RO121039B1 - Metodă de depunere electrolitică a unui înveliş metalic pe un catod şi plăcuţă catodică - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o metodă de depunere electrolitică a unui înveliş metalic pe un catod şi la o plăcuţă catodică, conformă metodei. Învelişul metalic (120) depus cuprinde nişte foi metalice (122 şi 124) pe ambele părţi ale plăcii catodice (100). De-a lungul uneia dintre muchiile plăcii catodice, este prevăzut un şanţ (150) în care metalul depozitat pe şi adiacent laşanţul respectiv formează o porţiune casantă (140). Şanţul are o formă de preferinţă în"V", cu unghiul de 75...105°, astfel încât săformeze o linie de minimă rezistenţă (A) în metalul depus în şanţ, astfel încât separarea celor două foi de metal depus este iniţiată de-a lungul liniei de minimă rezistenţă, formată de laturile şanţului în formă de "V". Plăcuţa catodică, conformă invenţiei, de realizare a metodei, este caracterizată de faptul că are la cel puţin o muchie, un şanţ de preferinţă înformă de "V", cu unghiul dintre laturi cuprins între 75 şi 105°.

Description

Invenția se referă la o metodă de depunere electrolitică a unui înveliș metalic pe un catod și la o plăcuță catodică folosită în depunerea electrolitică a metalelor.

Există diferite procedee și dispozitive de rafinare și recuperare electrolitică de metale. Unul dintre procedeele deosebit de eficiente pentru depunerea electrolitică a cuprului, de exemplu, este așa-zisul „procedeu ISA”, în care cuprul este depus pe o placă de bază catodică, din oțel inoxidabil. Cuprul depus electrolitic este apoi desprins de pe catod, mai întâi prin îndoirea catodului, pentru a determina ca cel puțin o parte din cuprul depozitat să se separe de catod, și apoi, prin desprindere, cu o pană, sau prin suflare cu gaz, a restului de cupru de pe catod.

în procedeul ISA, marginea inferioară a plăcii catodice de bază este în general acoperită cu un compus demulant, cum ar fi ceara, sau o bandă marginală din plastic, pentru a preveni depunerea de cupru, pe aceasta. Acest lucru îngăduie îndepărtarea cuprului depus electrolitic, ca foi separate substanțial, echivalente, de pe ambele părți ale plăcii catodice, în orice caz, o astfel de ceruire a plăcii catodice consumă timp și crește costul atât prin aplicarea cerii, cât și prin recuperarea cerii din procesul de desprindere și din activitățile asociate.

Pentru a evita aceste dificultăți, unele dintre operațiile de rafinare/recuperare electrolitică folosesc un așa-zis procedeu al catodului cu înveliș. într-un astfel de procedeu, marginea cea mai de jos a plăcii catodice nu este ceruită și metalului depus electrolitic i se permite să se depună pe ambele părți ale plăcii și în jurul marginii inferioare a plăcii de bază catodice.

După aceea, învelișul metalic, depus electrolitic, se îndepărtează prin îndoirea catodului și prin tragerea înapoi a metalului, de pe ambele părți ale plăcii, astfel încât să formeze un “V”. Placa de bază catodică este apoi îndepărtată dintre învelișurile metalice, depuse electrolitic, învelișul este apoi închis și rotit din poziție verticală în poziție orizontală și transportat spre un loc de stivuire/împachetare.

Un astfel de proces de îndepărtare nu numai că necesită aparatură complexă, pentru deschiderea învelișului metalic, pentru îndepărtarea plăcii de bază catodice, înainte de închiderea învelișului, și pentru rotirea învelișului din poziție verticală în poziție orizontală, pentru stivuire, dar este și un consumator de timp și, în general, nu este la fel de rapid ca și etapa de desprindere din procedeul ISA.

Este cunoscut, de asemenea, un ansamblu de placă catodică de electrodepunere, la care placa catodică are marginea inferioară în formă de șanț cu secțiunea în formă de “V”, pentru a facilita îndepărtarea de pe placa catodică, a foliilor de metal, depuse pe aceasta, prin generarea unei zone liniare de minimă rezistență (GB 1329030), dar practic, s-a dovedit că nu orice unghi al formei în “V”, a marginii inferioare, îndeplinește condiția de deprindere facilă a foliilor de metal depus.

împreună cu alții, solicitantul a dezvoltat recent o nouă metodă, în care, pe placa de bază catodică, se formează un înveliș metalic, care apoi este desprins în două foi separate. Metoda este subiectul cererii internaționale PCT/FI99/00979.

Metoda de depunere electrolitică a unui înveliș metalic pe un catod, conformă invenției, cuprinde fazele de:

- depunerea învelișului metalic, menționat, pe catodul respectiv, pe ambele fețe ale catodului, înveliș care este unit de-a lungul a cel puțin unei margini, printr-o regiune casantă, putând fi îndepărtat de pe respectivul catod, prin rotirea părților învelișului metalic, depus în jurul porțiunii casante, pentru a separa metalul depus, în două foi;

- prevederea, pe plăcuța catodică, a unui șanț, și depunerea de metal pe acesta, și adiacent acestuia, pentru a forma porțiunea casantă, șanțul respectiv fiind format, astfel încât să formeze o linie de minimă rezistență, de inițiere a separării foliilor de metal depus, depărtarea fețelor canalului una față de alta fiind calculată la un unghi între 75 și 105°.

RO 121039 Β1

Plăcuța catodică, conformă invenției, pentru depunerea electrolitică a unui înveliș 1 metalic, are un șanț prevăzut cel puțin de-a lungul unei margini, format, astfel încât să formeze la metalul depus o linie de minimă rezistență, unghiul format de marginile șanțului fiind 3 stabilit între 75 și 105°, preferabil, de 90°.

Invenția prezintă avantajul că permite deprinderea relativ facială, a învelișului de 5 metal depus, de pe placa catodică, sub forma a două foi, fără defecte marginale, majore.

Invenția este prezentată pe larg, în continuare, în legătură și cu fig. 1A+1D; 2A+2D; 7

3, 4, 5 și 6, care reprezintă:

- fig. 1 A, placă catodică cu stratul de metal depus, în faza inițială a operației de sepa- 9 rare a stratului depus - vedere laterală;

- fig. 1B, placă catodică, flexată, pentru desprinderea foliei de metal depus din stânga 11 - vedere laterală;

- fig. 1C, placă catodică, flexată, pentru desprinderea foliei de metal depus din 13 dreapta - vedere laterală;

-fig. 1D, placă catodică cu ambele folii de metal depus, desprinse la marginea superi- 15 oară - vedere laterală;

- fig. 2A, faza de desprindere a părții mediane a foliilor de metal depus, de placa 17 catodică - vedere laterală;

- fig. 2B, desprinderea integrală a foliilor de metal depus, de placa catodică - vedere 19 laterală;

- fig. 2C, separarea prin rotire față de linia de separație, a foliilor de metal depus -21 vedere laterală;

- fig. 2D, separarea foliilor de metal depus, una de cealaltă - vedere laterală;23

- fig. 3, placă catodică cu șanț marginal în unghi ascuțit și forma defectuoasă a zonei de separație a foliilor de metal depus, generată de acesta - vedere laterală;25

- fig. 4, placă de bază catodică, cu șanț marginal în formă de “V” de unghi optim, cu strat de metal depus - vedere laterală;27

- fig. 5, placă de bază catodică, cu șanț marginal în “V” de unghi maxim admis, conform invenției, cu strat de metal depus - vedere laterală;29

- fig. 6, placă de bază catodică, cu șanț marginal în “V” de unghi ascuțit, dar adânc, admisibil conform invenției - vedere laterală.31

Etapa inițială de desprindere a unui înveliș metalic, depus electrolitic, de pe placa de bază catodică, este separarea cel puțin parțială, a ambelor părți ale învelișului depus, de pe 33 plăcuța catodică. Cu privire la aceasta, ne referim la fig. 1 A...1D. Catodul cu înveliș cuprinde foile catodice 20 și 30, depuse pe placa de bază catodică 10 și, de asemenea, pe marginea 35 inferioară a acesteia, printr-o porțiune casantă 40. Placa de bază catodică este mai întâi îndoită, pentru a se putea separa cel puțin partea finală, superioară 50, a foilor 20, 30. 37 învelișul parțial separat, așa cum este arătat în fig. 1D, este apoi supus operației de desprindere, așa cum se arată în fig. 2A și 2B. Foile separate parțial 20 și 30 sunt așezate 39 în dispozitivul de desprindere pe valț sau bandă transportoare 50. Dispozitivul cuprinde o pană de desprindere sau un suflător cu aer 130. Pana de desprindere 130 intră în interstițiul 41 dintre foile 20,30 și placa de bază catodică 10. Pana de desprindere 130 eliberează foile 20 și 30, ale învelișului depus electrolitic, de pe placa de bază catodică 10. în orice caz, foile 43 20 și 30 sunt încă ținute împreună, de porțiunea casantă 40 extinsă de-a lungul marginii inferioare a plăcuței catodice 10, așa cum se arată în fig. 2B. 45

RO 121039 Β1

Efectuarea unei separări a învelișului metalic, depus electrolitic, în foi substanțial echivalente, se realizează, astfel: foile 20 și 30 sunt ținute de elementele de prindere 25, 35 și sunt rotite în jurul părții casante 40, din poziția verticală, arătată în fig. 2B, până în poziția orizontală, arătată în fig. 2C. Această rotire separă metalul depus în două foi substanțial echivalente. în multe cazuri, o singură rotire a foii 20,30 de la verticală la orizontală este tot ce este necesar pentru separarea foilor. Această separare a foilor 20 și 30, una de cealaltă, ca și de placa de bază catodică, poate fi conținută de elementele de prindere 25, 35, după cum urmează:

- elementele de prindere, care țin foile 20, 30 în poziție orizontală, așa cum se vede în fig. 2C, sunt adaptate să tragă foile respective, ușor, în afară, așa cum se vede în fig. 2D. Dacă foile 20, 30 se mișcă înspre în afară, în același timp cu elementele de prindere, separarea foilor 20, 30 este confirmată. în orice caz, dacă forța de deplasare a elementelor de prindere în afară, este prea mare, sau pur și simplu, elementele de prindere nu se mișcă, acest lucru indică faptul că porțiunea casantă 40 nu a separat de fapt foile 20, 30 și, în concluzie, poate fi necesară o rotire ulterioară (așa cum se arată în fig. 2C).

Dacă este necesară manipularea/rotirea ulterioară a foilor 20, 30, dispozitivul care folosește elementele de prindere 25 și 35, rotește foile 20 și 30 în sus și în jos, până când se efectuează confirmarea separării foilor, descrisă mai sus.

Odată ce foile catodice 20 și 30 sunt separate în foi distincte, substanțial echivalente, este ușor să se transporte foile afară din dispozitiv, pentru stivuire și pentru tratare ulterioară.

în unele cazuri, este dificil de separat învelișul metalic, depus, în două foi separate.

După cum se va arăta, rotirea repetată sau mișcarea repetată a foilor poate consuma destul timp și poate reduce eficiența totală a procedeului.

Se face referire la fig. 3, care arată un șanț 15 într-o placă de bază catodică 10, cu o depunere metalică ce depășește marginea plăcii de bază catodice 10. Acest șanț 15 este format în marginea inferioară a plăcii de bază catodice, ca un mijloc de cumulare, așa cum este descris în cererea de brevet internațională PCT/FI99/00979. în orice caz, solicitanții au găsit că, chiar cu șanțul 15, metalul depus poate să nu se desprindă curat, de plăcuța catodică, sau să nu se desprindă în două foi substanțial echivalente 20,30. Pentru a explica acest lucru, așa cum se arată în fig. 3, învelișul metalic se poate separa ocazional în două foi, cu o margine 25 atașată de una dintre foi. Această margine se extinde în jurul a aproape întregii părți terminale a plăcii de bază 10. Linia de fractură 35 dintre foile metalice 20 și 30 este mai degrabă separația de una dintre părțile plăcii de bază catodice 10 decât să fie în zona casantă preferată 40 de la capătul inferior al plăcii de bază.

Obiectul prezentei invenții este să prevină și să îmbunătățească cel puțin unul dintre dezavantajele stadiului tehnicii, sau să furnizeze o alternativă folositoare la stadiul tehnicii.

Ca prim aspect, prezenta invenție se referă la o metodă de depunere electrolitică a unui înveliș metalic pe un catod, învelișul respectiv incluzând metalul depus pe ambele părți ale respectivului catod și întins de-a lungul a cel puțin unei margini printr-o porțiune casantă, putând fi îndepărtat de pe catodul respectiv, prin rotirea respectivelor părți ale învelișului metalic, depus în jurul porțiunii casante, pentru a separa metalul depus, de catod, în două foi substanțial echivalente, metoda cuprinzând crearea unui șanț pe respectiva plăcuță catodică, unde metalul depus pe, și adiacent, la respectivul șanț, formează o porțiune casantă, și în care respectivul șanț este format, astfel încât linia de minimă rezistență este formată în metalul depus în șanț, astfel că separarea celor două foi ale metalului depus este inițiată de-a lungul respectivei linii de minimă rezistență.

RO 121039 Β1 într-o primă realizare, șanțul este format ca un V”, cu linia de minimă rezistență în 1 arcul “V”-ului.

într-o altă realizare, arcul șanțului în “V” este între 75 și 105° și, preferabil, în cea mai 3 mare măsură, unghiul șanțului în V” este chiar de 90°.

Solicitantul a determinat că mărimea și forma șanțului din placa de bază catodică are 5 un impact asupra posibilității de separare a învelișului metalic, depus, de pe catod, în două foi substanțial echivalente. 7

Prin dimensiunea și forma corespunzătoare a șanțului, este posibil să se obțină, cu siguranță, o linie de minimă rezistență, între cele două părți ale învelișului metalic, depus 9 electrolitic, astfel încât separarea sau ruperea a două părți separate ale învelișului metalic, depus, este inițiată pe linia de minimă rezistență, din șanț. 11

Dacă linia de minimă rezistență nu se formează în șanț, linia de fractură poate fi inițiată în afara limitelor șanțului și, în anumite cazuri, poate continua să se propage în jurul 13 marginii plăcii, într-o parte exterioară a învelișului metalic al plăcii de bază catodice, așa cum se arată în fig. 3. Bucățile se pot rupe apoi, într-un punct din afara regiunii casante. Având 15 o astfel de linie de ruptură în afara regiunii casante, se creează dificultăți în procesul de desprindere. Mai întâi, poate face ruperea celor două foi chiar dificilă. în anumite cazuri, poate 17 fi necesară rotirea sau mișcarea repetată a foilor de mai multe ori, pentru a obține separarea, în mod cert, acest lucru nu este de dorit și crește timpul de ședere a plăcii, în dispozitivul 19 pentru desprindere, și deci, încetinește producția.

în afară de aceasta, dacă există o linie de separare în afara regiunii casante, se vor 21 obține două foi, care nu vor fi substanțial simetrice sau echivalente ca mărime. Una dintre foi poate fi mai ales plată, iar cealaltă poate avea o buză sau o margine care agață, după 23 cum este arătat în fig. 3. Bucățile rezultante, cu margini neregulate, sunt neplăcute și dificil de manevrat, mai ales, în aparatura automată, care funcționează la viteză mare. 25

Solicitantul a găsit că mărimea și forma șanțului pot fi adaptate, astfel încât linia de minimă rezistență, dintre cele două foi, rămâne în umplutura șanțului. Forma șanțului este 27 un echilibru între a permite acumularea materialului depus în șanț și a permite o ușoară separare a celor două foi. 29 într-adevăr, într-o altă realizare, șanțul poate să fie format, astfel încât să permită metalului depus să umple efectiv întregul șanț. într-o altă realizare, șanțul este format, astfel 31 încât să permită depunerea metalului, direct adiacent, vârfului șanțului.

Pe de altă parte, prezenta invenție se referă la o plăcuță catodică, pentru depunerea 33 electrolitică a unui metal, respectiva plăcuță catodică având un șanț de-a lungul cel puțin unei margini, care are o formă, astfel încât, la folosire, se formează o linie de minimă 35 rezistență, în metalul depus în șanț, în care, în timpul desprinderii metalului de respectivul catod, separarea învelișului metalic în două foi substanțial echivalente este inițiată de-a 37 lungul respectivei linii de minimă rezistență.

Numai dacă un context nu cere clar contrariul, de-a lungul descrierii și revendicărilor, 39 cuvintele cuprinde, cuprinzând și cele asemenea trebuie înțelese într-un sens inclusiv și opuse unui sens exclusiv sau exhaustiv, adică, nelimitativ, în sensul lui incluzând, dar nu 41 limitând la.

Fig. 1 A...2D, constituind reprezentări la scară, dintr-un capăt, ale procesului de des- 43 prindere a învelișurilor metalice, depuse electrolitic, după cum este dezvoltat de către solicitant, sunt incluse numai în scop de clarificare. Acestea se referă la mecanismele din 45 stadiul tehnicii și s-au discutat mai înainte.

Solicitanții au descoperit că este posibilă executarea unui șanț, în marginea inferioară 47 a plăcii de bază, astfel încât se formează o linie de minimă rezistență, în șanț, linie care permite o fractură în învelișul metalic, depus în două foi substanțial echivalente și, de preferință, 49 simetrice.

RO 121039 Β1

Cu referire la fig. 4, care arată placa de bază catodică 100, cu un șanț 150 în formă de “V”, format de-a lungul marginii terminale, inferioară, a acesteia, pentru simplificare, arcul șanțului 150, arătat în fig. 4, este de 90°. în orice caz, așa cum va fi arătat în cele ce urmează, nu este esențial ca șanțul să fie în formă de “V” sau ca arcul șanțului să fie de 90°.

Forma sau mărimea șanțului 150 în formă de “V” are destinația de a realiza mai multe funcțiuni. Prima dintre acestea este de a permite separarea învelișului metalic, depus 120, de placa de bază catodică 100, în două foi substanțial echivalente 122 și 124.

Nu se va explica în ce mod realizează șanțul în formă de “V” această funcție. După cum va fi clar specialiștilor în domeniu, atunci când placa de bază 100 este plasată într-o celulă electrolitică de rafinare a cuprului, de exemplu, aceasta este intercalată între anozii de cupru și este imersată efectiv într-o soluție electrolitică. Cuprul din anozi intră în electrolit, pentru a fi redepus la catod. în general, pentru a realiza o depunere efectivă, catodul rămâne în baia electrolitică între 5 și 14 zile.

Dacă cristalele de cupru sunt depuse pe catodul metalic, acestea sunt depuse în unghiuri substanțial drepte față de suprafața de depunere. Acest lucru este arătat în fig. 4. în general, cuprul va lua calea celei mai mici rezistențe și va încerca să se depună pe catod, cât de repede va putea. în consecință, se apreciază că este mai ușor pentru cupru să se depună la partea exterioară a suprafețelor 102,104 ale plăcii catodice 100 decât în șanțul în formă de “V”, 150. Este important, în orice caz, faptul că cuprul se depune în șanțul în formă de “V”. în contextul în care învelișul de cupru este îndepărtat de placa de bază 100 prin tragere în partea opusă a învelișului metalic, așa cum s-a arătat mai înainte, inițierea fracturii sau spargerii începe în regiunea casantă de la capătul inferior al plăcii de bază 100. în concluzie, este de preferat ca șanțul în formă de “V” 150 să fie format, astfel încât să permită depunerea cuprului în șanțul în formă de “V”, adiacent la vârf, cu linia de minimă rezistență între arcul șanțului în formă de “V” 150.

Solicitantul a găsit că anumite mărimi și forme ale șanțului permit o astfel de rupere simetrică a metalului depus, în timp ce altele nu permit acest lucru. De exemplu, un șanț în formă de “V”, cu un arc de 90±15°, permite acumularea cuprului în șanțul în formă de “V”, realizând o linie de minimă rezistență, așa cum este arătată de linia punctată A din arcul șanțului în formă de “V”. După ce învelișul metalic, depus, este îndepărtat, poziția liniei de minimă rezistență A, în șanțul în formă de “V”, cauzează ruperea metalului depus în două foi substanțial echivalente, inițiată de-a lungul liniei de minimă rezistență sau liniei de fractură din regiunea casantă 140.

Șanțul 150 arătat în fig. 4 poate fi comparat cu șanțul în formă de “V”, arătat în fig. 5 și 6.

în fig. 5 este descris un șanț superficial, în formă de “V” 60. Forma acestui șanț în formă de “V”, 60, nu conferă prea bine rezistență depunerii de cupru, așa cum o face șanțul 150, arătat în fig. 4. în concluzie, cuprul este depus rapid în șanțul în formă de “V”, 60.

Aceasta este de dorit. în orice caz, solicitanții au găsit că datorită formei șanțului 60, lungimea și deci eficiența liniei de minimă rezistență este redusă, deci se formează o legătură mai puternică între cele două părți ale învelișului metalic, făcând mai dificilă ruperea învelișului metalic în două foi substanțial echivalente. într-adevăr, încercările experimentale au arătat că pot fi necesare mai multe cicluri de rotire sau îndoire, în dispozitivul de desprindere, pentru a separa astfel de foi și, în unele cazuri, acestea se pot rupe într-o manieră similară celei arătate în fig. 3.

RO 121039 Β1 în fig. 6, șanțul 70 este mai îngust și mai adânc. Aceasta creează o rezistență mai 1 mare decât la depunerea ionilor de cupru care intră în șanțul în formă de “V”, 150, din fig. 4, sau în șanțul în formă de V”, 60, din fig. 5. în unele cazuri, cuprul nu se va depune în șanțul 3 în formă de “V”, 70 și mai ales - nu în apropierea vârfului șanțului în formă de “V”. Aceasta cauzează o punte 80 de metal peste șanțul în formă de “V”. Această punte de metal peste 5 șanțul în formă de “V permite formarea unei linii de minimă rezistență în unghiul șanțului în formă de “V”. Puntea 80 poate lega prea puternic cele două părți ale învelișului metalic care, 7 încă o dată, poate duce la necesitatea unor cicluri multiple de rotire sau îndoire a metalului depus, pentru a separa cele două foi care, cel mai probabil, nu vor fi substanțial echivalente 9 ca mărime.

într-o altă realizare a prezentei invenții, care este în mod special potrivită pentru pro- 11 cedeele de recuperare electrolitică, șanțul în formă de “V” poate fi dimensionat și format pentru a îngloba un material gazos, care mai departe acționează la definirea unei linii de 13 minimă rezistență în deschizătura șanțului.

Se poate arăta că pot fi făcute variații la procedeul și aparatura descrise în invenție, 15 fără a ne îndepărta de spiritul sau scopul prezentei invenții.

Claims (9)

1. Revendicări

   1. Metodă de depunere electrolitică a unui înveliș metalic pe un catod, cuprinzând:

   - depunerea învelișului menționat pe respectivul catod, 21 învelișul menționat incluzând metalul depus pe ambele fețe ale catodului, care este unit de-a lungul a cel puțin unei margini printr-o regiune casantă, și putând fi îndepărtat de pe res- 23 pectivul catod prin rotirea respectivelor părți ale învelișului metalic, depus în jurul porțiunii casante, pentru a separa metalul depus pe catod în două foi substanțial echivalente, 25

   - prevederea pe plăcuța catodică, respectivă, a unui șanț, depunerea de metal pe, și adiacent, la respectivul șanț, pentru a forma respectiva porțiune casantă, și în care res- 27 pectivul șanț este format, astfel încât, în metalul depus în șanț, se formează o linie de minimă rezistență, astfel încât separarea celor două foi ale metalului depus să fie inițiată de-a lungul 29 respectivei linii de minimă rezistență, și

   - în care fețele canalului sunt depărtate cu un unghi cuprins între 75 și 105°.31
2. 2. Metodă conform revendicării 1, în care șanțul este în formă de “V”, linia de minimă rezistență fiind formată în arcul “V”-ului.33
3. 3. Metodă conform revendicării 1, în care părțile șanțului sunt depărtate cu 90°.
4. 4. Metodă conform revendicării 1, în care șanțul este astfel format, încât să permită35 depunerea de metal, direct adiacent, la vârful șanțului.
5. 5. Metodă conform revendicării 1, în care șanțul este astfel format, încât să permită 37 depunerea de metal, care să umple efectiv întregul șanț.
6. 6. Metodă conform revendicării 1, în care șanțul este astfel format, încât să capteze 39 gazul care se ridică de dedesubtul plăcii catodice, în timpul depunerii metalului.
7. 7. Plăcuță catodică, pentru depunerea electrolitică a unui înveliș metalic, respectiva 41 plăcuță catodică având un șanț, cel puțin de-a lungul unei margini, format, astfel încât, la folosire, se formează o linie de minimă rezistență în metalul depus în șanț, prin care, în 43 timpul desprinderii metalului de respectivul catod, separarea învelișului metalic, în două foi substanțial echivalente, este inițiată de-a lungul respectivei linii de minimă rezistență, la care 45 părțile șanțului marginal sunt depărtate între 75 și 105°.

   RO 121039 Β1

   1
8. 8. Plăcuță catodică, conform revendicării 7, la care șanțul are formă de “V”, linia de minimă rezistență, la metalul depus, fiind formată în arcul “V”-ului.

   3 9. Plăcuță catodică, conform revendicării 7, la care părțile șanțului sunt depărtate cu 90’.

   5 10. Plăcuță catodică, conform revendicări 7, la care șanțul este astfel format, încât să permită depunerea de metal, direct adiacent, la vârful șanțului.

   7 11. Plăcuță catodică, conform revendicării 7, la care șanțul este astfel format, încât să permită depunerea de metal, care să umple efectiv întregul șanț.
9. 9 12. Plăcuță catodică, conform revendicării 7, la care șanțul este astfel format, încât să capteze gazul care se ridică de dedesubtul plăcii catodice, în timpul depunerii metalului.