MD1247Y - Metodă de tratament al herniei inghinale gigante recidivante - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la chirurgie şi poate fi aplicată pentru tratamentul herniilor inghinale gigante recidivante.Esenţa metodei constă în aceea că cu 24...48 ore înainte de utilizare se separă o suspensie de celule mononucleare din sângele pacientului, care conţine 3×107 celule/ml, de asemenea de la pacient, cu 2...3 ore înainte de procedură, se prelevă 30...40 ml de sânge, care se centrifughează timp de 8...12 min la 3000...3500 rot./min cu obţinerea unui cheag fibrinic îmbogăţit cu trombocite. După care se efectuează intervenţia, care constă în aceea că se efectuează o excizie în formă de arc а pielii şi ţesutului subcutanat mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează. După înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi se aplică o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculoaponevrotic, care se suturează de marginile musculare. Suspensia obţinută se administrează în stratul muscular la o distanţă de 1 cm de la marginile plăgii în cantitate de 5...15 ml, iar pe plasă se aplică cheagul fibrinic menţionat, după care se suturează ţesutul subcutanat şi tegumentele.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la chirurgie şi poate fi aplicată pentru tratamentul herniilor inghinale gigante recidivante.

Este cunoscută metoda de autodermoplastie a herniilor inghinale recidivante, care constă în aceea că se efectuează o excizie a pielii şi a ţesutului subcutanat în formă de arc mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează. După înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi se pregăteşte un lambou autodermal după metoda Ianov, care se suturează superior de aponevroza muşchiului oblic intern, medial şi inferior de ligamentul Jimbernati (pectinial) şi de ţesuturile cicatriciale restante ale ligamentului inghinal. După aplicarea lamboului se readuce funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, apoi deasupra lor se aplică dublicatura la peretele anterior al canalului inghinal. Suturarea plăgii se efectuează pe straturi [1].

Este cunoscută metoda de autodermoplastie a herniilor inghinale recidivante, care constă în aceea că se efectuează o excizie în formă de arc а pielii şi a ţesutului subcutanat mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică în sus funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează. După înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi se pregăteşte un lambou autodermal, care se suturează superior de aponevroza muşchiului oblic intern al abdomenului, medial şi inferior de ligamentul Gimbernati (pectineal) şi de ţesuturile cicatriciale restante ale ligamentului inghinal. Totodată, în partea laterală a canalului inghinal, lamboul se suturează de spina iliacă anterosuperioară, iar din marginea laterală a lamboului se modelează un nou inel inghinal intern. După aplicarea lamboului se readuce funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului şi se efectuează dublicatura peretelui anterior al canalului inghinal, apoi se suturează pielea şi ţesutul subcutanat [2].

Dezavantajele metodelor menţionate constau în aceea că nu are loc plastia eficientă a peretelui posterior, în special a părţii laterale a canalului, şi provoacă apariţia recidivelor, în special la herniile inghinale indirecte.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode de plastie eficientă a canalului inghinal, care ar face posibilă evitarea apariţiei recidivelor, stimularea dezvoltării ţesutului regenerativ cu suplinirea deficitului de ţesut, de asemenea, având efect antiinflamator devine posibilă profilaxia proceselor septice în plaga postoperatorie, care este la fel o cauză a apariţiei recidivelor.

Esenţa metodei constă în aceea că cu 24...48 ore înainte de utilizare se separă o suspensie de celule mononucleare din sângele pacientului, care conţine 3×107 celule/ml, de asemenea de la pacient, cu 2...3 ore înainte de procedură, se prelevă 30...40 ml de sânge, care se centrifughează timp de 8...12 min la 3000...3500 rot./min cu obţinerea unui cheag fibrinic îmbogăţit cu trombocite. După care se efectuează intervenţia, care constă în aceea că se efectuează o excizie în formă de arc а pielii şi ţesutului subcutanat mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează. După înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi se aplică o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculoaponevrotic, care se suturează de marginile musculare. Suspensia obţinută se administrează în stratul muscular la o distanţă de 1 cm de la marginile plăgii în cantitate de 5...15 ml, iar pe plasă se aplică cheagul fibrinic menţionat, după care se suturează ţesutul subcutanat şi tegumentele.

Rezultatul invenţiei constă în intensificarea proceselor regenerative cu stimularea apariţiei ţesutului de granulaţie, totodată datorită efectului antiinflamator devine posibilă o cicatrizare per primum a plăgii cu preîntâmpinarea apariţiei recidivelor.

Platelet Rich Fibrin (PRF) reprezintă o matrice fibrinică bogată în trombocite, care include în sine citokine, factori de creştere şi leucocite, având posibilitatea de a elimina substanţele menţionate un timp îndelungat. El poate fi utilizat sub formă de cheag sau membrană. Trombocitele pot secreta factori de creştere numai după formarea cheagului fibrinic, care îi conferă un potenţial terapeutic.

Produsul menţionat se pregăteşte în eprubete vacuumate cu un activator al plasmei, acestea pot fi eprubete din plastic cu un strat aplicat de SiO pe pereţii interni sau eprubete din sticlă fără adaos, deoarece sticla este un activator al plasmei sangvine. După care se centrifughează 30...40 ml de sânge, timp de 8...12 min cu 3000...3500 rot./min.

Apoi cheagul se amplasează într-o boxă (PRF-BOX) pentru scurgerea cheagurilor de fibrină. Scopul centrifugării este sedimentarea eritrocitelor. Principala condiţie este factorul g (RCF, acceleraţia centrifugă), care depinde de viteza de rotaţie şi de distanţa de la eprubetă până la axa centrală a centrifugii.

Pentru obţinerea PRF se începe centrifugarea la cel mult 1 min după prelevarea sângelui. Până la începerea centrifugării se amestecă bine sângele în eprubetă. Activatorul plasmei activează factorul 12, cu cât mai mare este concentraţia activatorului cu atât mai bine se amestecă sângele şi cu atât mai multă şi mai repede se formează trombina, care transformă fibrinogenul în fibrină.

În perioada de până la 7 zile după aplicarea cheagului fibrinic pe suprafaţa plăgii, din el se elimină următoarele:

- leucocite şi monocite ce se transformă în macrofage, celule care stimulează regenerarea ţesutului;

- VEGF - factorul de creştere a endoteliului (Vascular endothelial growth factor), care este o proteină de semnalizare, se elimină de celule pentru stimularea vasculogenezei şi angiogenezei;

- PDGF - factorul de creştere a trombocitelor (Platelet-derived growth factor) - proteină ca factor de creştere ce are importanţă pentru angiogeneză;

- TGF - beta-factor de creştere şi transformare (Transforming growth factor beta) - proteină care controlează proliferarea, diferenţierea celulară şi alte funcţii;

- proteine, care au importanţă în procesul de angiogeneză, stimulează regenerarea ţesuturilor;

- TSP - trombospondina este un inhibitor al angiogenezei, acţionând asupra adgeziei şi creşterii celulelor endoteliale;

- IGF-1 - factor de creştere de tip insulinic 1 - proteină din familia factorilor de creştere de tip insulinic.

Cultura de celule mononucleare conţine substanţe biologic active ce contribuie la activizarea reacţiilor imune, la intensificarea sintezei proteinelor şi a proceselor fermentative, precum şi la inhibarea reacţiei inflamatoare, la locul administrării suspensiei are loc ameliorarea microcirculaţiei, proliferarea ţesutului conjunctiv, intensificarea proceselor de resorbţie. Ca rezultat are loc un proces antiinflamator, reparativ şi regenerativ intens şi mai rapid, provocând diminuarea edemului şi prevenind dezvoltarea lui datorită ameliorării microcirculaţiei în ţesuturile plăgii.

Plasele abdominale nu sunt altceva decât ţesături din materiale sintetice inerte, bine tolerate de organismul uman. Pentru fabricarea lor sunt folosite: polipropilena (un polimer asemănător ca aspect cu nailonul), poliesterul sau polietilentereftalatul, politetrafluoroetilena. Materialul cel mai folosit în prezent pentru împletirea plaselor de hernie este polipropilena monofilament (PPMF) - ieftină, perfect tolerată de organism, uşoară, flexibilă, rezistentă la infecţii.

Metoda se realizează în modul următor: de la pacient, preliminar cu 24...48 ore, se prelevă 20...40 ml de sânge, la care se adaugă 20...100 UI de heparină la 1 ml de sânge. Din sânge se separă celulele mononucleare pe un gradient de densitate, se spală cu ser fiziologic steril, se includ în mediul de cultură (mediu Eagle, TC 199, RPMI 1640, etc.) şi se amplasează în termostat la temperatura de 37°C pentru 24...48 ore. După perioada de incubare cultura celulară se separă de mediul de cultură şi se amestecă, obţinându-se o suspensie în 5...15 ml de ser fiziologic steril. De asemenea se pregăteşte cheagul de fibrină, şi anume se prelevă 30...40 ml de sânge şi se centrifughează timp de 8...12 min la 3200 rot./min, apoi se scurge cheagul de fibrină bogat în trombocite. După aceasta se efectuează intervenţia, care constă în aceea că se efectuează excizia în formă de arc а pielii şi a ţesutului subcutanat, mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează. După înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi se aplică o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculoaponevrotic, care se suturează de marginile musculare. Suspensia obţinută, care conţine 3×107/ml de celule, se administrează în stratul muscular din jurul plastiei, la o distanţă de 1 cm de la marginile ei, în cantitate de 5...15 ml, după care pe plasa aplicată pentru plastia herniei se aplică cheagul fibrinic obţinut, ulterior se efectuează suturarea ţesutului subcutanat şi a tegumentelor.

Invenţia revendicată a fost utilizată pentru tratamentul herniilor inghinale directe şi indirecte gigante recidivante la 28 de pacienţi.

Exemplul 1

Bolnavul A., 34 ani, a fost internat în secţia chirurgie cu diagnoza de hernie inghinală gigantă recidivantă pe dreapta. Intervenţii de hernioplastie inghinală au fost efectuate de 3 ori. S-a efectuat pregătirea preoperatorie. După 2 zile de la internare a fost supus intervenţiei chirurgicale. Preliminar cu 24 ore, s-au prelevat 30 ml de sânge, la care s-au adăugat 100 UI de heparină la 1 ml de sânge. Din sânge au fost separate celulele mononucleare pe un gradient de densitate, spălate cu ser fiziologic steril şi incluse în mediul de cultură (mediu Eagle, TC 199, RPMI 1640, etc.), care a fost amplasat în termostat la temperatura de 37°C pentru 24 ore. După perioada de incubare cultura celulară s-a separat de mediul de cultură şi s-a amestecat, obţinându-se o suspensie în 10 ml de ser fiziologic steril. De asemenea s-a pregătit cheagul de fibrină, şi anume s-au prelevat 40 ml de sânge, s-au centrifugat timp de 10 min la 3200 rot./min, apoi s-a scurs cheagul de fibrină bogat în trombocite. După care s-a efectuat intervenţia chirurgicală, şi anume excizia în formă de arc а pielii şi ţesutului subcutanat, mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi s-a deschis canalul inghinal şi s-a ridicat funiculul spermatic, s-a mobilizat sacul hernial, s-a ligaturat la col şi s-a excizat. După înlăturarea sacului hernial s-a efectuat plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi s-a aplicat o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculo-aponevrotic, care s-a suturat de marginile muşchilor. Suspensia obţinută, care conţine 3×107/ml de celule, s-a administrat în stratul muscular din jurul plastiei, la o distanţă de 1 cm de la marginile ei, în cantitate de 10 ml, după care pe plasa pentru plastia herniei s-a aplicat cheagul fibrinic obţinut, ulterior s-a efectuat suturarea ţesutului subcutanat şi a tegumentelor.

Perioada postoperatorie a fost fără complicaţii, bolnavul a fost externat peste 5 zile în stare satisfăcătoare.

Exemplul 2

Bolnavul K., 53 ani, a fost internat în secţia chirurgie cu diagnosticul de hernie inghinală gigantă recidivantă multicamerală pe stânga. Intervenţii de hernioplastie inghinală au fost efectuate de 4 ori. A urmat pregătirea preoperatorie. După 2 zile de la internare a fost supus intervenţiei chirurgicale. Preliminar cu 24 ore, s-au prelevat 40 ml de sânge, la care s-au adăugat 100 UI de heparină la 1 ml de sânge. Din sânge au fost separate celulele mononucleare pe un gradient de densitate, spălate cu ser fiziologic steril şi incluse în mediul de cultură (mediu Eagle, TC 199, RPMI 1640, etc.), care a fost amplasat în termostat la temperatura de 37°C pentru 24 ore. După perioada de incubare cultura celulară s-a separat de mediul de cultură şi s-a amestecat, obţinându-se o suspensie în 10 ml de ser fiziologic steril. De asemenea s-a pregătit cheagul de fibrină, şi anume s-au prelevat 40 ml de sânge, s-au centrifugat timp de 10 min la 3200 rot./min, apoi s-a scurs cheagul de fibrină bogat în trombocite. După care s-a efectuat intervenţia chirurgicală, şi anume excizia în formă de arc а pielii şi ţesutului subcutanat, mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi s-a deschis canalul inghinal şi s-a ridicat funiculul spermatic, s-a mobilizat sacul hernial, s-a ligaturat la col şi s-a excizat. După înlăturarea sacului hernial s-a efectuat plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante. Apoi s-a aplicat o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculo-aponevrotic, care s-a suturat de marginile muşchilor. Suspensia obţinută, care conţine 3×107/ml de celule, s-a administrat în stratul muscular din jurul plastiei, la o distanţă de 1 cm de la marginile ei, în cantitate de 15 ml, după care pe plasa pentru plastia herniei s-a aplicat cheagul fibrinic obţinut, ulterior s-a efectuat suturarea ţesutului subcutanat şi a tegumentelor.

Perioada postoperatorie a fost fără complicaţii, bolnavul a fost externat peste 7 zile în stare satisfăcătoare.

1. Тимошин А.Д., Юрасов А.В., Шестаков А.Л., Федоров Д.А. Современные подходы к лечению паховых грыж, Отдел общей хирургии, РАМН, 2001

2. MD 2628 F1 2004.12.31

Claims (1)

1. Metodă de tratament al herniei inghinale gigante recidivante, care constă în aceea că, cu 24...48 ore înainte de utilizare, se separă o suspensie de celule mononucleare din sângele pacientului, care conţine 3×107 celule/ml, de asemenea de la pacient, cu 2...3 ore înainte de procedură, se prelevă 30...40 ml de sânge, care se centrifughează timp de 8...12 min la 3000...3500 rot./min cu obţinerea unui cheag fibrinic îmbogăţit cu trombocite, după care se efectuează intervenţia, care constă în aceea că se efectuează o excizie în formă de arc а pielii şi ţesutului subcutanat mai sus cu 1 cm şi paralel cu ligamentul inghinal, apoi se deschide canalul inghinal şi se ridică funiculul spermatic sau ligamentul rotund al uterului, se mobilizează sacul hernial, se ligaturează la col şi se excizează, după înlăturarea sacului hernial se efectuează plastia peretelui posterior al canalului inghinal cu ţesuturi locale restante, apoi se aplică o plasă din polipropilenă monofilament deasupra stratului musculoaponevrotic, care se suturează de marginile musculare, suspensia obţinută se administrează în stratul muscular la o distanţă de 1 cm de la marginile plăgii în cantitate de 5...15 ml, iar pe plasă se aplică cheagul fibrinic menţionat, după care se suturează ţesutul subcutanat şi tegumentele.