RO108792B1 - Derivati de 8-fluoroantraciclinglicozide, procedeu de preparare a acestora si compusi intermediari - Google Patents

Derivati de 8-fluoroantraciclinglicozide, procedeu de preparare a acestora si compusi intermediari Download PDF

Info

Publication number
RO108792B1
RO108792B1 RO147541A RO14754191A RO108792B1 RO 108792 B1 RO108792 B1 RO 108792B1 RO 147541 A RO147541 A RO 147541A RO 14754191 A RO14754191 A RO 14754191A RO 108792 B1 RO108792 B1 RO 108792B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
formula
radical
group
derivatives
process according
Prior art date
Application number
RO147541A
Other languages
English (en)
Inventor
Fabio Animati
Paolo Lombardi
Federico Arcamone
Original Assignee
Menarini Farma Ind
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Menarini Farma Ind filed Critical Menarini Farma Ind
Publication of RO108792B1 publication Critical patent/RO108792B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07HSUGARS; DERIVATIVES THEREOF; NUCLEOSIDES; NUCLEOTIDES; NUCLEIC ACIDS
    • C07H15/00Compounds containing hydrocarbon or substituted hydrocarbon radicals directly attached to hetero atoms of saccharide radicals
    • C07H15/20Carbocyclic rings
    • C07H15/24Condensed ring systems having three or more rings
    • C07H15/244Anthraquinone radicals, e.g. sennosides
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07HSUGARS; DERIVATIVES THEREOF; NUCLEOSIDES; NUCLEOTIDES; NUCLEIC ACIDS
    • C07H15/00Compounds containing hydrocarbon or substituted hydrocarbon radicals directly attached to hetero atoms of saccharide radicals
    • C07H15/20Carbocyclic rings
    • C07H15/24Condensed ring systems having three or more rings
    • C07H15/252Naphthacene radicals, e.g. daunomycins, adriamycins
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A61MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61PSPECIFIC THERAPEUTIC ACTIVITY OF CHEMICAL COMPOUNDS OR MEDICINAL PREPARATIONS
    • A61P35/00Antineoplastic agents
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D309/00Heterocyclic compounds containing six-membered rings having one oxygen atom as the only ring hetero atom, not condensed with other rings
    • C07D309/02Heterocyclic compounds containing six-membered rings having one oxygen atom as the only ring hetero atom, not condensed with other rings having no double bonds between ring members or between ring members and non-ring members
    • C07D309/08Heterocyclic compounds containing six-membered rings having one oxygen atom as the only ring hetero atom, not condensed with other rings having no double bonds between ring members or between ring members and non-ring members with hetero atoms or with carbon atoms having three bonds to hetero atoms with at the most one bond to halogen, e.g. ester or nitrile radicals, directly attached to ring carbon atoms
    • C07D309/14Nitrogen atoms not forming part of a nitro radical

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Biochemistry (AREA)
  • Biotechnology (AREA)
  • Genetics & Genomics (AREA)
  • Molecular Biology (AREA)
  • Pharmacology & Pharmacy (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • Nuclear Medicine, Radiotherapy & Molecular Imaging (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • Animal Behavior & Ethology (AREA)
  • Public Health (AREA)
  • Veterinary Medicine (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Saccharide Compounds (AREA)
  • Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
  • Nitrogen Condensed Heterocyclic Rings (AREA)
  • Pyrane Compounds (AREA)
  • Acyclic And Carbocyclic Compounds In Medicinal Compositions (AREA)
  • Solid-Sorbent Or Filter-Aiding Compositions (AREA)
  • Epoxy Compounds (AREA)
  • Low-Molecular Organic Synthesis Reactions Using Catalysts (AREA)
  • Hydrogenated Pyridines (AREA)

Description

Invenția de față se referă la derivați de 8-fluoroantraciclinglicozide și la procedeul de preparare a acestora. De asemenea, invenția se mai referă și la compuși intermediari, utilizați în prepararea derivaților de 8-fluoroantraciclinglicozide. Acești compuși posedă proprietăți antitumorale.
Se cunoaște că. daunorubicina (daunomicina), 4-demetoxidaunorubicina (hidarubicina) și derivații lor conțin o catenă parțial hidroxilată (doxorubicinele), aceștia fiind glicozide care posedă proprietăți antitumorale cunoscute, și a căror preparare și utilizare este deja descrisă în literatura de specialitate F. Arcamone, Doxoruhicin Anticancer Antibiotics. Medical
Chemistry Series, Voi. 17, Academic Press, 1981. în prezent, s-a descoperit că înlocuirea unui atom de hidrogen cu un atom de fluor în poziția 8 a atomului de carbon a 5 părții neglicozidice a moleculei, determină creșterea activității și selectivității acestor compuși, care astfel, posedă în mod neașteptat proprietăți superioare, comparativ cu antraciclinele cunoscute, în special în cazul 10 celulelor tumorale rezistente la compușii cunoscuți.
Spre deosebire de compușii de mai sus. prezenta descriere de invenție se referă la derivați glicozidici ai 8-fluoroantraciclinei 15 cu formula structurală generală (I):
II2N
(I) în care: radicalul R reprezintă un atom de hidrogen H, o grupă hidroxi, OH, OR” radicalul R, reprezintă un atom de hidrogen H, o grupă hidroxi OH, - OCHț; radicalul R” reprezintă o grupă CHOCOCH3 sau un radical acil derivat de la acidul carboxilic conținând peste șase atomi de carbon și ---NH2 arată că substituentul amino poate fi în configurație axială (configurație naturală) sau configurație ecuatorială (epi configurație) și sărurile acestor derivați, acceptabile din punct de vedere farmaceutic. Una din sărurile preferate ale prezentei descrieri de invenție este clorhidratul compusului cu formula (I). Mult mai special, prezenta descriere de invenție de referă la următorii compuși: 4-demetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-aminodaunorubicina (R = Ri = H); 4-demetoxi-8-fluor-3’-diamino- 20
-4’-dezoxi-4’-epi-aminodaunorubicina (R =
R, = H); 4-demetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’dezoxi-4’-epi-aminodaunorubicina (R = R, = H); 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’5 epiaminodaunorubicina (R = hidrogen; R, = OCH3); 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’aminodaunorubicina (R = hidrogen; R, este o grupă -OCH,); 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-aminocarminomicina (R este hidro10 gen; Rt este hidroxil); 8-fluor-3’-diamino4’-dezoxi-4’-epi-aminocarminomicina (radicalul R este hidrogen, R, este o grupă hidroxil-4-dimetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’dezoxi-4'-aminodoxorubicina (radicalul R este o grupă hidroxi OH, R, este hidrogen), și esterii lor in C-14; 4-dimetoxi-8-fluor-3’diamino-4’-dezoxi-4’-epiaminodoxorubicina (radicalul R este o grupă hidroxi OH, R, este hidrogen) și sărurile lor, esterii la ΟΙ 4; 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-amino108792 doxorubicina (radicalul R este hidrogen, R, este -OCH.) și esterii acestora în C-14; 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-epiaminodoxorubicina (radicalul R este un atom de hidrogen, R, este o grupă -OCH3) și esterii 5 acestora la C-14.
Compușii cu formula (I) și sărurile acestora, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, se prepară prin condensarea 8fluorantraciclinei cu formula (II):
(Π) în care radicalul Rt este definit ca mai sus, cu un compus cu formula lila sau
Iile:
X X
Rz Rz (III ») (III c) în care X este o grupă mobilă, capabilă de a genera, în condiții de condensare, un carbocation stabil, care poate fi legat printr-o grupă hidroxi în poziția
C-8 și radicalul R, reprezintă o grupă amino de protecție, pentru a se obține 10 glicozida cu formula generală structurală
IV:
(IV) în care radicalii R, și R, sunt definiți ca mai sus și ( —) arată că substituentul R, poate fi aranjat într-o configurație axială sau ecuatorială. înde- 15 părtarea grupei amino de protecție din compusul cu formula IV. conduce la obținerea 8-fluorantraciclinglicozidei cu formula generală I. în care radicalii R și R, sunt definiți mai sus. Antraciclin- 20 glozidele cu foruma I pot fi transformate într-una din sărurile, acceptabile din punct de vedere farmaceutic sau alternativ compusul cu formula I sau o sare, acceptabilă din punct de vedere farmaceutic, poate fi bromurată și derivatul 14-brom obținut poate fi hidrolizat pentru a se obține antraciclinglicozidul cu formula I în care radicalul R este o grupă hidroxi și dacă se dorește, această antraciciinglicozidă poate fi transformată într-una din sărurile sale, acceptabile din punct de vedere farmaceutic.
în conformitate cu prezenta descriere de invenție, grupa mobilă, preferată pen108792 pentru compușii cu formula III, este un halogen, cum ar fi de exemplu, bromul sau clorul, de preferință clorul sau o grupare /?ara-nitrobenzoiloxi. O gupă amino de protecție R2 este preferată ca fiind trifluoracetamida sau aliloxicarboxiamida. Condițiile de reacție pentru reacția de condensare între compusul cu formula I și una din formulele lila sau Iile pentru obținerea compusului cu formula IV, pot varia dependent de tipul de substituent al compușilor cu formulele lila sau Iile. Reacția de obținere a glicozidei este efectuată într-un solvent organic, inert în prezența unui agent de condensare. Se pot utiliza solvenți hidrocarbonați, ca de exemplu benzenul sau toluenul, eteri, ca de exemplu dietileterul, tetrahidrofuranul sau dioxanul. solvenți clorurați, cum este, de exemplu cloroformul, metilenclorura sau dicloretanul și amestecul lor. Solventul preferat este clorură de metilen. Agenții de condensare pot fi săruri, cum sunt de exemplu triflatul de argint, percloratul de argint, oxidul mercuric, și bromură în amestecuri de bromuri, trimetilsililtriflatul, acizii Lewis, ca de exemplu halogenurile de bor, tetraclorură de staniu sau titan sau rășini acide schimbătoare de ioni, cum este de exemplu Amberiitul.
Temperatura de reacție poate varia de la -40 până la 0°C, de preferință de la -20 până la 20°C și reacția poate dura de la 15 min până la 3 h. Agentul de deshidratare, ca de exemplu o sită moleculară activată, este prezentă de preferință în amestecul de reacție. în timpul reacției sau la sfârșitul acesteia, se poate adăuga o bază organică, ca de exemplu piridina. colidina, N,N-dimetiaminopiridina, trietilamina sau un material protonic spongios, în amestecul de reacție. Conform prezentei descrieri de invenție, condițiile pentru îndepărtarea grupei amino de protecție ale compusului cu formula IV în care radicalii R! și R, sunt definiți ca mai sus, în vederea obținerii compusului cu formula I, în care radicalul R este hidrogen și radicalul R, este definit ca mai sus, pot varia, ca o consecință a mecanismului de substituție a compusului cu formula IV. Când grupa de protecție amino este trifluoracetamida, reacția de deprotonizare este condusă într-un solvent polar, cum ar fi de exemplu apa. metanolul, etanolul, piridina. dimetilformamida sau amestecul lor, în prezența unei cantități stoechiometrice sau mai mari decât o cantitate stoechiometrică de bază anorganică, cum ar fi de exemplu hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de litiu, trihidroxidul de bariu Ba(OH). sau carbonații acestora. Temperatura de reacție poate varia de la 0 până la 50°C și amestecul de reacție poate fi menținut pe o durată de reacție de la 3 h până la trei zile. Când grupa de protecție amino este altlcarboxamida, reacția de deprotonizare se efectuează într-un solvent inert, în prezența unui metal complex, ca de exemplu (tetra-cis-trifenilfosfura) de paladiu, așa cum este descris în literatura de specialitate (Tetrahedron Letters, 30. 3773 (1989) sau J. Org. Chem. 38, 3233 (1975) (tetracarbonil)nichel). Dacă este necesar, compusul cu formula I, în care radicalul R este hidrogen și radicalul R, este definit ca mai sus, poate fi transformat, respectiv într-un compus cu formula I în care radicalul R este o grupă hidroxi și radicalul R, este definit ca mai sus. prin bromurare în poziția C-14, urmată de hidroliza derivatului 14-brom obținută în acest mod. Bromurarea și hidroliza secundară sunt descrise în literatura de specialitate (U.S.4122076). Bromurarea compusului cu formula I, în care radicalul R este hidrogen și radicalul R, este definit ca mai sus, se efectuează cu brom în cloroform, pentru a se obține derivatul 14-brom corespunzător, din care, după hidroliză, la temperatura ambiantă, timp de 48 h, cu o soluție apoasă de formiat de sodiu, se obține compusul cu 5 formula I, sub formă de bază liberă, în care radicalul R este o grupă hidroxi și radicalul R, este definit ca mai sus și care, apoi, prin tratare cu acid clorhidric în alcool metilic, se izolează sub formă de clorhidrat. Prezenta descriere de invenție, se referă așadar la 8-fluorantraciclinone cu formula generală II și la procedeul lor de preparare. Acest procedeu de preparare este ilustrat prin shema de reacție (A).
SCHEMA A
(V) (VI) (VH) (II)
Prima fază a procedeului cuprinde oxidarea unui epoxialcool cu formula 10 generală V, în care radicalul R, este definit așa cum s-a menționat mai sus, pentru a se obține o epoxicetonă cu formula generală VI, în care radicalul R, este definit ca mai sus. Epoxialcoolul 15 cu formula V poate fi preparat așa cum sa descris în literatura de specialitate (G.B. 2125030). Reacția de oxidare poate fi efectuată printr-o metodă generală, cunoscută de experții în acest domeniu. Metodele cuprind utilizarea dimetilsulfoxidului, cum ar fi de exemplu oxidarea prin metoda Moffat și alte metode asemănătoare, sau utilizarea compecșilor piridină-crom, cum ar fi de exemplu clorocromații de piridină, de preferință. A doua fază a procedeului ilustrează schematic reacția din Schema A, care cuprinde reacția epoxicetonei VI cu un generator de fluor nucleofil, pentru a obține compusul fluorurat în poziția 8, având formula generală VII, în care radicalul R, este definit ca mai sus. Generatorul de fluor nucleofil poate fi de exemplu un complex de acid piridin hidrofluoric și o metodă preferată pentru implementarea acestei faze este aceea prin care se agită o soluție sau o suspensie din compusul cu formula VI, cu reactivul, la temperatura ambiantă, până a doua zi. Ultima fază de reacție cuprinde transformarea flurohidrocetonei cu formula VII în compusul cu formula II. Aceasta se poate realiza prin metode cunoscute în literatura de specialitate Can. J. Chem 49, 2712 (1973); J. Am. Chem. Soc. 98, 1969 (1976); J. Am. Chem. Soc. 98, 1967 (1976), cum ar fi de asemenea bromurarea și solvoliza, dacă este necesar să se protejeze gruparea cetonică.
Prezenta descriere de invenție se refe ră așadar la grupări aminozaharoase cu formula III în care X și R, sunt definiți ca mai sus și la procedeul de preparare al acestor compuși, procedeu care cuprinde 5 următoarele faze;
a) reacția dintre compusul metil-2,3,6tridezoxi-«//h-L-glicero-hexoxipiranoizida-4-uloza cu formula VIII:
cu o hidroxilamină sau o sare de adiție acidă a acestui compus, pentru a forma un amestec de oxime syn- și anti- cu formula IX:
b) reducerea acestui amestec, după protecția grupării amino formate cu o grupare trifluoracetil și separarea epimerilor 4-N-trifluoroacetilați cu formula Xa și Xe, astfel obținuți:
0CH3 0CH3
II3C-^ --- Il3Cy — —-o^y
NHCOCE, CF30CHN
(Xa) (Xe)
sau, dacă se preferă, o grupă amino de bonil, și separarea epimerilor 4-N-aliloxi-
protecție, formată cu o grupă aliloxicarcarbonilați, cu formula Xla și Xle:
(Xla) (Xle)
c) dacă se preferă, ca o alternativă a fazelor menționate mai sus, se supune reacției compusul metil-2,3,6-tridezoxiiz//'ii-L-glicerohexoxipiranozidă-4-uloza cu formula VIII, cu un agent de reducere, în prezența unor săruri de amoniu, mino formată, cu o grupă trifluoracetil, sau dacă se preferă cu o grupare aliloxicarbonil, separându-se epimerii cu formula Xa și Xe sau Xla și Xle;
d) convertirea fiecărui epimer Xa și Xe în derivatul corespunzător hidroxi cu for-
sau, dacă se preferă, se transformă fiecare epimer Xla și Xle, în derivatul
1-hidroxi corespunzător, cu formula
XlIIa și XlIIe:
e) transformarea acestor derivați 1- 10 hidroxi Xlla și Xlle sau XlIIa și XlIIe în compușii corspunzători cu formula lila și Iile, în care X este clor și radicalul R2 este definit ca mai sus, sau dacă se dorește, se transformă fiecare din 15 derivații 1-hidroxi menționați mai sus Xlla și Xlle, sau XlIIa și XlIIe, în compușii corespunzători cu formula lila și Iile, în care X este para-nitrobenzoilo și radicalul R, este definit ca mai sus. 20 în faza a), compusul metil-2,3,6-tridezoxi-i///a-L-glicero-hexoxi-piranozida-4uloza VIII poate fi tratată cu clorhidrat de hidroxilamină în trietilamină, pentru a se obține syn- și antioximele cu for- 25 mula IX.
în faza b), oximele IX pot fi reduse cu boran în tetrahidrofuran sau cu hidrură de bisdimetoxietoxi sodiu aluminiu (Vitride) în tetrahidrofuran, toluen 30 sau dioxan. Temperatura de reacție poate varia între -20 și 20°C, iar timpul de reacție este între 3... 12 h. Amestecul de reacție poate reacționa cu anhidrida trifluoracetică în tetraclorură de carbon sau dietileter la temperatura ambiantă, de preferință, în prezența unei baze organice, cum ar fi de exemplu trietilamina sau piridină, pentru a se obține un amestec de derivați de Ntrifluoracetilați, din care produsele corespunzătoare cu formula Xa și Xe se obțin separat, prin separare cromatografică. Dacă se preferă, amestecul redus poate fi adus în reacție cu alilclorocarbonat în tetrahidrofuran, în prezența unei baze organice, cum este de exemplu piridină, trietilamina sau în mod asemănător, la o temperatură cuprinsă între -2O...2O°C, timp de 3 până la 12 h, pentru a se obține un amestec de N-aliloxicarbonilați- din care produsele corespunzătoare formulelor Xla și Xle sunt obținute prin separare cromatografică.
în mod alternativ, în faza c) reducerea celulozei cu formula VIII poate fi efectuată cu cianoborhidrura de sodiu și acetat de amoniu sau clorură de amoniu în tetrahidrofuran, dietileter, metanol sau etanol la o temperatură cuprinsă între -20...20'’C. Amestecul redus poate fi tratat așa cum s-a descris în faza b).
în faza d) conversia fiecărui epimer Xa și Xe în derivați I-hidroxi corespunzători Xlla și Xlle sau dacă se preferă, conversia fiecărui epimer Xla și Xle în derivați I-hidroxi corespunzători XHIa și XII le poate fi efectuată prin încălzire în prezența unui acid. încălzirea poate fi efectuată la o temperatură cuprinsă între
70...100°C, un timp cuprins între 30 min...3h. utilizându-se o soluție apoasă de acid acetic, acid trifluoracetic sau acid clorhidric. Concentrația soluției apoase acide poate fi cuprinsă între 5 și 30%.
în faza e), fiecare epimer I-hidroxi cu formulele Xlla, Xlle, XHIa și XlIIe poate fi mai întâi tratat până a doua zi la temperatura de 0°C cu anhidridă trifluoracetică și apoi este dizolvat în dietileter, reacția având loc până a doua zi, cu acid clorhidric gazos, pentru a se obține fiecare epimer cu formula lila și Iile în care X este clor și radicalul R, este definit ca mai sus. Dacă se preferă, fiecare din epimerii 1-hidroxi menționați mai sus, cu formula Xlla, Xlle, XHIa și XlIIe pot fi dizolvați în piridină sau dimetilformamidă sau dimetilsulfoxid, în prezența unei baze organice și se tratează cu /xzra-nitrobenzilclorură, la o temperatură de la - 20 până la 20”C, timp de 1 până la 6 h, pentru a se obține fiecare epimer individual cu formula lila și Iile în care X este n-nitrobeniloxi și radicalul R2 este definit că mai sus.
Prezenta descriere de invenție mai conține compoziții farmaceutice care conțin un principiu activ, ca de exemplu antraciclinglicozida cu formula I sau o sare farmaceutică activă împreună cu un vehicul sau un diluant acceptabil din punct de vedere farmaceutic. O cantitate, efectivă terapeutic, din compusul conform prezentei descrieri de invenție, este asociată cu un vehicul inert. Pot fi utilizate substanțe suport convenabile și compoziția poate fi formulată în mod uzual. Compusul conform prezentei descrieri de invenție este utilizat în tratamentul terapeutic prin metode specifice pentru mamifere (om) sau la animale. în special, compușii conform prezentei descrieri de invenție sunt utilizați ca agenți antitumorali, prin administrarea unor cantități efective din punct de vedere terapeutic din acești compuși, la pacienții aflați sub tratament.
Invenția de față prezintă avantajul obținerii unui compus cu activitate și selectivitate mărită în tratamentul celulelor tumorale, rezistente la tratamentul cu compușii cunoscuți.
Se dau, în continuare, exemple de realizare a invenției:
Exemplul 1. Compusul 9-acetil-9,8(8H)-epoxi)-7,10-dihidro-6,11 -dihidro-
5.12- maftacen-diona (VI, R/ este hidrogen)
Se utilizează o cantitate de 1,9 grame (5,6 mmoli) din compusul 9-(l’-hidroxietil)-9,8-(8H)-7,10-dihidro-6,11-dihidroxi-
5.12- naftacen-diona (VI, R, este hidrogen) preparat așa cum este menționat în literatura de specialitate GB-A-2125030, care este dizolvată în 150 ml de clorură de metilen și care se adaugă, la temperatura ambiantă, sub agitare, la o suspensie conținând o cantitate de 1,8 g (8,5 mmoli) de clorocromat de piridinium. Amestecul de reacție este menținut apoi sub agitare până a doua zi, după care se diluează prin adiție de clorură de metilen și se spală, de două ori, cu câte 100 ml de apă. Faza organică este uscată pe sulfat de sodiu, după care se filtrează și se evaporă sub vacuum, pentru a se obține un reziduu care cristalizează din acetat de etil; se obține astfel o cantitate de 1,78 g (cu un randament de 90 de procente) din compusul urmărit, având punctul de topire la temperatura de 219 - 221°C. Analiza efectuată în I.R. (nujol, cm1) are valoarea 1713; analiza spectrocopică de rezonanță magnetică nucleară RMN (CDC13. delta 0) are următoarele rezultate: 2,17 (s, 3H); 3,01 (dd, J= 20 Hz, IH); 3,4-4.2(m, 4H); 7,80 (m, 2H); 8,30 (m, 2H); 13,39 (s, IH); 13,42 (s, 1H); procedând în același mod, se pot prepara următorii compuși: 4-metoxi-9-acetil-9,8 (8H)-epoxi-7.10dihidro-6,1 I dihidroxi-5,12-naftacendiona (VI, radicalul R,=OCH3) și 9acetil-9,8 (8H)-epoxi-7,10-dihidro4,6,ll-trihidroxi-5,12-naftacen-diona (VI, radicalul R, este hidroxil).
Exemplul 2. Prepararea compusului 9-acetil-8 (8H)-fluor-7, 10-dihidro 6,9, II trihidroxi-5,12-naftacen-diona (VII, Rl este hidrogen)
Pentru prepararea acestui compus se utilizează un amestec format dintr-o cantitate 0,6 g (1,7 mmoli) de 9-acetil9,8 (8H) - epoxi-7,10-dihidro-6,11 -dihidroxi-5, 12-naftacendiona preparat la fel ca în exemplul 1 și 21 ml soluție acid fluorhidric/piridină, soluție 70 procente concentrație, care se agită timp de 24 h, într-un curent de azot ia temperatura ambiantă. Amestecul reacției este apoi turnat într-un amestec de gheață și apă și se agită, timp de 30 min. Precipitatul, astfel obținut, este filtrat, spălat cu apă până la neutralitate și se usucă la temperatura de 40C sub vacuum. După cristalizare, se obține o cantitate de 0,380 g (randament de 60 procente) de compus, cu punctul de topire la temperatura de 248-252°C. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară
RMN prezintă următoarele rezultate: RMN (CDC13.8 delta): 2,50 (d, 3H, Jnf = 2.6 Hz); 3,0-3,4 (m, 4H); 4,25 (s, IH); 4.78 (ddd, IH, Jnl=48,4 Hz); 7,80 (m.2H); 8.30 (m, 2H); 13,00 (s, IH); 13,05 (s, IH); procedând în aceeași manieră, se pot obține următorii compuși: 4-metoxi9-acetil-8-(8H)-fluor-7,10-dihidro-6,9,11 trihidroxi-5,12-naftacen-diona (VII, R, = OCH.) și 9-acetil-8 (8H)-fluor-7,10-dihidro-4,6,9,1 1 -tetrahidroxi-5,1 2-naftacendiona (VII, Rj este o grupă hidroxi).
Exemplul 3. Prepararea compusului 9acetil-8(8H)-fluor- IO-hidro-6,7 (7H). 9, /1-tetrahidroxi-5,12-naftacen-diona (II, R/ este hidrogen)
Se utilizează un amestec format dintr-o cantitate de 0,1 g (0,26 mmoli) de 9acetil-8 (8H) - fluor-7,10-dihidro-6.9,1 1trihidroxi-5,12-naftacen-diona preparată în exemplul 2 și 0,4 mmoli de brom în 30 ml de tetraclorură de carbon, care este iradiat timp de o oră, cu o lampă solară de 500 W. Amestecul de reacție este spălat cu o soluție saturată apoasă de bicarbonat de sodiu și apoi cu apă, după care se usucă pe sulfat de sodiu, se filtrează și se evaporă sub vacuum pentru a se obține un reziduu care este apoi •purificat prin cromatografie. Se obține astfel o cantitate de 0,028 g (cu un randament de 30 procente) de produs. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară prezintă următoarele rezultate: RMN (CDC13, δ): 2.54 (d, 3H, Jllt= 2.2HZ); 3,18 (dd, IH, J = 18 Hz); 3,65 (d, IH, Jnf =3Hz); 4,60 (bs, IH); 4,98 (dd, IH - Jht =46,2 Hz); 7,80-7,90 (m, 2H); 13-29 (s. IH); 13.53 (s, IH). Procedându-se de aceeași manieră, se pot obține următorii compuși: 4 - metoxi-9acetil-8(8H)-fluor-l 0-hidro-6,7 (7H),
9,11-tetrahidroxi-5,12-naftacen-diona (II,
R, este o grupă OCH.) și 9-acetil-8 (OH)-fluor-10-hidro-4,6.7 (7H), 9,11pentahidroxi-5,12 naftacen-diona (II, R, este hidroxi).
Exemplul 4. Prepararea compusului metil-2,3,4,6-tetradezoxi-4-trifluoroacetamido-alfa-L-treohexoxipiranozida (Xa) și metil-2,3,4,6-tetradez.oxi-4-trifluoracetamido-alfa-L-eritro-hexoxipiranozida (Xe)
Se utilizează un amestec format dintr-o cantitate de 2,5 g de metil 2,3,6tridezoxi-a//iz-L-glicerohexoxipiranozida-4-uloza (VIII), 2,4 g de clorhidrat de hidroxilamină și 3,33 ml de metanol, care se menține sub temperatură de reflux timp de 2 h. Solventul este evaporat sub vacuum și reziduul uleios rezultant este luat apoi cu 150 ml apă și apoi se extrag cu 200 ml de clorură de metilen, de trei ori. Extractele se usucă apoi pe sulfat de sodiu, filtrate și evaporate sub vacuum, pentru a se obține un reziduu care este purificat prin cromatografie, iar eluarea se face cu un amestec format din șase părți hexan și patru părți dietileter. O cantitate de 2,42 g, de amestec syn/anti de oxime (IX) se obține sub formă de lichid vâscos. O cantitate de 0,830 g (5,21 mmoli) din acest lichid vâscos, se dizolvă în 15 ml de toluen și apoi se adaugă sub formă de picături 24,5 moli de bishidrura de metoxietoxi sodiu-aluminiu la -40llC, sub curent de azot. Amestecul de reacție este menținut apoi sub agitare' la temperatura de -40C, timp de 30 min și Ia temperatura ambiantă timp de 4 h. după care se adaugă 0,5 ml apă, 0,5 ml soluție apoasă de hidroxid de sodiu și 1.5 ml apă. Cele două faze sunt separate. faza organică este uscată pe sulfat de sodiu, se filtrează prin celită și se evaporă în vacuum pentru a se obține, în acest fel, produsul brut care sesuspendă în tetraclorură de carbon. Se adaugă apoi 2,27 ml (16.3 mmoli) de trietilamină și 1.15 ml (6,24 mmoli) de anhidridă trifluoracetică în 10 ml tetraclorură de carbon, sub formă de picături, în vede rea obținerii unei suspensii la 0°C. în timp ce se menține sub agitare. După 3 h de agitare la 0°C, amestecul de reacție este diluat apoi cu clorură de metilen și se spală cu apă, cu o soluție apoasă de bisulfit de sodiu 8% concentrație și cu o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu 8% concentrație. Faza organică este uscată apoi pe sulfat de sodiu, se filtrează și se evaporă sub vacuum pentru a se obține un produs brut, care se purifică prin cromatografie. Se eluează. cu un amestec format din 15 părți metilen și o parte dietil eter, pentru a se obține compusul Xa (0.480 g. randament de 38%). Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară RMN; (CDCE„ delta δ): 1,10 (d, 3H, J=8Hz); 1,5-2.0 (m. 4H); 3,31 (s, 3H); 3,8-4,3 (m, 2H): 4. 6-4,8 (m, IH); 6,8 (s, IH). Eluarea se face cu un amestec format din 10 părți metilen și o parte dietil eter, pentru a se obține o cantitate de 0.480 g compus Xe, cu un randament de 38%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară RMN (CDC1, δ): 1,15 (d, 3H, J = 8Hz); 1,7-1,9 (m, 4H); 3,32 (s, 3H); 3.6-3,8 (m, 2H); 4,64,7 (m, IH); 6.8 (s.lH).
Exemplul 5. Prepararea compusului metil-2,3,4,6-tetradezoxi-4-trifluoracetamido-alfa-L-treohexoxipiranozida (Xa) și a compusului metil 2,3,4,6-tetradezoxi-4t rifl uorace ta m ido-alfa-L-e ri t ro - h exoxip i ranozida (Xe)
Un amestec format din 2 g (13,8 mmoli) de metil 2,3,6,tridezoxi-iz//a-Ltreo-hexoxipiranozida-4-uloza (VIII). 10,7 g (139 moli) de acetat de amoniu și 2,84 (45 mmoli) de cianoborohidrură de sodiu în 480 ml de metanol, este menținut sub agitare la temperatura ambiantă, timp de 48 h și apoi se tratează cu 240 ml soluție de acid acetic apos. 5% concentrație. După 10 min de agitare, soluția rezultantă se spală cu 400 ml cloroform. Faza apoasă este separată, ajustată la pH=8 prin adăugare de bicarbonat de sodiu și apoi se extrage de 7 ori cu 300 ml cloroform. Extractele se usucă apoi pe sulfit de sodiu, se filtrează și se evaporă sub vacuum, pentru a se obține un produs brut, care după tratare cu 5,8 ml anhidridă trifluoracetică, așa cum s-a descris în exemplul 4, se obțin compușii Xa și Xe, în cantități de 0,28 g și respectiv de 1,5 g.
Exemplul 6. Prepararea compusului metil-2,3,4,6-tetradez.oxi-4-aliloxicarboxamida-alfa-L-treoliexoxipiranoz.ida (Xla) și a compusului metil 2.3,6-tetradez.t>xi-4aliloxicarboxiamida-al/a-L-eritro-liexoxipiranozida (Xle)
Se utilizează o cantitate de 0.58 g (4 mmoli) amestec redus, obținut așa cum s-a descris în exemplul 4. care se dizolvă în 6 ml de tetrahidrofuran și se tratează la temperatura de 0°C, cu 0,55 ml piridină și 0,82 g (6,8 mmoli) de alilclorocarbonat, dizolvat în 12 ml de tetrahidrofuran, urmând ordinea de mai sus. Amestecul de reacție se agită timp de 6 h, la temperatura ambiantă, după care se adaugă apă și amestecul este extras de cinci ori cu câte 10 ml clorură de metilen. Extractele sunt uscate pe sulfat de sodiu, apoi se filtreză și se evaporă sub vacuum, pentru a se obține un reziduu care este purificat prin cromatografie. Prin eluare, cu un amestec format din 9 părți eter de petrol și o parte acetonă, se obțin succesiv compușii, respectiv Xla, în cantitate de 0,366 g. cu un randamenl de 40%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară RMN (200 MHz. CDC1, delta δ) are următoarele rezultate: 1,08 (d, J-65 Hz, 3H); 1.2-2,1 (m, 4H); 3,31 (s, 3H): 3.4-3,5 (m. 1H): 3,63 (d, 1H, J=IO,73); 4.02 (td, IH. Jn = IH); 5,9 (m, 1H) și compusul Xle, în cantitate de 0,395 g, cu un randament de 43 procente; analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară RMN (200 MHz, CDCI, δ) are următoarele rezultate: 1.08 (d,J=6.5 Hz, 3H); 1,4-1,9 (m, 4H); 3,31 (s. 3H); 3,4-3,5 (m. IH); 3,52 (qd. IH, JH.Mc=6,5 Hz, JHF =9,9 Hz); 4,46 (d, 1 H-J= 10.7 Hz); 4,54 (d, 2H, J=5,6 Hz); 4,63 (d, IH, J<lHz); 5,18 (dd, IH); 5,27 (dd, IH); 5,9 (m, IH).
Exemplul 7. Prepararea compusului 2,3, 4,6-tetradezoxi-4-trifluor-acetamidoa Ița -L-erit ro -hexoxi-pi ra noz.il-pa ra -nitrobenzoat (Iile, R2 = NHCOCF., X=para NO2-C6H4-COO)
Se utilizează un amestec format dintr-o cantitate de 150 mg de 2,3,4.6-tetradezoxi-4-trifluor-acetamido-<7//i:/-L-erito-hexoxipiranozidă (Xe). preparat așa cum s-a descris în exemplul 5, și 15 ml dintr-o soluție de acid acetic apoasa, de 207c concentrație, care se încălzește până la temperatura de 80*’C, timp de 10 h. Amestecul de reacție se evaporă sub vacuum, pentru a se obține compusul
2.3.4.6- tetradezoxi-4-trifluoroacetamidoL-eritro-hexoxi-piranozida (Xlle) sub forma unui produs solid de culoare albă, care este dizolvat apoi în 2,5 ml piridină și se tratează la temperatura de 0°C, cu 177 mg pczra-nitrobenzilclorură. Amestecul de reacție se agită apoi, timp de 2 h, la temperatura de 0C, după care se adaugă apă și amestecul este extras de 5 ori, cu câte 3 ml cloroform. Extractele sunt apoi spălate cu acid sulfuric 3N, cu apă și cu o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu 8% concentrație. Faza organică este apoi uscată pe sulfat de sodiu, filtrată și evaporată sub vacuum, pentru a se obține compusul Iile (200 mg, cu un randament de 85 procente), sub formă de lichid vâscos de culoare galbenă. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară RMN (60 MHz CDC1, delta δ) prezintă următoarele rezultate: 1,25 (d,J= 6 Hz, 3H); 1,9-2,2 (m. 4H); 3.6-4,0 (m, 2H); 6,0 (s, IH); 6,35 (m, IH); 8,2 (s, 4H).
Exemplul 8. Prepararea compusului 2,
3.4.6- tetradez.oxi-4-trifluoracetamido-alfa108792
L-t reo-hexoxipiranozil-paia-nit robeit-zoat (lila, R2 - NHCOCFt, X = para - NO2Cf,H4-COO)
Plecându-se de la compusul metil2,3,4-6-tetradezoxi-4-trifluoracetamidoid/h-L-treo-hexoxipiranozidă (Xa) preparat așa cum s-a descris în exemplul 4, compusul menționat este preparat prin procedeul descris în exemplul 7. Analiza cromatografică în strat subțire TLC pe plăci de Kieselgel (MERCK F 254). utilizându-se un sistem de solvent format din trei părți hexan și o parte acetat de etil, prezintă valoarea Rf = 0.43.
Exemplul 9. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-aliloxi carboxiamid a lfa- L-t re o - h ex oxi-piranozil-pa ra -nitrobenzoat (IH-a, R.-NHCOOCH ,CH=CH X - para-NO2-C6H4-COO)
Pentru obținerea acestui compus se utilizează un amestec format din 200 mg metil-2,3,4,6-tetradezoxi-4-aliloxicarboxiamida-ii//d-L-treo-hexoxipiranozida (XI), preparată așa cum s-a descris în exemplul 6 și 20 ml soluție apoasă de acid acetic, 20% concentrație, care se încălzește la temperatura de 80°C, timp de 2 h. Amestecul de reacție se evaporă sub vacuum pentru a se obține compusul
2.3.4.6- tetradezoxi-4-aliloxicarboxiamido-aZ/h-L-treo-hexoxipiranoza (XlIIa) sub forma unui lichid vâscos care se dizolvă în 4 ml piridină și apoi se tratează cu o cantitate de 120 mg paranitrobenzoilclorură. Amestecul de reacție se agită, timp de 2 h. la o temperatură de 0°C, la care se adaugă apă și amestecul este extras de 5 ori. în câte 4 ml cloroform. Extractele sunt apoi spălate cu acid sulfuric 3N, apă și o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu de 8% concentrație. Faza organică este uscată pe sulfat de sodiu și evaporată în vacuum, pentru a obține o cantitate de 260 mg din compusul III a. cu un randament de 81%. Analiza cromatografică în strat subțire TLC pe plăci de Kieselgel (Merck F 254), care utilizează ca sistem de solvenți 95 părți de diclormetan și 5 părți acetonă, prezintă valoare Rf de 0.40.
Exemplul 10. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-alil ox i-ca rboxiam i do alfa-L-erit ro - hexoxi -piranozil-para-nitrobenzoat (Iile, R2 = NHCOOCFLCH = CH,, X = para-NO2-CflH4-C00)
Plecându-se de la compusul metil-
2.3.4.6- tetradezoxi-4-aliloxi-carboxiamidarf//ii-L-eritro-hexoxipiranozida (Xle). preparat așa cum s-a descris în exemplul 6. compusul din titlu s-a obținut prin proce- deul descris în exemplul 9. Analiza cromatografică în strat subțire TLC pe plăci de Kieselgel (Merck F 254). utilizându-se sistemul de solvenți, format din 95 părți hexan și 5 părți acetat de etil. are valoarea 20 Rt=0,31.
Exemplul 11. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-trifluoracetamidoalfa-L-eritro-hexoxi-piranozilclorură (Iile, radicalul R2 este NHCOCFX este clor)
O soluție formată dintr-o cantitate de 210 mg de 2,3,4,6-tetradezoxi-4-trifluoroacetamido-ât//<2-L-eritro-hexoxi-piranozilprzra-nitrobenzoat (Iile. R, este NHCOCF,, X este para NO2-C6H4-C00), preparat 30 conform procedeului din exemplul 7, în 5 ml de diclorură de metilen anhidră, este saturată la temperatura de 0°C, cu acid clorhidric anhidru. După repaos până a doua zi, la temperatura de 0°C. precipitatul 35 de /2-cid nitrobenzoic format, este separat prin filtrare și soluția este evaporată sub vacuum, pentru a se obține astfel compusul din titlu, care este utilizat în reacția de cuplare, fără o purificare ulterioară.
Exemplul 12. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-trifluoracetamidoalfa-L-treo-hexoxi-piranozilclorura (lila, R2 este NHCOCF„ X este clor)
Plecându-se de la compusul 2,3.4,645 tetradezoxi-4-trifluoroacetamidă-L-treohexoxi-piran-ozil-/?ara-nitrobenzoat (lila,
R2 este NHCOCF,. X este para - NO2C6H4-COO). preparat așa cum s-a descris în exemplul 8, compusul, menționat mai sus, poate fi preparat prin procedeul utilizat în exemplul 11. 5
Exemplul 13. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-aliloxicarb oxia mi- do-L-treo-hexoxi-piranozilcloritra (lila, R2 este NHCOOCH2CH = CH2, X este clor) 10
Se folosește o soluție compusă dintr-o cantitate de 270 mg de 2,3.4.6-tetradezox i-4-alilox i carboxi amido-L-treo-hexoxipiranozil-pizra-nitrobenzoat (lila, radicalul R, este NHCOOCH2CH =. CH2. X 15 este piira-NO,-C6H4-COO). preparat conform procedeului descris la exemplul 9, în 6 ml de diclorura de metilen anhidră. care se saturează cu acid clorhidric anhidru. După menținere în repaos 20 până a doua zi, la temperatura de 0°C, precipitatul de p-acid nitrobenzoic format este îndepărtat prin filtrare și soluția este evaporată sub vacuum, pentru a se obține compusul din titlu, care este utilizat 25 apoi pentru reacția de cuplare, fără o purificare ulterioară.
Exemplul 14. Prepararea compusului
2.3.4.6- tetradezoxi-4-aliloxi carboxiamido-4-aliloxicarbamido-L-eritro-hexoxi- 30 piranosilclorura (Iile, R, este NHCOOCH2CH = CH2, X este clor)
Plecându-se de la compusul 2,3.4,6tetradezoxi-4-aliloxicarboxamido-L-eritrohexoxipiranozil-pariz-nitrobenzoat 35 (Iile, radicalul R, este NHCOOCH2CH = CH2. X este para-NO2-C6H4-COO), preparat conform cu exemplul 10, compusul menționat este obținut conform procedeului descris în exemplul 13. 40
Exemplul 15. Prepararea compusului
4-dimeloxi-8-fluor-3 ’-diamino-4-dez.oxi4'-epi-aminodaunorubicina clorhidrat (I, radicalul R este hidrogen, radicalul R, este hidrogen) 45
Se utilizează un amestec format dintr-o cantitate de 120 mg de 9-acetil-8-(8H)fluor-10-hidro-6,7 (7H), 9,11-tetrahidroxi5,12-naftacendiona (II. radicalul R! este hidrogen), preparat așa cum s-a descris în exemplul 3, din 240 mg de 2,3.4,6-tetradezoxi-4-trifluoracetamido-fl//h-L-eritro-hexapiranozil-para-nitrobenzoat (Iile, radicalul R, este NHCOCF,. X este p«?-«-NO,-C6H4COO), preparat așa cum s-a descris în exemplul 7, în 60 ml de diclocură de metilen uscata și 20 ml de eter dietilic și în prezenta unor site moleculare (4Â), la temperatura de 0C. care se tratează cu 0,225 ml de trimetilsiIiItriflat. Amestecul de reacție este apoi agitat, timp de 15 min. la temperatura de 0l,C și reacția este terminată prin adăugare de 266 mg de 1.8/2A(dimetilamino)-naftalină, după care se agită, timp de 10 min. Amestecul de reacție este filtrat pentru îndepărtarea precipitatului alb format și filtratul este evaporat sub vacuum, pentru a se obține un reziduu, care este purificat prin flash cromatografie. Eluarea se efectuează cu un amestec format din 95 părți clorură de metilen și 5 părți de acetonă, obținânduse compusul 4-dimetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-epi-trifluoracetamidodaunorubicina (IV, radicalul R, este hidrogen, radicalul R2 este NHCOCF,). în cantitate de 108 mg, cu un randament de 60%; analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară H-RMN: (200 MHz, CDCI, δ) are următoarele rezultate: 1,15 (d.J=8,Hz, 3H): 1,7-1,9 (m, 4H), 2,45 (s, 3H); 3,19 (d, J= 19 Hz. IH); 3.33 (dd, JH.F =3.6, J=19Hz IH); 3,6-3,8 (m. 2H); 3,98 (s. IH); 4,91 (dd, JHF=50 Hz. IH); 5,17 (dd, JH.F = 12 Hz, IH); 5,26 (m. 1H); 6,21 (bd, IH); 7,86 (m, 2H): 8,4 (m. 2H): 13,35 (s, IH); 13,36 (s, IH); o suspensie formată din 78 mg de derivat de N-trifluoracetil în 15 ml și șase subunități (15,6) de hidroxid de bariu 0,2M. care se agită timp de 2 h în atmosferă de azot, la temperatura camerei. Amestecul de reacție este apoi neutralizat cu bioxid de carbon și apoi extras cu cloroform, iar extractele sunt combinate și uscate pe sulfat de sodiu anhidru și concentrate la volum mic. Se adaugă acid clorhidric și dietileter, pentru a se obține compusul din titlu (I, radicalul R este hidrogen, radicalul R, este hidrogen), în cantitate de 56 mg, cu un randament de 80 procente. Analiza cromatografică în strat subțire TLC, pe plăci de Kieselgel (Merck F 254), utilizându-se un sistem de solvenți. format din 60 părți cloroform. 30 părți metanol și 10 părți apă, prezintă valoarea Rf de 0,45. Prin procedee analoage. se pot prepara următorii compuși: 4dimetoxi-8-fluor-3'-diamino-4'-dezoxi4’-aminodaunorubicina clorhidrat (I, radicalul R este hidrogen, radicalul Rj este hidrogen); analiza cromatografică în strat subțire TLC. pe plăci de Kieselgel (Merck F 254) și un sistem de solvent format din 65 părți cloroform, 30 părți metanol și 10 părți apă, are ca rezultat R,=0,47, iar analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară pentru derivatul de trifluoracetamido corespunzător, este raportată ca H-RMN: (200 MHz, CDCI,. delta 8): 3,17 (d. J= 19 Hz, IH, H-10 ax); 3,31 (dd, JH.F = 3,6, J= 19 Hz, 1H; H-10 e); 3.8-4,3 (m, 2H, H-4’, H-5’); 4,89 (dd. JH.,=50 Hz, IH, H-8);
5,25 (dd, JH.F =12 Hz. IH, H-7); 5,46 (m, IH. H-F): 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi4’-epi-aminodaunorubicina clorhidrat (1. radicalul R este hidrogen, radicalul R, este -OCH,); analiza cromatografică în strat subțire TLC pe plăci de Kieselgel (Merck F 254). utilizându-se un sistem de solvenți format din 65 părți cloroform. 30 părți metanol, 10 părți apă. are ca rezultat Rf=0,41; H -RMN pentru derivatul de trifluoracetamido corespunzător este raportat ca fiind H-RMN (200 MHz, CDCLj. δ): 3,17 (d. J=l9Hz, H-10 ax) 3,5 (dd, JH.,=3,6 Hz, J= 19 Hz,
IH. H-10 e); 4.10 (s, 3H, OCH.); compusul clorhidrat de 8-fluor-3’-diamino-4’dezoxi-4’-aminodaunorubicina (I, radicalul R este hidrogen, R, este -OCH.); 5 analiza cromatografică în strat subțire TLC. pe plăci de Kieselgel (Merck F 254), utilizează un sistem de solvenți, format din 65 părți de cloroform. 30 părți metanol și 10 părți apă, valoarea R, 10 fiind de 0.42; analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară pentru derivatul trifluoracetamido corespunzător, este: H - RMN (200 MHz. CDCI., δ): 3.15 (d. J= 19 Hz, IH, H-10 ax); 3.49 (dd. 15 JH1. = 3.6 Hz, J=19 Hz. IH, H-lOe); 4.08 (s. 3H, OCH,).
Exemplul 16. Prepararea clorhidratului de 4-diinetoxi-8-fluor-3 '-diamino-4'dezoxi-4'-aminodaunorubicina (I, radica20 Iul R este hidrogen, radicalul R, este hidrogen)
Se utilizează un amestec format dintr-o cantitate de 200 mg de 9-acetil-8 (8H)fluor-10-hidro-6,7 (7H), 9,1 1-tetrahidroxi25 5,12-naftacendiona (II, radicalul Rj este hidrogen) preparată așa cum s-a descris în exemplul 3, din 157 mg de 2,3,4,6tetradezoxi-4-aliloxicarboxamido-Ltreohexopiranosulfclorura (lila, R este 30 NHCOOCH?-CH = CH2, X este clor), preparată așa cum s-a descris în exemplul 13, în 60 ml de diclorură de metilen uscată și în prezența sitelor moleculare (4Â), la temperatura de C, care apoi se 35 tratează cu o soluție formată din 134 mg trifluormetansulfonat de argint în 10 ml de dietileter. După o perioadă de timp de 45 min. se filtrează, pentru îndepărtarea precipitatului alb rezultat și soluția filtra40 tă este tratată cu o soluție apoasă saturată de carbonat acid de sodiu. Stratul organic este apoi separat și evaporat sub vacuum, pentru a se obține un reziduu, care este apoi purificat prin flash croma45 tografie. Eluarea se efectuează cu un amestec format din 95 părți diclorură de metilen și 5 părți acetonă, pentru a se obține astfel o cantitate de 160 mg de 4-dimetoxi-8-fluor-3-diamino-4’-dezoxi4’-aliloxicarboxamido (IV, R, este hidrogen, R2 este NHCOO CH2CH=CH2) cu un randament de 53 procente: analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară H-RMN (200 MHz, CDC1.. δ) are următoarele rezultate: 1,08 (d, J=6,5 Hz, 3H); 1.2-2.1 (m. 4H); 2.45 (s. 3H); 3,18 (dd. J=19 Hz, IH); 3.31 (dd, JH. 1=3,6 Hz. 19 Hz 1H>; 3.63 (bd, IH); 3,38-3,52 (m. IH); 4.02 (m. IH); 4,54 (d. 2H); 4.89 (dd. JH.t. = 50 Hz, IH); 5,15 (dd, H JHI = 12 Hz, IH); 5,215,27 (m, 3H); 5.9 (m. IH). Un amestec format dintr-o cantitate de 102 mg de derivat N-aliloxicarbonil; 4,4 mg de tetracis (trifenilfosfură) paladiu; 4.4 mg de trifenilfosfură și 44.5 mg de acid-2etilhexanoic în 15 ml de clorură de metilen anhidră. se agită la temperatura de 25C, timp de 21 h. Se adaugă apoi clorură de metilen. Faza organică este spălată cu o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu, 8% concentrație, apoi se usucă pe sulfat de sodiu anhidru și se evaporă sub vacuum. Reziduul este apoi luat cu o soluție apoasă de acid clorhidric (la /?H=3) și apoi este extras cu diclorură de metilen. Extractele combinate sunt uscate pe sulfat de sodiu anhidru și concentrate la volum mic. Se adaugă apoi acidul clorhidric și dietileter pentru a se obține o cantitate de 76 mg compus cu un randament de 81 procente (I, R este hidrogen. R, este hidrogen); analiza cromatografică în strat subțire TLC. pe plăci de Kieselgel (Merck F 254). utilizează un sistem de solvenți, format din 65 părți cloroform, 30 părți metanol, 10 părți apă; Rt = 0,48. Printr-un procedeu analog, se pot prepara următorii compuși: 4-dimetoxi8-fluor-3’ -diamino-4' -de zoxi-4’-epiaminodaunorubicina clorhidrat (I, R este hidrogen, R, este hidrogen); analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară pentru derivatul aliloxicarboxiamido corespunzător, este raportată astfel: H5 RMN (200 MHz, CDC1-, δ) are ca rezultate următoarele: 3,19 (d. J=19 Hz, IH, H-10 ax); 3.33 (dd. JH.F=3,6 Hz. J= 19 Hz, IH. H-10 e); 4.91 (dd, JH , = 50 Hz, IH. H-8); 5,14 (dd, JH.|; = 12,2Hz. IH, H-7); 10 5,18-5,27 (m, 3H. H-l -CH = CH2); clorhidratul de 8-fluor-3’-diamino-4'-dezoxi4'-epiaminodaunorubicină (I, radicalul R este hidrogen, radicalul R, este OCH.); analiza spectroscopică de rezonanță 15 magnetică nucleară H-RMN. pentru derivatul aliloxicarboxiamido corespunzător. este raportată astfel: H-RMN (200 MHz, CDCI„ δ): 3,19 (d. J = 19 Hz. IH. H-10 ax); 3.48 (dd, JH.,: = 3,6 Hz, J = 19 20 Hz, IH, H-10 e); 4,10 (s. 3H. OCH,);
clorhidratul de 8-fluor-3’-diamino-4’dezoxi-4’-aminodaunorubicina (I, radicalul R este hidrogen, radicalul R) este OCH.); analiza spectroscopică de rezo25 nanță magnetică nucleară H-RMN pentru derivatul alilcarboxiamido corespunzător este: H-RMN (200 MHz, CDC1., δ) are următoarele rezultate: 3.17 (d, J = 19 Hz, IH, H-10 ax); 3,52 (dd, JH.F = 3,6, J = 30 19 Hz, IH, H-10 e); 4,08 (s, 3H. OCH.).
Exemplul 17. Prepararea compusului clorhidrat de 4-dimetoxi-8-fluor-3 ’-diamino-4 ’-dezoxi-4’-epi-aminodexoruhicina (/, R este hidroxil OH și R, este H hidrogen) 35 Conform procedeului descris în literatura de specialitate, o soluție formată din 100 mg clorhidrat de 4-dimetoxi-8-fluor3’-diamino-4’-dezoxi-4‘-epiaminodauno rubicină (IV, R, este hidrogen, R, este 40 NH2) preparată așa cum s-a descris în exemplul 16, în 2,5 ml de metanol anhidru și 5 ml de dioxan, se tratează sub agitare, cu o soluție formată din 490 mg brom în 5 ml diclorură de metilen, pentru 45 a se obține 14-brom-4-dimetoxi-8-fluor3 ’-diamino-4’-dezoxi-4’-epidaunorubici na
brută, care se dizolvă într-un amestec format din 5 ml acetonă și 1 ml apă. și care se tratează apoi cu 150 mg de format de sodiu. Amestecul de reacție se agită apoi la temperatura camerei, timp de 36 h, după care, se adaugă apă și se extrage cu clorură de metilen. Faza apoasă este adusă peste 3 ml de soluție apoasă de carbonat acid de sodiu, 3% concentrație, și apoi se extrage cu diclorură de metilen. Extractele organice combinate sunt uscate pe sulfat de sodiu anhidru concentrate sub vacuum la volum redus și tratate cu clorură de hidrogen metanolică (la /?H = 3.5) și cu dielileter, pentru a se obține compusul în cantitate de 77 mg. cu randament de 75% (1, radicalul R, este hidrogen, radicalul R este hidroxil OH); analiza cromatografică în strat subțire TLC, pe plăci de Kieselgel (Merck F 254) utilizându-se un sistem de solvenți, format din 65 părți de cloroform, 30 părți de metanol și 10 părți apă. are ca rezultat Rf = 0,31. Printr-un procedeu analog, dar plecând de la derivații corespunzători de daunorubicină (I, R este hidrogen, R, este hidrogen sau OCH,), se pot prepara următorii compuși: 4-dimetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’dezoxi-4’-aminodoxorubicină clorhidrat (I, R este hidroxi OH, radicalul R, este hidrogen): analiza cromatografică în strat subțire TLC, pe plăci de Kieselgel (Merck F 254), utilizându-se un sistem de solvenți format din 65 părți cloroform, 30 părți metanol. 10 părți apă, are ca rezultat Rf = 0,34; clorhidratul de 8fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4'-aminodexorubicina (I, R este hidroxil OH, radicalul 5 R, este COH.); analiza cromatografică în strat subținre TLC. pe plăci de Kieselgel (Merck F 254), utilizează ca sistem de solvenți un amestec, format din 65 părți cloroform, 30 părți metanol. 10 părți 10 apă: valoarea R, este de 0,29; clorhidratul de 8-fluor-3’-diamino-4’-dezoxi-4’-epiaminodoxorubicina (I, R este hidroxil, R, este OCH,); analiza cromatografică în strat subțire TLC, pe plăci de Kieselgel 15 (Merck F 254), utilizează ca sistem de solvenți 65 părți cloroform. 30 părți metanol și 10 părți apă; valoarea Rt este 0,27. Pentru prepararea unei compoziții farmaceutice, convenabile pentru utilizare 20 terapeutică, o cantitate corespunzătoare din principiul activ poate fi de exemplu dizolvată în apă bidistilată pentru utilizare injectabilă, până la o concentrație de la I la 10 mg/ml. Soluția astfel obținută 25 poate fi apoi liofilizată după adausul de vehicul corespunzător (cum ar fi de exemplu manitol sau lactoză), fie cu sau fără conservanți corespunzători și apoi se împarte în fiolele sterile, gata de utili30 zare ulterioară.

Claims (45)

Revendicări
1. Derivați de 8-fluoroantraciclinglico35 zide, caracterizați prin aceea că au formula generală I:
(I) în care:
— radicalul R este hidrogen, hidroxil, OR’;
— radicalul R, este hidrogen, hidroxil, OCH3;
— radicalul R”este CHO—COCH, sau un radical acil derivat de la un acid carboxilic, care conține până la 6 atomi de carbon; iar — radicalul ---NH, astfel notat, arată că substituentul amino poate fi în configurație axială sau ecuatorială: precum și sărurile de adiție ale acestor compuși, accepabile din punct de vedere farmaceutic.
2. Derivați de S-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării I. caracterizați prin aceea că pot fi 4-demetoxi-8fluor-3’-deamino-4’-deoxi-4’-aminodaunorubicina sau clorhidratul corespunzător.
3. Derivați de 8-fluoarantraciclinglicozide, conform revendicării 1. caracterizat prin aceea că pot fi 4-demetoxi-8-fluor-3’-diamino-4’ -deoxi-4’-epiaminodaunorubicina sau clorhidratul corespunzător.
4. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării 1. caracterizați prin aceea că pot fi 8-fluor-3’deamino-4’-deoxi-4’-aminodaunorubicina sau clorhidratul corespunzător.
5 în faza (e) fiecare epimer 1-hidroxi cu formulele Xlla și Xlle sau XlIIa și Xllle cu clorură de p-nitrobenzoil, în piridină sau dimetilformaldehidă sau dimetilsulfoxid, în prezența unei baze organice, 10 pentru a se obține epimerii cu formula lila și Iile. în care X este o grupare pnitrobenzoiloxi. iar radicalul R2 este definit ca mai sus.
5 rubicina sau clorhidratul corespunzător.
5. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării I, caracterizați prin aceea că pot fi 8-fluor-3’deamino-4’-deoxi-4’-epiaminodaunorubicina sau clorhidratul corespunzător.
6. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide. conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că pot fi 4-demetoxi-8fluor-3’-deamino-4’-deoxi-4’-aminodoxo-
7. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide. conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că pot fi 4-demetoxi-8fluor-3’-deamino-4’-deoxi-4’-epiaminodo-
8. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării 1. caracterizați prin aceea că pot fi 8-fIuor-3’-deamino4’-deoxi-4'-aminodoxorubicina sau clor-
9. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide. conform revendicării 1. caracterizați prin aceea că pot fi 8-fluor-3 deamino-4’-deoxi-4’-epiaminodoxorubi-
10 formula IX:
b) apoi, după protejarea grupării amino, formate cu o grupare trifluoracetil. se reduce acest amestec după care se un amestec de oxime sin- și anti-, cu (IX) separă epimerii 4-N-trifluoracetilați cu formulele Xa și Xe:
(Xa) sau dacă se preferă, se protejează gruparea amino cu o grupare aliloxicarbo- 15 nil, după care se separă epimerii 4-N- (Xla) (Xle)
c) ca o alternativă la reacția de mai sus, metil-2, 3. 6-trideoxi-oc-L-glicerohexoxipiranozidă-4-uloza cu formula
VIII, reacționează cu un agent de reducere, în prezența sărurilor de amoniu, protejându-se astfel gruparea amino for108792
d) convertirea fiecărui epimer Xa și Xe în derivatul hidroxi corespunzător cu mată, cu o grupare trifluoracetil sau dacă se preferă cu o grupare aliloxicarbonil și separarea epimerilor cu formula Xa și Xe sau Xla și Xle, apoi formulele Xlla și Xlle:
sau, dacă se preferă, convertirea epimerilor Xla și Xle în derivații l-hidroxi corespunzători, având formulele XlIIa și
XlIIe:
e) convertirea derivaților l-hidroxi menționați, cu formulele Xlla și Xlle sau XlIIa și XlIIe în compușii corespunzători cu formulele lila și Iile, în 1 care X este clor, iar radicalul R, este definit în revendicarea 12, sau dacă se preferă convertirea derivaților l-hidroxi, menționați cu formulele Xlla și Xlle sau XlIIa și XlIIe în compușii 1 corespunzători cu formulele lila și Iile, în care X este o grupare /?-nitrobenzoiloxi și radicalul R-, este definit ca în revendicarea 12.
10. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că pot fi 8-fluor-3-deami no-4’-deoxi-4’-aminocarminom ici na
10 xorubicina sau clorhidratul corespunzător.
11. Derivați de 8-fluorantraciclinglicozide, conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că pot fi 8-fluor-3’deamino-4’-deoxi-4’-amino-4’-epicarmi-
12, 25 ... 29. caracterizat prin aceea că, în faza (e) se tratează fiecare derivat epimeric I-hidroxi cu formulele Xlla și Xlle sau XlIIa și Xllle. inițial cu acid trifluoracetic, la temperatura de 0C, până a doua zi. apoi cu acid clorhidric gazos. pentru a obține epimerii cu formulele lila și Iile, în care X este clor, iar radicalul R2 este definit ca mai sus.
12 și 25. caracterizat prin aceea că, în faza c reducerea se efectuează cu cianoborohidrură de sodiu în prezență de acetat de amoniu sau clorură de amoniu în tetrahidrofuran. dietileter, etanol sau 3 metanol, la o temperatură cuprinsă între
12, caracterizat prin aceea că, compuși cu formula lila și Iile se prepară prin:
a) reacția compusului metil-2,3,6-trideoxi-a-L-glicero-hexoxipiranozida-4uloza cu formula VIII:
cu hidroxilamină sau o sare de adiție acidă a acestui compus, pentru a forma
12, 21...23, caracterizat prin aceea că, 5 fluorhidroxicetona cu formula VII, dizolvată în tetraclorura de carbon, se tratează cu brom, la temperatura de reflux. în prezența unui inițiator radicalic, după care se dizolvă în apă.
12. 21 și 22, caracterizat prin aceea că, deschiderea ciclului oxiranic al epoxiceto108792 nei cu formula VII se efectuează prin complecșii de acid fluorhidric-piridină, în mediu de piridină.
12 și 21, caracterizat prin aceea că, epoxialcoolul cu formula V se oxidează în prezența dimetilsulfoxidului sau complecșilor de crom-piridină.
12.. .19, caracterizat prin aceea că, glicozida cu formula (1), în care radicalul R este OH, este izolată în faza (iv) sub formă de clorhidrat.
12.. .18, caracterizat prin aceea că, hidroliza în faza (iii) este realizată cu formiat de sodiu.
12.. .17. caracterizat prin aceea că, glicozida cu formula (I). în care rădică- 15 Iul R este hidrogen, este izolată la faza
0 OII qX
Ri 0 011 (ii) sub formă de clorhidrat.
12.. . 15. caracterizat prin aceea că. gruparea N-aliloxicarbonil se îndepăr- 10 tează prin acțiunea complecșilor organici dc nichel sau paladiu.
12 ... 15. caracterizat prin aceea că, 5 gruparea N-trifluoracetil este îndepărtată prin hidroliza alcalină, blândă.
12. Procedeu de preparare a derivaților de 8-fluorantraciclinglicozide având formula generală 1, caracterizat prin aceea că se supune:
13. Procedeu conform revendicării 12, caracterizat prin aceea că, faza (i) este realizată în prezența unui agent - de condensare, ca triftalatul de argint, percloratul de argint, amestecul de oxid de mercur și bromură de mercur, trimetilsi1 iltriftalat, acid p-toluensulfonic, acid trifluoracetic, halogenuri de bor, tetraclorură de staniu, tetraclorură de titan sau rășini acide de tip Amberlit.
14. Procedeu conform revendicărilor 12 și 13. caracterizat prin aceea că, derivatul de 8-fluorantraciclinonă cu formula II este dizolvat într-un solvent organic inert și condensarea este efectuată în prezența unei site moleculare, ca agent de deshidratare.
15. Procedeu conform revendicărilor 12 ... 14, caracterizat prin aceea că, în timpul reacției de condensare se adaugă piridină, colidină, N,N-dimetilaminopiridină, trietilamină sau un material spongios protonizat.
15 hidratul corespunzător.
16. Procedeu conform revendicărilor
17. Procedeu conform revendicărilor
18. Procedeu conform revendicărilor
19. Procedeu conform revendicărilor
-20 și 20°C.
20 punzătoare, cu formula generală VII:
(VII) care se transformă în 8-fluorantraciclinona cu formula II. corespunzătoare, prin bromurare și solvoliză. iar dacă se preferă, cu protecția grupării cetonice. 25
20. Procedeu conform revendicărilor
20 cina sau clorhidratul corespunzător.
21. Procedeu conform revendicării 12, caracterizat prin aceea că, 8-fluorantaciclinona cu formula (II), în care radicalul R, este definit ca în revendicarea I, se prepară prin oxidarea epoxialcoolului cu formula V:
OH (V) în care radicalul R, este definit ca mai sus. rezultând epoxicetona corespunzătoare, cu formula generală VI:
(VI) în care radicalul R, este definit ca mai sus. și care se aduce în reacție cu un compus generator de fluor nucleofilic, obținându-se fluorhidroxicetona cores
22. Procedeu conform revendicărilor
23. Procedeu conform revendicărilor
24. Procedeu conform revendicărilor
25. Procedeu conform revendicărilor
25 sau clorhidratul corespunzător.
26. Procedeu conform revendicărilor 2 12 și 25, caracterizat prin aceea că. în faza b reducerea este realizată cu bor în tetrahidrofuran. toluen sau dioxan, la o temperatură cuprinsă între -20 și 20°C.
27. Procedeu conform revendicărilor 2
28. Procedeu conform revendicărilor 12. 25 ... 27, caracterizat prin aceea că, amestecul redus obținut, se aduce în reacție cu anhidridă trifluoracetică în tetraclorură de carbon sau dietileter, în prezența unei baze organice, pentru a se obține un amestec format din derivați Ntrifluoracetilați, care după separarea cromatografică conduc la obținerea compușilor cu formulele Xa și Xe.
29. Procedeu conform revendicărilor 12. 25 ... 27. caracterizat prin aceea că, amestecul redus se supune reacției cu alilcarbonat în tetrahidrofuran, în prezența piridinei, trietilaminei, la o temperatură între -20 și 20°C, pentru a se obține un amestec format din derivații de Nal i loxi-carboni Iați. care după separarea cromatografică conduc la obținerea compușilor cu formulele Xla și Xle.
30. Procedeu conform revendicărilor 12. 25 ... 29, caracterizat prin aceea că. faza (d) este condusă prin încălzirea fiecărui epimer metilglicozidic cu for mula Xa și Xe sau Xla și Xle, cu soluție apoasă 5...30% de acid acetic, acid trifluoracetic sau acid clorhidric, pentru a se obține derivații epimerului 1-hidroxi cu formulele Xlla și Xllle sau XlIIa și Xllle.
30 nomicina sau clorhidratul corespunzător.
31. Procedeu conform revendicărilor
32. Procedeu conform revendicărilor 12, 25 ... 30, caracterizat prin aceea că,
33. Compus intermediar, caracterizat 15 prin aceea că, are formula generală II:
(H) în care radicalul R, este definit conform revendicării I.
34. Compus intermediar, caracterizat prin aceea că are formula generală VI, în care radicalul R, este definit conform revendicării 1.
0 OH 0 A X Ά i 1 1 1 V xA R, 0 1 OH 35. Compus intermediar, caracteri- VII: zat prin aceea că are formula generală 20
(VI) (VII) în care radicalul R, este definit ca în revendicarea 1.
35 i) condensării, în prezența unui agent de condensare. 8-fluorantraciclinona cu formula generală II:
(H.) la lila sau cu un compus cu formula
Iile:
în care radicalul R, este definit ca în revendicarea I, cu un compus cu formu108792 (III a) (ΠΙ e) în care X este clor sau //-nitrobenzoiloxi și radicalul R2 este o trifluoracetamidă sau o grupă aliloxicarboxiamidă. pentru a obține glicozida protejată la atomul de azot, având formula generală IV:
(IV) în care radicalii R, și R2 sunt definiți mai sus si semnul ( ——) arată că sub- 5 stituentul R2 se află în configurație axială sau ecuatorială și se poate înlătura gruparea de protecție trifluoracetil, sau, dacă se preferă, gruparea aliloxicarbonil, pentru a se forma derivații de 10 8-fluorantraciclinglicozide cu formula I, în care radicalul R este hidrogen iar R, este defint mai sus;
ii) iar dacă se dorește, se poate converti glicozida cu formula I, în care R 15 este hidrogen iar R, este definit mai sus. într-o sare a ei, acceptabilă din punct de vedere farmaceutic. într-un mod cunoscut;
iii) sau. dacă se dorește, se bromu- 20 rează această glicozidă cu formula I, în care radicalul R este hidrogen, iar radicalul R, este definit mai sus, sau o sare a acestui compus, acceptabilă din punct de vedere farmaceutic, și se hi- 25 drolizează derivatul 14-brom rezultat, pentru a se obține glicozida corespunzătoare cu formula I, în care radicalul
R este OH. sau iv) dacă se preferă, se convertește glicozida cu formula (I). în care R este hidroxil, într-o sare accepabilă din punct de vedere farmaceutic.
36. Compus intermediar, caracterizat prin aceea că are formula generală lila sau Iile:
(HI «) (HI Μ în care X este clor sau p-nitrobenzoiloxi, iar radicalul R2 este trifluoracetamidă sau aliloxicarboxamidă.
37. Compus intermediar, conform revendicării 36. caracterizat prin aceea că. are formula lila. în care X este clor, iar radicalul R, este o grupare trifluoracetamidă.
38. Compus intermediar, conform revendicării 36. caracterizat prin aceea că are formula Iile. în care X este clor, iar R, este o grupare trifluoracetamidă.
39. Compus intermediar, conform revendicării 36. caracterizat prin aceea că are formula lila. în care X este p-nitrobenzoiloxi, iar R, este o grupare trifluoracetamidă.
40. Compus intermediar, conform revendicării 36, caracterizat prin aceea că are formula Iile, în care X este p-nitrobenzoiloxi. iar R, este o grupare trifluoracetamidă.
41. Compus intermediar, conform revendicării 36, caracterizat prin aceea că are formula lila, în care X este clor, iar R, este o grupare aliloxicarboxamidă.
42. Compus intermediar, conform revendicării 36. caracterizat prin aceea că are formula Iile, în care X este clor, iar R, este o grupare aliloxicarboxamidă.
43. Compus intermediar, conform revendicării 36, caracterizat prin aceea că are formula lila, în care este X este p-nitrobenzoiloxi. iar R2 este o grupare aliloxicarboxamidă.
44. Compus intermediar, conform revendicării 36, caracterizat prin aceea că are formula Iile. în care X este pnitrobenzoiloxi, iar R, este o grupare aliloxicarboxamidă.
45. Compus intermediar, caracterizat prin aceea că are formula Xa:
RO147541A 1990-05-14 1991-05-14 Derivati de 8-fluoroantraciclinglicozide, procedeu de preparare a acestora si compusi intermediari RO108792B1 (ro)

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
IT20300A IT1241927B (it) 1990-05-14 1990-05-14 3'-deamino-4'-deossi-4'-amino-8-fluoroantra- cicline processi per la loro preparazione e composizioni farmaceutiche che le contengono

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO108792B1 true RO108792B1 (ro) 1994-08-30

Family

ID=11165542

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO147541A RO108792B1 (ro) 1990-05-14 1991-05-14 Derivati de 8-fluoroantraciclinglicozide, procedeu de preparare a acestora si compusi intermediari

Country Status (30)

Country Link
US (1) US5807835A (ro)
EP (1) EP0457215B1 (ro)
JP (1) JPH04226972A (ro)
KR (1) KR910020025A (ro)
CN (1) CN1031192C (ro)
AT (1) ATE133177T1 (ro)
AU (1) AU638574B2 (ro)
BR (1) BR9101973A (ro)
CA (1) CA2042463A1 (ro)
CS (1) CS135891A3 (ro)
DE (1) DE69116423T2 (ro)
DK (1) DK0457215T3 (ro)
ES (1) ES2084724T3 (ro)
FI (1) FI912269A7 (ro)
GR (1) GR3018716T3 (ro)
HU (1) HU209458B (ro)
IE (1) IE911634A1 (ro)
IL (1) IL98117A0 (ro)
IT (1) IT1241927B (ro)
MA (1) MA22153A1 (ro)
MX (1) MX25747A (ro)
NO (1) NO174963C (ro)
PL (1) PL290236A1 (ro)
PT (1) PT97663B (ro)
RO (1) RO108792B1 (ro)
RU (1) RU2095365C1 (ro)
TN (1) TNSN91036A1 (ro)
TW (1) TW228524B (ro)
YU (1) YU83691A (ro)
ZA (1) ZA913644B (ro)

Families Citing this family (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
IT1262565B (it) * 1993-09-30 1996-07-04 Menarini Farma Ind Disaccaridi di antracicline, loro processi di preparazione e composizioni farmaceutiche che li contengono.
US6143864A (en) * 1994-06-28 2000-11-07 Merck & Co., Inc. Peptides
IT1271689B (it) * 1994-08-04 1997-06-04 Menarini Farma Ind 8-fluoro-antracicline, loro processi di preparazione e composizioni farmaceutiche che le contengono
US8357785B2 (en) * 2008-01-08 2013-01-22 Solux Corporation Method of aralkylation of 4′-hydroxyl group of anthracylins
CN104098628B (zh) * 2014-07-31 2017-07-18 大连大学 一类n‑三氟乙酰柔红霉素的硒代衍生物,其制备方法及应用

Family Cites Families (3)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4663445A (en) * 1985-03-20 1987-05-05 The Ohio State Research Foundation 1-fluoro, 4-fluoro, and 1,4-difluoro-2'-halo anthracycline antibiotics
GB8803076D0 (en) * 1988-02-10 1988-03-09 Erba Carlo Spa 3'-deamino-4'-deoxy-4'-amino anthracyclines
GB8902709D0 (en) * 1989-02-07 1989-03-30 Erba Carlo Spa New 4'-epi-4'-amino anthracyclines

Also Published As

Publication number Publication date
HUT57227A (en) 1991-11-28
GR3018716T3 (en) 1996-04-30
DE69116423D1 (de) 1996-02-29
ATE133177T1 (de) 1996-02-15
RU2095365C1 (ru) 1997-11-10
NO174963B (no) 1994-05-02
EP0457215B1 (en) 1996-01-17
AU7649391A (en) 1991-11-14
HU209458B (en) 1994-06-28
NO174963C (no) 1994-08-10
MA22153A1 (fr) 1991-12-31
JPH04226972A (ja) 1992-08-17
US5807835A (en) 1998-09-15
KR910020025A (ko) 1991-12-19
MX25747A (es) 1994-03-31
PL290236A1 (en) 1992-07-27
IT9020300A0 (it) 1990-05-14
NO911798L (no) 1991-11-15
YU83691A (sh) 1994-01-20
TW228524B (ro) 1994-08-21
CS135891A3 (en) 1992-02-19
NO911798D0 (no) 1991-05-08
FI912269A0 (fi) 1991-05-10
FI912269A7 (fi) 1991-11-15
IL98117A0 (en) 1992-06-21
BR9101973A (pt) 1991-12-24
IT9020300A1 (it) 1991-11-14
CN1056500A (zh) 1991-11-27
IE911634A1 (en) 1991-11-20
PT97663A (pt) 1992-03-31
ES2084724T3 (es) 1996-05-16
AU638574B2 (en) 1993-07-01
CA2042463A1 (en) 1991-11-15
CN1031192C (zh) 1996-03-06
DE69116423T2 (de) 1996-06-27
PT97663B (pt) 1998-09-30
DK0457215T3 (da) 1996-06-10
IT1241927B (it) 1994-02-01
TNSN91036A1 (fr) 1992-10-25
EP0457215A1 (en) 1991-11-21
ZA913644B (en) 1992-02-26

Similar Documents

Publication Publication Date Title
JP2651414B2 (ja) 4−デメントキシ−4−アミノ−アントラサイクリン類
US4107423A (en) Process for preparing daunomycin and analogues thereof
JPS6328078B2 (ro)
US4188377A (en) Carminomycin derivatives, their preparation and use
JPS6345293A (ja) シアロシルセラミド類及びその製造方法
JP2516769B2 (ja) 新規なアントラサイクリン
RO108792B1 (ro) Derivati de 8-fluoroantraciclinglicozide, procedeu de preparare a acestora si compusi intermediari
JPS6328077B2 (ro)
EP0199920B1 (en) New antitumor anthracyclines
CA1202966A (en) Aminoglycosides and use thereof
US4199571A (en) Substituted anthracyclines, their preparation and use
KR940004075B1 (ko) 신규 안트라사이클린 유도체 및 항종양제 및 이들의 제조법
JPS63141992A (ja) 新規なアンスラサイクリン誘導体およびその製造法
HU196821B (en) Process for producing 6-deoxy-antracyclin-glycoside derivatives
JPH0778073B2 (ja) ニトロアントラサイクリン、その製造方法およびその使用
US4496485A (en) Asymmetric 7-O-(substituted acetyl)-4-demethoxydaunomycinones
HRP950436A2 (en) 8-fluoro-anthracyclines, processes for their preparation and pharmaceutical compositions containing them
CA1091657A (en) New antitumor agent 9-deacetyl-9 ethylene oxyde daunorubicin hydrochloride
JPH0784403B2 (ja) 新規イノソース誘導体
JPH04290891A (ja) 新規なアンスラサイクリン系化合物
EP0707011A1 (en) Sterol compound
JPS63250395A (ja) 新規なアントラサイクリングリコシド類及びその製法
JPS62228039A (ja) 13−メチル−13−ジヒドロダウノマイシノン誘導体
JPH02196779A (ja) 新規な4―デオキシダウノサミン・アナローグ、その調製方法、該アナローグを用いて得られるアントラサイクリン、並びに、かかるアントラサイクリンの薬剤としての使用
JPH06107669A (ja) ベンゾフロイソオキサゾール誘導体