RO121049B1 - Glonţ perforant de blindaj şi procedeu de fabricaţie - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un glonţ pentru perforarea de blindaj şi la un procedeu destinat armelor de foc, folosite pentru respingerea forţei vii a unui inamic echipat cu protecţie blindată, individuală.Glonţul perforat de blindaj, conform invenţiei, include o manta (1) cu o porţiune (A), o porţiune de ghidare (B) şi o porţiune de coadă(C). Mantaua (1) include un miez perforant (3), care este montat în porţiunea de cap (A), astfelîncât să pătrundă prin aceasta, şi care este ataşat la suprafaţa interioară a porţiunii de coadă (C), a mantalei menţionate (1). Raportulîntre ariile suprafeţelor, în secţiunile transversale centrale, ale miezului (3) şi ale glonţului, este situat între limitele 0,3 până la 0,4, în timp ce raportul dintre masele lor este decel puţin 0,45, iar raportul dintre grosimea mantalei (1), în porţiunea de coadă (C), şi diametrul miezului (3) variază de la 0,1 la 0,2. Procedeul de fabricaţie a acestui glonţ perforant, deblindaj, implică asamblarea miezului (3) cu manşon (2), în mantaua (1), şi bordurarea porţiunii de cap (A) a mantalei menţionate (1). În timpul bordurării porţiunii (A) mantalei (1), procedeul implică, de asemenea, bordurarea simultană a porţiunii de coadă (C), a mantalei menţionate (1), pe miezul (3).

Description

Invenția se referă la un glonț performant de blindaj și la un procedeu de fabricație a acestuia, glonț destinat distrugerii forței vii a inamicului, echipată cu mijloace individuale blindate, de protecție.

Este cunoscut un glonțul de pistolet care conține învelișul în formă de pahar, mantaua și miezul din oțel amplasat cu ieșirea părții de cap prin partea frontală, deschisă, a învelișului, în care diametrul miezului din oțel reprezintă 0,66...0,85 din calibrul glonțului (RU 2018780, anul 1994).

Mai este cunoscut glonțul perforant de blindaj, care conține un înveliș cu suprafață interioară în trepte, având părți de cap, de ghidare și de coadă. în înveliș este fixat miezul pe suprafețele interioare, de centrare și de coadă, iar învelișul este realizat în trepte pe suprafața exterioară, cu suprafața de ghidare ieșită în afară și partea de centrare de calibrare amplasată între părțile de calibrare și de coadă ale acestuia, astfel încât raportul grosimilor învelișului în zona de centrare a acestuia față de grosimea în zona de ghidare este egal cu 2...5 (RU 2077021, anul 1997).

în construcțiile cunoscute, de gloanțe (RU 20118780; 2077021), perforarea blindajelor se realizează cu ajutorul unor miezuri masive, al cărordiametru reprezintă 0,66...0,85 din calibru (raportul dintre aria secțiunii centrale a miezului și cea a glonțului este de 0,43...0,74). în același timp, s-a stabilit, că factorul de bază, care determină acțiunea de perforare a blindajului de către glonț, este reprezentat de energia specifică a miezului, deoarece practic învelișul și mantaua nu participă la pătrunderea în obiectiv.

Dezavantajele construcției gloanțelor cunoscute sunt reprezentate de eficiența scăzută a acțiunii de perforare a blindajului, determinată de raportul parametrilor elementelor glonțului.

Procedeul cunoscut de fabricație a gloanțelor perforante de blindaj este cel de presare a miezului cu mantaua în înveliș și strângerea prin presare a părții de cap a învelișului (US 3069748, anul 1962).

Un alt procedeul cunoscut de fabricație a gloanțelor perforante de blindaj, în special al celor cu miez perforant de blindaje, care iese din înveliș, este reprezentat în exclusivitate de presarea miezului cu mantaua în înveliș și presarea părții de capăt a învelișului, în care presarea părții de capăt a învelișului se efectuează cu subțierea concomitentă a peretelui învelișului în zona învecinată cu tăietura acestuia, către miez, până la obținerea unei treceri line pe suprafața exterioară a învelișului și a miezului (RU 2082942, anul 1997).

Ambele procedee cunoscute au dezavantajul că, la fabricarea gloanțelor perforante cu miez, acesta iese prin înveliș, iar suprafața de așezare de sub partea de coadă a miezului se realizează direct în înveliș. Apoi, miezul cu mantaua se presează în învelișul glonțului, după care are loc strângerea prin presare a părții de cap a glonțului.

La realizarea acestui procedeu, există posibilitatea formării unui joc între partea frontală a miezului și partea din spate a învelișului, ca urmare a prezenței pernei de aer, ceea ce conduce la deformarea învelișului la tragere. Necesitatea jocului între manta și înveliș poate conduce la neuniformitatea grosimii peretelui mantalei după calibrarea glonțului. Defectele menționate determină dispersia caracteristicilor balistice și reduc rezistența glonțului în zbor, ceea ce în ultimă instanță reduce acțiunea perforantă a glonțului.

Glonțul perforant, conform invenției, rezolvă problema de formare a unui glonț perforant cu acțiune perforantă ridicată, în condițiile păstrării dimensiunilor și impulsului de plecare analoge gloanțelor de aceeași formă.

Glonțul perforant, conform invenției, rezolvă problema propusă prin aceea că glonțul perforant de blindaj are un învelișul în trepte, având părți de cap, ghidare și de coadă, având montate în el cu ieșire la partea de cap, miezul perforant, fixat pe suprafața interioară a părții

121049 Β1 de coadă a învelișului și mantaua realizată, cu suprafața secțiunilor centrale a miezului față 1 de cea a glonțului de 0,3...0,4 și cu raportul maselor miezului și glonțului de cel puțin 0,45 și cu raportul grosimilor învelișului în partea de coadă față de diametrul miezului de 0,1 ...0,2. 3

Procedeul de fabricație a glonțului perforant, cu miezul perforant care iese din înveliș, include presarea miezului cu mantaua în înveliș, după care se realizează 5 strângerea prin presare a părții de cap. Concomitent cu strângerea prin presare a părții de cap a învelișului, are loc presarea părții de coadă a învelișului pe miez. 7

Se dă, în continuare, un exemplu concret de realizare a invenției, în legătură și cu fig.

1...5, care reprezintă: 9

-fig. 1, construcția glonțului cu secțiuni parțiale;

- fig. 2, poziția elementelor glonțului în matriță și poanson înaintea operației de 11 strângere prin presare;

- fig. 3, glonțul după operația de strângere prin presare a părții de cap a învelișului 13 și a părții de coadă a învelișului pe miez;

- fig. 4, graficul dependenței grosimii tablei de oțel care poate fi perforată, de distanță; 15

- fig.5, graficul dependenței volumului golului de impuls temporar în blocul de gelatină, de distanță. 17

Glonțul perforant, conform invenției, se compune dintr-un înveliș 1 (fig.1), o manta 2 și miezul 3. învelișul 1 glonțului este realizat în trepte, fiind compus din partea de cap A, 19 partea de conducere B și partea de coadă C. în partea de coadă a învelișului este realizat un gol interior, pe suprafața căruia are loc fixarea miezului. 21

După introducerea mantalei 2 cu miezul 3 în învelișul 1 (fig. 2), având forma unui pahar drept, acestea se introduc în matrița 4. La deplasarea glonțului cu poansonul 5 în 23 matriță, se realizează strângerea prin presare a părții de cap a învelișului până la strângerea învelișului pe miez. în poanson este realizat un orificiu D, egal cu suma diametrului miezului 25 și dublul grosimii peretelui învelișului. în cursul deplasării în continuare a poansonului, în partea de cap a învelișului apare o stare de tensiune-deformație, și deformația în continuare 27 a învelișului are loc pe seama strângerii învelișului pe partea de coadă a miezului. Ca rezultat, se formează o asamblare compactă, fără jocuri, a învelișului cu miezul în partea de 29 cap și de coadă și cu mantaua (fig. 3).

Caracteristicile esențiale indicate - raportul parametrilor de gabarit și greutate al 31 glonțului sunt interdependente, și modificarea oricăruia dintre acestea conduce la pierderea caracteristicilor de perforare a blindajului de către glonț. 33

Raportul dintre secțiunile centrale ale miezului și glonțului reprezintă 0,3...0,4 la un raport al maselor acestora de cel puțin 0,45. Reducerea raportului secțiunilor centrale ale 35 miezului și glonțului sub 0,3 conduce la reducerea masei relative a miezului, ca urmare a limitărilor balistice asupra lungimii glonțului, la reducerea energiei specifice a miezului, ceea 37 ce înseamnă reducerea acțiunii de perforare a blindajului.

Raportul grosimilor învelișului în zona de coadă, față de diametrul miezului, este de 39 0,1 ...0,2. în cazul gloanțelor perforante de blindaj de această construcție, un factor esențial care determină acțiunea de perforare a glonțului este reprezentat de energia specifică a 41 miezului. învelișul și mantaua nu participă practic la procesul de penetrare în obstacol, datorită plasticității ridicate în comparație cu cea a obstacolului și a miezului, ele se distrug 43 la contact, pierzându-și prin aceasta energia cinetică. De aceea, grosimea învelișului în acea parte în care este fixat miezul, trebuie să fie determinată din considerente de rezistență 45 a glonțului în momentul executării focului, ceea ce corespunde unui raport al grosimilor învelișului față de diametrul miezului de 0,1 ...0,2. 47

121049 Β1

Creșterea în continuare a grosimii învelișului conduce la creșterea masei pasive a glonțului, iar reducerea - la dezmembrarea glonțului în momentul tragerii.

Ansamblul tuturor caracteristicilor prezentate mai sus, care se modifică în limitele arătate, în legătură cu metoda propusă de fabricație a glonțului, permite asigurarea unor caracteristici ridicate de perforare a blindajului, depășind toate gloanțele cunoscute, de gloanțe de pistolet.

Gloanțele de construcție descrisă, au fost fabricate în aplicații cu cartușe pentru pistoletul Makarov (HM - PM) și au fost încercate prin trageri asupra tablelor de oțel și blocurilor de gelatină cu dimensiuni de 80 x 80 x 140 mm. Graficul dependenței grosimii foii de tablă de oțel care urmează a fi perforată, de distanța L este reprezentat în fig. 4. în aceste încercări, cartușul de serie nu a perforat tabla cu grosimea de 2,4 mm chiar la tragerea de aproape. Graficul dependenței volumului V al golului de impuls temporar (BIHI - VPP) în blocul de gelatină de distanța L este prezentat în fig. 5.

Din grafic se poate vedea că volumul VPP la glonțul de construcția propusă, E, depășește semnificativ volumul VPP al glonțului de serie. Astfel, cartușul cu glonțul de construcția propusă pentru pistoletul Makarov depășește substanțial glonțul de serie în ceea ce privește acțiunea de perforare și de distrugere.

Glonțul de construcția propusă, conform invenției, poate fi utilizat practic în orice tip de cartuș pentru arme de foc ghintuite, dar cea mai mare eficiență o are pentru cartușe folosite la distrugerea țintelor la distanțe mici și medii.

Procedeul descris, de fabricație a gloanțelor, poate fi utilizat în toate tipurile de producție, de la serie mică până la producția de masă, în linii automate, rotative, și permite reducerea nomenclatorului de scule și a numărului de operații ale procesului tehnologic.

Claims (2)

1. Glonț perforant de blindaj, cuprinzând un înveliș în trepte având o porțiune de cap, o porțiune de atac și o porțiune posterioară, un miez perforant montat în porțiunea de cap astfel încât să iasă în exterior față de aceasta și fixat de-a lungul suprafeței interioare a porțiunii posterioare a respectivului înveliș și mantale, caracterizat prin aceea că raportul dintre secțiunile miezului și glonțului în zona de mijloc este de la 0,3 la 0,4, în timp ce raportul dintre masele lor este de cel puțin 0,45, iar raportul dintre grosimea învelișului în porțiune posterioară și diametrul miezului este cuprins între 0,1 și 0,2.

2. Procedeu de fabricare a gloanțelor perforante de blindaj din revendicarea 1, având un miez perforant care iese în afară față de înveliș, procedeu care constă în îmbinarea prin presare a miezului cu mantaua în înveliș, caracterizat prin aceeea că, în timpul sertizarii porțiunii de capăt a învelișului, se execută simultan și sertizarea porțiunii posterioare a învelișului în jurul miezului.