RO114235B1 - Dispozitiv de filtrare - Google Patents

Description

Invenția se referă la un dispozitiv de filtrare, pentru îndepărtarea, prin filtrare, a impurităților dintr-un fluid. Un asemenea dispozitiv de filtrare poate fi utilizat ca filtru de benzină, montat pe un automobil.

La numeroase tipuri de filtre, se utilizează un cartuș de filtru din hârtie, pentru îndepărtarea impurităților conținute într-un fluid, cum ar fi benzina sau motorina. Datorită procesului de colmatare, cartușele de filtru au o durată limitată, de utilizare și trebuie, deci, să fie înlocuite, în condiții normale, refolosirea cartușelor de filtru nu este posibilă datorită dificultăților legate de curățarea lor. 0 altă problemă o constituie faptul că evacuarea și depozitarea acestor cartușe de filtru impregnate cu substanțe ce pot fi încadrate în categoria poluanților periculoși ridică probleme dificile din punctul de vedere al protecției mediului înconjurător. Aceasta implică însă adoptarea unor procedee speciale în ceea ce privește depozitarea cartușelor de filtru, uzate.

Rezultă deci, că respectivele cartușe de filtru din hârtie sunt o soluție relativ costisitoare, ele neputând fi refolosite și ridicând probleme dificile în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

în brevetul US 4666597, se prezintă un sistem de filtrare închis, pentru combustibil, care este angrenat cu un obturator de drenaj, ce cuprinde un cap de închidere și un corp alungit, care contactează acest sistem de filtrare. Corpul are o fantă ce se extinde de-a lungul suprafeței sale exterioare pe o distanță mai mică decât lungimea totală a corpului. □ ventilație este definită într-o porțiune centrală a corpului și comunică cu fanta, pentru a permite lichidului să circule prin fantă și în exteriorul sistemului închis, în timp ce, în sistem, circulă aer.

în brevetul US 4855041, se prezintă un ansamblu de drenare a unui filtru pentru fluide, în special, pentru filtrele pentru combustibilul motoarelor diesel. Acest ansamblu de supapă de drenare și, separat, supape de ventilare, montate apropiat una lângă alta, în peretele de bază ale vasului de colectare al filtrului, sunt intercuplate astfel încât acționarea supapei de drenare să determine acționarea supapei de ventilație, după deschiderea supapei de drenare. Supapa de ventilație este o supapă înclinată de un arc, localizată mai sus decât supapa de drenare care poate fi supapă de tip cu împingere, acționată de arc.

Obiectivul pe care și-l propune prezenta invenție constă în realizarea unui nou tip de dispozitiv de filtarre, care să poată fi curățat cu ușurință, ceea ce permite refolosirea sa lesnicioasă.

Acesta cuprinde o carcasă, având un orificiu de admisie și un orificiu de evacuare, prime elemente pentru conectarea unei conducte de admisie la orificiul de admisie, menționat, elemente secundare pentru conectarea unei conducte de evacuare, la orificiul de evacuare menționat, un element filtrant montat în carcasă astfel încât să definească camere de admisie și de evacuare, pentru filtrarea impurităților din fluidul care curge dinspre admisie către evacuare, o supapă în camera de admisie și un element de acționare a supapei care se extinde prin orificiul de admisie și poate fi acționat pentru a deschide, în mod selectiv, supapa menționată, în vederea îndepărtării impurităților prin orificiul de admisie menționat.

Dispozitivul de filtrare, realizat potrivit prevederilor acestei invenții, asigură îndepărtarea, prin filtrare, a impurităților conținute într-un fluid, dispozitivul având un orificiu de admisie a fluidului, ce antrenează corpuri străine și un orificiu de evacuare a fluidului, un element filtrant pentru reținerea prin filtrare a corpurilor străine conținute în fluidul ce se deplasează dinspre orificiul de admisie către orificiul de evacuare, un element prin care se delimitează o cameră în care se colectează corpurile străine ce nu au trecut prin elementul filtrant precum și un sistem prin care se asigură, în mod selectiv, accesul în respectiva cameră în vederea evacuării corpurilor străine colectate.

De preferință, dispozitivul de filtrare mai cuprinde o carcasă pentru amplasarea elementului filtrant în condiții de etanșeitate.

RO 114235 Bl

De preferință, supapa prevăzută permite evacuarea prin orificiul de admisie a fluidului a corpurilor străine colectate.

De preferință, dispozitivul de filtrare mai este prevăzut cu un scaun de supapă situat în vecinătatea orificiului de admisie; în condiții normale, corpul supapei este în contact cu scaunul de supapă și asigură astfel închiderea acesteia. în momentul în care se intenționează curățarea supapei, se întrerupe legătura dintre orificiul de admisie și conducta de alimentare cu fluid, ceea ce permite deschiderea supapei în vederea evacuării corpurilor străine colectate.

De preferință, dispozitivul de filtrare mai este prevăzut cu un mijloc de înclinare prin care corpul supapei este adus într-o poziție în care se realizează un contact etanș între corpul supapei și scaunul acesteia.

în plus, față de cele de mai sus, invenția se mai referă la un procedeu de confecționare a acestui dispozitiv de filtrare prin turnare în spațiul cuprins între o matriță și un miez de formare, care procedeu cuprinde următoarele faze tehnologice: fixarea unui element filtrant în așa fel încât marginile sale să pătrundă în spațiul delimitat de matriță și miezul de formare, după care în acest spațiu se injectează un material plastic prin care se fasoanează corpul dispozitivului de filtrare și care fixează sau încorporează astfel elementul filtrant.

în afară de aceasta, invenția se mai referă și la o matriță pentru formarea prin turnare a unui asemenea dispozitiv de filtare și care cuprinde: o cavitate de turnare și un miez pentru turnarea unui corp în general cilindric - gol în interior, care miez de turnare este alcătuit dintr-un prim și al doilea tronson cu suprafețe de susținere complementare prin care se realizează susținerea unei țesături de material filtrant pe durata turnării respectivului corp cilindric - cu gol în interior.

în cele ce urmează, se descrie invenția cu referire la fig. 1-21, care reprezintă:

-fig.1, secțiune transversală, printr-o îmbunătățire a dispozitvului de filtare ce face obiectul prezentei invenții;

-fig.2, secțiune transversală de-a lungul liniei 2-2;

-fig.3, secțiune transversală de-a lungul liniei 3-3;

-fig.4, secțiune transversală prin acest dispozitiv prezentând supapa deschisă pentru evacuarea corpurilor străine;

-fig.5, secțiune longitudinală, schematică printr-o îmbunătățire constructivă preferată de realizare a acestei invenții;

-fig.6, componentele ce intră în alcătuirea acestei îmbunătățiri preferate, prezentate înainte de asamblare;

-fig.7, vedere fragmentară a unui element filtrant în formă de zig-zag;

-fig.8, secțiune transversală de-a lungul liniei 8-8;

-fig.9, secțiune transversală de-a lungul liniei 9-9;

-fig. 10, secțiune transversală de-a lungul liniei 10-10;

-fig. 11, vedere laterală a unei alte variante de realizare a invenției;

-fig. 12, secțiune transversală de-a lungul liniei 12-12;

-fig. 13, secțiune transversală printro variantă preferată de matriță de turnare prin injecție, pentru formarea unei porțiuni din dispozitivul de filtrare ce face obiectul prezentei invenții;

-fig. 14, prezentarea părților separate ale matriței;

-fig. 15, secțiune longitudinală printro altă varinată îmbunătățiță a prezentei invenții;

-fig. 16, secțiune transversală fragmentară printr-o porțiune a variantei prezentate în fig. 15;

-fig. 17, vedere în plan a unei forme modificate a elementului filtrant;

-fig. 18, vedere laterală a elementului filtrant;

-fig. 19, vedere de capăt a elementului filtrant;

-fig.20, vedere de la capătul opus al aceluiași element filtrant;

-fig.21, vedere în perspectivă a elementului filtrant.

Dispozitivul de filtrare 2, ce apare în desenele anexate, se pretează în mod

RO 114235 Bl deosebit pentru a fi folosit ca filtru de benzină montat pe un automobil; este însă ușor de înțeles că respectivul dispozitiv poate fi folosit și în alte scopuri. Dispozitivul 2 cuprinde în alcătuirea sa o carcasă 4 formată dintr-o porțiune inferioară 6 și o porțiune superioară 8, ambele executate de preferință - prin injectarea unui material plastic, turnat, cum ar fi nylonul. Porțiunea inferioară 6 cuprinde o porțiune cilindrică deschisă 10, legată cu o porțiune tronconică 12. Această porțiune tronconică 12 face corp comun cu o mufă (cep) de admisie 14, având un orificiu de admisie 15 ce îl traversează. Capătul inferior al cepului 14 prezintă un cap îngroșat de prindere 18 terminat conic. în condiții de exploatare, cepul de admisie 14 este racordat la o țeavă de alimentare cu fluid (nu apare în desene), fixată prin mijloace cunoscute de prindere precum coliere sau altele similare.

Porțiunea superioară 8 este formată dintr-un corp de formă tronconică, prelungit cu o manta 18 și făcând corp comun cu mufa (cepul) de evacuare 20. Mufa de evacuare 20 prezintă un capăt de montaj 22 conic către vârf, pentru racordarea la țeava de benzină. Elementul filtrant 24 prezintă, de-a lungul perimetrului său, o flanșă periferică 25 cotită către în jos și este fixat prin intercalare între porțiunea cilindrică 10 și mantaua 18, și un număr format în interiorul porțiunii superioare 8. Elementul filtrant poate fi confecționat din oțel inoxidabil sau o țesătură de nylon, formând o sită la care dimensiunile ochiurilor depind de natura combustibilului supus filtrării. De exemplu, o asemenea sită poate avea ochiuri de 15 p. După poziționarea elementului filtrant 24, porțiunea superioară 8 poate fi îmbinată definitiv cu porțiunea inferioară

6. O astfel de îmbinare se poate realiza, prin sudare sau lipire, ori printr-o îmbinare fermă, de tipul prin fricțiune. în felul acesta, dispozitivul de filtrare devine perfect etanș, adică un dispozitiv de filtrare, la care carcasa nu poate fi deschisă pentru a permite accesul la elementul filtrant.

Dispozitivul 2 mai cuprinde o supapă 26 formată dintr-un scaun de supapă 28 și un element de supapă 30. în montajul prezentat, scaunul de supapă 28 include o parte din suprafața interioară a porțiunii tronconice 12. Elementul de supapă 30 cuprinde un perete inferior, de formă conică, format pe un corp în formă de cupă 32. Acest corp 32 este înclinat în jos, cu ajutorul unei diafragme perforate 34 al cărei contur exterior pătrunde într-un șanț practicat în porțiunea cilindrică 10. Perforațiile 48 ale diafragmei 34 sunt relativ mari, respectiv au dimensiuni de ordinul a 1 până la 2 mm. Fundul 36 al corpului 32 se continuă cu un ax de acționare 38 care este, de preferință, de secțiune transversală în cruce, așa cum se arată în fig. 3. Fundul 36 prezintă patru canale 40 care formează canalele de comunicație, pentru fluid (de la canalele 42 dintre brațele axului 38 în formă de cruce, la interiorul corpului 32) așa cum se vede cel mai bine în fig. 2.

Atunci când dispozitivul 2 este utilizat în conducta de alimentare cu benzină a unui automobil, combustibilul trece prin cepul de admisie 14 în canalul 42 dintre brațale secțiunii în cruce a axului 38. Canalele de trecere 42 se conecează cu canalele 40, în așa fel încât fluidul să circule apoi în corpul 32 și, în continuare, în camera de admisie 44, amplasată în interiorul corpului cilindric 10 și deasupra diafragmei 34. Combustibilul circulă apoi prin elementul filtrant 24 și ajunge într-o cameră de evacuare 46, amplasată în interiorul porțiunii superioare 8 și deasupra elementului filtrant 24. în continuare, combustibilul circulă prin cepul de evacuare 20 și este dirijat către motor. Toate corpurile străine, cum ar fi anumite particule solide sau unele picături mici de apă (ale căror dimensiuni sunt mai mari decât ochiurile sitei din care este confecționat elementul filtrant 24), nu pot trece prin elementul filtrant 24 și cad pe diafragma perforată 34. Particulele trec apoi prin perforațiile 48 practicate în diafragma 34 și se colectează într-o cameră de colectare

RO 114235 Bl delimitată de peretele interior al porțiunii tronconice 12, peretele exterior al corpului 32 și suprafața interioară a diafragmei 34. în acest moment poate fi pusă în funcțiune supapa 26 pentru a permite evacuarea corpurilor străine acumulate în camera de colectare 50.

în montajul prezentat, pentru punerea în funcțiune a supapei 26, se începe prin îndepărtarea legăturii conductei de alimentare (neindicată în desene), de la capătul de admisie 14, lăsând astfel descoperit capătul axului 38 care depășește capătul cepului de admisie 14. Se apasă capătul axului 38, pentru a despărți elementul de supapă 30 de scaunul de supapă 28. Așa cum se vede cel mai bine în fig. 4, între scaunul de supapă 28 și elementul de supapă 30, se formează un canal 52, prin care apoi pot trece corpurile străine, pentru a ajunge în canalele de trecere 42 și a fi apoi evacuate prin capul de admisie 14.

în montajul prezentat, diafragma 34 este un element flaxibil activ care, așa cum se arată în fig. 4, poate fi curbat în sus, în timpul mișcării de deschidere a supapei. Diafragma 34 constiuie elementul care dezvoltă o forță de elasticitate necesară pentru a menține în condiții normale supapa închisă, adică în poziția în care elementul de supapă 30 este în contact cu scaunul de supapă 28, asigurând o închidere etanșă.

Este preferabil ca cel puțin porțiunea inferioară 6 a carcasei să fie confecționată dintr-un material plastic transparent (chimic inert față de combustibili), pentru a permite astfel controlul, cu ușurință, al camerei de admisie 44 și al camerei de colectare 50. în montajul prezentat, diafragma 34 apare ca fiind formată integral cu corpul 32; evident însă că ea poate fi realizată și sub forma unui element separat, dar conectată la corpul respectiv, într-o altă varinată, diafragma 34 ar putea face corp comun cu porțiunea inferioară 6. în alte variante de montaj, se poate utiliza un arc de presiune sau orice alt element similar, pentru a înclina supapa în poziția închis.

De regulă, se consideră preferabil să se adopte un montaj în așa fel, încât dispozitivul 2 să funcționeze într-o poziție în care elementul filtrant 24 este orizontal, fără însă ca acest lucru să fie o condiție esențială. Astfel, de exemplu, dacă dispozitivul a fost utilizat într-o poziție în care elementul filtrant 24 a ocupat o poziție verticală, corpurile străine ar fi colectate în zona inferioară a camerei de admisie 44. în momentul în care se dorește curățarea dispozitivului, se poate îndepărta țeava de admisie, după care dispozitivul ar putea fi rotit pentru a fi adus într-o poziție cu cepul de admisie 14, dirijat în jos. Corpurile străine traversează astfel diafragma perforată 34 și ajung în camera 50 de unde pot fi evacuate prin deschiderea supapei 26 așa cum s-a arătat mai sus.

într-un montaj modificat, ar putea fi posibil să se renunțe la supapa 36. în acest caz, ar fi recomandabil ca supapa 2 să fie folosită în poziția orizontală, cu alte cuvinte cu cepurile de adimise 14 și de evacuare 20 dispuse aproximativ orizontal, în acest caz corpurile străine se colectează în partea inferioară a camerei de admisie 44. Dacă se dorește să se curețe filtrul, se deconectează conducta de alimentare cu combustibil (nefigurată în desene), conectată cu cepul de admisie 14, iar dispozitivul de filtrare 2 este apoi adus în poziție verticală, pentru a permite corpurilor străine să fie eliminate gravitațional prin cepul de admisie 14. Dacă se urmărește o curățare mai energică, este de preferat, de asemenea, să se deconecteze conducta de alimentare cu combustibil, de la cepul de evacuare 20, pentru a permite astfel o spălare inversă a filtrului. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, folosind aer comprimat, la o presiune de circa 100 psi de pildă, pentru ejectarea substanțială a tuturor impurităților și a apei din elementul filtrant 24 și din camera de admisie 44.

în fig. 5...10, se prezintă o varinată modificată de realizare a acestei invenții.

RO 114235 Bl

Pentru identificarea elementelor ce apar în aceste desene și care sunt echivalente cu cele aparținând variantei constructive din fig. 1 ...4, s-au folosit aceleași repere numerice. Deosebirea principală între varianta prezentată în fig. 5...10 și varianta anterioară constă în aceea că elementul filtrant 24 are o formă în zig-zag. prin care se urmărește o mărire a suprafeței de filtarre a acestuia și că diafragma 34 este înlocuită printr-un număr de brațe flexibile care sunt formate integral cu corpul 32.

în mod mai special, porțiunea superioară 8 a carcasei prezintă o canelură 60 în care pătrunde unul din capetele 62 ale porțiunii cilindrice 10. Celălalt capăt al porțiunii cilindrice 10 prezintă o flanșă 63 și o canelură de capăt 64. în această canelură 64 pătrunde o manta 66 ce aparține porțiunii inferioare 6. Aceste componente sunt solidarizate permanent între ele, prin sudură cu ultrasunete, folosire de adezivi sau orice alte procedee similare.

în acest montaj, elementul filtrant 24 are, în general, o formă de zig-zag, prin care se urmărește mărirea suprafeței sale utile.

De preferință, conturul elementului filtrant 24 este turnat în peretele lateral al porțiunii cilindrice 10 concomitent cu turnarea, prin injectare, a acesteia din urmă. Acest lucru poate fi realizat prin dispunerea elementului filtrant 24 pliat în matrița de turnare, în așa fel încât muchiile periferice ale elementului filtrant să se extindă în cavitatea de turnare, folosită pentru a se forma porțiunea cilindrică 10. Miezul matriței de formare poate fi format, în mod avantajos, cu ajutorul a două suprafețe complementare ce corespund poziției elementului de filtrare 24 și permit menținerea pe loc a acestui element de filtrare 24 pe durata procesului de turnare, în momentul în care se separă cele două jumătătți de matriță, se separă și cele două elemente complementare ce alcătuiesc miezul, în așa fel încât elementul filtrant 24 este turnat în poziția sa corectă, în interiorul corpului 10.

Pentru a diminua posibilitatea apariției unei legături imperfecte între conturul elementului filtrant 24 și porțiunea cilindrică 10, așa cum se vede cel mai bine în fig. 7 și 8, corpul 10 este turnat cu porțiunile de fixare 68 și 70 în zig-zag, care recepționează marginile periferice 72 ale elementului filtrant 24. în cazurile în care materialul din care este confecționat corpul 10 este identic cu cel folosit la confecționarea filtrului 24, marginile periferice 72 vor fi topite normal în corpul 10 și, prin aceasta, își pierd propria lor identitate.

în această varinată constructivă, elementul de supapă 30 este format ca o suprafață conică parțial pe capătul corpului 32. Capătul interior al corpului 32 este format intergral cu patru brațe flexibile 74 care, așa cum se vede cel mai bine în fig. 9, fac și ele corp comun cu o flanșă de prindere 76. Așa cum se vede cel mai bine în fig. 5. această flanșă 76 este intercalată între capătul corpului 10 și partea învecinată a porțiunii inferioare 6. Axul de acționare 38 trece prin cepul de admisie 14 și poate servi, ca și în varianta anterioară, la separarea elementului de supapă 30 de scaunul de supapă 28. în montajul prezentat, axul de acționare 38 este alcătuit din trei părți laterale, așa cum se vede în fig. 10. în general, acest montaj funcționează în același mod ca montajul anterior, brațele flexibile 74 servind pentru a înclina elementul de supapă 30 până la obținerea unui contact etanș cu scaunul de supapă 28. Această varinată prezintă totuși avantajul unei suprafețe utile, sensibil mai mare, a elementului filtrant 24, fapt care conduce, în general, la o creștere a capacității de filtrare concomitent cu o diminuare a frecvenței operațiile de curățare a filtrului.

în fig. 6, se prezintă diversele piese componente, înainte de asamblare. în acest desen, corpul 32 apare ca fiind separat de brațele 74, dar este clar că ele pot forma un singur subansamblu.

RO 114235 Bl într-o altă variantă constructivă, ar putea fi posibil să se toarne integral porțiunea cilindrică 10 și porțiunea inferioară 6. în acest caz, elementul filtrant 24 se poziționează și se fixează în interiorul matriței așa cum s-a arătat mai sus, împreună cu corpul 32 și axul de acționare 38 în fig. 11 și 12, se prezintă o configurație puțin diferită pentru corpul 32 și axul de acționare 32. în acest montaj, flanșa 76 este turnată cu o manta inelară 80 care, în condiții de exploatare, este în contact cu fața interioară a porțiunii cilindrice 10. Axul de acționare 38 este de secțiune circulară și este susținut de nervurile 82 în corpul gol 32, delimitând astfel conductele 40 ce permit combustibilului să traverseze cepul de admisie 14, pentru a ajunge în camera de adimisie 44. Atunci când filtrul trebuie curățat, țeava de alimentare cu combustibil este deconectată de la cepul de admisie 14, iar axul 38 se apasă pentru a separa așa cum s-a descris mai sus - elementul de supapă 30 de scaunul de supapă 28.

în fig. 13 și 14, se prezintă, schematic, o formă preferată de matriță, folosită la formarea porțiunii cilindrice 10, potrivit prevederilor acestei invenții. Matrița 100 prezintă o jumătate fixă 102 care, în timpul folosirii, este fixată pe o placă portantă a unei mașini de turnare (nu apare în desene). Matrița mai prezintă o jumătate mobilă 104 care, în timpul folosirii, este așezată pe o placă mobilă (nu apare în desene] a unei mașini de turnare. Jumătatea mobilă 104 prezintă o cavitate cilindrică de turnare 106 și având un falț 108, iar în timpul folosirii toate aceste componente contribuie la formarea peretelui cilindric lateral al porțiunii 10 și a flanșei 63. Un prim element de miez 110 aparține semimatriței 102, iar al doilea element de miez 112 aparține semimatriței 104. Așa cum se vede cel mai bine în fig. 13, elementele componente ale matriței prezintă suprafețe complementare de susținere 114 și 116 care, în timpul folosirii, servesc la fixarea între ele a țesăturii de material filtrant 118 și îi conferă forma de zig-zag, pe care și-o păstrează pe durata turnării. în aceste condiții, se consideră indicat să se asigure un oarecare joc (spațiu) între suprafețele complementare 114 și 116, pentru a permite poziționarea comodă între ele a materialului filtrant 118. Suprafețele cilindrice exterioare 120 și 122 ale componentelor de miez 110 și 112 alcătuiesc miezul cavității de turmare, prin care se definește golul cilindric interior al porțiunii 10. Suprafețele cilindrice 120 și 122 prezintă și ele un falț cu ajutorul căruia se obțin porțiunile de prindere 68 și 70. Pentru o mai bună claritate a imaginii, în fig. 13 și 14 s-a renunțat la prezentarea acestor falțuri. Semimatrița 102 mai prezintă o nervură 124 adiacentă suprafeței 120 și care servește la formarea canelurii 64 aparținând flanșei 63

Așa cum se arată în fig. 14, componenta de miez 110 prezintă o porțiune centrală glisantă 126 care este înclinată elastic cu ajutorul unui arc de comprimare 128, împingând-o către cealaltă componentă de miez. Cealaltă componentă de miez 112 este montată în semimatrița 104, iar asupra ei acționează o forță elastică furnizată de un arc de comprimare 130, împingând-o către cealaltă componentă de miez 110. Montajul a fost astfel conceput, încât atunci când cele două semimatrițe 102 și 104 sunt separate una de cealaltă, porțiunea centrală 126 și componenta de miez 112 sunt împinse pentru a ocupa poziția așa cum se arată în fig. 14. în această poziție, se introduce țesătura 118 între cele două suprafețe 114 și 116. La închiderea matriței, proeminența 132 de pe porțiunea centrală 126 a componentei de miez împinge țesătura de material filtrant în adâncitura centrală 134 de pe suprafața 116. Pe măsură ce se continuă mișcarea de închidere a celor două semimatrițe, celelalte părți componente ale suprafețelor 114 și 116 asigură poziționarea corectă a materialulului filtrant între cele două suprafețe, fără ca acesta să se rupă. Marginile

RO 114235 Bl periferice ale țesăturii 118 sunt dispuse în spațiul cuprins între cavitatea 106 și componentele de miez 110 și 112. în momentul în care matrița este închisă, în cavitatea interioară se introduce materialul plastic în stare topită, iar acesta din urmă determină topirea tuturor porțiunilor periferice ale țesăturii din cavitatea matriței în așa fel, încât forma de zig-zag a elementului filtrant 24 turnat să facă corp comun cu corpul 10. în jurul componentei de miez 112 poate fi prevăzut un manșon ejector cu ajutorul căruia corpul turnat 10 este desprins de miez, prin aplicarea procedeelor cunoscute. Pentru o mai bună claritate a ilustrării, în desene nu apare manșonul ejector.

Pentru orice specialist în domeniu, este evident că noul procedeu de turnare și matrița de turnare prin injectare, care fac obiectul prezentei invenții, constituie un mijloc simplu, dar eficient de confecționare a unei componente a corpului ce întră în alcătuirea dispozitivului de filtrare cu elementul filtrant încorporat în acesta prin turnare.

în fig. 15...21, se prezintă schematic o altă variantă de realizare a unui dispozitiv de filtrare 2, conceput potrivit prevederilor prezentei invenții; pentru identificarea componentelor ce se regăsesc și în celelalte variante constructive ^ai s-au folosit aceleași simboluri numerice de referință.

în acestă varinată, carcasa 4 este alcătuită din o primă și o a doua componentă 150 și respectiv 152, confecționate prin presare sau roluire dintr-o foaie de tablă de oțel, aluminiu sau orice alt material similar. Prima componentă 150 face corp comun cu piesa 10 și cu capul de evacuare 20. A doua componentă 152 este formată din cepul de admisie 14 și porțiunea teonconică 12. Porțiunea 10 prezintă un umăr 154 ce se termină cu o margine fasonată 156, care se cuplează cu o margine fasonată, complementară, cu care se termină porțiunea tronconică

12. Cele două componente sunt presate una de cealaltă, pentru a realiza astfel îmbinarea fixă și etanșă a celor două componente de carcasă 150 și 152. în interiorul carcasei 4 este amplasat ansamblul filtru-supapă 158 care include un element de filtru 160 și elementul de supapă 162.

Turnarea elementului de filtru 160 este similară cu cea a montajului de filtrare prezentat în fig. 7 și 8 (cu excepția că, așa cum se arată în cele ce urmează, nu este necesar ca peretele cilindric turnat 10 să fie integral). Elementul filtrant prezintă un inel 164 care este turnat integral cu pereții laterali 166, ale cărui suprafețe exterioare sunt cilindrice. Așa cum se vede în fig. 17, conturul peretelui lateral este în zig-zag pentru a urmări configurația pliată a elementului filtrant 24. Suprafețele interioare ale pereților laterali 186 sunt formate cu porțiunile de prindere 68 și 70 în care pătrund marginile periferice 72 ale elementului filtrant 74, montajul fiind asemănător cu cel prezentat în fig. 7 și 8. Conform procedurii tehnice preferate .de formare prin turnare realizată de prezenta invenție, elementul filtrant 24 cuprinde o țesătură de nylon, iar inelul 164 și pereții laterali 166 sunt, de asemenea, turnați prin injectarea de nylon, folosind o matriță similară cu cea prezentată în fig. 13 și 14. în acest caz, marginile periferice 72 ale elementului filtrant 24 vor fi topite în masa corpului și își pierd identitatea, așa cum se arată în cazul îmbunătățirii prezentate în fig. 7 și 8.

în esență, elementul de supapă 162 este identic cu cel arătat în fig. 11, exceptând faptul că flanșa de fixare 76 include patru caneluri 168 în care pătrund știfturile 170, formate prin turnare la capetele porțiunilor de fixare 68 și 70 ale elementului filtrant 160 - vezi fig. 17,18 și 21. Canelurile de interfixare 168 și știfturile 170 mențin ansamblul 158 ca o singură unitate care poate fi poziționată în interiorul componentelor de carcasă 150 și 152 înainte de asamblarea și solidarizarea respectivelor componente. Prin aceasta, se simplifică operația de asamblare. în montajul preferat al ansamblului, inelul 164 este în contact cu umărul 154

RO 114235 Bl al componentei 150, iar această legătură rigidă cu respectivul umăr se realizează după îmbinarea componentelor 150 și 152. Se obține astfel, între carcasă și elementul filtrant 160, o legătură etanșă la fluide și se crează condiția necesară pentru ca fluidul ce urmează a fi supus filtrării să traverseze elementul filtrant 24. După o anumită perioadă de folosire, dispozitivul de filtrare 2 etanșat poate fi demontat de pe țeava de alimentare cu combustibil, iar prin apăsarea axului 38 devine posibilă evacuarea corpurilor străine colectate în camera de admisie 44 și prin urmare, curățarea dispozitivului.

în variantele constructive din fig. 1 ...14, grosimea pereților carcasei este determinată ținând seama de condiția de a rezista la o presiune interioară de circa 50 psi. în condiții normale, carcasa este perfect etanșă și filtrul poate fi folosit, cu siguranță, în conductele de alimentare cu combustibil, care sunt direcționate către un caburator al unui motor cu ardere internă. în cazurile în care carcasa este confecționată din nylon, se consideră indicat ca pretele să aibă o grosime de circa 1 mm. Varianta prezentată în fig. 15... 21, este prevăzută cu o carcasă metalică, fiind deci capabilă să reziste la presiunile interne mai ridicate, care sunt generate în conductele de alimentare cu combustibil, direcționate la injectorul de combustibil. în aceste aplicații, carcasa dispozitivului de filtrare este realizată în așa fel, încât să fie capabilă să reziste la presiuni ce ating valori de până la 120 psi sau 150 psi. Grosimea peretelui depinde de natura materialului folosit - aluminiu, oțel inoxidabil, oțel placat cu pulberi sau alte materiale similare - însă, se consideră că la grosimi de circa 0,5 mm, peretele conferă carcasei suficientă rezistență pentru a prelua presiunile ce intervin în timpul exploatării. în plus față de cele de mai sus, atunci când dispozitivul de filtrare urmează a fi montat pe conductele de combustibil ce duc la injectoarele de combustibil, se consideră indicat să se asigure o etanșare perfectă a carcasei, pentru a reduce astfel la minimum posibilitatea apariției unor scurgeri de fluid.

Pentru orice specialist în acest domeniu, este lesne de înțeles că se pot introduce multe modificări, fără însă ca prin aceasta, să se îndepărteze de conținutul acestei invenții și de scopul pe care îl urmărește.

Claims (20)

1. Dispozitiv de filtrare pentru îndepărtarea prin filtrare a impurităților dintr-un fluid, caracterizat prin aceea că acesta cuprinde o carcasă (4) având un orificiu de admisie [15] și un orificiu de evacuare (20), prime elemente (14, 16) pentru conectarea unei conducte de admisie la orificiul de admisie (15) menționat, elemente secundare (20, 22) pentru conectarea unei conducte de evacuare, la orificiul de evacuare menționat, un element filtrant (24) montat în carcasa (4) astfel încât să definească camere de admisie și de evacuare (44, 46) pentru filtrarea impurităților din fluidul care curge dinspre admisie către evacuare, o supapă (26) în camera de admisie și un element de acționare (38) a supapei care se extinde prin orificiul de admisie și poate fi acționat pentru a deschide în mod selectiv supapa (26) menționată în vederea îndepărtării impurităților prin orificiul de admisie menționat.

2. Dispozitiv conform revendicării

1, caracterizat prin aceea că supapa (26) include un scaun de supapă (28), un element de supapă (30) și elemente de împingere (34, 74) pentru împingerea elementului de supapă (30) până la realizarea unui contact etanș cu scaunul de supapă (28).

3. Dispozitiv conform revendicării

2, caracterizat prin aceea că elementul de supapă (30) menționat este amplasat pe elementul (38) de acționare a supapei.

4. Dispozitiv conform revendicării

3, caracterizat prin aceea că dispozitivul de acționare include un corp în formă de cupă (32) care se extinde în camera de admisie și niște goluri de trecere (40)

RO 114235 Bl pentru permiterea curgerii fluidului menționat dinspre orificiul de admisie prin corpul în formă de cupă menționat către camera de admisie.

5. Dispozitiv conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că admisia cuprinde o mufă de admisie (14) având un orificiu de admisie (15) din care o porțiune interioară este situată în interiorul scaunului de supapă (28).

6. Dispozitiv conform revendicării

5, caracterizat prin aceea că axul de acționare (38) este operabil pentru a deplasa corpul (32) împotriva acțiunii elementelor de împingere (34, 74), pentru a separa elementul de supapă (30) de scaunul de supapă (28).

7. Dispozitiv conform revendicării

6, caracterizat prin aceea că elementul de acționare (38) face corp comun cu corpul (32).

8. Dispozitiv conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că elementele de împingere (34, 74) fac corp comun cu corpul (32).

9. Dispozitiv conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că elementul de acționare (38) cuprinde un ax, unul dintre capetele acestuia fiind prelungit de la mufa de admisie (14).

10. Dispozitiv conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că elementele de împingere (34, 74) cuprind un perete despărțitor perforat (34).

11. Dispozitiv conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că o cameră de colectare (50) este parțial delimitată de una dintre fețele peretelui despărțitor (34) și de scaunul de supapă (28).

12. Dispozitiv conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că elementele de împingere cuprind brațe elastice (74) care aplică o forță elastică asupra corpului (32) și îl împing către scaunul de supapă (28).'

13. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că include o carcasă (4) având o porțiune cilindrică (10), iar elementul filtrant (24) se extinde transversal în porțiunea cilindrică (10).

14. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că include o carcasă (4) având o porțiune cilindrică (10), iar elementul filtrant (24) este dispus în interiorul porțiunii cilindrice astfel încât să prezinte o configurație în zig-zag în scopul măririi suprafeței sale utile.

15. Dispozitiv conform revendicării

14, caracterizat prin aceea că muchiile periferice (72) sunt turnate integral în porțiunea cilindrică (10).

16. Dispozitiv conform revendicării

15, caracterizat prin aceea că, pe un perete interior al porțiunii cilindrice (10), sunt fasonate niște structuri de bază (68, 70), marginile periferice (72) fiind înglobate în aceste structuri (68, 70).

17. Dispozitiv conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că elementul filtrant (24) cuprinde o țesătură de nylon.

18. Dispozitiv conform revendicării 13, caracterizat prin aceea că, carcasa (4) include o porțiune tronconică (12) cuprinsă între porțiunea cilindrică (10) și mufa de admisie (14) menționată.

19. Dispozitiv conform revendicării

18, caracterizat prin aceea că o față interioară a porțiunii tronconice (12), menționat, formează scaunul de supapă (28) menționat.

20. Dispozitiv conform revendicării

19, caracterizat prin aceea că elementul de supapă (30) este format intergral cu corpul menționat și are o formă complementară scaunului de supapă (28) mertonat