RO117656B1 - Ansamblu de distribuitoare pentru fibre optice - Google Patents

Abstract

Prezenta inventie se refera la un ansamblu de distribuitoare pentru fibre optice, realizate intr-o retea de fibre optice. Ansamblul contine doua distribuitoare pentru fibre optice (21), fiecare distribuitor avand la un prim element suport: a) o deschidere de intrare a fibrei optice (8 si 9), b) o deschidere de iesire a fibrei optice (10 si 11), c) mijloace (13 si 14) pozitionate intre deschiderea de intrare si deschiderea de iesire, care obliga fibra optica care trece intre deschiderea de intrare si deschiderea de iesire la o raza minima de indoire cel putin egala cu raza critica de indoire a fibrei optice, numitele elemente fiind dispuse pe elementul suport; si unde: d) o deschidere de trecere a fibrei optice (12) se extinde prin numitul element suport catre o fata opusa a distribuitorului, iar cele doua distribuitoare sunt plasate spate in spate, astfel ca elementele dispuse pe primele lor elemente suport sa fie spate in spate, una de cealalta, si in plus, deschiderile lor de trecere sa fie in comunicatie una cu cealalta.

Description

Prezenta invenție se referă la diferite componente pentru utilizări într-o rețea de fibre optice, cum ar fi un ansamblu de distribuitoare pentru fibre optice, în particular pentru îmbinarea cap la cap, determinarea lungimilor necesare și separarea în mănunchiuri.

Fibrele optice sunt în general foarte subțiri, fragile, și din acest motiv, ușor deteriorabile, ceea ce determină necesitatea unei manevrări cu deosebită grijă în timpul instalării și utilizării. în scopul evitării deteriorării și pierderilor de lumină, o fibră nu trebuie îndoită în mod excesiv și nu trebuie supusă unor condiții de mediu nefavorabile. După cum este bine cunoscut, fiecare fibră are o așa numită rază de îndoire critică, sub care lumina se va pierde din fibra respectivă. Din acest motiv, un sistem de fibre optice trebuie astfel configurat, încât nici una din fibrele sale să fie îndoită sub valoarea razei de îndoire critică. De asemenea, în timpul instalării, fibrele nu trebuie îndoite nici măcar temporar sub o valoare a razei de îndoire la care pot apărea deteriorări ireversibile. Aceste cerințe impun limitări asupra proiectării componentelor pentru rețelele de fibre optice.

Componentele unui sistem de fibre optice trebuie să organizeze cablurile și fibrele optice componente ale acestora, de exemplu la capetele de cabluri, îmbinări cap la cap ale cablurilor și la separatoarele în mănunchiuri de fibre otice. Aceasta implică dirijări atente ale fibrelor ca, de exemplu pentru a permite accesul ușor la fiecare dintre mai multe mănunchiuri de fibre și păstrarea lungimilor suplimentare de fibră.

Pentru satisfacerea acestor cerințe, au fost făcute mai multe propuneri. De exemplu, brevetul US 4840449 (AT&T) se referă la un distribuitor de fibre optice și la un sistem de îmbinare cap la cap a acestora care permite stocarea unor lungimi variabile de fibră în surplus. Distribuitorul este prevăzut cu o pereche de cilindri separați, situați între o primă secțiune dreptunghiulară a unei baze plate și un panou de separare în mănunchiuri, prevăzut cu fețe opuse de intrare pentru fibrele optice într-o a doua secțiune dreptunghiulară. Fibra în surplus este direcționată în jurul unuia sau ambilor cilindri și dedesubtul panoului de separare în mănunchiuri, prin intermediul mai multor căi de trecere cu lungimi diferite, astfel încât să poată fi stocate lungimi diferite ale fibrei optice. Bucle în sensul acelor de ceasornic, în sens invers acelor de ceasornic sau ca cele reprezentate în fig.8 sunt folosite în asemenea cazuri astfel încât fiecare capăt al fibrei optice să fie dirijat către o anumită față de intrare a panoului de separare în mănunchiuri, fără a se încălca restricția privind raza minimă de îndoire a fibrelor.

Brevetul US 4627686 (SIECOR) se referă la un panou de separare în mănunchiuri pentru fibre optice și la niște cabluri cu fibre optice, asociate acestei baze, și mijloace de primire a fibrelor optice, atașate bazei. în jurul periferiei bazei, se găsesc mai mulți pereți laterali, perpendiculari pe aceasta, a căror porțiune terminală este curbată către interior înspre centrul bazei.

Problema, pe care o rezolvă prezenta invenție, este realizarea unui ansamblu de distribuitoare care permite o mai mare flexibilitate în dirijarea fibrelor optice și cablurilor cu fibre optice.

Astfel, prezenta invenție se referă la un ansamblu care conține două distribuitoare pentru fibre optice, fiecare distribuitor având la un prim element suport:

a) o deschidere de intrare a fibrei optice;

b) o deschidere de ieșire a fibrei optice;

c) mijloace poziționate între deschiderea de intrare și deschiderea de ieșire care obligă fibra optică, care trece între deschiderea de intrare și deschiderea de ieșire, la o rază minimă de îndoire, cel puțin egală cu raza critică de îndoire a fibrei optice, numitele elemente fiind dispuse pe elementul suport, și unde:

d) o deschidere de trecere a fibrei optice care se extinde prin numitul element suport către o față opusă a distribuitorului;

RO 117656 Β1 iar cele doua distribuitoare sunt plasate spate în spate astfel ca elementele dispuse pe 50 primele lor elemente suport să fie spate în spate una de cealaltă, și în plus, deschiderile lot de trecere să fie în comunicație una cu cealaltă.

Distribuitorul are de preferință cel puțin două deschideri de intrare sau, în mod optim, un rând de cel puțin 8 deschideri de intrare de-a lungul unei zone de capăt a acestuia, și cel puțin două deschideri de ieșire, de preferință una pe fiecare latură la zonele opuse de capăt 55 al distribuitorului, și cel puțin două tambure de distribuție. Tamburele de distribuție sunt poziționate de preferință între deschiderile de ieșire. Distribuitorul poate fi în mod substanțial simetric (de preferință simetrie prin reflexie) față de un plan situat între cele două tambure.

Deschiderea de trecere este de preferință situată între o porțiune convexă a feței față de rază la respectiva porțiune (de exemplu nu pe direcție radială și de preferință aproape 60 tangențială) astfel încât o fibră, care trece prin deschiderea respectivă și peste suprafața convexă, să fie obligată să aibă o rază minimă de îndoire cel puțin egală cu raza sa critică de îndoire. Un perete al deschiderii de trecere poate fi curbat de-a lungul unei căi către tambur la cel puțin raza de îndoire minimă necesară. Peretele curbat poate rezulta dintr-o îngustare progresivă a mărimii secțiunii transversale a deschiderii de trecere către fața în 65 cauză, deschiderea de trecere asigurând totodată un pasaj în mod substanțial rectiliniu de la fața respectivă la fața opusă. Acest lucru permite fibrelor să treacă cu ușurință prin deschiderea de trecere și să fie ulterior îndoite pentru a fi stocate în jurul tamburului.

Lărgirea progresivă a deschiderii de trecere poate fi făcută pe orice porțiune a periferiei deschiderii de trecere, deschiderea rămânând în mod substanțial cilindrică pe restul 70 periferiei. O intersecție a părții lărgite și a părții substanțial cilindrice poate, în acest caz, avea o rază minimă de curbură cel puțin egală cu raza critică de îndoire a fibrei. O fibră care iese din deschiderea de trecere se va așeza probabil de-a lungul intersecției și dacă curbura sa este corect aleasă, se pot evita alte mijloace de ghidare a fibrelor.

Distribuitorul poate fi folosit împreună cu unul sau mai multe panouri de distribuție, 75 de preferință poziționate astfel încât să poată primi fibre din deschiderile de intrare sau ieșire.

Distribuitorul este de preferință realizat într-o construcție unitară, și poate fi produs în mod convențional prin formarea dintr-un material plastic adecvat.

în timp ce gaura străpunsă poate permite numai manevrarea cablurilor care intră per- 80 pendicular pe fața respectivă, aceasta poate totuși permite montarea spate în spate a unui distribuitor având capacitatea dublă. în această construcție spate în spate, deschiderile de trecere ale celor două căi se vor afla în comunicație una cu cealaltă.

Din această construcție rezultă o mare flexibilitate: un cablu de intrare poate fi divizat în grupuri de fibre optice, fiecare dintre acestea putând fi stocate, îmbinate cap la cap sau 85 separate în mănunchiuri direct în jumătatea distribuitorului de primire, sau ocolind-o, prin intermediul celor două deschideri de trecere, acest cablu poate fi tratat în cealaltă parte a distribuitorului.

Invenția este descrisă în continuare, cu referire la fig.1...8, în care:

- fig.1 și 2, reprezintă distribuitoare de fibre optice, conform stadiului tehnicii; 90

- fig.3, este o reprezentare în perspectivă a unui distribuitor conform invenției;

- fig.4A-4E, reprezintă diferite alte vederi ale distribuitorului;

- fig.5A-5E, reprezintă diverse traseee ale fibrelor prin distribuitor;

- fig.6A-6E, reprezintă un echipament de ghidare a fibrelor optice;

- fig.7, reprezintă o cutie de îmbinare cap la cap a unui cablu cuprinzând distribuitorul 95 de fibre optice;

- fig.8, reprezintă mai multe panouri organizatoare pentru a fi utilizate împreună cu distribuitorul conform invenției.

RO 117656 Β1

Fig. 1 reprezintă un distribuitor de fibre optice, cunoscut stadiului anterior al tehnicii, așa cum este acesta prezentat în brevetul US 4840449 (AT&T). Un cablu 1 cu fibre optice 2 este asigurat față de distribuitorul de fibre optice prin intermediul unui post de legare cablu

3. Fibrele care trec printr-o deschidere de intrare 4 și sunt stocate în jurul unor tambure 5, care sunt situate în exteriorul unei fețe 6. Fibrele optice trec pe dedesubtul unui panou de separare în mănunchiuri 7, unde este asigurat un fascicul format dintre acestea. Este de remarcat faptul că nu există mijloace pentru organizarea individuală a mai multor cabluri sau fibre, care ajung la aceasta, că nu există modalități de organizare a fibrelor întunecate, și că pot fi organizate doar cablurile care pătrund în planul feței 6.

în fig.2, este reprezentat un distribuitor de fibre optice, cunoscut din stadiul anterior al tehnicii, din brevetul american US 4627686 (Siecor). în acest caz, cablurile care intră sunt așezate unul lângă altul, iar fibrele 2 pe care le conțin sunt pur și simplu dirijate în jurul bazei distribuitorului și sunt reținute de către pereții săi laterali. Cablurile sunt reținute în poziție de către o clemă elastică 3. Un mijloc de primire a fibrelor 7 cuprinde mai multe fante care pot reține capetele fibrelor pentru a putea conecta la capătul exterior al cablului reprezentat în partea superioară strângă a figurii. Deși acest proiect permite mai multor cabluri 1, care intră, să fie limitate în lungime, el permite totuși o flexibilitate în dirijarea sau stocarea fibrelor.

Fig.3 reprezintă un distribuitor de fibre optice, având o primă față limitată de către o primă (reprezentată sus-dreapta) și o a doua (reprezentată dreapta-jos) zone de capăt opuse, o primă față:

(1) fiind prevăzută cu mai multe deschideri de intrare 8 și 9, dispuse de-a lungul primei porțiuni de capăt;

(2) fiind prevăzută cu o deschidere de ieșire 10 și 11 pe fiecare latură a celei de-a doua porțiuni de capăt;

(3) fiind prevăzută cu două tambure de organizare 13 și 14 situate între prima și cea de-a doua zonă de capăt; și (4) fiind prevăzută cu o deschidere de trecere 12, care este situată prin aceasta la o față opusă distribuitorului;

deschiderile de intrare 8, cuprinzând un șir de fante de primire a tubului terminal al echipamentelor cu fibre optice (de preferință echipamente de ghidare ca în fig.6A-6E) și mai mulți pereți curbi 16 și 17, pentru a determina fibrele care părăsesc tuburile amintite să păstreze o rază de îndoire minimă, egală cu cel puțin raza de îndoire critică a fibrei.

(Aceste fante pot fi considerate în mod avantajos ca fiind deschideri întrucât funcția acestora este de a localiza fibrele care ajung la dispozitiv; trebuie subliniat, în orice caz, că fibrele nu trec prin fante).

Tamburele 14 și 15 sunt de preferință astfel proiectate, încât o fibră care trece între oricare dintre pereții 16 și 17 și deschiderile de ieșire 10 și 11, să fie obligată de către o suprafață exterioară a unuia sau ambelor tambure 13 și 14 să păstreze o rază minimă de îndoire, cel puțin egală cu raza de îndoire critică a fibrei, tamburele 13 și 14 fiind de preferință goaale în interior, permițând capătului liber al fibrei să treacă de la una din deschideri, în general una din deschiderile de intrare 8 și 9 către interiorul tamburelor. Fibrele vor fi stocate în tambure la o rază minimă de îndoire mai mare decât cea la care se produce deteriorarea ireversibilă. Această rază minimă de îndoire poate fi mai mare decât raza de îndoire critică a fibrei, în cazul în care ceea ce interesează este o deteriorare ireversibilă mai curând decât o pierdere ușoară, ca de exemplul fibrelor întunecate.

Deschiderea de trecere 12 se situează de la o porțiune convexă 18 a feței distribuitorului la un unghi față de raza la porțiunea respectivă (de exemplu neradială și de preferință aproape de direcția tangențială), având o asemenea valoare, încât o fibră aflată în deschiderea 12 și extinzându-se peste o suprafață convexă 18, să fie obligată să aibă o rază minimă de îndoire cel puțin egală cu raza de îndoire critică a fibrei.

RO 117656 Β1

Distribuitorul are de preferință pereți laterali sau alte mijloace de reținere 19, iar tamburele au de preferință cârlige sau alte mijloace de reținere 20, care facilitează ghidarea fibrelor.

în fig,4A la 4E, pot fi văzute reprezentări suplimentare ale distribuitorului. în fig.4A, poate fi observat, de exemplu că pereții 12A ai deschiderii de trecere 12 sunt curbați de-a lungul unei căi între cele două tamburi 13 și 14. Această curbură poate conduce de la o lărgire progresivă a mărimii secțiunii transversale a deschiderii de trecere 12 către fața ilustrată din fig.4A. Ca rezultat, deschiderea de trecere 12 cuprinde un pasaj foarte îngust, de la una din fețe la fața opusă, permițând introducerea ușoară a fibrelor de sticlă. Aceasta poate fi observată cel mai bine în fig.4B. Se poate observa, din acest motiv, că o fibră care trece prin deschiderea de trecere 12 către tamburele 13 și 14 este obligată să păstreze o rază de îndoire minimă dată.

Tamburele 13 și 14 pot fi observate, în mod particular din fig,3, ca fiind goale în interior, permițând astfel capătului liber al fibrei să treacă de la una dintre deschideri către interiorul tamburelor, unde aceasta poate fi stocată. Tamburele goale în interior sunt prevăzute cu niște fante 15, în pereți, prin care pot pătrunde asemenea fibre.

Deschiderile de intrare 8 și 9 pot fi văzute ca fiind prevăzute cu mijloace de control al îndoirii, sub forma unor pereți curbi, în mod substanțial concentrici, unul în raport cu altul 16 și 17. Distribuitorul reprezentat admite o dreaptă de simetrie AA și ca rezultat, mijloacele de control al îndoirii sunt grupate în două 16 și 17, pereții fiind curbați în direcții opuse.

Fig.5A la 5E arată flexibilitatea distribuitorului în a primi diverse configurații și lungimii de fibre. în fig.5A, fibra intră în distribuitor prin orificiul străpuns 12 și îl părăsește prin deschiderile 10 și 11. De asemenea, anumite fibre opace părăsesc distribuitorul prin deschiderea 12 și sunt stocate în tamburul 13. Distribuitorul este în acest caz proiectat pentru a fi utilizat împreună cu alte componente ca, de exemplu panouri pentru îmbinarea cap la cap a fibrelor optice, care pot fi prevăzute cu mijloace de îmbinare sau de seprare în mănunchiuri de fibre optice. Distribuitorul va fi aliniat cu o placă de separare în mănunchiuri de fibre optice. Distribuitorul va fi aliniat cu o placă de bază, care susține asemenea panouri, pe partea dreaptă, unde poate fi prevăzut un canal în care pot fi dispuse fibrele care intră în panourile de îmbinare, iar pe partea stângă, un canal pentru primirea fibrelor care ies din panoul de îmbinare. Aceste pasaje pot fi denumite în mod arbitrar, ca de exemplu canal intern sau extern, deși acest mod de referire nu are ca scop delimitarea unui anumit sens de trecere a luminii.

în fig.5B, fibrele intră prin deschiderile de intrare 8 (din care sunt reprezentate numai o parte), trec prin mijloacele de control al îndoirii 16 și părăsesc distribuitorul prin orificiul de trecere 12. De asemenea, fibrele intră prin deschiderile de intrare 9, trec prin mijloacele de control al îndoirii 17 și ies din nou prin gaura de trecere 12.

în fig.5C, fibrele intră prin deschiderile de intrare 8 și ies prin deschiderea de ieșire 10, și intră prin deschiderile de intrare 9 și ies prin deschiderea de ieșire 11.

în fig.SD, fibrele intră prin deschiderea de intrare 10 și ies prin deschiderea de ieșire 11.

în fig.5E, fibrele intră prin deschiderea de intrare 10 și ies prin deschiderea de ieșire 11.

în fig.6 la 6E, este reprezentat un sistem de ghidare a fibrelor optice. Acesta poate fi amplasat demontabil în interiorul, de exemplu, orificiilor care cuprind deschiderile de intrare și 9 ale distribuitorului din fig.3. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui sistem elastic, incluzând de exemplu cele două picioare reprezentate, unul dintre acestea fiind prevăzut cu o gheară pentru a acționa o suprafață inferioară a peretelui definind fanta.

150

155

160

165

170

175

180

185

190

195

RO 117656 Β1

Sistemul de ghidare poate fi prevăzut cu un prim pasaj pentru reținerea unui tub destinat fibrelor mai mari (reprezentat punctat în dreapta sus) și cu alte patru pasaje secundare (la capătul inferior stâng în desen) pentru reținerea mai multor tuburi cu fibre mai mici. Fibrele din asemenea tuburi pot fi capabile să treacă printre tubul mai mare și fiecare tub mai mic, fără să se îndoaie, ceea ce ar produce pierderi importante de lumină. în exemplul de realizare prezentat, cele patru pasaje secundare cuprind un singur pasaj parțial subîmpărțit prin intermediul unor pereți orientați către interior către reținerea tuburilor în interior. Forma precisă a unor asemenea pereți interiori nu este de importanță deosebită, dar într-un exemplu de realizare preferat, pereții interiori rezultă din pasajele secundare, care au o secțiune transversală obținută din mai multe cercuri parțial suprapuse. în acest mod, tuburile sunt reținute prin contactul direct în zonele de intersecție a cercurilor. Deși au fost reprezentate patru pasaje secundare, pot fi prevăzute și alte numere de pasaje, ca de exemplu între 2 și 6.

Fig.7 reprezintă un distribuitor 21, după cum s-a descris mai sus, etanșat în interiorul unei incinte care permite îmbinarea cap la cap a fibrelor, ansamblul fiind reprezentat în ruptură, pentru a i se putea observa alcătuirea interioară. Incinta este alcătuită dintr-o bază 22 și un capac profilat 23. Baza 22 este prevăzută cu diverse deschideri circulare 24 și o deschidere ovală 25. De bază, este atașat o ramă sau un alt suport 26 de care este prins distribuitorul 21. Separat de rama sau suportul 26, prin intermediul unui interstițiu 28, este prevăzut un al doilea suport sau ramă 27. Acest interstițiu 28 poate conține bucle de fibre provenind de la cepurile care pătrund și care ies și care nu sunt îmbinate cap la cap în interiorul dispozitivului, și din acest motiv, ocolesc distribuitorul 21. Pe spatele ramei sau suportului 27, în afara razei vizuale, poate fi prevăzut un al doilea distribuitor 21. Cele două distribuitoare se pot afla în comunicație prin intermediul găurilor lor străpunse 12. în spațiul 29, pot fi prevăzute panouri de organizare, în care pot fi prevăzute dispozitive de îmbinare și (sau) dispozitive de separare în mănunchiuri. Astfel, cablurile care intră în deschiderea 25 pot fi separate astfel încât o parte din fibrele pe care le conțin să intre în distribuitorul 21, după cum s-a reprezentat în fig.5A la 5E și pot ieși din distribuitorul 21 către panourile de separare dispuse în spațiul 29. Aici fibrele vor fi îmbinate cap la cap sau separate în mănunchiuri, iar fibrele cu care sunt îmbinate sau în care sunt separate pot intra din nou în distribuitorul 21 și pot ieși în final din acesta, după cum este reprezentat de asemenea în fig.5A la 5E. Alte fibre din cablul care intră pot urma o buclă în spațiul 28 și pot ieși apoi prin deschidere. în general, acest lucru va fi realizat prin realizarea unei bucle de cablu de aproximativ 2 m lungime, buclă care este introdusă în deschiderea ovală 25. O parte din fibrele care constituie această buclă vor fi stocate în spațiul 28, iar altele vor fi tăiate și trimise către distribuitorul 21. Această buclă de cablu poate forma o parte a unui inel dintr-o rețea cu fibre optice. Fibrele care părăsesc deschiderile circulare 24, după ce au fost îmbinate cu fibrele tăiate ale aceleiași bucle, pot fi direcționate către abonați sau pot forma o altă ramificație.

Fig.8 reprezintă niște panouri de fibre optice, care pot fi poziționate în spațiul 29 sau altfel utilizate împreună cu distribuitorul 21.

Modulul 30, reprezentat în fig.8, care poate fi preinstalat cu fibre, cuprinde mai multe panouri 31 articulate la un dispozitiv de montare 32, care este fixat la un postament 33. Panourile 31 pot fi prevăzute cu mijloace de stocare a unor bucle de fibre și de asigurare a dispozitivelor de îmbinare a fibrelor și de separare în mănunchiuri a acestora. Acest modul poate fi fixat printr-o clemă sau alt mijloc de prindere în spațiul 28 din fig.7, iar fibrele pe care le conține pot fi apoi îmbinate cu cele care ies din distribuitorul 21.

Pentru evitarea incertitudinilor, este de remarcat că invenția realizează diferite componente, ansambluri, sisteme și metode pentru distribuirea, stocarea și protejarea fibrelor optice. Oricare dintre diversele componente descrise poate fi utilizată împreună cu oricare sau mai multe asemenea componente.

Claims (11)

1. Ansamblu de distribuitoare pentru fibre optice care conține două distribuitoare (21), fiecare distribuitor având la un prim element suport:

a) o deschidere de intrare a fibrei optice (8 și 9),

b) o deschidere de ieșire a fibrei optice (10 și 11),

c) mijloce (13 și 14) poziționate între deschiderea de intrare și deschiderea de ieșire, care obligă fibra optică care trece între deschiderea de intrare și deschiderea de ieșire la o rază minimă de îndoire cel puțin egală cu raza critică de îndoire a fibrei optice, numitele elemente fiind dispuse pe elementul suport și, caracterizat prin aceea că:

d) o deschidere de trecere a fibrei optice (12) care se extinde prin numitul element suport către o față opusă a distribuitorului, unde cele două distribuitoare sunt plasate spate în spate, astfel ca elementele dispuse pe primele lor elemente suport să fie spate în spate una de cealaltă, și în plus, deschiderile lor de trecere să fie în comunicație una cu cealaltă.

2. Ansamblu conform cu revendicarea 1, caracterizat prin aceea că are cel puțin două deschideri de intrare și cel puțin două deschideri de ieșire (10 și 11) și cel puțin două din numitele mijloace (13 și 14).

3. Ansamblu conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că este în mod substanțial simetric față de un plan dintre cele două numite mijloace (13 și 14).

4. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, numitele mijloace (13 și 14) conțin unul sau mai multe tambure goale în interior, permițând capătul liber al unei fibre să treacă de la una din deschideri către interiorul tamburului și să fie stocată în acest spațiu, la o rază minimă de îndoire mai mare decât cea la care se produce deteriorarea definitivă a fibrei.

5. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, un perete (12A) al deschiderii de trecere (12) este curbat de-a lungul unei căi către numitele mijloace (13 și 14) la o rază minimă de îndoire cel puțin egală cu raza critică de îndoire a fibrei respective.

6. Ansamblu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, peretele curbat (12A) rezultă dintr-o lărgire progresivă a mărimii secțiunii transversale a deschiderii de trecere (12) către fața respectivă, deschiderea de trecere formând de asemenea un pasaj în mod substațial rectiliniu de la o față de fața opusă.

7. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, mai cuprinde cel puțin un panou de distribuție (31), astfel dispus, încât să primească fibre de la o deschidere de intrare (8 și 9), sau o deschidere de ieșire (10 și 11).

8. Ansamblu conform revendicării 7, caracterizat prin aceea că este prevăzut cu două deschideri de ieșire (10 și 11), panoul de distribuție (31) fiind poziționat ca să primească fibre de la două deschideri de ieșire.

9. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că are o construcție unitară.

10. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, cele două distribuitoare de fibre optice (21) sunt separate unul de celălalt printr-un interstițiu (28).

11. Ansamblu conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că este utilizat în interiorul unei incinte etanșe, care cuprinde o bază (22), la care ansamblul este atașat, și un capac în formă de dom (23).