioara (145) prezintă la capete doua limitatoare de jet (147), si aripa posterioara (145) prezintă un intrados (148) si un extrados (149), si la partea din fata a aeronavei (140), respectiv pe fuzelajul (142) este fixata simetric o aripa frontala (150), curbata, avind extremitățile orientate spre partea din spate a aeronavei (140), si aripa frontala (150) prezintă la capete doua limitatoare de jet (151), si aripa frontala (150) prezintă un intrados (152) si un extrados (153), si aeronava (140) utilizeza doua aripi principale (154), fixate pe niște usi batante, si profilul aerodinamic al aripii posterioare (145) are coarda paralela cu cea a profilului aerodinamic al aripilor principale (154), si profilul aerodinamic al aripii frontale (150) are coarda paralela cu cea a profilului aerodinamic al aripilor principale (154).

19. Aeronava ca la revendicarea 18 caracterizata prin aceea ca in funcționare, pe perioada zborului orizontal, elementele producătoare de tracțiune (144), posterioare, sufla aer spre intradosul (148) al aripii posterioare (145) mărind portanta generala a aeronavei (140), si limitatoarele de jet (147) cresc suplimentar presiunea pe intradosul (148), si concomitent, elementele producătoare de tracțiune (143), anterioare, extrag aerul de extradosul (153) al aripii frontale (150), mărind portanta generala a aeronavei (140), si limitatoarele de jet (151) cresc suplimentar depresiunea de pe extradosul (153), si aripa posterioara (145) si aripa frontala (150) au un al doilea rol, respectiv acela de a proteja elementele producătoare de tracțiune (144) si (143) de contactul cu mediul exterior.