RO117983B1 - Procedeu de comanda automata a unui element flexibil - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un procedeu de comanda a unui element flexibil, de exemplu un suflator pentru reziduurile de ardere (curatator de funingine). Procedeul conform inventiei este caracterizat prin aceea ca doua dintre cele patru intrerupatoare inductive (11, 12, 13 si 14), montate pe axul (8), si anume (13 si 14), inregistreaza un punct de referinta pe orizontala si verticala, iar celelalte doua intrerupatoare (11si 12) inregistreaza turatiile axelor principale (6 si 8) ca marime ce defineste cursa parcursa de articulatia cardanica mobila (4), astfel incat impulsurile proportionale cu cursa, transmise de celelalte doua intrerupatoare (11si 12) in memoria unitatii de comanda (16), sa fie comparate cu configuratia prestabilita a zonei de curatare si conform acesteia sa fie initiata comanda actionarii celor doua axe principale (6 si 8).

Description

Invenția se referă la un procedeu de comandă automată a unui element felxibil.

Țeava cu ajutaj de presiune a unui suflător pentru reziduurile de ardere utilizată la curățirea pereților unui schimbător de căldură de mare capacitate poate constitui un astfel de element flexibil.

Brevetul de invenție (DE-OS 4142448) prezintă această țeavă cu ajutaj de presiune care curăță pereții țevilor de evacuare a gazelor de ardere încărcate de particule în suspensie.

în acest caz se folosesc jeturi de apă transmise cu presiune pentru curățirea pereților de depunerile reziduale.

Pentru ca jetul sub presiune să poată baleia întreaga suprafață a pereților, țeava cu ajutaj este astfel comandată, încât jetul trimis secvențial să fie dirijat pe sectoare consecutive, descriind un parcurs orizontal și apoi unul vertical, rezultând astfel o mișcare sinusoasă, complicată.

Se ajunge la această configurație a mișcării jetului dacă în timpul rotirii unui ax cu viteza constantă, pentru o anumită secvență de timp, este pus în mișcare un alt ax, în legătură cu primul.

în condiții grele de exploatare cele două axe pot fi supraîncărcate, cum ar fi, în cazul gazelor extrem de poluate și a uzurilor exagerate a componentelor mecanismului.

Atunci s-a soluționat ca în cazul apariției supraîncărcării, cele două axe să poată fi orientate în altă direcție, chiar înaintea atingerii punctului de inflexiune prestabilit.

Dar, acest procedeu nu poate curăța suprafețele pereților decât în mod incomplet. Acest suflător pentru reziduurile de ardere menționat anterior poate curăța limitat numai anumite zone, astfel, încât s-a realizat o îmbunătățire a procedeului prin introducerea unei automatizări, conform brevetului de invenție (DD-PS 281452). în unitatea de comandă automată sunt înregistrate câteva dintre elementele constructive, cât și gradul de murdărie a pereților zonei de curățit.

Configurația zonei de curățire este transmisă la axele principale printr-un emițător de semnale și un mecanism traductor de cursă.

Procedeul, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea că, două dintre întrerupătoarele montate pe axele principale înregistrează un punct de referință pe orizontală și verticală, iar celelalte două întrerupătoare înregistrează turațiile axelor principale ca mărime ce definește cursa parcursă de articulația cardanică mobilă, astfel, încât impulsurile proporționale cu cursa, transmise de celelalte două întrerupătoare în memoria unității automate de comandă să fie comparate cu configurația prestabilită a zonei de curățire și conform acestuia să fie inițiată comanda acționării celor două axe principale.

Procedeul de automatizare de față permite în mod avantajos reglarea frecvenței în scopul funcționării motoarelor de curent alternativ trifazat cu acționarea axelor principale. Prin această reglare a turației poate fi variată durata de acțiune a jetului de curățire pe o anumită zonă de perete, corespunzător unui anumit grad de murdărie.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, cu referire la fig. 1-3, care reprezintă:

- fig. 1, vedere laterală de ansamblu a unui suflător pentru reziduuri de ardere;

- fig.2, o schemă de conexiuni;

- fig.3, o configurație a zonei de curățire.

Suflătorul pentru reziduuri de ardere reprezentat în fig. 1, conține o țeavă de ajutaj de presiune 1 care direcționează apa, aceasta constituind mediul de curățire.

Jetul trimis prin ajutajul de presiune 1, este înălțat prin fanta îngustă a capacului 2 în interiorul țevii de evacuare care mărginește camera de ardere a unui cazan cu abur.

RO 117983 Β1

Țeava cu ajutaj de presiune este dublu articulată, prin articulața 3, fiind în capacul

2, iar cea de-a doua la capăt sau în spate. 50

Cea de-a doua articulație cardanică 4, cea mobilă, a fost fixată pe un tub de ghidare, acesta fiind împins axial de primul ax principal 6, odată cu rotirea acestuia.

Axul principal 6 este antrenat la rândul său de un motor trifazat de curent alternativ prevăzut cu dispozitiv de frânare.

Extremitățile primului ax, 6 au fost asamblate pe două axe 8, așezate paralel una față 55 de cealaltă, care îi transmit o împingere axială.

Cele două axe 8 primesc mișcarea de rotație de la motorul 9, de curent alternativ trifazat, cu frânare, fie, în mod direct, fie printr-o transmisie cu lanț.

Fiecare rotație a primului ax principal 6, împinge vertical tubul de ghidare 5 respectiv cea de a doua articulație cardanică 4: în acest fel jetul transmis cu presiune prin elementul 60 flexibil 1 este dirijat vertical. în mod analog, fiecare rotație a celor două axe 6 imprimă jetului de curățire o mișcare orizontală.

Prin comenzi alternative ale rotației axelor 6 și 8 se generează configurația prestabilită a zonei de curățire, redată în fig.3.

Aceasta conține porțiuni orizontale și verticale, unite prin spații de inflexiune. Confi- 65 gurația conține un punct de referință PO, reprezentând punctul O al sistemului de coordonate al zonei de curățire.

J

Spațiul orizontal între punctul de pornire PS și primul punct de inflexiune este X1, iar distanța orizontală între punctele de inflexiune stânga și dreapta este X2. pe durata parcurgerii acestor distanțe (faza deplasării orizontale), axele 8 sunt antrenate în mișcare de 70 rotație.

Parcursul vertical al jetului de curățire Y1 este simultan cu pornirea axului principal 6.

XY figurează distanța dintre punctele de inflexiune în timpul mișcării simultane a axelor 6 și 8.

Limita superioară a zonei de curățire este notată Y2. Chenarul Z încadrează limitele 75 constructive ale acționării mecanismului de comandă.

Din fig.2 reiese dispunerea în paralel a întrerupătoarelor inductive fără contact, notate

11, 12, 13 și 14,1a fiecare dintre axele principale 6, respectiv 8.

întrerupătoarele 11 și 12 măsoară prin impulsuri turațiile celor două axe 6 și 8, care pot fi determinate pe baza corelației geometrice cu spațiul parcurs de articulația cardanică 80 mobilă 4.

întrerupătoarele 13 și 14 determină punctul de referință PO.

întrerupătoarele 11 până la 14 au fost conectate prin cablurile de comandă 15, la unitatea automată de comandă 16.

în memoria unității de comandă este stocată configurația zonei de curățire pe care 85 jetul sub presiune al elementului flexibil trebuie să o urmărească.

în unitatea automată de comandă sunt comparate impulsurile primite de la întrerupătoarele 11 și 12 cu configurația memorată a zonei de curățire.

Motoarele de curent alternativ 7 și 9 au fost prevăzute fiecare în parte cu o protecție 17 împotriva reversibilității axelor 6 și 8. Protecțiile 17 sunt conectate la unitatea automată 90 de comandă 16 prin cablurile 15 și, de asemenea, la un convertor de frecvență 18, legat la rândul său de unitatea de comandă 16.

După aprobarea comenzii automate este stabilit punctul de referință PO în scopul reglării la zero a sistemului de parcurs. Obținerea punctului de referință PO este semnalizată în direcțiile X și Y prin intermediul întrerupătoarelor 13 și 14. Ulterior este stabilit punctul de 95 pornire PS. Cu stabilirea punctului PS este inițiată dschiderea admisiei mediului de curățire

RO 117983 Β1 și startul în parcurgerea traseului de curățire. în continuare, sunt numărate impulsurile primite de la contactele 11 și 12 ca măsură a spațiului parcurs în direcție orizontală și verticală (valoarea reală). Acestea sunt comparate în unitatea automată de comandă.cu valorile programate ale configurației zonei de curățire (valoarea teoretică).

La egalizarea valorii reale cu cea teoretică este îndeplinită condiția de parcurs și este inițiată următoarea secvență de mișcare. După parcurgerea configurației zonei de curățire este închisă admisia mediului de curățire și se ajunge în punctul de repaus PS.

Dacă se impune modificarea duratei de acțiune a jetului de curățire se modifică turațiile motoarelor 7 și 9 prin intermediul convertorului de frecvență 18.

Această modificare a turației nu are nici o influență asupra parcurgerii corecte a configurației zonei de curățire, deoarece întrerupătoarele 11 și 12, sesizează traseele de urmărit și lucrează independent de acestea, indiferent cât de rapid este parcursă configurația zonei de curățire.

Procedeul de comandă automată descris în invenția de față poate fi adecvat, în afara destinației de bază, și acționării altor elemente flexibile, articulate în două axe cardanice.

Claims (2)

1. Revendicări

   1. Procedeu de comandă a unui element flexibil, de exemplu, un suflător pentru reziduurile de ardere (curățitor de funingine) în care elementul flexibil este montat prin intermediul a două articulații cardanice (3 și 4) dispuse la distanță una față de cealaltă, prima articulație constituind un punct fix, iar cea de-a doua fiind împinsă axial către un ax principal (6) ale cărui capete primesc, la rândul lor, o deplasare axială de la cele două axe dispuse paralel, și în care pe primul ax principal (6) și pe unul dintre cele două axe (8) au fost montate niște întrerupătoare inductive, fără contacte (11,12,13 și 14) conectat la o unitate de comandă (16), caracterizat prin aceea că, două dintre întrerupătoarele (13 și 14) înregistrează un punct de referință pe orizontală și verticală, iar celelalte două întrerupătoare (11 și 12) înregistrează turațiile axelor principale (6 și 8) ca mărime ce definește cursa parcursă de articulația cardanică mobilă (4), astfel, încât impulsurile proporționale cu cursa, transmise de celelalte două întrerupătoa-re (11 și 12) în memoria unității automate de comandă (16), să fie comparate cu configurația prestabilită a zonei de curățire și conform acesteia, să fie inițiată comanda acționării celor două axe principale (6 și 8).
2. 2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, axele principale (6 și 8) sunt acționate de către niște motoare de curent alternativ trifazat, prevăzute cu frâne (7 și 9), reglabile din punct de vedere al frecvenței, turația motoarelor (7 și 9) fiind modificată prin intermediul unității de comandă (16).