RO132524B1 - Procedeu de creştere a biodisponibilităţii ingredientelor active din materialul vege- tal cu un conţinut ridicat de siliciu - Google Patents

Description

RO 132524 Β1

Prezenta invenție se referă la un procedeu de creștere a biodisponibilității ingredientelor active din materialul vegetal cu un conținut ridicat de siliciu, în special tărâțe de grâu sau de ovăz, borhot de orz de la fabricarea berii și polen (colectat) de albine.

Sunt cunoscute diferite procedee de creștere a biodisponibilității ingredientelor active din materialul vegetal cu un conținut ridicat de siliciu. Târâțele de grâu conțin diferite ingrediente active cu efecte benefice asupra sănătății umane: fibre alimentare (beta-glucani, arabinoxilani, pectine etc.) alchilresorcinol, acid ferulic, lignani, steroli (Pruckleretal., 2014). Compuși bioactivi similari se regăsesc și în târâțele de ovăz sau în borhotul de orz (Bartlomiej et al., 2012). Polenul de albine are un conținut foarte ridicat de compuși bioactivi vitamine, minerale, acizi grași esențiali, carotenoizi, flavonoide (Denisow and DenisowPietrzyk, 2016; Mărgăoan et al., 2014).

Siliciul solubil, sub formă de acid silicic, H₄SiO₄, este și el un ingredient biologic activ, cu rol semnificativ în re-echilibrarea modificărilor patofiziologice și asigurarea unei stări optime de sănătate (Farooq and Dietz, 2015; Jurkic et al., 2013). Biodisponibilitatea acestor compuși este redusă, întrucât sunt incluși în structuri care au o foarte redusă digestibilitate. Pereți celulari lignocelulozici din târâțele de grâu reduc biodisponibilitatea ingredientelor active, în special a celor care sunt legate covalent de acestea, cum sunt de exemplu acizii fenolici/acidul ferulic (Laddomada et al., 2015). Sporopolenina, biopolimerul care constituie baza exinei, stratul exterior al polenului, este unul din compușii naturali cu cea mai redusă biodegradabilitate (Dominguez etal., 1999).

Majoritatea procedeelor cunoscute implică creșterea biodisponibilității compușilor activi din materialul vegetal prin bioprocesare, tratamente enzimatice și/sau de fermentare cu diferite microorganisme, eventual precedate de tratamente mecanice prin care se transmit forțe de forfecare mari, destinate fragilizării structurilor parietale. Ingredientele active din târâțele de cereale, acid ferulic și arabinoxilani, au fost eliberate din matricea lignocelulozică printr-un procedeu în care extrudarea a fost urmată de un tratament enzimatic, cu celulaze și hemicelulaze (Brevet US 6558930).

RO 130242 A0 se referă la un procedeu de valorificare complexă a materialului vegetal cu un conținut ridicat de siliciu, prin care se valorifică integral diferitele ingrediente active pentru produse cosmetice sau farmaceutice, aditivi alimentari sau furajeri, suplimente nutritive, produse pentru stimularea și/sau protecția plantelor cultivate, materii prime pentru diverse noi biomateriale și fertilizanți/amelioratori de sol.

Cererea de brevet CN 102512461 A dezvăluie un procedeu de extracție a unor compuși cu siliciu din Equisetum, care implică solubilizarea cu apă fierbinte, purificare prin trecere pe coloană cu rășini macroporoase, ultrafiltrarea soluției pre-purificate, urmată de concentrare și uscare prin pulverizare. Astfel procedee sunt destinate însă exclusiv extracției bio-siliciului și nu urmăresc creșterea biodisponibilității și a altor ingrediente active prezente în materialul vegetal supus procesării.

Cererea de brevet CN 103039709 A prezintă un procedeu de preparare a polenului de albine care constă în următoarele etape: înlăturarea impurităților, sterilizare, spargerea mecanică a pereților celulari, hidroliză enzimatică.

Brevetul US 9179687 B2 descrie fermentarea unei suspensii lichide de tărâțe delipidizate, eventual ultrasonicate, cu 5% drojdii Saccharomyces cerevisiae și/sau Saccharomyces fibuligera. Supernatantul culturii de drojdie pe tărâțe, care conține proteine, polifenoli, oligozaharide și arabinoză, este amestecat cu microorganisme prebiotice din genurile Lactobacillus și Bifidus.

RO 132524 Β1

Brevetul RU 2538635 C2 revendică un procedeu de prelucrare a polenului care 1 implică extragerea polenului cu bioxid de carbon supercritic, separarea extractului lipidic, diluarea cu apă a polenului delipidizat, hidroliză în prezența enzimei Distizym Protacide 3 Extra, separarea și uscarea părții solide, filtrarea părții lichide și prezervarea acesteia prin adăugare de sorbat de potasiu și benzoat de sodiu. 5

Cererea de brevet KR 20050024872 A se referă la un procedeu de fermentare a polenului. Polenul este măcinat, sterilizat, suspendat în apă și apoi fermentat cu 7 Lactobacillus rhamnosus SNTP01, urmat de o refermentare a filtratului culturii cu Saccharomyces cerevisiae. 9

Documentul US 8945642 B2 dezvăluie un procedeu de creștere a valorii nutritive a târâțelor stabilizate, prin ameliorarea biodisponibilității și ponderii ingredientelor active, ca 11 urmare a unor tratamente enzimatice combinate, cu β-glucanaze, proteaze termostabile și α-armilaze termostabile. Compoziția rezultată, în care sunt nivele ridicate și cu biodispo- 13 nibilitate mărită de γ-orizanol, inozitol, acid ferulic, tocotrienoli și fitosteroli, a fost folosită în cadrul brevetului US 9192180 B2 pentru a se realiza un produs destinat reducerii rezistenței 15 la insulină, specifică sindromului metabolic.

Cererea de brevet DE 102010022994 A1 protejează procedeul de creștere a 17 biodisponibilității ingredientelor active din polen alcătuit din următoarele etape: înlăturarea impurităților prin spălare cu apă, omogenizarea la înaltă presiune a granulelor de polen, 19 sterilizarea omogenatului, fermentarea în condiții microaerofile cu tulpini de Streptococcus sau Saccharomyces. Produsul de fermentare rezultat prin utilizarea tulpinilor bacteriene 21 Streptococcus este sterilizat prin ultrafiltrare, concentrat până la consistența unui sirop, și utilizat pentru aditivarea diferitelor alimente. Produsul de fermentare rezultat prin utilizarea 23 tulpinilor de drojdie Saccharomyces este centrifugat și pasteurizat, fiind comercializat ca o băutură ușor alcoolizată. 25

Toate aceste procedee descrise mai sus nu includ etape prin care să se realizeze o creștere a biodisponibilității (bio)siliciului din structurile parietale. Sunt cunoscute procedee 27 prin care se realizează o extracție specifică din materialul vegetal. Brevetul francez FR 2610253 B1 se referă la un procedeu de obținere a unui extract standardizat, care 29 conține siliciu biogen, provenit din Equisetum arvense, caracterizat prin conținutul său în siliciu și prin prezenta complexele Si(OR)₄ și Si(OR₅)₂, în care radicalul organic R poate fi un 31 catecol, o flavonă, o zaharidă, un acid organic, o vitamină - vitamina C etc.

Siliciul depus în cantități semnificative în diferitele structuri parietale vegetale, pereți 33 celulari vegetali (Guerriero et al., 2016) sau exină (Schmid et al., 1996), crește semnificativ rezistența acestora la biodegradare/digestie enzimatică (Reynolds et al., 2009). Eliberarea 35 bio-siliciului din astfel de structuri parietale care îl conțin determină labilizarea acestora și facilitează eliberarea ingredientelor active. Altfel spus, (bio)disponibilizarea bio-siliciului din 37 structurile parietale este asociată creșterii biodisponibilității ingrediente active închise în respectivele structuri parietale. 39 în structurile parietale, matrici lignocelulozice sau exină în care predomină sporopolenina, biosiliciul se regăsește în special sub formă de bioxid de siliciu parțial 41 hidratat, SiO₂ · nH₂O (Guerriero et al. 2016, Schmid et al., 1996). Această silice amorfă este similară într-o oarecare măsură opalului și rezultă prin reacția de policondensare a acidului 43 silicic, H₄SiO₄. Din această silice amorfă eliberarea acidului silicic este facilitată, printre altele, de acizi organici (Sokolova, 2013). Procesele de solubilizare a bio-silicei trebuie însă 45 asociate unor procese de inhibare a policondensării acidului silicic format prin solubilizare. La concentrații care trec de 1 mM acidul silicic are tendința de a polimeriza/policondensa, 47 reformând soluri și geluri de bioxid de siliciu parțial hidratat (Mavredaki et al., 2005).

RO 132524 Β1

Autorii au găsit că o serie de ingrediente din infuzia de ceai verde, cum sunt de exemplu teonina, polifenolii/catechinele și flavonoli, au o acțiune de eliberare a bio-siliciului din materialul vegetal, datorită acțiunii de complexare a acidului silicic. Această acțiune de complexare a acidului silicic eliberat din biosilicea amorfă de către ingredientele din infuzia de ceai verde este eficientă chiar și în condițiile menținerii concentrației de acid silicic la nivel micromolar, peste pragul la care se declanșează reacțiile de (auto)poli-condensare.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția este de a dezvolta un procedeu biotehnologic prin care să se realizeze o eliberare treptată a bio-siliciului din structurile parietale, din matrici extracelulare lignocelulozice și din exină, fără re-precipitarea acestuia, și prin care să faciliteze disponibilizarea ulterioară a altor ingrediente active.

Este un alt scop al acestei invenții de a prezenta un procedeu prin care să se realizeze o sinergizare a acțiunii fiziologice a ingredientelor bio-active, (bio)disponibilizate din materialul vegetal bogat în siliciu, prin producerea, în timpul etapelor de bioprocesare, a unor ingrediente bio-active complementare celor eliberate din materialele vegetale supuse prelucrării.

Procedeul conform invenției este alcătuit din următoarele etape:

- umectarea peste noapte a materialului vegetal cu un conținut ridicat de siliciu în apă distilată, în proporție de 1 parte material vegetal la 1 partea apă distilată;

- sterilizarea materialului vegetal umed prin trei cicluri repetate, de încălzire la 72-75°C timp de 25-30 min și răcire la temperatura camerei timp de 6 h;

- adăugarea aseptică peste materialul vegetal sterilizat a unei infuzii de ceai verde, obținută prin extragere timp de 10 min a 50 g de frunze de ceai în 1000 ml de apă fierbinte, de 90-95°C, în raport de 1 parte material vegetal inițial la 3 părți infuzie de ceai verde;

- adăugarea aseptică a unei soluții de 25-30% zaharuri fermentescibile, peste materialul vegetal cu infuzie de ceai verde, până la atingerea unei concentrații finale de 5-7% zaharuri fermentescibile;

- inocularea aseptică cu o colonie simbiotică de drojdii și bacterii, SCOBY, și incubarea la temperatura camerei, în condiții de microaerofilie, timp de 8-10 zile;

- omogenizarea la înaltă presiune a culturii SCOBY, a materialului vegetal și a biopeliculei de nanoceluloză cu microorganisme SCOBY, 10 cicluri la 100 MPa, urmată de omogenizarea cu maltodextrină în proporție de 1 parte material vegetal fermentat la 1 parte maltodextrină, 15 cicluri la 100 MPa;

- uscarea prin pulverizare a omogenatului rezultat, la o temperatură de intrare de 120140°C și la o temperatură de ieșire de 70-75°C.

Procedeul conform invenției prezintă următoarele avantaje:

- fragilizează structurile parietale din materialul vegetal supus procesării, prin eliberarea treptată a bio-siliciului din respectivele structuri, sub acțiunea combinată a fermenților și a acizilor organici, produși de microorganismele SCOBY;

- inhibarea reacției de policondensare a acidului silicic, care ar duce la refacerea biosiliciului amorf în structurile parietale, datorită reacțiilor de complexare a acidului silicic de către compușii aromatici/polifenolici și de către derivații de aminoacizi/teonină, prezenți în infuzia de ceai verde;

- eliberarea compușilor activi din diferitele structuri care îi conțin prin omogenizare la înaltă presiune, care este favorizată de fragilizarea structurilor parietale din materialul vegetal supus procesării;

- sinergizarea acțiunii ingredientelor active din materialul vegetal supus procesării de către compușii fiziologic activi produși de microorganismele SCOBY prin fermentarea infuziei de ceai verde cu zaharuri fermentescibile, ca de exemplu, nanoceluloza care acționează

RO 132524 Β1 similar fibrelor vegetale prebiotice; compuși postbiotici produși de microorganismele pre- 1 biotice SCOBY, care favorizează acțiunea fibrelor prebiotice; peptide și polifenoli antioxidanți, cu efecte complementare acidului ferulic, lignanilor și flavonoizilor; vitamine liposolubile și 3 steroli care amplifică acțiunea fiziologică a compușilor bioactivi lipofili din materialul vegetal supus procesării. 5 în continuare se prezintă exemple de realizare care ilustrează invenția fără a o limita.

Exemplul 1 7 într-un balon de sticlă termorezistentă de 5 L se aduc 500 g de polen (colectat) de albine, peste care se adaugă sub agitare lentă, cu o baghetă de sticlă, 500 ml apă. Se lasă 9 la temperatura camerei timp de 2 h, amestecând din 10 în 10 min. Se încălzește pe baie de apă termostatată și cu agitare (Lab Companion 37 L, Cole Parmer, Vernon Hills, SUA), până 11 la temperatura de 75°C, unde se menține timp de 25 min. Se răcește la temperatura camerei timp de 6 h și apoi se repetă ciclurile de încălzire/menținere/răcire de încă 2 ori. După reali- 13 zarea celor 3 cicluri de încălzire/răcire (tindalizare), prin care se distrug formele vegetative de microorganisme, inclusiv cele care se formează din propagulele termorezistente în timpul 15 procesului de răcire, balonul se astupă cu dop de vată. Se adaugă aseptic 1500 ml de infuzie de ceai verde fierbinte, obținută prin extragerea timp de 10 min a 75 g de frunze de ceai în 17 1500 ml de apă fierbinte, de 90-95°C. Peste cele 2500 g de amestec infuzie de ceai verde/polen se adaugă aseptic 625 ml sbl,uție,de 25% glucoză, cu atingerea unei concen- 19 trații finale de 5% fermentescibile. Se răcește amestecul de polen, infuzie de ceai verde și soluție de zaharuri fermentescibile și se inoculează aseptic cu o colonie simbiotică de drojdii 21 și bacterii, SCOBY, și se incubă la temperatura camerei, în condiții de microaerofilie, timp de 10 zile. După terminarea perioadei de cultivare, cultura de SCOBY, materialului vegetal 23 și biopelicula de bioceluloză cu microorganisme SCOBY, se omogenizează la înaltă presiune, într-un omogenizator cu piston, GEA Niro Soavi Arriete NS2006 (GEA Niro Soavi, 25

Parma, Italia) prevăzut cu o valvă tip „muchie de cuțit, 10 cicluri la 100 Mpa. Peste omogenatul de cultură și material vegetal se adaugă 500 g de maltodextrină, și se reomoge- 27 nizează, 15 cicluri la 100 Mpa. Suspensia fluidă rezultată (omogenată) este uscată prin pulverizare, la o temperatură de intrare de 120-140°C și la o temperatură de ieșire de 29 70-75°C, folosind un atomizor Mobile Minor™ (GEA Niro, Copenhaga, Danemarca).

în produsul rezultat se determină siliciul solubil, flavonoidele totale și polifenolii totali, 31 activitatea antioxidantă, acidul ferulic, liber și total, acidul butiric, fibrele prebiotice totale. Siliciul solubil s-a determinat colorimetriccu acid molibdenic(Coradinetal., 2004). Conținutul 33 de flavonoide totale și de polifenoli totali s-a determinat folosind reactiv Folin-Ciocâteu (Merck, Darmstad, Germania) și o curbă etalon de acid galic (Sigma Aldrich, St. Louis, MO, 35 SUA). Conținutul de flavonoide totale s-a determinat după inițierea policondensării acestora cu formaldehidă (Merck) și separarea prin filtrare a precipitatului format prin policondensare. 37 în filtratul obținut după separarea precipitatului de flavonoide policondensate s-au determinat din nou polifenolii totali non-flavonoidici, cu reactiv Folin-Ciocâlteu, flavonoidele totale fiind 39 calculate ca diferență (Komes et al., 2011). Activitatea antioxidantă a fost determinată ca echivalent trolox, prin determinarea capacității de stingere a radicalilor liberi cationici ABTS 41 [acid 2,2' azinobis-(3-etilbenztiazolin-6-sulphonic)]. (Re et al., 1999). Acidul ferulic liber și total a fost determinat prin cromatografie de înaltă presiune și detector matrice de diode 43 (Mattila and Kumpulainen, 2002). Acidul butiric a fost determinat după acidifiere și extracție cu dietileter prin cromatografie de înaltă presiune și detector UV (De Baere et al., 2013). 45

Fibrele prebiotice totale s-au analizat enzimatic- gravimetric, cu un kit Megazyme (McCIeary et al., 2010). Ca probă martor (de referință) a fost utilizat același tip de polen (colectat) de 47 albine folosit inițial, considerându-se un raport de diluare a polenului prin procedeul aplicat de 2,5 ori. 49

RO 132524 Β1

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1 de mai jos. Aceste rezultate demonstrează că prin procedeul de fermentație a polenului (colectat) de albine cu consorții SCOBY, conform procedeului descris mai sus, are loco disponibilizare a ingredientelor active, inclusiv a siliciului/acidului silicic, care se regăsește complexat, peste nivelul de concentrație la care în mod uzual se produc reacții de policondensare.

Creșterea biodisponibilitătii ingredientelor active din polenul (colectat) de albine prin aplicarea procedeului conform invenției

Tabelul 1

Ingredient activ	Polen de albine (inițial)	Polen procesat conform invenției*
Siliciu solubil (acid silicic), mg/100 g	54,72	194,2
Flavonoide totale, %	1,97	3,51
Polifenoli totali,%	1,42	2,67
Activitate antioxidantă, mmol trolox/g	1,342	2,165
Acid ferulic, mg/g
Liber	0,25	0,52
Total	0,35	0,54
Acid butiric, mg/g	nedetectabil	0,12
Fibre prebiotice totale,%	7,2	8,16

*Raportat la cantitatea de polen inițial supusă procedeului

Exemplul 2

Se lucrează ca în exemplul 1, cu următoarele diferențe. Se folosesc 500 g tărâțe de grâu. Tindalizarea se realizează prin trei cicluri repetate de încălzire la 72°C, timp de 30 min. Se adaugă 783 ml de soluție sirop de fructoză-glucoză 30% pentru atingerea unei concentrații finale de 7%.

S-au efectuat analize pentru aceleași ingrediente active ca în exemplul 1. Datele din tabelul 2 demonstrează o creștere a biodisponibilității ingredientelor active din târâțele de grâu.

Creșterea biodisponibilității ingredientelor active din tărâțe de grâu prin aplicarea procedeului conform invenției

Tabelul 2

Ingredient activ	Tărâțe de grâu (inițial)	Tărâțe de grâu procesate conform invenției*
Siliciu solubil (acid silicic), mg/100 g	7,24	22,2
Flavonoide totale, mg/kg	319	653
Polifenoli totali, g/kg	1,25	3,15
Activitate antioxidantă, mmol trolox/kg	318	953
Acid ferulic, mg/g

RO 132524 Β1

Tabelul 2 (continuare) 1

Ingredient activ	Tărâțe de grâu (inițial)	Tărâțe de grâu procesate conform invenției*
Liber	1,53	2,84
Total	5,26	5,34
Acid butiric, mg/g	nedectabil	0,16
Fibre prebiotice totale	44,2	46,7

*Raportat la cantitatea de tărâțe de grâu inițial supusă procedeului

Exemplul 3

Se lucrează ca în exemplul 2, numai că se folosesc 500 g tărâțe de ovăz. S-au efectuat analize 11 pentru aceleași ingrediente active ca în exemplele de mai sus. Datele din tabelul 3 demonstrează o creștere a biodisponibilității ingredientelor active din târâțele de ovăz. 13

Creșterea biodisponibilității ingredientelor active din tărâțe de ovăz prin aplicarea procedeului 15 conform invenției

Tabelul 3 17

Ingredient activ	Tărâțe de ovăz (inițial)	Tărâțe de ovăz procesate conform invenției*
Siliciu solubil (acid silicic), mg/100 g	23,47	48,12
Flavonoide totale, mg/kg	533	1051
Polifenoli totali, mg/kg	754	1573
Activitate antioxidantă, mmol trolox/kg	424	882
Acid ferulic, mg/g
Liber	14,72	58,84
Total	102,2	105,3
Acid butiric, mg/g	nedectabil	0,18
Fibre prebiotice totale	17,2	18,6

*Raportat la cantitatea de tărâțe de ovăz inițial supusă procedeului 31

Exemplul 4 33

Se lucrează ca în exemplul 2, numai că se folosesc 500 g borhot de orz de la fabricarea berii. S-au efectuat analize pentru aceleași ingrediente active ca în exemplele de 35 mai sus. Datele din tabelul 4 demonstrează o creștere a biodisponibilității ingredientelor active din borhotul de orz de la fabricarea berii. 37

RO 132524 Β1

Creșterea biodisponibilitătii ingredientelor active din borhotul de orz de la fabricarea berii prin aplicarea procedeului conform invenției

Tabelul 4

Ingredient activ	Borhot de orz de la fabricarea berii procesate (inițial)	Borhot de orz de la fabricarea berii procesate conform invenției*
Siliciu solubil (acid silicic), mg/100 g	32,72	67,48
Flavonoide totale, mg/kg	427	873
Polifenoli totali, mg/kg	982	1780
Activitate antioxidantă, mmol trolox/kg	234	637
Acid ferulic, mg/g
Liber	21,35	46,72
Total	98,2	97,3
Acid butiric, mg/g	nedectabil	0,18
Fibre prebiotice totale	42,3	44,8

*Raportat la cantitatea de Borhot de orz de la fabricarea berii inițial supus procedeului

Bibliografie

Bartlomiej S., Justyna R.-K., and Ewa, N. (2012). Bioactive compounds in cereai grains-occurrence, structure, technological significance and nutrițional benefits-a review. Food Science and technology internațional 18, 559-568.

Coradin T., Eglin D., and Livage J., (2004). The silicomolybdic acid spectrophotometric method and its application to silicate/biopolymer interaction studies. Journal of Spectroscopy 18, 567-576.

De Baere S., Eeckhaut V., Steppe M., De Maesschalck C., De Backer P., Van Immerseel F., and Croubels, S. (2013). Development of a HPLC-UV method for the quantitative determination offourshort-chain fattyacids and lactic acid produced by intestinal bacteria during in vitro fermentation. Journal of pharmaceutical and biomedical analysis 80, 107-115.

Denisow B., and Denisow-Pietrzyk M. (2016). Biological and therapeutic properties of bee pollen: a review. Journal of the Science of Food and Agriculture, n/a-n/a.

Dominguez E., Mercado A.J., Quesada A.M., and Heredia A. (1999). Pollen sporopollenin: degradation and structural elucidation. Sexual Plant Reproduction 12, 171-178.

Farooq M.A., and Dietz K.J. (2015). Silicon as Versatile Playerin PlantândHuman Biology: Overlooked and Poorly Understood. Frontiers in Plant Science. 6, 14.

Jurkic L.M., Cepanec I., Pavelic S.K., and Pavelic K. (2013). Biological and therapeutic effects ofortho-silicic acid and some ortho-silicic acid-releasing compounds·. New perspectives fortherapy. Nutrition & Metabolism 10, 2-2.

Komes D., Belscak-Cvitanovic A., Horzic D., RusakG., LikicS., and Berendika, M. (2011).

RO 132524 Β1

Phenolic composition and antioxidant properties of some traditionally used medicinal 1 plants affected by the extraction time and hydrolysis. Phytochemical analysis 22, 172-180.

Laddomada B., Caretto S., and Mita G. (2015). Wheat Bran Phenolic Acids: 3

Bioavailability and Stabilityin Whole Wheat-Based Foods. Molecules 20, 15666-15685.

Mattila, P., and Kumpulainen, J. (2002). Determinationoffree and total phenolic acids 5 in plant-derived foods by HPLC with diode-array detection. Journal of Agricultural and Food Chemistry 50, 3660-3667. 7

Mavredaki E., Neofotistou E., and Demadis K.D. (2005). Inhibition and Dissolution as Dual Mitigation Approaches for Colloidal Silica Fouling and Deposition in Process Water 9 Systems: FuncționalSynergies. Industrial & Engineering Chemistry Research 44,7019-7026.

Mărgăoan R., Mărghitaș L.A., Dezmirean D.S., Dulf F.V., Bunea A., Socaci SA, and 11 Bobiș, O. (2014). Predominant and Secondary Pollen Botanical Origins Influence the Carotenoid and Fatty Acid Profile in Fresh Honeybee-Coilected Pollen. Journal of 13

Agricultural and Food Chemistry 62, 6306-6316.

McCIeary B.V., De Vries J.W., Rader J.I., Cohen G., Prosky L, Mugford D.C., Champ, 15 M., and Okuma, K. (2010). Determination of total dietary fiber (CODEX definition) by enzymatic-gra vi metric method and liquid chromatography: collaborative 17 study. Journal of AOAC International 93, 221-233.

PrucklerM., Siebenhandl-Ehn, S., Apprich S., HoltingerS., Haas C, Schmid E., and 19 Kneifel, W. (2014). Wheat bran-based biorefinery 1: Composition of wheat bran and strategies offunctionalization. LWT - Food Science and Technology 56, 211-2-21. 21

Re R., Pellegrini N., Proteggente A., Pannala A., Yang M., and Rice-EvansC. (1999). Antioxidant activity applying an improved ABTS radical cation decolorization assay. Free 23 radical biology and medicine 26, 1231-1237.

Reynolds O.L., Keeping M.G., and Meyer J.H. (2009). Silicon-augmentedresistance 25 of plants to herbivorous insects: a review. Annals of Applied Biology 155, 171-186.

Sokolova T.A. (2013). The destruction of quartz, amorphous silica minerals, and 27 feldspars in model experiments and in soils: Possible mechanisms, rates, and diagnostics (the analysis of literature). Eurasian Soil Science 46, 91-105. 29

Claims (2)

1. RO 132524 Β1

   1 Revendicare
2. 3 Procedeu de creștere a biodisponibilității ingredientelor active din materialul vegetal cu un conținut ridicat în siliciu, caracterizat prin aceea că, este alcătuit din următoarele 5 etape: umectarea peste noapte a materialului vegetal cu un conținut ridicat de siliciu în apă distilată, în proporție de 1 parte material vegetal la 1 partea apă distilată; sterilizarea mate7 rialului vegetal umed prin trei cicluri repetate, de încălzire la 72...75°C timp de 25...30 min și răcire la temperatura camerei timp de 6 h; adăugarea aseptică peste materialul vegetal 9 sterilizat a unei infuzii de ceai verde, obținută prin extragere timp de 10 min a 50 g de frunze de ceai în 1000 ml de apă fierbinte, de 9O...95°C, în raport de 1 parte material vegetal inițial 11 la 3 părți infuzie de ceai verde; adăugarea aseptică a unei soluții de 25...30% zaharuri fermentescibile, peste materialul vegetal cu infuzie de ceai verde, până la atingerea unei 13 concentrații finale de 5...7% zaharuri fermentescibile; inocularea aseptică cu o colonie simbiotică de drojdii și bacterii, SCOBY, și incubarea la temperatura camerei, în condiții de 15 microaerofilie, timp de 8...10 zile; omogenizarea la înaltă presiune a culturii SCOBY, a materialului vegetal și a biopeliculei de nanoceluloză cu microorganisme SCOBY, 10 cicluri 17 la 100 MPa, urmată de omogenizarea cu maltodextrină în proporție de 1 parte material vegetal fermentat la 1 parte maltodextrină, 15 cicluri la 100 MPa; uscarea prin pulverizare 19 a omogenatului rezultat, la o temperatură de intrare de 12O...14O°C și la o temperatură de ieșire de 7O...75°C.

   Editare și tehnoredactare computerizată - OSIM Tipărit la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub comanda nr. 174/2022