RO121111B1 - Procedeu de fabricare a unor elemente de construcţie - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu de fabricare a unor elemente de construcţie, pe bază de ipsos, constând în punerea cel puţin a ipsosului şia apei într-un cofraj (10), cu forma elementuluice trebuie obţinut, aplicarea unei presiuni asupra amestecului, reducerea presiunii aplicate asupra amestecului, demularea elementului de construcţie şi lăsarea acestuia să se cristalizeze, la care cantitatea de apă din amestec este efectiv egală cu dublul cantităţii de apă, necesar pentru cristalizarea ipsosului la presiunea atmosferică, iar presiunea aplicată asupra amestecului este egală cel puţin cu o valoare limită, peste care cristalizarea ipsosului este împiedicată.

Description

Invenția se referă la un procedeu de fabricare a unor elemente de construcție, pe bază de ipsos, apă și, opțional, un filer granular.

Se cunosc astfel de procedee de fabricare a unor elemente de construcție (EP 0290571 A și 0619773 A), care constau, în esență, în punerea în operă a unui amestec de ipsos, nisip și apă într-un cofraj de forma elementului ce trebuie obținut, tasarea amestecului în cofraj și apoi împiedicarea oricărei creșteri a volumului în cofraj, pe durata prizei ipsosului. Dilatarea volumică a ipsosului, care are loc pe măsură ce acesta se hidratează și cristalizează, este, în acest fel, împiedicată, conducând la densificarea matricei cristaline a ipsosului din elementul produs. Astfel de elemente turnate sunt utilizate în construcții, după demulare, și au proprietăți mecanice și fizice care sunt echivalente celor ale pietrei de construcție. Datorită acurateței dimensionale, acestea potfi asamblate fără îmbinări, aspectul lor amintindu-l pe cel al pietrei de construcție, ceea ce face inutilă orice acoperire exterioară.

Un dezavantaj al acestui procedeu constă în aceea că împiedicarea dilatării ipsosului în cofraj conduce la o creștere foarte mare a presiunii în cofraj. întrucât elementul este demulat prin deplasarea uneia dintre plăcile cofrajului, între pereții laterali ai cofrajului, care sunt asamblați rigid unul față de altul, forța care trebuie aplicată plăcii cofrajului, în vederea demularii, trebuie să fie mai mare decât forța de frecare care apare din presiunea elementului asupra pereților laterali ai cofrajului și să fie foarte mare. Astfel, pentru a pune în practică acest procedeu, trebuie utilizate prese foarte puternice, care sunt foarte grele și costisitoare. Scoaterea elementelor din cofraje, fără deteriorarea lor, poate deveni chiar imposibilă.

Mai mult, dat fiind că, cel puțin cea mai mare parte a ipsosului se întărește în cofraj, fiecare cofraj este imobilizat o perioadă relativ mare de timp, înaintea demulării, ceea ce scade considerabil viteza de producție și semnifică necesitatea utilizării unui număr mare de cofraje, acest lucru fiind costisitor.

Problema tehnică, pe care urmărește să o rezolve invenția, constă în realizarea unui procedeu prin care să se producă elemente de construcție, pe bază de ipsos, care să prezinte proprietăți fizice și mecanice superioare celor ale elementelor produse utilizând procedee cunoscute.

în acest scop, invenția pune la dispoziție un procedeu de fabricare a unor elemente de construcție, bazate pe ipsos, procedeul respectiv constând în punerea cel puțin a ipsosului și a apei într-un cofraj, de forma elementului ce trebuie obținut, aplicarea unei presiuni asupra amestecului, reducerea presiunii aplicate asupra amestecului, demularea elementului de construcție și lăsarea acestuia să se cristalizeze, la care, cantitatea de apă din amestec este efectiv egală cu dublul cantității de apă, necesar pentru cristalizarea ipsosului la presiunea atmosferică, iar presiunea aplicată asupra amestecului este egală cel puțin cu o valoare limită, peste care cristalizarea ipsosului este împiedicată.

într-o implementare preferențială a invenției, ipsosul este determinat să cristalizeze prin demularea elementului rezultat, prin comprimarea amestecului în cofraj și lăsarea ipsosului, din element, să cristalizeze în afara cofrajului.

Afost arătat că, atunci când un amestec de ipsos și apă este supus unei presiuni mai mare decât o anumită valoare limită, solubilitatea ipsosului în apă crește. Dacă amestecul de ipsos cu apă este preparat în proporții care să corespundă efectiv valorilor stoichiometrice pentru reacția de hidratare și cristalizare a ipsosului și dacă cristalizarea respectivă este lăsată să aibă loc la presiunea atmosferică, se observă o dilatare volumică a ipsosului și o încălzire

RO 121111 Β1 datorită căldurii cedate de reacția exotermă de cristalizare. Când amestecul respectiv, de 1 ipsos și apă, este supus timp de câteva minute unei presiuni, care este peste presiunea atmosferică, însă sub o anumită valoare limită, ce este cuprinsă între 100 și 150 bari, la 3 temperatura ambiantă, pentru un anumit ipsos, cristalizarea ipsosului nu este împiedicată, însă este împiedicată dilatarea volumică a acestuia, rezultând densificarea matricei cristaline 5 a ipsosului și îmbunătățirea calităților mecanice și fizice ale elementului obținut. Dacă amestecul de ipsos și apă este supus unei presiuni peste valoarea limită respectivă, de mai 7 sus, cristalizarea ipsosului este împiedicată, dat fiind că solubilitatea acestuia în apă crește, cu condiția ca amestecul să conțină o cantitate suficientă de apă, pentru a dizolva ipsosul 9 sub presiune, fără ajungerea la saturație a soluției. Dacă presiunea aplicată amestecului de ipsos și apă este apoi redusă, solubilitatea ipsosului scade, conducând la o cristalizare foarte 11 rapidă.

A fost arătat că prin comprimarea unui amestec de ipsos și apă, în proporție de 35 13 până la 40% în greutate apă, la 100% în greutate ipsos, la o presiune de circa 150 bari, într-un cofraj la temperatura ambiantă (circa 20’C), și apoi prin demularea rapidă a elemen- 15 tului turnat, ipsosul cristalizează extrem de rapid, în elementul respectiv.

în acest procedeu, demularea elementului este ușoară și rapidă, datorită faptului că 17 ipsosul nu se dilată în cofraj.

într-o variantă, amestecul respectiv, de ipsos și apă, poate fi comprimat într-un cofraj 19 la o presiune de ordinul a 150 bari, după care aplicarea presiunii respective încetează, iar ipsosul este lăsat să cristalizeze în cofraj. însă, în acest caz, sunt necesare mijloace mai 21 puternice pentru extragerea elementului din cofraj, după cristalizarea ipsosului.

De preferință, amestecul comprimat în cofraj conține un filer, de exemplu, un filer 23 granular. Acesta poate fi de orice tip care este inert chimic față de ipsos.

Poate fi utilizat un filer ușor, cu o densitate apropiată de 1, de exemplu, pentru produ- 25 cerea elementelor ușoare, rezistente, îndeosebi a țiglelor. Filerul poate fi poros.

Mai poate fi utilizat orice tip de nisip, moloz măcinat, material recuperat măcinat etc. 27 De asemenea, este posibilă utilizarea de filer care nu este inert chimic față de ipsos, cum ar fi carbonații, fosfații etc. 29

Totodată, la ipsosul respectiv, este posibilă adăugarea de gips recuperat (fosfogips, sulfogips, borgips etc.). 31 în conformitate cu o altă caracteristică a invenției, amestecului respectiv îi este adăugat un fluidifiant, și anume un produs defloculant, cum ar fi melamină. 33

Aceasta reduce cantitatea de apă necesară în amestec, la o valoare minimă, cu păstrarea fluidității suficiente a amestecului, pentru comprimarea omogenă a acestuia, în 35 cofraj. Avantajul reducerii cantității de apă din amestec este de a diminua porozitatea finală a elementului produs. 37 în conformitate cu o altă caracteristică a invenției, procedeul constă în comprimarea inițială a amestecului respectiv în cofraj, în vederea reducerii golurilor din amestec la o 39 valoare minimă sau apropiată de minimum, apoi, creșterea presiunii aplicate amestecului până cel puțin la valoarea limită respectivă. 41

Pentru mărirea presiunii, invenția prevede ca favorabilă forțarea în interiorul amestecului a cel puțin unui element având o secțiune transversală mai mică decât secțiunea 43 transversală corespunzătoare cavității interioare a cofrajului. Presiunea din cofraj poate apoi fi mărită prin exercitarea unei forțe relativ mici asupra extremității elementului. 45

RO 121111 Β1

De preferință, este utilizat un număr mare de astfel de elemente, care pot fi, de exemplu, tije cilindrice, ghidate prin translație și fixate etanș în orificii, într-unul sau mai mulți pereți ai cofrajului și asupra cărora este aplicată o forță de împingere axială.

în mod evident, este posibilă utilizarea oricăror alte mijloace cunoscute operatorilor, pentru un astfel de scop, în vederea măririi presiunii în interiorul cofrajului până la o valoare peste valoarea limită respectivă, prin intermediul cărora să fie mărită solubilitatea ipsosului, exemple de astfel de mijloace fiind: multiplicatori de presiune, sisteme de pârghii, sisteme articulate etc., de tipul celor folosite la presele hidraulice.

Invenția va fi mai bine înțeleasă și alte caracteristici, amănunte și avantaje ale acesteia vor deveni evidente, din descrierea ce urmează a fi efectuată, în legătură și cu fig. 1,2 și 3, care reprezintă:

- fig. 1, secțiunea transversală, schematică, a unui dispozitiv pentru fabricarea unor elemente de construcție, în conformitate cu invenția;

- fig. 2, secțiune transversală, schematică, a dispozitivului din fig. 1;

- fig. 3, organigrama principalilor pași ai procedeului descris în invenție.

în aplicarea prezentată în fig. 1 și 3, numărul de referință 10 desemnează un cofraj pentru fabricarea unui element de construcție, în conformitate cu invenția. Cofrajul 10 are forma unui paralelipiped dreptunghic și este constituit din patru pereți laterali 12, rigizi, nedeformabili, fixați laolaltă, o placă superioară 14 și o placă inferioară 16, care sunt asamblate demontabil față de pereții laterali 12.

Placa inferioară 16 este așezată pe masa unei prese hidraulice, în timp ce placa superioară 14 este asociată cu o placă mobilă a presei, în vederea permiterii exercitării unei forțe de compresiune asupra amestecului dispus în interiorul cofrajului 10.

Opțional, și după cum este arătat schematic, placa inferioară 16 poate fi prevăzută cu o parte proeminentă 20, de exemplu, de formă semiovală, destinată formării unei cavități în elementul de produs.

Amestecul de introdus în cofrajul 10 conține ipsos și o cantitate minimă de apă, care corespunde efectiv cantității duble a apei necesare pentru reacția de hidratare și cristalizare a ipsosului, la presiunea atmosferică.

După cum este cunoscut, ipsosul este un sulfat de calciu hidratat, obținut prin încălzirea gipsului, care este un sulfat de calciu dehidratat. Ipsosul disponibil în mod curent pe piață conține un anumit număr de aditivi, în special agenți retardanți de priză. Totuși, în procedeul descris în invenție, poate fi utilizat și ipsos simplu, respectiv, fără nici un aditiv sau ipsos de calitate medie, care conține elemente necalcinate ce se constituie în acceleratori de priză.

Amestecul introdus în cofrajul 10 conține de asemenea, de preferință, un filer granular, cum ar fi, de exemplu, nisipul, sau orice alt tip de filer care este inert sau compatibil chimic cu ipsosul, după cum a fost precizat anterior. Cantitatea de filer din amestec poate varia destul de mult, la fel ca și granulometria filerului. De exemplu, amestecul introdus în cofrajul 10 poate conține circa 30 până la 50% în greutate ipsos și circa 70 până la 50% în greutate filer. Cantitatea de apă, în amestecul respectiv, depinde de temperatura și de valoarea limită de comprimare, fiind de circa 35 până la 40 sau chiar 45 de părți în greutate la 100 de părți în greutate ipsos, în majoritatea cazurilor. Evident, valorile amintite sunt date doar ca exemplu, pentru a da o idee, și pot varia destul de mult, în funcție de temperatura și comprimarea amestecului în

RO 121111 Β1 cofrajul 10. într-o implementare preferențială a invenției, amestecul conține 37 de părți în 1 greutate apă la 100 de părți în greutate ipsos și este comprimat la o presiune de 150 bari, la o temperatură de 20 până la 25°C. 3

La producerea unui element de construcție, în conformitate cu invenția, este urmată procedura de mai jos. 5

Placa superioară 14 a cofrajului 10 este scoasă și amestecul de ipsos, filer și apă, în proporțiile indicate mai sus, este turnat în cofrajul 10 ce este fixat în presă. De preferință, 7 ipsosul și filerul sunt amestecate uscat, iar apa de hidratare a ipsosului este adăugată în ultimul minut, de exemplu, la introducerea amestecului în cofrajul 10 sau imediat înainte de 9 aceasta.

Următorul pas constă în tasarea amestecului în cofrajul 10, în vederea eliminării pe 11 cât posibil a aerului conținut în amestec și a apei în exces, care pot ieși prin intervalul de câteva sutimi până la câteva zecimi de milimetru dintre pereții laterali 12 și plăcile 14 și 16 13 ale cofrajului 10. Amestecul tasatîn cofrajul 10 este comprimat, de exemplu, prin coborârea plăcii superioare 14 a cofrajului 10 la o înălțime prestabilită, care să corespundă efectiv cu 15 dimensiunea dorită a elementului de construcție, de produs. Adâncimea respectivă este stabilită avantajos prin sprijinirea plăcii superioare 14 pe pereții laterali 12 ai cofrajului 10. 17

Presiunea aplicată amestecului de ipsos, filer și apa în cofrajul 10 este mărită apoi până la o valoare limită peste care ipsosul se dizolvă în apă. Această valoare limită depinde 19 de temperatură și, de asemenea, de ipsosul utilizat, fiind, de exemplu, de circa 100 bari la 15°C, de circa 150 bari la 2O...25°C și de 170...180 bari la 40’0. 21

Este suficient ca amestecul din cofrajul 10 să fie comprimat la o presiune ușor mai mare decât valoarea limită respectivă, dat fiind că aplicarea unei presiuni mult mai mari (de 23 exemplu, dublul valorii limită) afectează doar slab rezultatul final.

Consecința comprimării respective a amestecului în cofrajul 10 și a măririi solubilității 25 ipsosului este că este împiedicată priza ipsosului, neavând loc nici o cristalizare a ipsosului în amestec. Acest fenomen poate fi explicat în felul următor: cristalizarea ipsosului are loc 27 doar după ce ipsosul se dizolvă în apă și soluția formată de ipsos și apă este saturată, în vederea permiterii inițierii procesului de germinare-dezvoltare a sulfatului de calciu dehidra- 29 tat. Comprimarea amestecului în cofrajul 10, peste valoarea limită, are efectul creșterii solubilității ipsosului în apă și, astfel, nu permite saturarea soluției, ceea ce ar iniția procesul res- 31 pectiv de germinare-dezvoltare. Comprimarea respectivă este exercitată pentru un timp, de exemplu, circa 10 până la 15 s, suficient pentru ca aerul și apa în exces din amestec să fie 33 evacuate din cofrajul 10. După reducerea sau încetarea comprimării respective, se revine la o stare în care solubilitatea ipsosului în apă este mai mică, soluția devenind apoi saturată 35 și fiind inițiată germinarea-dezvoltarea energică, cu cristalizarea rapidă a ipsosului din amestec sub formă de mici cristale compacte, care sunt considerabil mai mici decât cristalele 37 obținute în timpul cristalizării la presiunea atmosferică.

în conformitate cu invenția, această reducere a presiunii este realizată avantajos prin 39 demularea elementului de construcție. Demularea este efectuată când ipsosul nu a gelifiat încă și este posibilă, deoarece comprimarea puternică a amestecului în cofrajul 10 produce 41 un element solid. Demularea este ușor de realizat, de exemplu, prin ridicarea plăcii superioare 14 și îndepărtarea pereților laterali 12 ai cofrajului 10, prin translație verticală. Ipsosul, 43 din elementul demulat, cristalizează rapid, cu o viteză care este, de regulă, de câteva minute, și de două până la trei ori mai mare decât viteza de cristalizare a ipsosului la presiunea 45 atmosferică, într-un amestec cu proporții stoichiometrice.

RO 121111 Β1

Elementele produse au caracteristici mecanice și fizice care sunt comparabile sau superioare celor ale pietrei utilizate în construcții. în particular, rezistența la compresiune a unui element, conform invenției, este de peste 300 kg/cm².

Elementele respective potfi utilizate în construcții, la câteva minute după demulare. Acuratețea dimensională a acestora le permite să fie asamblate împreună, prin stivuire unele deasupra altora, fără îmbinări și fără acoperiri exterioare, conform descrierii din lucrările anterioare, citate mai sus.

în vederea reducerii porozității elementelor respective și îmbunătățirii comportării acestora față de apă și gel, amestecul introdus în cofrajul 10 conține o cantitate minimă de apă și o cantitate mică de fluidifiant, de exemplu, un defloculant. De preferat, agentul de defloculare respectiv este melamină, într-o cantitate de sub 0,5% în greutate față de ipsos.

Prezența fluidifiantului respectiv poate reduce la minimum cantitatea de apă din amestec, menținând o fluiditate suficientă a amestecului, pentru a-i permite să fie comprimat în cofrajul 10, efectiv omogen și isostatic.

Mijloacele utilizate, pentru a pune în practică procedeul descris în invenție, pot include o presă hidraulică convențională, cu o putere suficientă pentru a comprima amestecul în cofrajul 10, la o presiune de cel puțin 150 bari.

De asemenea, este posibil să fie utilizate mijloace mai puțin puternice, care pot, de exemplu, comprima amestecul din cofrajul 10 la o presiune de ordinul a 80 bari, prin combinarea acestora cu alte mijloace, cum ar fi cele prezentate în fig. 1 și 2, care permit mărirea presiunii din cofrajul 10 până la o valoare de circa 140 până la 150 bari, folosind o putere hidraulică relativ mică.

Aceste mijloace, prezentate în fig. 1 și 2, cuprind niște tije 22 cilindrice, care sunt fixate etanș prin translație în niște orificii prevăzute în placa inferioară 16 a cofrajului 10 și, care sunt asociate cu mijloace de împingere care să le permită introducerea cel puțin parțial în amestecul comprimat din cofrajul 10.

Apoi este urmată următoarea procedură:

Tijele 22 sunt retrase și nu intră în interiorul cofrajului 10, cantitatea dorită de amestec este injectată în cofraj, tasată și comprimată până la circa 80 bari, folosind placa superioară 14 a cofrajului 10. Apoi, este exercitată o forță F de împingere axială, asupra capetelor inferioare ale tijelor 22, pentru a le împinge cel puțin parțial în amestecul comprimat din cofrajul 10.

încastrarea tijelor 22, în amestec, poate mări presiunea asupra amestecului respectiv, până la o valoare de circa 150 bari, folosind o forță F de împingere mai mică decât dacă presiunea internă respectivă ar fi fost obținută prin deplasarea plăcii superioare 14 a cofrajului 10.

împingerea tijelor 22, în amestec, echilibrează, de asemenea, și micile erori de dozare a amestecului, care pot apărea în practică. Ca exemplu, dacă o cantitate de amestec, introdusă în cofrajul 10, este ușor mai mică decât valoarea teoretică, tijele 22 vor fi împinse mai departe în amestec, în vederea obținerii unei presiuni interne de circa 150 bari. Invers, dacă amestecul introdus în cofrajul 10 este în cantitate ușor mai mare decât valoarea sa teoretică, presiunea internă de 150 bari, din cofrajul 10, va fi atinsă prin împingerea tijelor 22, într-o măsură mai mică.

Evident, tijele 22 pot fi fixate în orificiile plăcii superioare 14 a cofrajului 10 și/sau ale pereților laterali 12, scurți, ai cofrajului 10.

în vederea facilitării demulării, poate fi folosit un cofraj 10, deschis, respectiv, un cofraj 10 în care pereții laterali 12 nu sunt fixați rigid împreună și potfi distanțați unul de altul, în acest caz, poate fi aplicată următoarea procedură:

Pereții laterali 12 ai cofrajului 10 sunt aduși împreună la dimensiunile elementului de produs și sunt fixați în poziție. Procedura indicată mai sus este urmată apoi de introducerea amestecului în cofrajul 10, tasarea și comprimarea acestuia până la circa 150 bari.

RO 121111 Β1

Pentru demularea elementului, este îndepărtată placa superioară 14 a cofrajului 10, iar 1 pereții laterali 12 sunt distanțați lateral, unul de altul. Mijloacele pentru deplasarea pereților laterali 12 și pentru fixarea pereților respectivi în poziție pot fi mecanice sau hidraulice. 3

Pașii principali ai procedeului descris în invenție sunt prezentați schematic în organigrama din fig. 3. 5

Această organigramă prezintă un pas 26 pentru amestecarea uscată a ipsosului și filerului, un pas 28 pentru introducerea amestecului de ipsos, filer și apă în cofrajul 10, un 7 pas 30 pentru tasarea amestecului în cofrajul 10, un pas 32 pentru comprimarea amestecului în cofrajul 10, la o presiune, de exemplu, de ordinul a 150 bari, un pas 34 pentru demularea 9 elementului obținut și un pas final 36 în care ipsosul este lăsat să cristalizeze în aer liber.

Pasul 30 durează 10 până la 15 s, iar pasul 32 durează 20 până la 30 s, de exemplu, 11 mărirea progresivă a presiunii între pașii 30 și 32 permițând constituenților amestecului să gelifieze corespunzător. Presiunea este menținută la valoarea limită, în acest caz de 150 13 bari, timp de 10 până la 15 s, apoi este oprită în vederea demulării; pasul 34 durând circa 15 s. Durata totală a pașilor de comprimare și demulare este de circa 60 s, ducând la o 15 viteză de producere raportată la presă și cofraj de circa 60 de elemente pe oră.

Elementele produse pot fi utilizate în construcții, la câteva minute după demularea 17 acestora și sunt folosite prin dispunerea lor unul deasupra altuia, fără îmbinări, dată fiind acuratețea lor dimensională, înaltă. Elementele devin o masă coerentă, în câteva minute, 19 prin turnarea de ipsos lichid, între elemente, în maniera cunoscută.

Elementele de construcție, conform invenției, pot avea forma și dimensiunile cores- 21 punzătoare celor ale blocurilor convenționale din ciment. Totodată, acestea pot avea diferite forme și dimensiuni, în funcție de destinația acestora. în particular, pot fi obținute grinzi, 23 buiandrugi, dale, panouri etc.

Claims (12)

1. 25 Revendicări

   1. Procedeu de fabricare a unor elemente de construcție, pe bază pe ipsos, constând în punerea cel puțin a ipsosului și a apei într-un cofraj (10), de forma elementului ce trebuie 29 obținut, aplicarea unei presiuni asupra amestecului, reducerea presiunii aplicate asupra amestecului, demularea elementului de construcție și lăsarea acestuia să se cristalizeze, 31 caracterizat prin aceea că, cantitatea de apă din amestec este efectiv egală cu dublul cantității de apă necesar pentru cristalizarea ipsosului la presiunea atmosferică și că presiunea 33 aplicată asupra amestecului este egală cel puțin cu o valoare limită, peste care cristalizarea ipsosului este împiedicată. 35
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că amestecul conține aproximativ 35 până la 45 părți în greutate apă, la 100 de părți în greutate ipsos.37
3. 3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că valoarea limită de compresiune este de aproximativ 150 bari, la o temperatură de 2O...25°C.39
4. 4. Procedeu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, comprimarea inițială a amestecului în cofraj (10), în vederea reducerii golurilor din ames-41 tec, se face la o valoare minimă sau apropiată de minim a forței de compresiune, urmată de mărirea presiunii aplicate asupra amestecului până cel puțin la valoarea limită peste care 43 cristalizarea ipsosului este împiedicată.

   RO 121111 Β1

   1 5. Procedeu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că amestecul din cofraj (10) conține un filer granular.

   3 6. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că filerul este inert chimic față de ipsos.
5. 5 7. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că filerul nu este inert chimic față de ipsos.
6. 7
7. 8. Procedeu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că amestecul din cofraj (10) conține un fluidifiant.
8. 9 9. Procedeu conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că fluidifiantul este un agent de defloculare, cum ar fi melamină.
9. 11 10. Procedeu conform oricăreia din revendicările anterioare, caracterizat prin aceea că aplicarea asupra amestecului din cofraj (10), a unei presiuni, cel puțin egală cu cea a
10. 13 valorii limită respective, este realizată prin împingerea a cel puțin unui element având secțiunea transversală mai mică decât secțiunea transversală, corespunzătoare, a cavității
11. 15 cofrajului (10), în amestecul din cofraj (10), elementul respectiv fiind, de exemplu, o tijă (22) cilindrică, ghidată prin translație și fixată etanș într-un orificiu din peretele cofrajului (10),
12. 17 asupra căreia este aplicată o forță (F) de împingere axială.