RO122816B1 - Tricot cu două feţe şi procedeu de realizare a acestuia - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un tricot cu două feţe, având caracteristici proprii atât unei structuri tricotate, cât şi unei structuri ţesute, şi la un procedeu de realizare a acestuia pe maşini rectilinii automate. Tricotul prezintă pe o parte caracteristicile de structură ale unui tricot, cu legătură de bază glat spate (a, b), patent 1:1 (a', d') sau lincs (a, b, c, d), formată din ochiuri normale faţă (OF) şi/au spate (OS), iar pe partea cealaltă, cele ale unei structuri ţesute, având ca bătătură (Sb) bucle de platină mărite, care traversează şirurile de ochiuri, iar ca urzeală (Su), flancurile ochiurilor de bază (a, b, c, d, a', d'). Procedeul de realizare a tricotului conform invenţiei se caracterizează prin intercalarea între două etape de tricotare (I, II, III, IV) a unor rânduri (RI, RII) de ochiuri normale, cu aspect de faţă (OF) sau spate (OS), a unor faze de transfer total (I', II') al ochiurilor legăturilor de bază (a, b, c, d, a', d') de pe o fontură pe alta, în ambele sensuri, sau cel puţin a unei faze de transfer parţial (III', IV') numai al ochiurilor unei legături de bază, într-un singur sens.

Description

Invenția se referă la un tricot cu două fețe, având caracteristici proprii atât unei structuri tricotate, cât și unei structuri țesute, și la un procedeu de realizare a acestuia pe mașini rectilinii automate. Având în vedere caracteristicile de structură și comportarea acestor tricoturi, ca destinație se recomandă în principal articole de îmbrăcăminte exterioară sau aplicații din domeniul tehnic.

Până în prezent, au fost produse tricoturi a căror denumire comercială este asociată cu cea de țesătură (Web-strick, în limba germană sau Overnitîn limba engleză), bazate pe similitudinea între: domenii de utilizare, comportare și aspect asemănător al suprafeței exterioare. Tricoturile Web-strick, cunoscute la noi sub denumirea de Overnit (preluată din limba engleză), din punct de vedere structural sunt tricoturi patent cu ochiuri reținute cu distribuție uniformă, rezultate din combinarea legăturilor patent 2:1 (pe ace alese) cu glat derivat. Caracteristica acestor combinații este evoluția complementară a celor două tipuri de legături, cu formarea de rânduri complete. Prezența flotărilor și a buclelor de platină glat diminuează semnificativ elasticitatea în lățime, specifică tricoturilor patent, de unde rezultă o comportare asemănătoare unei țesături. Cât privește caracteristicile de aspect, de obicei, structurile overnit sunt realizate din fire fine pe mașini circulare, cu ochiuri de dimensiuni minime, greu de identificat la prima vedere, creând confuzie pentru un neinițiat, în precizarea tipului de structură, tricotată sau țesută. O altă categorie de structuri care trebuie luată în discuție este cea a legăturilor derivate, în speță glat derivat și lines derivat. Tricotul cu legătura glat derivat se caracterizează prin ochiuri cu aspect față, iar pe partea cealaltă, în prim plan se dispun bucle de platină cu o lungime majorată, pentru că unesc corpurile ochiurilor din șiruri nevecine. Specific părții de spate a tricotului cu legătura glat derivat 1:1 este dispunerea intercalată a acestor bucle de platină care includ și flotări de un șir, sugerând firele de bătătură ale unei țesături, dar fără a realiza puncte de legare cu corpurile ochiurilor; ca urmare nici aspectul, nici comportarea tricotului nu se identifică cu cele ale unei țesături.

Cu privire la legăturile lines derivat, ele rezultă din combinarea a patru evoluții-două pe o fontură, două pe cealaltă fontură-cu raportul de lucru al acelor 1:1. Se cunosc mai multe variante, care diferă prin succesiunea pozițiilor buclelor de platină mărite, determinată de intercalarea etapelor de transfer pe înălțimea raportului, formată din patru legături: a, b, c și d. Astfel, au fost identificate până în prezent trei variante de structuri lines derivat, descrise în cele ce urmează și prezentate în fig. 1, fig. 2 și, respectiv, fig. 3. Varianta V1, (fig. 1) conține 3 evoluții successive cu aceeași dispunere, ca urmare a succesiunilor: Tricotare a-Tricotare b-Transfer a-Tricotare c-Transfer b-Tricotare d-Transfer c+d, [1]. Varianta V2, (fig. 2) prezintă două evoluții succesive de același fel, obținute după schema: Tricotare a-Tricotare b-Transfer a + b-Tricotare c-Tricotare d-Transfer c+d, [2]. Varianta de structură V3 (fig. 3) se caracterizează prin două evoluții succesive, dar de aspecte diferite, conform succesiunii: Tricotare a-Transfer a-Tricotare b-Transfer b-Tricotare c-Transfer c-Tricotare d-Transfer d [3].

Stadiul anterior al tehnicii include și tricoturile din bătătură stratificate [4] la care, pentru îmbinarea straturilor se aplică diferite modalități, cum arfi: bucle [5], fire suplimentare, ochiuri vanisate.

Surse documentare:

[1] Preda, S., Structura și Tehnologia Tricoturilor, Rotaprint I. P. lași, 1981;

[2] Hagiu, E., Structura și Proiectarea Tricoturilor, Rotaprint I. P. lași, 1982;

[3] Sobotka, Program de reprezentare grafică a structurilor tricotate, prezentat cu ocazia celui de-al 42-lea Congres IFKT Lodz/Polonia, oct. 2000;

[4] nocnejiov, E., IL, ffBVXCJIOHHblfl TPHKOTAJK, Legkaia i dișcevaia promâșlennosti, Moskva, 1982;

[5] xxx, Elastic knitting fabric having multilayerstructure, PCT WO 03/038173 A1, JP 2001-335172).

RO 122816 Β1

Dezavantajul acestor tricoturi constă în aceea că nu conțin o combinație de carac- 1 teristici proprii unor structuri tricotate și unor structuri țesute, domeniul lor de utilizare fiind redus la realizarea anumitor articole de îmbrăcăminte exterioară. 3

Se mai cunoaște un tricot având o structură combinată tricot/țesătură (CN 1420223) obținut printr-un procedeu de interțesere a unor fire de urzeală și bătătură introduse printre 5 ochiurile tricotului, care necesită un mecanism de alimentare sau o mașină de tricotat rectilinie, speciale. 7

Se mai cunoaște un tricot cu două fețe, având o structură pe o față și altă structură pe cealaltă față, realizat pe o mașină circulară de tricotat, printr-un procedeu de inserare a 9 unor fire de bătătură între acele cilindrului și ale discului (EP 0421041).

Dezavantajul acestui tricot constă în aceea că nu are nici aspect, nici stabilitate 11 dimensională, comparabile cu ale țesăturilor și, implicit, are un domeniu de utilizare limitat la articolele de îmbrăcăminte. 13

Scopul invenției este dezvoltarea gamei structurilor textile tricotate din bătătură, prin valorificarea etapei de transfer a ochiurilor, specifică în general mașinilor rectilinii, ceea ce 15 va conduce la realizarea de noi tricoturi cu aspect diferit pe cele două părți, precum și la o nouă modalitate de îmbinare a straturilor, cu extinderea domeniilor de utilizare a trico- 17 turilor-țesături pentru articole de îmbrăcăminte exterioară sau pentru aplicații din domeniul tehnic, în principal. 19

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în stabilirea legăturilor firelor și a combinației etapelor de tricotare cu cele de transfer al ochiurilor de pe o fontură pe cealaltă 21 fontură, astfel încât să se obțină tricoturi cu caracteristici proprii atât unei structuri tricotate, cât și unei structuri țesute, adecvate pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte exte- 23 rioară, dar și a articolelor tehnice, prin valorificarea posibilităților tehnologice ale mașinilor rectilinii automate de tricotat, fără a impune modificări tehnice sau restricții tehnologice. 25

Tricotul cu două fețe, având caracteristici proprii unei structuri tricotate și unei structuri țesute, conform invenției, rezolvă problema tehnică menționată prin aceea că, pe 27 o parte prezintă caracteristicile de structură ale unui tricot cu legătură de bază glat spate, patent 1:1, sau lincs, formată din ochiuri normale față și/sau spate, iar pe partea cealaltă, 29 cele ale unei structuri țesute cu legătura pânză, având ca bătătură bucle de platină mărite care traversează șirurile de ochiuri, iar ca urzeală flancurile ochiurilor legăturilor de bază. 31

Procedeul de realizare a tricotului, pe o mașină rectilinie de tricotat cu cel puțin două fonturi, prin intercalarea unor etape de tricotare, a unor rânduri de ochiuri normale cu aspect 33 față sau cu aspect spate, cu niște faze de transfer al unor ochiuri de pe o fontură pe alta, conform invenției, se caracterizează prin executarea a cel puțin două sau patru etape de 35 tricotare, pentru realizarea unor structuri cu legătura de bază glat, patent 1:1 sau lincs, pe acele uneia sau a ambelor fonturi, intercalat cu executarea, între două etape succesive de 37 tricotare, a cel puțin unei etape de transfer total al ochiurilor legăturilor de bază, de pe o fontură pe alta, în ambele sensuri, sau, a cel puțin unei faze de transfer parțial, numai al 39 ochiurilor unei legături de bază, într-un singur sens.

Aspectul de structură tricotată este dat de prezența ochiurilor, cu toate elementele 41 lui: buclă de ac, flancuri și semibucle de platină. Pe partea cealaltă, tricoturile prezintă în prim plan bucle de platină alungite, care includ și flotări, dispuse intercalat și care, împreună 43 cu corpurile ochiurilor sugerează legătura pânză, întâlnită în cazul țesăturilor. Plasarea în planuri diferite (față-spate) a celor două tipuri de elemente de structură, ochiuri și flotări, 45 determină unghiuri mari de înfășurare în punctele de legare, cu consecințe notabile asupra aspectului și comportării tricoturilor, evidențiind astfel caracterul dual al structurii. 47 în timp ce partea țesută sugerează legătura pânză, partea tricotată poate prezenta un aspect diferit, specific legăturilor de bază: glat spate, patent 1:1 sau lincs 1:1. 49

RO 122816 Β1

Modificarea evoluției firelor, a dispunerii elementelor structurii ca urmare a transferului ochiurilor are rolul, pe de o parte de a îmbina legăturile între ele, pentru a da consistență structurii textile, iar pe de altă parte, prin crearea unor unghiuri mari de înfășurare, are implicații și asupra comportării tricoturilor, diferită de cea a structurilor similare.

Dintre avantajele invenției se menționează: se poate utiliza ca față comercială oricare parte a tricotului, în funcție de efectul dorit; există posibilitatea obținerii desenelor de structură/culoare prin alimentarea succesivă a firelor cu caracteristici/culori diferite; diminuarea considerabilă a grosimii tricoturilor prin creșterea evidentă a compactității acestora, în raport cu tricoturile stratificate; comportarea tricoturilor din punctul de vedere al elasticității se apreciază a se situa între valorile specifice ceior două categorii de structuri-tricotate și țesute-realizate în condiții de comparabilitate.

Se dau, în continuare, trei exemple de realizare a invenției pe mașini rectilinii, în legătură cu fig. 1...13, care reprezintă:

-fig. 1, reprezentare analitică a unei structuri lincs derivat 1:1, în varianta V1, conform stadiului cunoscut al tehnicii, preluată din sursa documentară [1];

-fig. 2, reprezentare analitică a unei structuri lincs derivat 1:1, în varianta V2, conform sursei documentare [2];

-fig. 3, reprezentare analitică a unei structuri lincs derivat 1:1, în varianta V3, conform sursei documentare [3];

- fig. 4, reprezentare analitică a unei structuri hibrid glat/pânză, cu aspect de tricot glat cu ochiuri spate, conform unui prim exemplu de realizare a invenției;

- fig. 5, reprezentare în secțiune după linia S-S, a tricotului din fig. 4, ilustrând dispunerea elementelor structurii pe direcția grosimii, cu evidențierea unghiurilor de înfășurare a elementelor structurii;

- fig. 6, reprezentare analitică a unei structuri hibrid patent/pânză, ilustrând o față a tricotului având aspectul de tricot cu legătura patent 1:1, conform unui al doilea exemplu de realizare a invenției;

- fig. 7, reprezentare analitică a structurii hibrid patent/pânză din fig. 6, ilustrând cealaltă față a tricotului, având aspect de țesătură cu legătura pânză;

- fig. 8, reprezentare în secțiune după linia S-S, a tricotului din fig. 7, ilustrând dispunerea elementelor structurii pe direcția grosimii, cu evidențierea unghiurilor de înfășurare a elementelor structurii și aplatizarea grosimii tricotului patent/pânză;

- fig. 9, reprezentare analitică a unei structuri hibrid, lincs/pânză, ilustrând aspectul de tricot cu legătura lincs 1:1 și, respectiv, de țesătură cu legătura pânză, conform unui al treilea exemplu de realizare a invenției;

-fig. 10, reprezentare simbolică a secțiunii rândurilorde ochiuri ilustrând succesiunea etapelor de lucru - tricotare și transfer - pentru obținerea tricotului din fig. 4;

- fig. 11, reprezentare simbolică a secțiunii rândurilor de ochiuri ilustrând succesiunea etapelor de lucru - tricotare și transfer- pentru obținerea tricotului cu structură hibridă, patent 1:1/pânză, cu dispunerea intercalată a acelor;

- fig. 12, reprezentare simbolică a secțiunii rândurilorde ochiuri ilustrând succesiunea etapelor de lucru - tricotare și transfer- pentru obținerea tricotului cu structură hibridă, patent 1:1/pânză, cu dispunerea acelor față-n față;

-fig. 13, reprezentare simbolică a secțiunii rândurilor de ochiuri ilustrând succesiunea etapelor de lucru-tricotare și transfer - pentru obținerea tricotului cu structură hibridă, lincs 1:1/pânză, din fig. 9.

Din punct de vedere structural, tricoturile prezentate au ca element comun plasarea în prim plan, pe o parte a acestora, a corpurilor ochiurilor, indiferent de aspect - ochi față OF sau ochi spate OS - iar pe partea cealaltă, a buclelor de platină care traversează câte un șir de ochiuri. Pentru aceasta, intervine etapa de transfer al ochiurilor de pe o fontură pe cealaltă fontură, aplicată fie ambelor legături, fie numai uneia din ele. Pentru a asigura suportul

RO 122816 Β1 necesar ochiurilor transferate, acele lucrează de fiecare dată în raportul 1:1. în cazul 1 mașinilor rectilinii cu patru fonturi, este posibilă formarea de ochiuri pe toate acele din cele două fonturi de bază, pentru etapa de transfer utilizându-se fonturile auxiliare. Consolidarea 3 structurii este asigurată tocmai de plasarea în planuri diferite a elementelor formate de fiecare legătură, astfel încât se îmbină între ele. Pe partea cu aspect de structură tricotată, 5 buclele de platină majorate se dispun în plan secund.

Pe partea țesută, tricoturile prezintă în prim plan alternativ flotări și jumătăți de 7 ochiuri, constituindu-se astfel în segmente de bătătură Sb, respectiv, de urzeală Su, (fig. 4, 7 și 9). Se sugerează astfel evoluția a două sisteme de fire dispuse perpendicular, carac- 9 teristica de bază a structurilor țesute. Segmentele de bătătură Sb, plasate în prim plan, împreună cu flancurile ochiurilor au o dispunere alternantă, specifică legăturii pânză. 11

Aducerea în prim plan a buclelor de platină alungite, pe una din părțile tricotului, de către corpurile ochiurilor, determină o împachetare maximă a elementelor structurilor, între 13 care se realizează o suprafață mare de contact, corespunzătoare unghiului φ. Aceasta înseamnă creșterea compactității tricoturilor odată cu diminuarea grosimii lor gt (fig. 5 și 8), 15 care poate fi de minim două grosimi de fir F (gt_min = 2F).

Aspectul părții tricotate, evidențierea caracteristicilor legăturilor respective sunt în 17 corelație cu succesiunea etapelor de tricotareși transfer (fig. 10,11,12 și 13).

Pentru realizarea tricotului cu aspect hibrid, glat spate/pânză, conform primului 19 exemplu de realizare (fig. 4), între două rânduri succesive de tricotare, R, și R,,, pe fontura spate, cu formarea legăturilor c și, respectiv, d, glat derivat, se intercalează câte o etapă de 21 transfer în ambele sensuri, conform săgeților din fig. 10. Astfel, în cadrul primei etape de transfer Γ, se transferă ochiurile legăturii c de pe fontura spate pe fontura față și ochiurile 23 legăturii d, de pe fontura față pe fontura spate. A doua etapă de transfer II' constă în transferul ochiurilor celor două legături, dar în sens invers, adică, legătura c de pe fontura 25 față pe fontura spate, iar legătura d de pe fontura spate pe fontura față. Parteatricotatăeste conferită de prezența ochiurilor cu aspect spate OS (fig. 4). Transferul total al ochiurilor celor 27 două legături, c și, respectiv, d, în ambele sensuri, este necesar pe de o parte, formării ochiurilor evoluției următoare, iar pe de altă parte, pentru a plasa legătura anterioară pe 29 fontura față, în vederea aducerii în prim plan a ochiurilor cu aspect spate OS.

în cazul tricotului cu aspect de patent 1:1/pânză, schema de realizare cuprinde tot 31 patru etape, în care alternează tricotarea cu transferul ochiurilor, dar transferul este aplicat numai uneia din legăturile constituente. Așadar, fazele constau din: tricotare pe ace alese 33 în raportul 1:1, pe fontura față, pentru formarea legăturii a' și a legăturii d', pe fontura spate, cu intercalarea unei etape de transfer IV a ochiurilor, de pe fontura spate pe fontura față, 35 conform săgeților din fig. 11, în vederea aducerii corpurilor ochiurilor în prim plan, și a unei etape de transfer III' a ochiurilor de pe fontura față pe fontura spate, transferul fiind impus 37 de formarea ochiurilor spate OS în cadrul legăturii d'. Schemele de tricotare din fig. 11 și 12 se deosebesc numai prin modul de poziționare a acelor - intercalat și, respectiv, față în față. 39

Aspectul de structură tricotată este conferit de alternanța șirurilor de ochiuri fațăspate, specifică legăturii patent 1:1 (fig. 6). 41

Schema tehnologică de realizare a structurilor hibrid cu aspect de lincs 1:1/pânză (fig. 13) presupune parcurgerea a șapte etape de lucru - patru etape de tricotare I, II, III, IV 43 și trei etape de transfer Γ, III', IV, astfel: tricotarea pe acele fonturii față, în raportul 1:1, a legăturilor a și b, cu formarea unui rând complet de ochiuri cu aspect față, în cadrul primelor 45 două etape de tricotare I și II; executarea primei etape de transfer IIΓ a ochiurilor legăturii a, evident de pe fontura față pe fontura spate, necesar formării ochiurilor legăturii c în cadrul 47

RO 122816 Β1 etapei III de tricotare; executarea etapei I' de transfer total, în dublu sens, a ochiurilor legăturii b, de pe fontura față pe fontura spate, necesar realizării următoarei legături d, cât și transferul ochiurilor legăturii c, de pe fontura spate pe fontura față, pentru a aduce în prim plan ochiurile cu aspect spate OS realizate în cârdul legăturii c; executarea etapei IV de tricotare și a ultimei faze de transfer IV, pentru trecerea ochiurilor cu aspect spate de pe acele pare, ale legăturii d, pe fontura opusă, în vederea completării rândului de ochiuri spate cu dispunere în prim plan.

Etapele descrise constituie un ciclu corespunzător realizării unei înălțimi de raport, care se reia pentru multiplicarea raportului pe verticală. Cât privește lățimea raportului, ea este formată din două șiruri de ochiuri pentru toate situațiile descrise. Se mai precizează că, în cazul structurii cu aspect de patent 1:1/pânză, lățimea cuprinde patru ace plasate intercalat, poziție specifică mașinilor patent (fig. 11) sau două ace pe o aceeași fontură (fig. 12). Aspectul de structură tricotată” este conferit de alternanța rândurilor de ochiuri față-spate, specifică legăturii lincs 1:1 (fig. 9).

Revendicări

Claims (8)

1. Tricot cu două fețe, cuprinzând o combinație de caracteristici proprii unei structuri tricotate și unei structuri țesute, caracterizat prin aceea că, pe o parte prezintă caracteristicile de structură ale unui tricot cu legătură de bază glat spate (a, b), patent 1:1 (a', d') sau lincs (a, b, c, d), formată din ochiuri normale față (OF) și/sau spate (OS), iar pe partea cealaltă, cele ale unei structuri țesute, având ca bătătură (Sb) bucle de platină mărite care traversează șirurile de ochiuri, iar ca urzeală (Su), flancurile ochiurilor legăturilor de bază (a, b, c, d, a', d').

2. Tricot conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pe o parte prezintă caracteristicile unui tricot cu legătura glat spate (c, d), iar pe partea opusă, cele ale unei țesături cu legătura pânză, datorită plasării în planuri diferite a elementelor structurii (Su, Sb).

3. Tricot conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pe o parte prezintă caracteristicile unui tricot cu legătura patent 1:1 (a', d'; a, d), iar pe partea opusă, cele ale unei țesături cu legătura pânză.

4. Tricot conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pe o parte prezintă caracteristicile unui tricot cu legătura lincs (a, b, c, d), iar pe partea opusă, cele ale unei țesături cu legătura pânză.

5. Procedeu de realizare a unui tricot cu două fețe, cu caracteristici proprii atât unei structuri tricotate, cât și unei structuri țesute, ca la revendicările 1-4, pe o mașină rectilinie de tricotat cu cel puțin două fonturi, prin intercalarea unor etape de tricotare, a unor rânduri (R„ R„) de ochiuri normale cu aspect față (OF) sau cu aspect spate (OS), cu niște faze de transfer al unor ochiuri de pe o fontură pe alta, caracterizat prin aceea că acesta cuprinde următoarele faze:

- executarea a cel puțin două sau patru etape de tricotare (I, II, III, IV) pentru realizarea unor structuri cu legătura de bază glat (c, d), patent 1:1 (a¹, d'; a, d) sau lincs (a, b, c, d) pe acele uneia sau a ambelor fonturi;

- executarea, între două etape succesive de tricotare (I, II, III, IV), a cel puțin unei etape de transfer total (Γ, ΙΓ) al ochiurilor legăturilor de bază (a, b, c, d, a', d'), de pe o fontură pe alta, în ambele sensuri sau, a cel puțin unei faze de transfer parțial, numai al ochiurilor unei legături de bază, într-un singur sens (ΙΙΓ, IV).

RO 122816 Β1

6. Procedeu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, pentru realizarea 1 tricotului cu structura glat spate/pânză, între două etape succesive de tricotare (I, II) se execută două faze de transfer total (Γ, II') al ochiurilor unei legături (c, d) de pe acele unei 3 fonturi pe acele celeilalte fonturi.

7. Procedeu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, pentru realizarea 5 tricotului cu structura patent 1:1/pânză, între două etape succesive de tricotare (I, II) se execută două faze de transfer parțial (III', IV) al ochiurilor unei legături (a', d') de pe o 7 fontură pe alta, într-un singur sens.

8. Procedeu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, pentru realizarea 9 tricotului cu structura lincs/pânză, între două etape de tricotare (I, II, III, IV) se execută două faze de transfer parțial (III', IV) al ochiurilor unei legături (a, d) de pe acele unei fonturi pe 11 acele celeilalte fonturi, într-un singursens, și o fază de transfertotal (Γ) al ochiurilor celeilalte legături (c, b) de pe o fontură pe alta, în ambele sensuri. 13