RO127278A0 - Amestecuri de formare termoreactive, metodă de fabricare şi produse de prelucrare a lor - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la amestecuri de formare la cald, obţinute din răşini sintetice termoreactive fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice, armate cu fibre minerale sau organice, şi aditivate cu aditivi capabili să confere proprietăţi speciale de autolubrifiere reperelor obţinute din aceste materiale. Amestecurile conform invenţiei, pe bază de răşină fenolică, conţin 100 părţi răşină fenolică, 3...60% fire şi fibre minerale sau organice, 1...40% adaosuri de autolubrifiere, ca grafit, bisulfură de molibden sau PTFE praf, 0...30% materiale de umplutură, 0,5...4% acceleratori de întărire, ca oxizii de Mg sau de Ca, sau hidroxizi ai acestora, 1...4% agenţi de demulare, cum sunt acidul stearic, acidul oleic sau stearaţii de Ca, Zn, Mg sau Al, iar amestecurile pe bază de răşină poliesterică nesaturată conţine 10...35% răşină, 0,2...0,8% iniţiatori de polimerizare, 0,3...2,5% agenţi de demulare, 0,5...40% adaosuri de autolubrifiere, 0...20% agenţi de reducere a contracţiei, 10...55% materiale de umplutură, 0,5...3% agenţi de îngroşare şi 5...50% material de ranforsare.

Description

Invenția se refera la amestecuri de formare la cald obținute din rășini sintetice termoreactive din categoria rășinilor fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice, armate cu fibre de ranforsare de diverse tipuri si aditivate cu aditivi capabili sa confere proprietăți speciale de autolubrifiere reperelor obținute din aceste materiale. Invenția se refera de asemenea la procesul de fabricare a acestor tipuri de amestecuri de formare, la prelucrarea lor prin presare la cald si la piesele obținute in urma prelucrării.

Amestecurile de formare pe baza de rășini termoreactive conținând fibre de armare si materiale de umplutura de diverse tipuri, denumite adesea premixuri (BMC-uri) sau SMC-uri, dau prin prelucrare materiale compozite care prezintă o combinație excelenta de proprietăți fizico-mecanice, chimice si termice, iar folosirea lor a luat o amplare fara precedent in multiple domenii de activitate. Premixul este amestecul de formare care după amestecare este gata de întrebuințare prin presare la cald, fara a fi necesare alte operații. Acest lucru este valabil in totalitate si pentru amestecul de formare tip SMC. Diferența intre cele doua materiale consta mai ales in metoda de fabricare a lor si foima sub care se livrează, si anume de aluat fibros pentru premix si de pătură subțire, intre doua folii din polietilena, pentru SMC. Ambele tipuri de materiale pot fi constituite din aceleași componente.

Sunt cunoscute premixurile si SMC-urile pe baza de rășini termoreactive cum sunt rășinile fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice. La temperatura ridicate, specifice procesului lor de prelucrare, rășinile din compoziția lor suferă o reacție de reticulare ireversibila in urma careia amestecul de formare se transforma in materiale compozite solide, rigide si infuzibile. Proprietățile lor specifice, determinate in final de o mulțime de factori ca natura rășinii folosite, gradul de armare al rășinii, natura materialelor de armare si a materialelor de umplutura, acopera o game larga de aplicații tehnice.

O serie de repere tehnice fabricate din materiale de formare pe baza de rășini fenolice sau poliesterice nesaturate ranforsate cu fibre minerale sau organice pentru a satisface cerințe mecanice ridicate, sunt in mod funcțional piese in mișcare, supuse frecării si uzurii in exploatare. Asemenea repere sunt frecvent folosite spre exemplu in construcția de mașini sau de material rulant. Fabricarea acestor piese din amestecuri de formare obișnuite, pe baza de rășini termoreactive ranforsate, prezintă dezavantajul ca piesele obținute prezintă o rezistenta limitata la uzura in decursul expoatarii, avand ca rezultat scăderea duratei lor de funcționare.

Cv-2 0 1 1 - 0 1 3 8 1 -- 4/

5 -12- 2011

Acest lucru influențează negativ costurile cu întreținerea si repararea utilajlor si mașinilor avand in componenta aceste repere.

Se știe ca materiale cum ar fi grafitul praf, bisulfura de molibden sau politetrafluoretilena (PTFE) praf se folosesc in compoziția unor materiale de anti fricțiune fabricate prin sinterizare folosind cantitati mici de lianți organici. S-a observat ca acești aditivi se pot folosi, tot in scopul reducerii frecării, la piese in mișcare fabricate din amestecurile pe baza de rășini termoreactive fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice ranforsate.

Problema tehnica pe care o rezolva invenția consata in realizarea unor amestecuri de formare de tip premix(BMC) si SMC pe baza de rășini termoreactive fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice, ranforsate si aditivate cu aditivi care permit fabricarea de piese si repere din material plastic solicitate la uzura ridicata in exploatare si care au in același timp proprietăți fizico-mecanice înalte. Formarea lor in piese si repere tehnice se face prin presare la cald si sub presiune, in matrite închise, iar piesele si reperele obținute sunt destinate mai ales in construcția de mașini si de material rulant.

Premixul se obține combinând ingredientele intr-un proces de amestecare intensiva intr-un malaxor cu palete in forma de Z, iar după golirea malaxorului, pasta fibroasa rezultata se poate ambala sau poate trece direct la prelucrare, operatorul avand doar de dozat cantitatea necesara pentru presare.Indiferent de tipul de rasina folosit, rasina in stare lichida, dozata conform recepturii, se incarca in malaxor, apoi cu paletele in funcțiune sunt adaugate celelelta componente sub forma de praf sau de lichid, iar după omogenizarea lor cu rasina, fara oprirea malaxorului, este adaugat materialul de ranforsare. Pentru materiale de natura organica cum sunt firele tocate de bumbac sau tocatura de tesatura textila, sunt necesari timpi mai lungi de malaxare, in jur de 60-90 minute, pe când pentru fire si fibre minerale cum este fibra de sticla tocata se folosesc timpi scufii de malaxare, de ordinul a 5-20 minute, pentru a preveni degradarea fibrelor si scăderea proprietăților mecanice ale pieselor obținute din premix. In cursul adausului de material de armare, sensul de rotatie al paletelor malaxorului se schimba de cateva ori pentru a imbunatati omogenizarea premixului fabricat. La rășinile fenolice folosite sub forma de soluție alcoolica sau apoasa, după malaxare are loc o faza de uscare intr-un uscator cu banda, in incinte cu aer cald cu temperatura de 65-75°C, pentru eliminarea solventului sau a apei din premix. La rășinile poliesterice aceasta faza este absenta, iar premixul se ambaleaza imediat după adausul materialului de armare si terminarea malaxarii finale.Tot la rășinile poliesterice, amestecarea componentelor se poate executa in doua etape si anume se face o preamestecare a rășinii cu inițiatorul de întărire peroxidic,

4\-2 011-01381-- lf 0

5 -12- 2011 agentul de separare, agentul de micșorare a contracției si cel de ingrosare si cu o parte sau cu toata umplutura intr-un amestecator cu turatie mai ridicata, de tipul unui amestecator cu disc danturat(dizolvator Cowles). Pasta rezultata este golita in malaxorul cu brațe in Z in care are loc amestecarea finala odata cu adaugarea materialului de armare si eventual a pârtii din umplutura neadugata in prima etapa.

Rășinile fenolice folosite pot fi atat rășini de tip novolac dizolvate in alcooli inferiori cum este alcoolul metilic sau alcoolul etilic sau in cetone ca acetona, împreuna cu întăritorul rășinii, de regula hexametilentetramina(HMTA), cat si rășini de tip rezolic in soluție alcoolica sau in soluție apoasa.

Premixul pe baza de rasina fenolica conform invenției se obține prin adausul la rasina a componentelor de mai jos, proporția in care acestea sunt folosite fiind sunt exprimata la 100 parti rasina 100% in rasina rezolica, respectiv 100 parii novolac 100% plus HMTA in cazul soluțiilor de novolac:

-materiale de armare sau ranforsare a rășinii cum sunt firele si fibrele minerale sau organice tocate de tip fire si fibre de sticla, de bumbac, celulozice artificiale, poliesterice, acrilice, poliamidice, aramidice, fibra de carbon sau tocatura din tesatura acestor materiale. Materialele de armare se pot folosi intr-o proporție care poate varia intre 3 si 60% cu mențiunea ca la la valori prea scăzute de armare nu se obțin îmbunătățiri semnificative ale proprietăților mecanice, iar la valori foarte mari, in funcție de tipul de material, se ating limite peste care prelucrarea este foarte dificila.

-adausuri de autolubrefiere si reducerea uzurii ca grafitul, bisulfura de molibden sau PTFE folosite, in proporție de 1 -40%, in funcție de tipul adausului

-materiale de umplutura ca diatomita, caolinul,talcul, carbonatul de calciu, mica, silice praf, alumina hidratata, sulfat de bariu, microbaloane de sticla, folosite in proporție de 0-30% -acceleratori de întărire ca oxidul de magneziu sau oxidul de calciu sau hidroxizii acestora, folosiți in proporție de 0,5-4%

-agenti de denudare (desprindere de forma) ca acidul stearic, acidul oleic, stearatii de calciu, de zinc, de magneziu, de aluminiu sau ceruri naturale sau sintetice care se folosesc in proporție de 1-4%

In premixul din rasina fenolica armata cu fire de sticla, adausul de copolimeri etilenoxidpropilenoxid imbunatateste prelucrarea si calitatea suprafeței, iar adasul de agenti de cuplare compatibili cu rășinile fenolice cum este Silane Al 100 imbunatateste proprietățile mecanice ale produselor.

£<-2 0 1 1 - 0 1 3 8 1 -1 5 -12- 2011

Rășinile poliesterice nesaturate folosite sunt oricare din rășinile preparate in mod cunoscut printr-un proces clasic de esterificare dintre un compus dihidroxilic sau un amestec de compuși dihidroxilici cu anhidrida maleica, cu adaus de alti acizi dicarboxilici aromatici de tipul anhidridei italice, acidului izoftalic sau tereftalic sau acizi alifatici, urmata de diluarea rășinii poliesterice nesaturate cu un diluant reactiv. Stirenul este cel mai des folosit ca diluant reactiv, acesta reduce viscozitatea astfel ca rasina se poate prelucra ușor si reticuleaza cu dublele legaturi din poliester in cursul prelucrării. Rasina vinil-esterica este rasina preparata din diglicidileter de bisfenol A si acid metacrilic, cu adaus de diluant vinilic.

Premixul pe baza de rasina poliesterica nesaturata sau vinil-esterica, avand rasina in proporție de 10-35%, se obține adaugand la aceasta componentele de mai jos. Proporția in care ele se folosesc este exprimata in procente in amestecul de formare final obtinut:

-materiale de armare sau ranforsare a rășinii poliesterice care sunt de același tip ca la rășinile fenolice si care se folosesc in proporție de 5-50% in amestecul de formare

-adausuri autolibrefiere si de reducere a uzurii ca grafitul, bisulfura de molibden sau PTFE, folosite in proporție de 0,5-40%

-materiale de umplutura, aceleași ca pentru rășinile fenolice, folosite in proporție de 10-55% -agenti de demulare sau desprindere de forma, de același tip ca pentru rășinile fenolice si care se folosesc in proporție de 0,3-2,5 in amestecul de formare

-inițiatori de polimerizare de tipul peroxizilor sau hidroperoxizilor organici ca peroxidul de benzoil, peroxidul de dicumil, p-tert-butil perbenzoatul, peroxidul si hidroperoxidul de tertbutil, cei mai folosiți fiind peroxidul de dicumil si p-tert-butil perbenzoatul, care se iau in proporție de 0,2-0.8% in amestecul total.

-agenti de ingrosare ca oxizii si hidroxizii de magneziu si de calciu sau oxidul de zinc, cel mai usual fiind oxidul de magneziu in proporție 0,5-3,0%, folosit ca pasta in stiren.

-agenti de reducere a contracției care sunt de regula o soluție in stiren de polimeri termoplastici de tipul polivinil acetat sau copolimeri de acetat de vinii cu alti monomeri vinilici sau soluții in stiren de copolimeri acrilici sau de polistiren, luati in proporție de 0-20% Amestecul de formare tip SMC, conține cd mai des tocatura din fibre de sticla (roving tocat) ca material de armare, majoritatea SMC-urilor fiind formulate cu rășini poliesterice nesaturate sau vinil-esterice. SMC-ul se obține prin impregnarea impasliturii din roving tocat cu un preamestec constituit din rasina, materiale de umplutura si restul de ingrediente de același tip cu cele folosite la obținerea unui premix cu rasina poliesterica. Procesul are loc in doua etape, prima fiind similara primei etape de obținere a BMC-ului. Rasina este amestecata cu

CV2 0 11-01381-1 5 -12- 2011 inițiatorul de polimerizare, agentul de separare de forma, umpluturi, pigmenți si in mod opțional cu aditivi polimerici cu rol de agenti de reducere a contractiei.Recepturile conțin in general de asemenea oxid sau hidroxid de magneziu ca agent de ingrosare care reacționează cu grupele carboxilice terminale din rasina poliesterica. Amestecarea rășinii cu adausurile lichide si pulverulente pentru obținerea pastei de rasina se efectuează pe același utilaj de amestecare tip dizolvator Cowles folosit in prima etapa la BMC-uri, pentru a realiza o dispersie omogena a tuturor componentelor.In procesul pe saija de preparare a pastei, agentul de ingrosare este adaugat ca ultim component.Din acest moment, pasta are o perioada de timp limitata in care trebuie sa fie prelucrata, deoarace viscozitatea ei începe sa creasca cu o viteza care depinde de temperatura. In fabricarea SMC-ului, pasta de rasina se depune pe un film din polietilena derulat continuu pe o banda fara sfarsit, deasupra stratului de pasta depus pe filmul de polietilene se toaca continuu firele de roving care dau impaslitura de fibre de sticla, astfel incat sa se asigure un grad de armare de 20-35% fire de sticla in produs, iar deasupra este derulata o a doua folie de polietilena avand depusa aceeași pasta cu rasina. Sandwich-ul astfel format este trecut apoi prin valturi sau role de compactare unde are loc forțarea pătrunderii rășinii si umpluturii in impaslitura de fibre de sticla. Materialul se roleaza pe o rola de înfășurare, iar in timpul depozitarii, procesul de ingrosare continua si materialul se transforma intr-o masa relativ dura, nelipicioasa, ușor de manipulat când se prelucrareaza. In atelierul de presare, pătură din SMC se croiește după forma piesei de realizat.

Amestecurile de formare tip BMC si SMC sunt prelucrate la cald, sub presiune, in matrite montate pe prese hidraulice. La prelucrarea acestor materiale, ciclul de presare se compune din timpul de umplere a matriței, timpul de întărire reprezentat de durata de preincalzire a materialului in matrita pana la temperatura matriței plus durata de întărire chimica a masei de formare, timpul de scoatere din matrita si de curatare a acesteia. Timpul de întărire are durata cea mai lunga in ciclul de presare, mai ales din cauza timpului lung de încălzire a materialului pana la temperatura matriței. Durata totala a ciclului determina productivitate procesului de prelucrare.

Amestecurile de formare fenolice ranforsate conțin in jur de 3-4% umiditate si materii volatile.In plus la prelucrarea la cald, prin polimerizarea rășinii se elimina suplimentar materii volatile conținând apa, formaldehida libera,fenol,amoniac.La prelucrarea acestor materiale este avantajos ca materiile volatile care se dezvolta sa fie cat mai reduse deoarece ele influențează calitatea pieselor presate si timpul de presare.

ί\-2 Ο 1 1 - 01 3 8 1 - 1 5 -12- 2011

Se cunoaște ο metoda de prelucrare (ROI22532) in care materialele de formare termoreactive cum ar fi cele fenolice armate cu material textil din bumbac se prelucrează intr-un proces de presare la cald in care are loc închiderea si deschiderea la scurt timp a matriței, aflate la temperatura de 165-175°C, pentru preincalzirea materialului de presare si eliminarea parțiala a materiilor volatile, urmat de o presare intermediara timp de 2 minute si deschiderea din nou a matriței pentru o degazare suplimentara si apoi presarea finala la aceeași temperatura timp de 1-3 minute/mm grosime de piesa. Procesul prezintă dezavantajul ca prelungește mult durata ciclului de presare si implicit scade productivitatea la prelucrare, avand in vedere ca tot procesul de degazare se efectuează in matrita, in cadrul ciclului de presare.

S-a găsit foarte avantajos ca aceasta faza de încălzire si degazarea a materialului de presare sa se faca in afara matriței, înainte de incarcarea materialului in forma. Astfel durata ciclului se scurtează semnificativ deoarece încălzirea se face in afara ciclului de presare. Preincalzirea si degazarea prin uscare s-a făcut in etuve de laborator încălzite electric, cu recirculare de aer cald, cu temperatura reglabila printr-un termostat.Timpul de preincalzire este de 10-60 minute, in funcție de grosimea stratului de material, iar temperatura de preincalzire de 80100°C la grosimi ale stratului de material de 2-4 cm. Masa de presare preincalzita in etuva cu aer cald se presează imediat la terminarea procesului de preincalzire. Simultan cu preincalzirea materialului in etuva cu aer cald se produce si îndepărtarea materiilor volatile si uscarea materialului de presare ceea ce are ca rezultat imbunatatirea calitatii suprafeței pieselor preste si a proprietăților acestora.

La prelucrarea la cald a amestecurilor de formare tip BMC si SMC cu rășini poliesterice nesaturate sau vinil-esterice nu se elimina produse secundare astfel ca preincalzirea si preuscarea lor înainte de incarcarea in matrita nu este necesara.

Condițiile de prelucrare ale amestecurilor de formare termoreactive cu rasina fenolica sunt: temperatura matriței 150-170°C, presiune de presare 200-350Kp/cm2, timp de presare 1 min./mm gresime de perete la piesa presata, la care se adauga timpi suplimentari la grosimi de peste 4 mm.

La prelucrarea amestecurilor termoreactive pe baza de rasina poliesterica nesaturata se folosesc temperaturi de presare de 128-150°C, presiunea de presare 50-70 Kp/cm2 si durata de presare 30 sec/mm grosime de perete la piesa presata. Temperatura de întărire depinde la aceste materiale in mare măsură de tipul de peroxid din compoziție astfel ca temperatura optima trebuie precizata.

Aplicarea invenției conduce la următoarele avantaje:

<V 2011-01381-1 5 -12- 2011

-se obțin premixuri si SMC-uri din care se pot prelucra prin presare la cald piese si repere tehnice care poseda proprietăți mecanice ridicate, proprietăți de autolubrifiere si rezistenta mărită la uzura

-piesele fabricate din aceste materiale au o durata de exploatare mai lunga si permit scăderea costurilor cu întreținerea si repararea mașinilor sau materialului rulant in care aceste piese sunt parti componente.

-prelucrarea la cald a amestecurilor de formare cu rasina fenolica se face printr-un procedeu care asigura o productivitate mărită si calitate imbunatatita pieselor obținute

Se dau in continuare patru exemple de realizare a invenției:

Exemlul 1 : Amestec de formare tip BMC pe baza de rasina fenolica de tip rezolic cu umplutura roving tocat

Se incarca in malaxor 100 kg rasina fenolica lichida de tip rezolic, diluata in procesul de fabricare după deshidratarea finala cu alcool etilic la un conținut de corp solid de 62%, la care se adauga 5,4 kg dintr-un bloc-copolimer de tip etilenoxid-propilenoxid, 1,7 kg stearat de calciu, 1,0 kg oxid de magneziu, 0,75 kg Silane Al 100 si 18,3 kg de grafit coloidal. Amestecul se omogenizează 30 minute apoi, cu malaxorul in funcțiune, se adauga treptat peste pasta din malaxor, timp de aproximativ 20-30 minute, 82,5 kg roving tocat pe baza de sticla tip E, cu lungimea firului de 50 mm.In timpul adausului se fac 2-3 opriri ale malaxorului pentru schimbarea sensului de rotatie al paletelor malaxorului.Dupa terminarea introducerii firelor de sticla se continua amestecarea timp de 15 minute, se oprește malaxorul si se baculeaza pentru golire.Materialul se usca pe o banda fara sfarsit,cu placi metalice perforate, intr-un tunel de uscare cu aer cald la temperatura de 75°C.Viteza benzii se reglează astfel ca la ieșire, materialul sa aiba o un continui de materii volatile de 3-4%.

Exemplul 2 :

Amestec de formare pe baza de rasina fenolica de tip novolac cu umplutura fire din bumbac toate sau tesatura de bumbac tocata

Se incarca in malaxor 100 kg rasina fenolica de tip novolac sub forma de soluție 60% in alcool metilic.Se adauga 18 kg de soluție apoasa 50% de HMTA, 1,1 kg de oxid de magneziu,

1,3 kg de stearat de zinc si 15 kg de grafit.Se omogenizează timp de 30 minute, apoi se introduc treptat 64 kg de fire de bumbac tocate la lungime de aproximativ 30-55 mm, sau tesatura de bumbac tocata marunt.Introducerea materialului textil se face treptat, timp de aproximativ 30-40 minute, perioada in care malaxorul se oprește de 3-4 ori pentru a schimba sensul de rotatie al paletelor de amestecare.In final se ontinua malaxarea inca o ora, cu 3-4

Cc-2 0 1 1 - 0 1 3 8 1 - 1 5 -12- 2011 schimbări ale sensului de rotatie a paletelor malaxorului, apoi materialul se descarcă si se usca la fel ca in exemplul 1.

Exemplul 3

Amestec de formare tip BMC pe baza de rasina ortoItalica

Intr-un vas din inox prevăzut cu amestecator intensiv tip disc danturat (dizolvator Cowles) se incarca 36 kg rasina poliesterica nesaturata ortoftalica 65% in stiren, avand un indice de aciditate de 24 mgKOH/gr.si o viscozitate de 1175 mPas la 25°C(Brookfield). Se pornește amestecarea si se adauga la rasina, in mod succesiv, următoarele ingrediente: 10,5 kg polivinilacetat soluție 30% in stiren ca agent anticontractie, 1,1 kg de stearat de zinc ca agent de desprindere de forma, 0,6 kg de p-tert-butilperbenzoat drept catalizator de reticulare la cald si se amesteca timp de 10 minute. Se adauga in continuare 16,2 kg de grafit coloidal ca material de autolubrifiere si apoi in mod treptat 49 kg de carbonat de calciu tratat ca umplutura.Se amesteca pana la omogenizarea componentelor, urmatind in același timp ca temperatura in pasta sa nu urce peste 32-33°C.Se adauga in final 1,3 kg de oxid de magneziu sub forma de pasta 33% in stiren, se amesteca inca 30 secunde, se oprește agitarea, iar pasta rezultata se golește imediat in malaxorul cu palete in forma de Z. Cu paletele in funcțiune, se adauga treptat la pasta 38 kg de roving tocat cu lungimea firului de 25 mm, tratat cu ancolant compatibil cu rășinile poliesterice.Dupa terminarea introducerii firelor de sticla se mai amesteca inca 10 minute si se golește malaxorul.Produsul se ambaleaza in saci din polietilena închiși, pentru a evita pierderea prin evaporare a stirenului, iar sacii se pot introduce in cutii din carton. Stocarea se face la temperaturi de 5-25°.

Exemplu 4

Amestec de formare tip SMC pe baza de rasina izofitalica

Se folosește o rasina izoftalica obtinuta din etilenglicol, dietilenglicol, acid izofialic si anhidrida maleica. Rasina dizolvata in final in stiren a avut o concentrație de 65%, un Iac=26mgKOH/gr si o viscozitate de 1525 mPas la 25°C. Se pregătește pasta pentru insatlatia de SMC pe un echipament si in modul descris in exemplul 3, folosind 18,3 parii greutate rasina izoftalica, 9,3 parii greutate polistiren soluție 40% in stiren ca agent de anticontractie, 0,5 parii greutate stearat de zinc, 0,4 parii greutate p-tert-butilperbenzoat, 10,2 parii greutate grafit coloidal si 35,8 parii greutate carbonat de calciu tratat si in final 0,8 parii oxid de magneziu pasta 33% in stiren ca agent de ingrosare. Instalația de obținere a SMC-ului se pornește astfel incat la 100 parii greutate pasta / ora sa se adauge 33,5 parii greutate roving tocat imprastiat peste stratul subțire de pasta depus pe folia de polietilena in mișcare. In acest ^2 0 1 1 - 0 1 3 8 1 -1 5 -12- ?ηιι fel se asigura un grad de ranforsare de aproximativ 25% fibra de sticla in SMC-ul obtinut.Dupa ce trece prin rolele de compactare, produsul se roleaza pe o rola de înfășurare. Livrarea se face pe role sau in cutii, împachetat in folia de polietilena protectoarea asa cum rezulta din proces, folie care previne evaporarea stirenului si ii menține caracteristicile pe durata depozitariLFolia se îndepărtează doar înainte de presare.

Claims (14)

1. REVENDICĂRI

   1 .Amestecuri de formare termoreactive pe baza de rășini fenolice, poliesterice nesaturate sau vinil-esterice, armate cu fibre de ranforsare si aditivate cu aditivi care conferă proprietăți de autolubrifiere reperelor obținute din aceste materiale. Procedeu de fabricare si de prelucrare a lor si piese tehnice prelucrate prin presare la cald din aceste amestecuri.
2. 2. Amestecuri de formare termoreactive fenolice conform revendicării 1 caracterizate prin aceea ca rasina fenolica din compoziție poate sa fie atat o rasina de tip rezolic,in solvent organic de tipul alcoolilor metilic sau etilic sau a acetonei sau in soluție sau dispersie apoasa, precum si de tipul rășinilor novolac in soluție de alcool metilic, etilic sau acetona împreuna cu un întăritor ca hexametilentetramina(HMTA)
3. 3. Amestecuri de formare termoreactive poliesterica conform revendicării 1 caracterizate prin aceea ca au in compoziție orice fel de rasina poliesterica nesaturata preparata prin esterificarea dintre un compus dihidroxilic sau un amestec de compuși dihidroxilici cu anhidrida maleica, cu adaus de alti acizi dicarboxilici aromatici de tipul anhidridei italice, acidului izoftalic sau tereftalic sau acizi alifatici, urmata de diluarea rășinii poliesterice nesaturate cu un diluant reactive sau o rasina vinil-esterica preparata din diglicidileter de bisfenol A si acidul metacrilic
4. 4. Amestecuri de formare termoreactive conform revendicării 1 caracterizate prin aceea ca au in compoziție aditivi de autolubrifiere si reducere a uzurii ca grafitul, bisulfura de molibden sau politetrafluoretilena (PTFE) praf
5. 5. Amestecuri de formare termoreactive conform revendicării 1 caracterizate prin aceea ca au in compoziție materiale de armare fire si fibre minerale si/sau organice ca fibra de sticla, fibra de carbon, fire de bumbac, celulozice artificiale, poliesterice, acrilice, poliamidice, aramidice, sau tesatura maruntita din aceste fire, materiale de umplutura ca diatomita, caolin, talc, carbonat de calciu, mica, silice, alumina hidratata, sulfat de bariu sau microbaloane de sticla si agenti de demulare ca acidul stearic, acidul oleic, stearatii de calciu, de zinc, de magneziu sau aluminiu, ceruri naturale sau sintetice
6. 6. Amestecuri de formare termoreactive pe baza de rasina fenolica conform revendicării 1 caracteizate prin aceea ca au in compoziție acceleratori de întărire ca oxidul de calciu, oxidul de magneziu sau hidroxizii lor
7. 7. Amestecuri de formare termoreactive pe baza de rasina fenolica armata cu fibra de sticla conform revendicării 2 caracterizate prin aceea ca au in compoziție bloc-copolimeri de tip etilenoxid / propilenoxid si agenti de cuplare tip silani compatibili cu rășinile fenolice ^-2 0 1 1 - 0 1 3 8 1 -1 5 Ί2- 2011
8. 8. Amestecuri de formare termoreactive pe baza de rășini poliesterice nesaturate sau vinilesterice conform revendicării 1 caracterizate prin aceea ca au in compoziție inițiatori de polimerizare de tipul peroxizilor si hidroperoxizilor organici ca peroxidul de benzoil, peroxidul de dicumil, p-tert-butilperbenzoatul, peroxidul si hidroperoxidul de tert-butil, agenți de ingrosare ca oxizii sau hidroxizii de magneziu si de calciu sau oxidul de zinc si agenți de reducere a contracției cum sunt polimeri termoplastici de tip porivinilacetat sau copolimeri de vinii acetate cu alti monomeri vinilici, sau copolimeri acrilici si metacrilici, sau polistiren, toți polimerii find folosiți ca soluții in stiren.
9. 9. Amestec de formare termoreactiv pe baza de rasina fenolica conform revendicărilor 1,2,4-6 si 7 avand următoarea compoziție pentru 100 parti greutate rasina rezolica 100% sau 100 parti greutate novolac 100% plus HMTA : materiale de armare 3-60%, aditivi de autolubrifiere 140%, materiale de umplutura 0-30%, acceleratori de întărire 0,5-4%, agenți de demulare 14%. Produsele armate cu fibre de sticla conțin suplimentar 1-10% bloc-copolimeri de etilenoxid/propilenoxid si 0,5-2% silan compatibil cu rășinile fenolice.
10. 10. Amestec de formare termoreactiv pe baza de rasina poliesterica nesaturata sau vinilesterica conform revendicărilor 1, 3-5 si 8 cu următoarea compoziție : 10-35% rasina poliesterica, 5-50% materiale de armare, 0,5-40% aditivi de autolubrifiere, 10-55% materiale de umplutura, 0,3-2,5 aditivi de demulare, 0,2-0,8% inițiatori de polimerizare, 0,5-3% agenți de ingrosare si 0-20% agenți de reducere a contracției
11. 11 .Procedeu de fabricare a amestecurilor de formare termoreactive pe baza de rășini fenolice caracterizat prin aceea ca 100 parti geutate rasina fenolica conform revendicării 2 se incarca intr-un malaxor cu palete in forma de Z si cu malaxorul in funcțiune se adauga rășinii 0,5-4% acceleratori de întărire, 1-4% agenți de demulare, 1-40% aditivi de autolubrifiere, 0-30% materiale de umplutura si soluția de HMTA in caz ca se folosește rasina novolac, iar la amestecurile armate cu fibra de sticla suplimentar 1-10% bloc-copolimeri etilenoxid / propilenoxid si 0,5-2% silani.Dupa amestecare timp de 30 minute se începe adausul de 3-60% material de armare in mod treptat. Introducerea armaturii tip roving tocat se face in 20 minute, cu inversare de sens de rotire a paletilor si o malaxare finala de 15 minute, iar la in cazul firelor sau țesăturii tocate de bumbac alimentarea malaxorului se face in 30-40 minute cu 3-4 inversări de sens a paletelor, urmat de o malaxare finala de o ora. Produsul este uscat pe o banda transportoare, intr-un tunnel cu aer cald la 65-75° C pana la o umiditate de 3-4%.
12. 12.Procedeu de fabricare a amestecurilor de formare termoreactive pa baza de rășini poliesterice nesaturate sau vinil-esterica caracterizat prin aceea ca intr-o prima etapa se introduce intr-un vas de amesteare prevăzut cu un agitator tip disc danturat (dizolvator ί<-2 Ο 1 1 - 01 3 8 1 - 1 5 -12- 2011

    Cowles) 10-35 parti de rasina poliesterica nesaturata sau vinil-esterica conform revendicării 3 si sub agitare continua, se adauga rășinii in mod succesiv 0-20% agenți de reducere a contracției, 0,2-0,8 parti inițiatori de polimerizare, 0,3-2,5 agenti de demulare, 0,5-40% aditivi de autolubrifiere si 10-55% materiale de umplutura. Se amesteca pana la omogenizarea componentilor, urmărind ca temperatura pastei s nu depaseasca 32-33°C.Se adauga in final 0,5-3% agent de ingrosare sub forma de pasta in stiren si se amsteca inca 30 secunde, apoi se oprește agitarea si se golește imediat pasta in malaxorul cu palete in Z. Cu paletele in funcțiune se adauga la pasta treptat 5-50% materiale de armare, se amestea inca 10 minute si se desarca șarja de produs.
13. 13. Procedeu de prelucrare a amestecurilor de formare termoreactive conform revendicării 9 caracterizat prin aceea ca preincalzirea si preuscarea materialului se face in afara ciclului de presare, in etuve electrice cu recirculara de aer cald, la 80-100°C, timp de 10-30 minute, urmat de presareain matrite ncalzite la 150-170° si la presiune de 200-350Kp/cm2, timp de 1 minut / mm grosime perete la piesa presata.
14. 14. Piese si repere tehnice presate din amestecuri de formare conform revendicariilor 9 si 10 caracterizate prin aceea ca poseda proprietăți ridicate de autolubrifiere si rezistenta la uzura si care pot fi folosite in construcția de mașini si de echipament rulant.