RO117198B1 - Procedeu de fabricare a unei bare rigide si bara rigida, profilata, articulata manual, obtinuta prin acest procedeu - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un procedeu de fabricare a unei bare profilate, rigide, care poate fi articulata manual, cuprinzand o prima faza, in care, pe o banda dintr-un material adecvat, se obtine, prin forfecare, o succesiune de zone de slabire a sectiunii transversale fata de axa longitudinala a benzii amintite, zonele slabite incluzand niste fante poligonale, a caror axa de simetrie este transversala in raport cu axa longitudinala a benzii, executate alternativ, de o parte si de alta acesteia, si incluzand, in plus, niste perforatii de slabire a sectiunii obtinute pe niste linii drepte transversale, care trec prin varfurile racordate cu degajari semicirculare, ale fantelor poligonale amintite, si o a doua faza, in care banda de material este formata cu ajutorul unei matrite, dupa un profil deschis care se termina, la capete, cu margini libere. Inventia se mai refera la o bara profilata, obtinuta prin acest procedeu.

Description

Invenția se referă la un procedeu de fabricare a unei bare rigide și la o bară rigidă, profilată, obținută prin acest procedeu, care poate fi articulată manual și este destinată folosirii, drept cadru pentru pereți, pereți falși, tavane false și alte elemente arhitectonice.

Sunt cunoscute bare profilate, ce pot fi articulate (IT 1246940) destinate constituirii unor schelete de susținere, pentru structuri ușoare, în alcătuirea cărora intră mai multe bare segmentate în mai multe elemente de tip cutie cu secțiune deschisă. Fiecare element de tip cutie se obține, pornind de la o bandă de foaie metalică, pe care se practică niște goluri aliniate transversal benzii ce constituie zone de slăbire a secțiunii foii, banda ale cărei margini sunt îndoite se pliază, în etapa următoare, în dreptul golurilor circulare, capetele segmentelor cuprinse între goluri suprapunându-se prin pliere.

în cutele astfel obținute, se formează niște articulații având axele perpendiculare față de inima secțiunii barei.

Asemenea articulații sunt cunoscute ca articulații plastice, produse manual, în care se concentrează importante deformații plastice, fără a crește corespunzător momentul de încovoiere.

Dezavantajele acestor articulații plastice, astfel create, constau în aceea că, deși fac ca barele să poată fi articulate le reduc rigiditatea, astfel încât, la transport și manevrare barele necesită elemente adecvate de susținere.

Pentru a se obține anumite curburi de îndoire și a face față cerințelor instalării, este necesar să se mărească numărul de articulații pe unitatea de lungime a barei, mărindu-se risipa de material în mod corespunzător.

Cantitatea de bandă necesară confecționării unei bare profilate, care să poată fi articulată, conform brevetului italian ITA*1246940 este invers proporțională cu mărimea razei minime de curbură, permisă pentru bara profilată.

Din punct de vedere constructiv, asemenea articulații plastice, după cum este evident, determină costuri crescute, datorită faptului că, în plus față de risipa intrinsecă de material, acestea necesită un proces de fabricație mai lung, în mod special, în faza de compresie longitudinală a benzii, într-o formă a secțiunii care este deja îndoită în formă de C. Această fază necesită, de asemenea, și scule adecvate. Utilizarea barei profilate, aminitită anterior, implică, de asemenea, și alte dezavantaje, și anume, bara profilată prezentată în stadiul cunoscut al tehnicii are mai multe grade de liberate pentru fiecare segment articulat, constructorul fiind obligat ca, preventiv, să rigidizeze bara prin prinderea, pe aceasta, a unui tipar sau a altei scule care o menține în forma dorită, cel puțin până la aplicarea plăcii de acoperire, care impune conlucrarea din punct de vedere structural între elementul de susținere, adică bara profilată și elementul susținut, adică o placă sau un alt asemenea element, prin intermediul unor șuruburi de prindere.

într-adevăr, datorită calității sale deosebite de a fi articulată, bara profilată, reținută din stadiul tehnicii, poate fi folosită în mod unic, pentru porțiuni curbe.

în plus, în locul construcției, bara profilată trebuie în mod necesar manevrată împreună cu materialul său rigid de ambalare, și astfel capătă o greutate suplimentară.

în plus, la curățarea locului construcției, prin strângerea resturilor rezultate, instalatorul este obligat să introducă barele profilate, neutilizate în procesul de

RO 117198 Bl construcție, în ambalajul lor rigid, ceea ce implică creșterea timpului necesar curățării locului construcției, și de aici, a costului practicat de firmele de construcții.

De asemenea, prezența frecventă a unor zone goale, constituite de către articulațiile compactate, face foarte probabil ca șuruburile de fixare ale panourilor să 50 fie asamblate în asemenea zone, ceea ce determină o risipă de timp pentru constructor care este obligat, în acest caz, să îndepărteze șurubul plasat într-o zonă goală și să îl reînșurubeze într-o poziție satisfăcătoare din punctul de vedere al cerințelor de rigiditate a barei profilate.

Față de bara profilată descrisă mai sus, există și alte bare profilate cu secțiune 55 în U, care nu au articulații plastice, dar care sunt prevăzute cu crestături dreptunghiulare late, executate în partea centrală și, parțial, în aripile barei profilate, sau în partea centrală și într-una din aripi, pentru ca bara profilată să poată fi articulată. în orice caz, acest tip de bară nu garantează, în nici un fel, un răspuns adecvat, după instalare, la solicitările care apar din combinarea sa cu alte elemente structurale. 60 Documentul DEU 29619739 descrie o bandă executată dintr-un material plan adecvat, în care se obține, prin forfecare, o succesiune de zone de slăbire, orientate transversal față de axa longitudinală a benzii amintite, dar în care deformarea zonei pentru obținerea articulației sale este dificilă și necesită un mare efort fizic.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, este de a realiza bare profilate 65 rigide, ce pot fi articulate manual, fără scule ajutătoare, care au o rază de curbură minimă, independentă de lungimea barei sau cantitatea de material utilizată și pot fi transportate fără elemente ajutătoare de rigidizare. Barele sunt utilizate pentru realizarea pereților, pereților falși, tavanelor false sau a altor elemente arhitectonice și sunt fabricate printr-un procedeu simplu de realizare, care necesita un număr redus 70 de faze și care nu implică risipă de materiale pe unitate de lungime. Procedeul poate fi aplicat tuturor formelor de secțiuni ale barelor, inclusiv în cazul particular al acelor bare profilate, care prezintă laturi libere întoarse sau răsfrânte, din considerente funcționale de prindere și agățare.

Procedeul de fabricare a barelor profilate, rigide, utilizând foi plane de tablă sau 75 alte materiale adecvate, înlătură dezavantajele amintite și rezolvă problema tehnică, prin aceea că, într-o primă fază, pe o bandă dintr-un material plan adecvat, se obține, prin forfecare, o succesiune de zone de slăbire a secțiunii dispuse transversal față de axa longitudinală a benzii, constituite din niște fante poligonale față de axa longitudinală, executate, în mod alternativ față de aceasta, și cuprinzând în plus niște 80 elemente de slăbire a secțiunii realizate de-a lungul unor linii transversale drepte, care trec prin colțurile racordate ale fantelor poligonale și o a doua fază în care banda amintită este formată cu un profil deschis, având la capete margini libere.

Bara profilată, rigidă, obținută prin aplicarea procedeului și destinată cadrelor pentru pereți, pereți falși, tavane false etc., având secțiunea în formă de C, U, Ω etc. 85 și prevăzută, la intervale regulate, cu o zonă de articulare, se deosebește de barele profilate, rigide, prezentate în stadiul tehnicii, prin aceea că, în vederea obținerii unei raze de curbură minime independentă de lungimea barei și a articulării ei manual, este realizată dintr-o bandă plană metalică sau dintr-un material adecvat, prevăzută cu o succesiune de zone de slăbire după o axă Y-Y transversală față de axa longitudinală 90 X-X a benzii, zonele de slăbire, menționate, fiind constituite din niște fante poligonale având axa de simetrie Y-Y perpendiculară pe axa X-X și dispuse alternant pe ambele

RO 117198 Bl părți ale axei X-X, și din niște fante de tipul unor perforații alungite, realizate de-a lungul unor linii drepte, transversale, care trec prin vârfurile poligoanelor racordate cu niște degajări semicirculare sau unghiulare, banda fiind profilată cu o secțiune aleasă, ale cărei laturi au marginile libere.

Laturile libere ale profilului C, U, Ω etc. au marginile îndoite peste ele însele, către interiorul sau exteriorul profilului.

Baza profilului C, U, Ω este prevăzută cu o denivelare plană, realizată către interiorul profilului sub un unghi de 45°.

Perechile de fante poligonale au șase laturi, coaxiale, din care o fantă alungită și o fantă scurtată, în lungul propriilor lor axe de simetrie Y-Y, în prelungirea fantelor fiind ștanțate niște perforații alungite, de slăbire a secțiunii, iar pe axa Y-Y, în afara fantelor poligonale sunt ștanțate niște perforații punctiforme de slăbire a secțiunii.

într-o altă variantă, pe banda plană sunt practicate fante poligonale, de forma unui patrulater ale cărui laturi determină forma unui vârf de săgeată, așezarea lor simetrică față de axa X-X având o orientare cu vârful spre exteriorul benzii și spre interiorul benzii.

Fantele sunt realizate pe niște linii drepte, transversale, care trec prin vârfurile fantelor poligonale.

Prin aplicarea invenției, se obțin următoarele avantaje:

- performanța profilului, referitoare la mărimea razei minime de curbură care poate fi obținută, este independentă de cantitatea de material necesară pentru producerea barei profilate;

- se poate produce o bară profilată rigidă, care poate fi articulată manual și formată după necesități, chiar pe amplasamentul clădirii sau la instalare, cu ușurință și fără a necesita intervenții de rigidizare;

- se micșorează greutatea barei profilate, care trebuie transportată și manevrată la amplasamentul clădirii, de tipul necesar pentru recuperarea resturilor de la locul construcției;

- se simplifică procesul de fabricație, printr-un număr redus de faze și se crează posibilitatea utilizării acelorași scule necesare pentru fabricarea barelor profilate curente;

- se obține o bară profilată rigidă, care poate fi folosită pentru aluri drepte sau curbe ale perimetrelor;

- se obține o bară profilată care, la instalare, reduce frecvența asamblărilor nefuncționale cu șuruburi de alte elemente constructive ca, de exemplu, plăci și panouri.

Se prezintă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig.1...9 care reprezintă:

- fig. 1, vedere în plan a unei benzi plane, pe care s-au executat prin ștanțare fantele de slăbire ale secțiunii unei bare profilate, care trebuie articulată conform prezentei invenții;

- fig.2, secțiune transversală prin bara profilată cu secțiunea U, având marginile laturilor libere 15 îndoite peste ele însele și o denivelare 14 plană sub un unghi de 45°;

-fig.3, perspectivă a barei profilate rigide cu marginile laturilor libere;

- fig.4, perspectivă a barei rigide, după profilare și după articularea manuală,

RO 117198 Bl în vederea instalării, într-o variantă de realizare, obținută din banda plană, conform fig.1; 140

- fig.5, vedere în plan a unei benzi plane, într-o variantă de realizare a barei profilate, care poate fi articulată;

-fig.6, perspectivă a barei profilată obținută din banda plană din fig.5:

-fig.7, perspectivă a unei porțiuni din bara profilată, obținută din banda plană reprezentată în fig.5; 145

- fig.8, perspectivă a unei bare profilată cu secțiunea Ω;

- fig.9, perspectivă a unei variante de realizare a unei bare profilate într-o altă variantă.

Procedeul de fabricare a barelor profilate rigide care pot fi articulate manual este pus în practică pornind în prima fază de la o bandă metalică, sau un alt material 150 plan plastic adecvat pe care este executată, prin forfecare, o succesiune de zone de slăbire transversale față de axa longitudinală a benzii. Fiecare zonă de slăbire este constituită din niște fante poligonale a căror axă de simetrie este perpendiculară pe axa longitudinală X-X, executate alternativ de o parte și de alta acesteia, cuprinzând în plus niște fante de slăbire a secțiunii, executate pe niște linii drepte transversale 155 care trec prin colțurile rotunjite ale fantelor poligonale. Procedeul cuprinde în a doua etapă profilarea (modelarea) la cald sau la rece a benzii, în funcție de material, cu ajutorul unei matrițe având un profil deschis, ca de exemplu în C, U, Ω sau altele asemenea, laturile profilului terminându-se cu margini libere.

ultimă etapă a procedeului mai poate cuprinde, opțional, îndoirea marginilor 160 libere ale profilului deschis către înapoi peste ele însele, conform diferitelor forme și proceduri, în vederea evitării accidentărilor, prin tăiere, a instalatorului sau pentru alte scopuri urmărite în diverse alte utilizări.

Fig.1...4 reprezintă un prim exemplu de realizare a unei bare rigide, conform invenției, și o variantă a acesteia, care poate fi articulată. 165

Banda 1, cu axa longitudinală X-X, a fost supusă tăierii prin forfecare a fantelor poligonale în fiecare dintre zonele sale de slăbire. Fiecare dintre zonele de slăbire constituie o zonă de articulare pentru bara profilată 1’, formată din banda 1 și reprezentată în fig.2.

Fantele poligonale ale fiecărei zone de slăbire cuprind cel puțin o pereche de 170 hexagoane, neregulate având laturile două câte două egale, unul alungit 10 și celălalt scurtat 11 față de propria axă de simetrie transversală Y-Y. Vârfurile poligoanelor 10 și 11 nu sunt ascuțite, ci rotunjite (racordate) cu degajări semicirculare sau unghiulare.

Elementele de slăbire a secțiunii mai sunt reprezentate prin niște fante 12, mai 175 mult sau mai puțin alungite, după cum este necesar, fiind dispuse pe niște linii drepte, transversale axei X-X, care unesc laturile transversale ale hexagoanelor 10,11 și mai sunt reprezentate prin niște elemente de slăbire a secțiunii punctiforme 13, coaxiale cu axa transversală, de simetrie Y-Y în număr și cu dispunere variabilă, dar situate pe acea axă. 180

Fantele poligonale și, în general, întreaga zonă de slăbire sunt plasate în afara axei centrale. Bara profilată 1’, obținută din banda 1 tăiată prin forfecare, poate fi prevăzută cu o adâncitură 14 practicată în bază, către interiorul secțiunii, teșită la

RO 117198 Bl capete, sub un unghi de 45°. Bara profilată 1’ prezintă niște laterale cu margini libere

15, 15’îndoite înapoi, peste ele însele.

în fig.3 și 4, bara profilată 2', 2 este o variantă a barei profilate din fig. 1 și 2, dar fără ca marginile libere 15, 15’ să fie întoarse către înapoi. în fig.4, bara profilată 2 este reprezentată într-un exemplu de deformare la instalare. După cum se poate observa, deformarea porțiunilor de articulare păstrează coplanaritatea bazei sau inimii barei profilate, de exemplu, cea asigurată cu posibila adâncitură 14.

Pentru acest tip de deformare, barele profilate 1’ și 2’ sunt adecvate ca bare profilate principale pentru un perete.

Cu referire la fig.5 la 9, într-o bandă 3, fantele poligonale ale fiecărei zone de slăbire cuprind cel puțin o pereche de patrulatere 30, de forma unui vârf de săgeată, orientate simetric, cu vârful către exterior, față de axa longitudinală a benzii X-X.

Elementele de reducere a secțiunii, în acest caz, sunt niște fante alungite 31, 32, practicate pe niște linii drepte transversale, care unesc vârfurile patrulaterului care formează vârful săgeții cu vârful omolog al patrulaterului opus. Forma, mărimea și numărul fantelor 31, 32 sunt determinate conform grosimii și tipului de bară profilată.

După cum este reprezentat în fig.6, din banda tăiată prin forfecare 3, este obținută bara profilată 3', ale cărei margini libere ale profilului 33, prevăzute cu elementele punctiforme de reducere a secțiunii 34, sunt îndoite înapoi, peste ele însele și paralel cu baza, către interiorul barei profilate. Bara profilată 3' este, din aceste motive, o bară profilată secundară, pentru tavane, cu aripi căzute care pot fi deformate în plane verticale. După cum este reprezentat în fig.7, dintr-o variantă a benzii tăiate 3, fără marginile libere 33, se obține o bară profilată 3, ale cărei capete sunt curbate către bază. Bara profilată 3 este, din aceste motive, o bară profilată secundară, pentru tavane cu aripi rotunjite, care se pot deforma în plan vertical. Fig.8 și 9 reprezintă două forme diferite de bare profilate în Ω și U, respectiv cu aripi de montare îndoite către exterior paralel cu baza și cu aripi prelucrate, pentru a servi drept suporturi. Este clar că pot fi concepute și alte forme de secțiuni ale barelor profilate.

Din exemplele de realizare a barei profilate descrise și reprezentate, este evident că bara profilată, care poate fi articulată, conform invenției, este diferită față de soluțiile din stadiul anterior al tehnicii.

Mai precis, bara profilată, conform invenției, este practic rigidă, continuă, nu are articulații care să ocupe spațiul interior al secțiunii, după ce aceasta a fost fabricată și din aceste motive este, în mod special, potrivită utilizării împreună cu elemente verticale și alte elemente constructive.

în practică, sunt, în mod evident, posibile modificări și/sau îmbunătățiri, toate încadrându-se în întinderea conferită de revendicările care urmează.

Claims (7)

1. Revendicări

   1. Procedeu de fabricare a unei bare profilate rigide, utilizând benzi plane din metal sau alte materiale adecvate, prevăzute la intervale regulate, pe direcție longitudinală, cu o zonă de articulare, caracterizat prin aceea că, în vederea

   RO 117198 Bl reducerii numărului de faze și a obținerii tuturor formelor de secțiuni, inclusiv a celor particulare, profilate cu margini libere, într-o primă fază, pe o bandă plană dintr-un 230 material adecvat, se obține prin forfecare o succesiune de zone de slăbire a secțiunii, constituite din niște fante poligonale, ale căror axe sunt perpendiculare pe axa longitudinală a benzii și din niște fante de slăbire a secțiunii ștanțate pe niște linii drepte, transversale axei X-X, în a doua etapă, banda plană este ambutisata corespunzător unui profil ale cărui laturi au marginile libere, iar în ultima etapă, marginile 235 libere ale laturilor profilului sunt îndoite peste ele însele, pentru a rigidiza secțiunea.
2. 2. Bară profilată, rigidă, obținută prin aplicarea procedeului de la revendicarea

   I, destinată cadrelor, pereților, pereților falși, tavanelor false etc, având secțiunea în formă de C, U, Ω și prevăzută la intervale regulate, pe direcție longitudinală cu o zonă de articulare, caracterizată prin aceea ca, în vederea obținerii unei raze de curbură 240 minime, independentă de lungimea barei și a articulării ei manuale, este realizată dintr-o bandă (1, 3) plană, metalică sau din alt material adecvat, prevăzută cu o succesiune de zone de slăbire, după o axă transversală față de axa longitudinală X-X a benzii, zonele de slăbire menționate fiind constituite din niște fante poligonale (10,

   II, 30) având axa de simetrie Y-Y perpendiculară pe axa X-X și dispuse alternant pe 245 ambele părți ale axei X-X, și din niște fante (12, 13, 31, 32, 34) de tipul unor perforații alungite, realizate de-a lungul unor linii drepte, transversale, care trec prin vârfurile poligoanelor racordate cu niște degajări semicirculare sau unghiulare, banda fiind profilată cu o secțiune aleasă, ale cărei laturi au marginile libere.
3. 3. Bară profilată rigidă, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că 250 laturile profilului C, U, Ω au niște margini (15, 33) libere, care sunt îndoite peste ele însele către interiorul sau exteriorul profilului, paralel cu baza profilului sau îndoite în arc de cerc, către baza profilului.
4. 4. Bară profilată rigidă, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că baza profilului C, U, Ω este prevăzută cu o denivelare (14) plană, realizată către 255 interiorul profilului sub un unghi de 45°.
5. 5. Bară profilată rigidă, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că perechile de fante poligonale (10, 11) au șase laturi coaxiale, din care o fantă (10) alungită și o fantă (11) scurtată, în lungul propiilor axe de simetrie Y-Y, în prelungirea laturilor fantelor (10 și 11) fiind ștanțate niște perforații alungite (12), de slăbire a 260 secțiunii, și chiar pe axa Y-Y, în afara extremităților fantelor poligonale (10, 11) sunt ștanțate niște perforații punctiforme (13), de slăbire a secțiunii.
6. 6. Bară profilată rigidă, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că, într-o altă variantă, sunt practicate fante poligonale (30), de forma unui patrulater ale cărui laturi determină forma unui vârf de săgeată, așezarea lor simetrică față de axa 265 X-X, având o orientare alternantă cu vârfurile spre exteriorul și spre interiorul benzii (3).
7. 7. Bară profilată rigidă, conform revendicărilor 2 și 5, caracterizată prin aceea că fantele (31, 32) sunt realizate pe niște linii drepte transversale, care trec prin vârfurile fantelor poligonale (30). 270