RO127610B1 - Procedeu de tratare conservativă a suprafeţelor exterioare de piatră şi zidărie veche - Google Patents

Description

Invenția se referă la un procedeu de tratare conservativă a suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche.

Procedeul presupune tratarea conservativă durabilă a suprafețelor de piatră și zidărie veche, biodeteriorate din cauza dezvoltării microorganismelor și vegetației, prin intervenția operativă in situ și utilizarea unor compoziții biocide curative și preventive, pe bază de ingrediente active netoxice și neagresive pentru materialul de construcție și mediul înconjurător, ca alternative ecologice la produsele chimice corozive și poluante, utilizate pentru conservarea patrimoniului arhitectural.

Limitarea fenomenului continuu și inevitabil de biodeteriorare a clădirilor și monumentelor istorice este o reală provocare în contextul actual al dezvoltării durabile a societății, fiind necesare intervenții operative in situ care să reducă populațiile de organisme deteriogene, și să asigure o protecție cât mai îndelungată împotriva recontaminării fațadelor de piatră și zidărie expuse în aer liber.

Se cunosc metode de tratament al biodeteriorării care utilizează produse biocide cu efect bactericid, fungicid, algicid sau erbicid, cu structuri moleculare diverse: alcooli, acizi organici, oxizi, hidroxizi, peroxizi, fenoli, compuși organoclorurați și organometalici, săruri cuaternare de amoniu, aldehide etc. Astfel, în brevetul SUA 2008/0185022 sunt promovați compușii cuaternari de amoniu ca detergenți industriali și dezinfectanți pentru spații spitalicești, pentru vase și echipamente, fără a se face referiri la utilizarea acestora pentru suprafețe exterioare. Acești compuși sunt eficienți contra bacteriilor, fungilor și sporilor, au spectru larg de acțiune, toxicitate scăzută, sunt necorozivi și au preț rezonabil, motiv pentru care s-au utilizat ulterior cu rezultate bune și în tratamentele curativ preventive ale zidăriei, pentru distrugerea și prevenirea formării biofilmului deteriogen (WO 2010/042935, WO 2009/130608). Clorura de benzalconiu acționează rapid ca algicid, bactericid și fungicid, și este utilizată în produse formulate în special ca agent antimicrobian de suprafață (SUA 6759434). Brevetele SUA 5124359, 5344838 și EP 0217339 prezintă combinații ale glutaraldehidei cu diverse săruri cuaternare de amoniu, pentru combaterea fungilor, bacteriilor, sporilor și algelorîn locuri cu umezeală ridicată. Brevetul SUA 5891922 prezintă compoziții biocide de curățare și dezinfectare, pe bază de clorură de benzildimetilamoniu, glutaraldehidă, ulei esențial de pin și terpineol, iar brevetele SUA 5591708 și 5866534 prezintă extracte glicolice cu ulei de pin, pentru curățarea fațadelor biodeteriorate ale monumentelor. Se cunosc diverse combinații sinergice pe bază de propiconazol, utilizate pentru a preveni atacul microbiologic, degradarea sau deteriorarea diverselor tipuri de materii prime și produse (SUA 6576629, WO 2008/047097).

Pentru combaterea macroflorei deteriogene (mușchi, licheni, plante superioare), în practică s-au utilizat erbicide de uz agricol (compuși organoclorurați, triazine, derivați de uree, tetraborat de sodiu), dar utilizarea unora dintre acestea a fost redusă sau interzisă din motive de toxicitate. în brevetele SUA 6258752,6608003 și 5919734 sunt descrise erbicide neselective postemergente, prietenoase față de mediu, pe bază de acizi grași C6-C20 și sărurile de amoniu ale acestora, eficiente pentru combaterea buruienilor, mușchilor, lichenilor și algelor. Brevetul SUA 4401456 descrie biocide dispersate în gel alginat, iar brevetul SUA 4440746 descrie formulări biocide granulate, obținute prin uscarea unor geluri de alcool polivinilic cu derivați de bor. Formulări pe bază de alcool polivinilic, utilizate ca barieră de umiditate, sub formă de film protector, a unui substrat, sunt prezentate în brevetele WO 2006/111981, SUA 5631042, EP 2000/1208143, SUA 2009/0004373. în brevetul SUA 2008/0185022 sunt prezentate câteva variante de aplicare a unei soluții apoase de clorură de alchil-dimetil-benzilamoniu, pentru curățarea unor suprafețe exterioare de țiglă, cărămidă sau piatră, contaminate cu alge, mucegaiuri, mușchi și licheni. Metoda cu clătire este recomandată pentru suprafețe aflate în

RO 127610 Β1 stadii incipiente de biodeteriorare, sau suprafețele materialelor cu porozitate foarte mică, dar 1 nu este eficientă pentru îndepărtarea macroflorei. Metoda efectelor rapide constă în aplicarea soluției apoase obținute prin diluarea premixului concentrat cu apă, care este lăsată să 3 acționeze 24 h, și clătirea cu un jet de apă sub presiune. Pentru zidărie veche poate fi adaptată o metodă fără clătire, pentru a nu afecta suportul prin hidratare excesivă sau dislocarea 5 materialului de construcție.

Majoritatea soluțiilor tehnice existente prezintă dezavantajele utilizării unor produse 7 toxice (derivați cu brom, ditiocarbamați), eficiente doar la doze mari (semiformali, hexahidrotriazine și derivații acestora cu acidul boric), care produc fenomene de rezistență, pătează 9 suportul sau îl decolorează (peroxizi), atacă materialele de construcție (acid peracetic, formaldehidă), au stabilitate scăzută și eficiență în domenii limitate de pH (izotiazoline). Produsele 11 curative pe bază de clor liber, cum sunt acidul hipocloros și derivații acestuia, ca și hidroxizii de sodiu sau potasiu, chiar dacă sunt eficiente împotriva biodeteriogenilor, sunt foarte reactive și 13 corozive atât față de materialul de construcție, cât și pentru utilizatori, fiind necesare operațiuni suplimentare de clătire cu apă. Aceste procedee hidratează excesiv materialele de construcție 15 poroase și absorbante, favorizează recontaminarea suprafețelor, poluează mediul și reduc remanența tratamentelor, necesitând repetarea periodică a acestora, și crescând costul inter- 17 vențiilor operative. în plus, datorită noilor reglementări europene, cele mai eficiente biocide au fost interzise (compușii organostanici) sau înlocuite (agenții de curățare pe bază de amoniac 19 sau hidroxid de sodiu, repelenții de umiditate pe bază de polimeri acrilați sau rășini siliconice) cu produși naturali bioactivi, din resurse regenerabile. 21

Este cunoscută, din S. Velea și colaboratorii, Produse și tehnologii ecologice pentru conservarea integrată a patrimoniului cultural arhitectural”, Simpozion PRIOCHEM, 23 28-29.10.2010, o tehnologie de tratament al deteriorării fațadelor de piatră și zidărie veche, în care se înlocuiesc produsele de sinteză agresive cu alternative ecologice, pe bază de extracte 25 naturale cu acțiune biocidă individuală și capacitate de potențare a activității biocidelor, fiind selectate uleiurile esențiale de cimbru și busuioc, și substanțe selective, ca glutaraldehida, 27 sărurile cuaternare de amoniu, derivați de azot ai acidului hexanoic și propiconazolul, pe baza cărora s-au realizat compoziții formulate ecologic, care s-au aplicat ca tratamente curative și 29 preventive.

De asemenea, sunt cunoscute, din F. Oancea și colaboratorii, ”Noi compoziții ecolo- 31 gice cu potențială acțiune de combatere a microorganismelor responsabile cu biodeteriorarea patrimoniului cultural”, Simpozion PRIOCHEM, 29-30.10.2009, rezultatele inhibiției 33 creșterii mușchilor și a lichenilor pe piatră, cărămidă și țiglă.

Până în prezent, nu s-au descoperit nici metoda de combatere și nici biocidul universal 35 care să fie eficiente simultan pentru toate organismele deteriogene, în toate ecosistemele și pe toate tipurile de suprafețe. Rațiunea aplicării simultane a biocidelor din diferite clase chimice, 37 singure sau în amestecuri, este de a inhiba atacul unui spectru cât mai larg de dăunători.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în combaterea eficientă a biodete- 39 riorării, și protecția pe termen lung împotriva recontaminării suprafețelor de piatră și zidărie veche ale clădirilor și monumentelor istorice aflate în diverse stadii de degradare. 41

Soluția propusă constă într-un procedeu de tratare conservativă durabilă a suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche biodeteriorate ca urmare a dezvoltării microorganismelor 43 și vegetației, în care se efectuează o tratare curativă, urmată de o tratare preventivă, cu ajutorul unor compoziții biocide, pentru conservarea integrată a fațadelor de piatră și zidărie veche, cu 45 spectru larg de acțiune împotriva biodeteriogenilor, necorozive față de materialele de construcție, și prietenoase față de mediu. Acestea se pot obține în instalații simple de condiționare 47 sub formă de concentrate lichide, prin omogenizarea la temperatura ambiantă și presiune

RO 127610 Β1 atmosferică a ingredientelor biologic active, naturale sau de sinteză chimică, cu aditivi, solvenți ecologici, agenți de îngroșare, agenți anticongelanți, emulgatori sau stabilizatori naturali. Formulările astfel realizate, sub formă concentrată, se diluează cu apă înaintea utilizării, și se aplică prin pulverizare, roluire sau pensulare, în funcție de particularitățile structurale ale substratului și de tipul tratamentului. Tehnica neinvazivă de aplicare a acestor compoziții, conform invenției, este constituită din trei etape operaționale principale (tratament curativ, curățare mecanică și tratament preventiv), care asigură o protecție eficientă de lungă durată, ecologică și puțin costisitoare a fațadelor exterioare.

Astfel, prezenta invenție se referă la un procedeu de tratare conservativă durabilă a suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche, b iod eteri o rate ca urmare a dezvoltării microorganismelor și vegetației, în care se efectuează o tratare curativă, urmată de o tratare preventivă, și constă din următoarele etape:

- aplicarea prin pulverizarea sau pensularea unei soluții apoase de minimum 10% dintr-o compoziție biocidă curativă, cu efect sporicid, bactericid, fungicid, erbicid, constând din substanțe biocide de sinteză, cu impact minim asupra mediului, și ulei volatil bioactiv, în doză de minimum 0,2 l/m² de suprafață acoperită de biodermă;

- menținerea compoziției biocide curative pe suprafața tratată, să acționeze în lipsa umidității timp de 10...25 de zile, urmată de îndepărtarea mecanică a biodermei distruse, spălarea și uscarea suprafeței;

- aplicarea uniformă, prin pulverizarea sau pensularea unei compoziții biocide preventive cu efect algicid, bactericid, fungicid, conținând substanțe biocide de sinteză, cu impact minim asupra mediului, ulei volatil bioactiv și agent peliculogen biodegradabil, în doză de 50... 100 g/m² de suprafață uscată, și expusă la aer atmosferic, astfel încât să se formeze un film protector transparent de minimum 10 pm grosime.

într-un aspect preferat, procedeul cuprinde utilizarea unei compoziții biocide, pentru tratamentul curativ al suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche biodeteriorate ca urmare a dezvoltării microorganismelor și vegetației, care este formată din 0,5...8% glutaraldehidă și 0,2...6% sare cuaternară de amoniu, selectată dintre clorura de benzalconiu și clorura de didecil-dimetilamoniu, 15...35% derivat de acid gras cu efect erbicid neselectiv, selectat dintre derivații cu azot ai acizilor grași C6-C12, și 0,5...3% fungicid ecologic de tip un derivat azolic, de preferință propiconazol, 0,1...5% ulei volatil bioactiv ales dintre uleiurile de plante aromate cu proprietăți microbicide recunoscute, de preferință cimbru și busuioc, 5...80% solvent anticongelant ales dintre alcoolii inferiori, de preferință etanol, și glicoli, de preferință propilenglicol, dietilenglicol sau butildiglicol, 0,5...10% emulgatorși până la 100% apă.

într-un alt aspect, procedeul cuprinde utilizarea unei compoziții biocide, pentru tratamentul preventiv al suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche, pentru protecție împotriva recontaminării biologice, care este formată din 0,5...5% în greutate un derivat peroxidicde acid gras, de preferință acidul ε-ftalimidoperoxihexanoic, 0,3...3% în greutate sare cuaternară de amoniu, selectată dintre clorura de benzalconiu sau clorura de didecil-dimetilamoniu, și 0,3 ...3% fungicid ecologic, care este un derivat azolic, de preferință propiconazol, 0,5...5% ulei volatil bioactiv, ales dintre uleiurile de plante aromate cu proprietăți microbicide recunoscute, de preferință cimbru și busuioc, și 60...90% agent peliculogen biodegradabil, selectat dintre aditivii cu rol de repelenți de umiditate, agenți de gelifiere și stabilizatori sintetici sau naturali, de preferință alcool polivinilic.

Componentele active împotriva microorganismelor deteriogene se selectează dintre sărurile cuaternare de amoniu dovedite cele mai eficiente microbicide, cu spectru larg de acțiune, și glutaraldehida cu acțiune germicid/sporicidă asociată. Componenta activă naturală se alege dintre uleiurile esențiale de cimbru, salvie, busuioc, coriandru, rozmarin, pin, cuișoareetc.,

RO 127610 Β1 cu acțiune bactericidă fungicidă recunoscută. Ca solvenți cu rol anticongelant pot fi utilizați: 1 monoetilenglicol, dietilenglicol, propilenglicol, 1,2-propandiol, 1,3-butandiol, 1,4-butandiol, polietilenglicoli cu mase mici, polipropilenglicoli cu mase mici, iar dintre agenții tensioactivi de 3 suprafață neionici se pot utiliza: Emulgator LN, Tween 20, Tween 80, gumă arabica, agar-agar, gelatină și alți emulgatori naturali. 5

Componenta cu acțiune de blocare a fotosintezei poate fi: un erbicid triazinic, derivați de uree, acizi grași C6-C12 (de preferință C8 sau C9), derivați cu azot ai acestora, de preferință 7 provenite din resurse naturale regenerabile, cu ecotoxicitate scăzută, iar fungicidul poate fi selectat dintre derivații azolici (propiconazol, tebuconazol, tiabendazol), o clasă de microbicide 9 cu profil toxicologic acceptabil.

Ca surfactanți anionici, se pot include trigliceride naturale sulfatate sau sulfonate, 11 alchileteri ai acizilor carboxilici, iar dintre solvenții ecologici se pot selecționa: parafine, alcooli inferiori C1-C4, glicoli, eteri, săruri metalice și esteri ai acizilor grași, uleiuri vegetale brute din 13 semințe de rapiță, ricin, muștar, soia, camelină, uleiuri siliconice, uleiuri alimentare uzate etc.

Compoziția biocidă preventivă conține, conform invenției, 0,5...5% în greutate un derivat 15 peroxidic prietenos față de mediu, sau 0,3...3% în greutate sare cuaternară de amoniu sinergizat cu 0,3...3% fungicid azolic, 0,5...5% în greutate ulei volatil bioactiv și 60...90% în greutate 17 agent peliculogen biodegradabil.

într-o variantă preferată a invenției, se utilizează acidul ε-ftalimidoperoxihexanoic (PAP), 19 un compus de tip peroxidic la care, deși are activitate biocidă mai mică decât a acidului peracetic, compatibilitatea cu suportul și aspectele legate de siguranța pentru om și mediu îl 21 recomandă pentru formulările biocide ecologice.

Agentul peliculogen, esențial pentru obținerea filmelor biodegradabile, poate fi ales 23 dintr-o mare diversitate de aditivi cu rol de repelenți de umiditate, agenți de gelifiere și stabilizatori sintetici sau naturali: alcool polivinilic, polivinil acetat, esteri ai celulozei, acid polilactic, 25 borax cu polibor, alginați, derivați ai acidului stearic, glicerină, proteine din soia, gumarabic, fosfolipide naturale (cefaline, lecitine), guar, xantan, zeină și rășini ale acesteia, pectine, agar, 27 agaroze, gluten, gelatină, albumine, amidon și alți hidrocoloizi miscibili în glicerină și emulsionabili în uleiuri vegetale. Compoziția biocidă preventivă astfel formulată se aplică pe supra- 29 fața materialului de construcție, unde, în contact cu oxigenul atmosferic, formează o peliculă aderentă biodegradabilă, care asigură eliberarea controlată a ingredientelor active. 31

Compozițiile biocide, pentru conservarea integrată a fațadelor de piatră și zidărie veche, aplicate conform invenției, în sistem dual de tratament curativ/preventiv, prezintă următoarele 33 avantaje:

- se obțin cu costuri tehnologice minime, pe instalații convenționale;35

- sunt netoxice și nepoluante, la dozele de utilizare recomandate;

- sunt eficiente la concentrații reduse, datorită efectelor sinergice între componente; 37

- permit reducerea concentrației biocidelor de sinteză din compoziții;

- au spectru larg de acțiune împotriva biodeteriogenilor pietrei;39

- sunt miscibile cu apa în orice proporție;

- sunt necorozive pentru materialele de construcție de tipul pietrei;41

- asigură protecția pe termen lung împotriva recontaminării biologice.

Procedeul conform invenției cuprinde trei etape principale:43

- acoperirea completă a biodermei viabile, prin pulverizarea soluției biocide curative;

- îndepărtarea mecanică blândă sau spontană a biodermei distruse, după un interval 45 rezonabil de acțiune a compoziției curative, și

- acoperirea suprafeței curățate și uscate, cu o peliculă fină biodegradabilă de compo- 47 ziție preventivă, care permite eliberarea gradată a ingredientelor active, și creșterea remanenței tratamentului de conservare integrată. 49

RO 127610 Β1

Tratamentul preventiv trebuie precedat obligatoriu de curățarea suprafețelor, pentru asigurarea unei aderări intime și uniforme a filmului protector bioactiv pe toată suprafața suportului. De asemenea, este obligatorie monitorizarea in situ pe termen scurt, mediu și lung, în vederea avertizării privind inițierea recontaminării și necesitatea repetării tratamentelor.

în continuare, se dau exemple de realizare a invenției.

Exemplul 1 într-o instalație de laborator, prevăzută cu vas de condiționare cu capacitate de 1,5 I, sistem de agitare și încălzire, se introduc 120 g glutaraldehidă soluție apoasă 50%, 40 g clorură de benzalconiu 50%, 40 g clorură de didecil-dimetilamoniu, 20 g ulei de cimbru Solaris, 200 g propilenglicol și 200 g alcool etilic. Se omogenizează amestecul, opțional cu încălzire la

4O...45°C, timp de 15...20 min, până la dizolvarea componentelor din sistem, apoi se adaugă treptat 60 g Emulgator LN și o parte din apa necesară, până la obținerea unei soluții omogene incolore (densitate 0,975 g/cm, pH = 4,7). Se aduce la 1 I cu apă distilată, se filtrează sau se decantează dacă este necesar, și se ambalează.

Exemplul 2 în instalația prezentată la exemplul 1 se introduc 250 g sare TETA a acidului 2-etilhexanoic, peste care se adaugă treptat 100 g solvent butii diglicol (BDG), cu agitare și încălzire la 3O...35°C, timp de 15...30 min, până la dizolvarea completă a sării în solvent. Sub agitare se adaugă 20,2 g propiconazol tehnic (95%), 20 g ulei de cimbru Solaris și 100 g dietilenglicol, continuând agitarea încă 20 min. Se completează cu apă până la 1 I, și se agită în continuare până la omogenizarea completă a soluției de culoare galben pal (densitate 1,019 g/cm, pH= 7,8). Se filtrează, dacă este necesar, și se ambalează.

Exemplul 3 într-un vas de condiționare de 1,51, prevăzut cu agitator cu palete, se introduc 0,8012 kg soluție de alcool polivinilic 5%, și se adaugă treptat, sub agitare, 58,8 g suspensie PAP 17%, continuând omogenizarea încă 15 min. Separat, se introduce 0,1 kg solvent BDG într-un vas de omogenizare prevăzut cu agitator cu palete, și se adaugă 20 g emulgator LN. în soluția obținută se adaugă în porții mici, sub agitare, 20 g ulei de busuioc. Se continuă agitarea timp de 10...15 min, până la solubilizarea completă, apoi se adaugă în porții mici, sub agitare, peste suspensia de PAP, în soluția de alcool polivinilic. Se continuă agitarea timp de 20...30 min, pentru omogenizare. Produsul alb lăptos obținut (densitate 1,0272, pH = 3,5) se depozitează în recipiente din sticlă brună, bine închise, ferite de căldură și de lumină solară.

Exemplul 4 într-un vas de condiționare de 1,51, prevăzut cu agitator cu palete, se introduc 0,8448 kg soluție de alcool polivinilic 5%, se pornește agitarea, se adaugă în porții 10 g clorură de benzalconiu 50%, și se omogenizează timp de câteva minute. Separat, se introduce 0,1 kg solvent BDG într-un vas de omogenizare prevăzut cu agitator cu palete, și se adaugă 20 g emulgator LN.

Peste soluția obținută se adaugă pe rând, în porții mici, sub agitare, 5,2 g propiconazol tehnic și 20 g ulei de busuioc. Se amestecă viguros, până la solubilizarea completă, și se adaugă în porții mici, sub agitare, peste soluția apoasă de clorură de benzalconiu în alcool polivinilic. Se continuă agitarea timp de 20...30 min, pentru omogenizare. Produsul alb lăptos obținut (densitate 1,0233, pH = 4,5) se depozitează în recipiente din sticlă brună, bine închise, ferite de căldură și de lumină solară.

Exemplul 5

Compozițiile biocide curative, preparate conform exemplelor 1 și 2, se aplică pe suprafețe de piatră și zidărie veche, prin diluție cu apă în raport 1:3...1:9, în funcție de gradul de încărcare biologică cu mucegai, alge, mușchi și licheni. Soluțiile se aplică, de preferință, cu ajutorul unui sistem de pulverizare, de exemplu, cu o pompă de stropit grădina, astfel încât să

RO 127610 Β1 se acopere uniform suprafața cu circa 0,2 I sol/m². Se lasă să acționeze 10...25 de zile, fără 1 clătire cu apă. Pentru compoziția curativă din exemplul 1, screening-ul biologic in vitro a evidențiat o excelentă activitate fungicidă (CMI = 0,12...0,72% asupra unor tulpini izolate de pe 3 zidărie veche: Aureobasidium sp., Alternaria sp. și Penicillium sp.) și algicidă (CMI = 0,125% și CMA = 0,25% asupra tulpinii standard Selenastrum capricornutum și două tulpini aparținând 5 genului Chlorella izolate de pe piatră monumentală). Prin aplicații in situ a unei diluții de 10% produs s-a obținut distrugerea totală a mușchilor în maximum 10 zile, și a lichenilor în proporție 7 de 95% la 25 de zile după tratament. Pentru compoziția curativă din exemplul 2, screening-ul biologic in vitro a evidențiat o activitate fungicidă bună (CMI = 1,45...4,35% asupra tulpinilor de 9 Aureobasidium sp., Alternaria sp. și Penicillium sp.) iar prin aplicații in situ a unei diluții de 10%, s-a obținut distrugerea totală a mușchilor în maximum 10 zile, și a lichenilor în maximum 25 de 11 zile după tratament.

Exemplul 6 13

Suprafețele acoperite cu biodermă distrusă datorită tratamentului curativ se curăță prin periere blândă, cu ajutorul unor dispozitive care să permită parcurgerea suprafeței de sus în jos, 15 sau prin aplicare de vacuum, cu ajutorul unui aspirator profesional ecologic, prevăzut cu filtru de apă sau soluție apoasă diluată a unui biocid sau amestec de biocide cu acțiune sporicidă 17 (percarbonați, perborați, peroxidaze, săruri cuaternare de amoniu, glutaraldehidă cu acetatde sodiu sau potasiu, pH 8,2...8,9). 19

Exemplul 7

Compozițiile preventive din exemplele 3 și 4 se aplică pe suprafețele curățate și uscate, 21 prin pulverizare, roluire sau pensulare, în funcție de viscozitatea produsului și porozitatea suprafeței, astfel încât, prin uscare, să se formeze pelicule transparente, subțiri de circa 23

10...15 pm. Se evaluează eficacitatea tratamentului preventiv prin monitorizare in situ, la intervale prestabilite de timp, prin metode imagistice fotodigitale și măsurători de precizie spectro- 25 fluorimetrice. Acest tratament asigură protecția suprafețelor pentru minimum 15 luni împotriva recontaminării, fără modificarea aspectului sau a integrității suprafețelor. 27

Exemplul 8

Suprafețele tratate cu compoziția de la exemplul 1 sau alte tratamente care determină 29 scăderea pH-ului la interfața materialului de construcție se curăță de biomasa vegetală uscată și se alcalinizează prin stropire cu o soluție amoniacală. După uscarea suportului, se aplică 31 tratamentul din exemplul 7.

Claims (3)

1. Revendicări

   1. Procedeu de tratare conservativă durabilă a suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche, biodeteriorate ca urmare a dezvoltării microorganismelor și vegetației, caracterizat prin aceea că se efectuează o tratare curativă, urmată de o tratare preventivă constând din următoarele etape:

   - aplicarea, prin pulverizare sau pensulare, a unei soluții apoase de minimum 10% dintr-o compoziție biocidă curativă, cu efect sporicid, bactericid, fungicid, erbicid, constând din substanțe biocide de sinteză, cu impact minim asupra mediului, și ulei volatil bioactiv, în doză de minimum 0,2 l/m² de suprafață acoperită de biodermă;

   - menținerea compoziției biocide curative pe suprafața tratată, ca să acționeze în lipsa umidității, timp de 10...25 de zile, urmată de îndepărtarea mecanică a biodermei distruse, spălarea și uscarea suprafeței;

   - aplicarea uniformă, prin pulverizare sau pensulare, a unei compoziții biocide preventive, cu efect algicid, bactericid, fungicid, conținând substanțe biocide de sinteză, cu impact minim asupra mediului, ulei volatil bioactiv și agent peliculogen biodegradabil, în doză de

   50... 100 g/m² de suprafață uscată și expusă la aer atmosferic, astfel încât să se formeze un film protector transparent de minimum 10 pm grosime.
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că această compoziție biocidă, pentru tratamentul curativ al suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche, biodeteriorate ca urmare a dezvoltării microorganismelor și vegetației, este formată din 0,5.. .8% glutaraldehidă și 0,2...6% sare cuaternară de amoniu, selectată dintre clorura de benzalconiu și clorura de didecil-dimetilamoniu, 15...35% derivat de acid gras cu efect erbicid neselectiv, selectat dintre derivații cu azot ai acizilor grași C6-C12, și 0,5...3% fungicid ecologic, de tip un derivat azolic, de preferință propiconazol, 0,1...5% ulei volatil bioactiv, ales dintre uleiurile de plante aromate, cu proprietăți microbicide recunoscute, de preferință cimbru și busuioc, 5...80% solvent anticongelant, ales dintre alcoolii inferiori, de preferință etanol, și glicoli, de preferință propilenglicol, dietilenglicol sau butildiglicol, 0,5...10% emulgatorși până la 100% apă.
3. 3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că această compoziție biocidă pentru tratamentul preventiv al suprafețelor exterioare din piatră și zidărie veche, pentru protecție împotriva recontaminării biologice, este formată din 0,5...5% în greutate un derivat peroxidicde acid gras, de preferință acidul ε-ftalimidoperoxihexanoic, 0,3...3% în greutate sare cuaternară de amoniu, selectată dintre clorura de benzalconiu sau clorura de didecil-dimetilamoniu, și 0,3 ...3% fungicid ecologic, care este un derivat azolic, de preferință propiconazol, 0,5...5% ulei volatil bioactiv, ales dintre uleiurile de plante aromate, cu proprietăți microbicide recunoscute, de preferință cimbru și busuioc, și 60...90% agent peliculogen biodegradabil, selectat dintre aditivii cu rol de repelenți de umiditate, agenți de gelifiere și stabilizatori sintetici sau naturali, de preferință alcool polivinilic.