RO117534B1

RO117534B1 - Rezol slab contaminant si procedeu de obtinere a acestuia

Info

Publication number: RO117534B1
Application number: RO94-01792A
Authority: RO
Inventors: Wolfgang Hesse; Klaus Rauhut
Original assignee: Hoechst Ag
Priority date: 1993-11-13
Filing date: 1994-11-07
Publication date: 2002-04-30
Also published as: FI945292A0; CZ277894A3; BR9404424A; TW280829B; EP0653450A1; SK136394A3; DE4338835A1; JPH07206955A; FI945292L; NO944314D0; FI945292A7; AU679122B2; NO944314L; AU7779894A; PL305793A1; CA2135356A1; US5478908A

Abstract

Inventia se refera la un rezol slab contaminant si la procedeul de obtinere a acestuia, utilizat pentru cimenturi, laminate, impregnari si materiale abrazive. Rezolul conform inventiei are un continut in fenol liber de sub 5% in greutate si se prezinta sub forma de condensate ale fenolilor trifunctionali cu formaldehida si alchiliden-polifenoli, cu un raport molar al grupelor hidroxil fenolice din fenolii trifunctionali fata de grupele hidroxil din alchiliden-polifenoli de 9:1 pana la 3:7 cu formaldehida, intr-un raport molar al sumei grupelor hidroxil fenolice fata de formaldehida de 1:1 pana la 1:2. Procedeul conform inventiei consta in aceea ca are loc reactia cantitatii totale de fenoli trifunctionali si a formaldehidei, in prezenta unui catalizator bazic, intr-un interval de temperatura de la 20 la 100 degree C, intr-o prima treapta, si se continua reactia pana se ajunge la un consum de formaldehida de 50 la 90% din formaldehida utilizata, apoi se adauga alchiliden-polifenoli si se continua condensarea in amestec.

Description

Invenția de față se referă la rezol slab contaminant și la un procedeu de obținere a acestuia, care, deși are o rezistență bună față de solvenți și un conținut scăzut de fenol, poate fi utilizat la cimenturi cu contracție ulterioară scăzută. Acest rezol se utilizează pentru cimenturi, laminate, impregnări și materiale abrazive.

După cum se cunoaște, în EP-A 0158871 sunt descrise rezoluri pentru cimenturi având o contracție ulterioară scăzută. Totuși, soluțiile de ciment preparate din aceste rezoluri au un conținut de fenol între 7 și 10% în greutate.

Conținutul de fenol liber, din soluțiile cunoscute de rășini rezolice (cu conținut de rezol), prezintă proprietăți valoroase de aplicare. în cimenturi, el influențează mai ales contracția ulterioară. Pe de altă parte, conținutul în fenol al compușilor este reglementat prin lege. Compușii care au un conținut de fenol de peste 5% în greutate trebuie să fie etichetați drept “toxici”, adică trebuie tratați ca substanțe toxice. Din motive de igienă profesională, este important să se limiteze conținutul maxim de fenol din acești compuși la valori sub limita de toxicitate de 5% în greutate.

Așa cum este cunoscut, conținutul de fenol liber într-un rezol depinde în mare măsură de nivelul de formaldehidă (față de partea de fenol), în timpul preparării. în consecință, o cale de obținere a rezolurilor având un conținut de fenol sub 5% în greutate este mărirea nivelului de formaldehidă. Totuși, dacă aceste rezoluri sunt sintetizate utilizând diferite niveluri de formaldehidă, ducând la conținuturi diferite de fenol liber, s-a găsit că cimenturile preparate au valori suficient de scăzute de contracție ulterioară numai dacă respectiv conținutul de fenol este în mod clar peste 5% în greutate (experiențele comparative Β. 1-B.4).

Brevetul US-A 3979218 descrie un procedeu pentru prepararea de rezoluri slab contaminate pentru soluții de ciment. în acest scop, se lasă să reacționeze fenoli, fenoli alchilați și formaldehidă, și apoi se eterifică grupele hidroxilfenolice ale acestora. Soluțiile de ciment preparate din astfel de rezoluri au un conținut redus de fenol, în unele cazuri, chiar mai puțin de 1% în greutate. Totuși, din cauza grupelor de alchil-eter încorporate, produsele tratate sunt în mod natural atacate de solvenți organici cum ar fi toluenul și acetatul de butii, și în consecință, nu ating rezistența față de chimicale ale produselor neeterificate.

Obiectul invenției de față este de a obține rezoluri rezistente la solvenți, care au un conținut de fenol liber de mai puțin de 5% în greutate și sunt adecvate pentru prepararea cimenturilor cu o contracție scăzută ulterioară.

J în conformitate cu invenția de față, se obțin rezoluri prin condensarea în amestec a formaldehidei, fenolilor trifuncționali cu formaldehidă, și alchilidenpolifenoli, într-un raport molar al grupelor hidroxil fenolice în fenolii trifuncționali față de grupele hidroxil fenolice în alchilidenpolifenoli de 9:1 până la 3:7, și un raport molăr al sumei de grupe hidroxil fenolice față de formaldehidă, de 1:1,2 până la 1:2.

în consecință, invenția se referă la rezoluri care sunt adecvate pentru utilizarea ca lianți pentru ciment, laminate, impregnări și materiale abrazive, având o contracție ulterioară scăzută și având un conținut de fenol liber de mai puțin de 5% în greutate, de preferință, mai puțin de 4% în greutate, mai ales mai puțin de 3% în greutate, și sunt sub formă de condensate amestecate de fenoli trifuncționali cu formaldehidă și alchilidenpolifenoli, într-un raport molar de grupe hidroxil fenolice în fenolii trifuncționali față de grupele hidroxi în alchilidenpolifenoli de 9:1 până la 3:7, de preferință 7:1 până la 3:5, mai ales 5:1 până la 2:3, cu formaldehidă într-un raport molar a sumei de grupe hidroxil fenolice față de formaldehidă de 1:1,2 până la 1:2,0, de preferință 1:1 până la 1:1,8.

Prezenta invenție se referă la un rezol slab contaminant pentru cimenturi laminate, impregnări și materiale abrazive, având o contracție remanentă redusă, care are un conținut în fenol liber de sub 5% în greutate și se prezintă sub formă de condensate ale fenolilor trifuncționali cu formaldehidă și alchilidenpolifenoli, cu un raport molar al grupelor hidroxil

RO 117534 Β1 fenolice din fenolii trifuncținali față de grupele hidroxil din alchilidenpolifenoli de 9:1 până la 50

3:7 cu formaldehidă, într-un raport molar al sumei grupelor hidroxil fenolice față de formaldehidă de 1:1 până la 1:2.

Așa cum sunt utilizați aici, fenolii trifuncționali, ținând seama de formaldehidă, sunt fenolii în care atât poziția o, cât și poziția p față de gruparea hidroxil fenolică sunt nesubstituite și reactive. 55

Fenolul trifunctional cel mai adecvat, ținând seama de formaldehidă, este fenolul însuși. Totuși, mai este posibil să se utilizeze și alchilfenoli, de exemplu m-crezol, m-etilfenol. Fenolii trifuncționali pot fi utilizați individual sau și în amestec.

în plus față de acești fenoli trifuncționali, se mai pot utiliza cantități mici, de preferință până la 10% procente molare, mai ales până la 5% procente molare, față de cantitatea de 60 fenoli trifuncționali, de alti fenoli bi- sau mono-functionali substituiti, formaldehidă, de exemplu o-, p-crezol.

Allchilidenpolifenoli sunt compuși în care cel puțin doi radicali de fenol, legați printr-un radical de alchiliden, sunt prezenți. Exemple de compuși care servesc drept alchilidenpolifenoli sunt novolacurile obținute din fenol și compușii oxo. Masa medie moleculară a acestor 65 novolacuri este, de preferință, între 200 și 1000, mai ales între 400 și 750. Separat de fenolul utilizat pentru prepararea novolacurilor, mai pot fi prezente și cantități mici de fenoli substituiți. Exemple de compuși oxo adecvați pentru prepararea de novolacuri sunt acetaldehida, propionaldehida, izo-butiraldehida sau aldehide superioare având până la 10 atomi de carbon, dar, de preferință, formaldehidă. Se pot utiliza și amestecuri de novolac obținute din 70 diferiți compuși oxo.

Alchilidenpolifenolii utilizați sunt și bisfenolii legați prin punți de metilenă, etilidenă, propilidenă, izo-propilidenă, butilidenă sau de izobutilidenă, sau amestecurile acestora.

Acești alchilidenbisfenoli mai pot să poarte și substituenți de alchil, având, de preferință, 1 până la 4 atomi de carbon. Se preferă mai ales utilizarea a 2,2-difenilolpropanului, 75 care este un bisfenol legat, printr-o punte, de /zo-propiliden.

Pentru a lega formaldehidă în exces, rezolurile conform invenției pot conține substanțe de eliminare a formaldehidei în cantități de până la 10% în greutate, de preferință până la 5% în greutate. Compușii adecvați pentru acest scop sunt, în principiu, toate substanțele care reacționează în mod spontan cu formaldehidă, de exemplu diciandiamida, 80 melamină, ureea etilenureea, și alți derivați de uree, guanidina, benzoguanamidele și alți compuși care formează rășini aminoplastice.

Invenția de față prezintă un procedeu pentru prepararea de rezoluri. Prepararea de rezoluri are loc în fază omogenă, în condiții obișnuite în tehnologia rășinilor fenolice, la temperaturi între 20 și 100°C, de preferință între 40 și 80°C. 85

De preferință, la amestecul de reacție se adaugă catalizatori bazici, de exemplu amine, oxizi de metale alcalino-pământoase, hidroxizi de metale alcalino-pământoase sau hidroxizi de metale alcaline, mai ales hidroxid de sodiu. După ce reacția s-a terminat, catalizatorii sunt, de preferință, neutralizați, prin adaos de acid.

Timpul de adăugare a alchilidenpolifenolului este esențial pentru procedeul conform 90 invenției. Un adaos prematur conduce la rășini având un conținut foarte ridicat de fenol (exemplul comparativ C). Pe de altă parte, adaosul de alchilidenpolifenol nu trebuie să aibă loc prea târziu, deoarece viscozitatea, compatibilitatea cu apa și alte proprietăți importante pentru utilizare vor fi afectate în mod negativ. De aceea, este necesar să se supravegheze reacția cu multă atenție, prin măsurarea, în cursul desfășurării acesteia, și a viscozității și 95 a conținutului de formaldehidă. Un mod de lucru optim este acela în care se încarcă mai întâi vasul de reacție cu fenolii trifuncționali și, dacă se dorește, cu fenolii mono și bi-funcționali, împreună cu întreaga cantitate de formaldehidă și cu catalizatorul, și se lasă să aibă loc

RO 117534 Β1 reacția până ce a reacționat 50 până la 90%, de preferință 60 până la 90% din formaldehidă utilizată. Apoi se adaugă alchilidenpolifenolii, iar reacția este continuată până când se atinge punctul final, care este determinat de obicei prin măsurarea viscozității.

Procedeul pentru prepararea unui rezol slab contaminant, conform prezentei invenții, constă în reacția cantității totale de fenoli trifuncționali și a formaldehidei, în prezența unui catalizator bazic, într-un interval de temperatură de la 20 la 100°C într-o primă treaptă; se continuă reacția până se ajunge la un consum de formaldehidă de 50 la 90% din formaldehidă utilizată, apoi se adaugă alchiliden-polifenoli și se continuă condensarea în amestec.

în scopul reducerii conținutului deformaldehidă în rezol, se poate adăuga, după terminarea reacției, o substanță de eliminare a formaldehidei.

în cadrul aceluiași procedeu, după ce reacția s-a terminat, catalizatorul este parțial sau total neutralizat.

Invenția se mai referă și la utilizarea rezolurilor conform invenției ca lianți pentru rășini dure, rășini de laminare și rășini de impregnare pentru piese turnate, poroase, sau și ca lianți pentru materiale abrazive sub formă de foi.

Mai ales când se prepară cimenturi, se adaugă în mod obișnuit la rezoluri substanțe adecvate de umplere, de preferință pulbere de grafit, pulbere de cocs. în rezolurile conform invenției, alți aditivi, care în alte cazuri sunt obișnuiți în cimenturi, cum ar fi compușii epoxi, cloroalcani și derivații de furan, pot fi omiși. Totuși, dacă este necesar, se pot utiliza și aditivii menționați. în plus, se mai pot adăuga solvenți organici la rezolurile conform invenției. Din acești solvenți se preferă cei care nu sunt toxici, de exemplu acetona.

Când rezolurile conform invenției sunt utilizate pentru impregnări și materiale abrazive, tratarea rezolurilor are loc, de preferință, prin încălzire. în scopul realizării unei bune tratări a rezolurilor în cimenturi și laminate, mai ales când sunt utilizate la temperaturi joase, se obișnuiește să se adauge acizi anorganici sau organici, cum ar fi acizii sulfonici, care sunt necesari drept catalizatori. Se pot utiliza în mod avantajos și clorurile de sulfonil, sau ele pot fi incluse drept acizi latenți. O descriere detaliată a preparării cimenturilor și metodelor de testare a acestora segăsește în publicațiile EP-A 0158871 și US-A 3977218, menționate mai înainte.

Invenția de față prezintă avantaje prin faptul că cimenturile obținute din rășinile rezolice propuse posedă toate proprietățile necesare, ale cimenturilor convenționale, și, în plus față de acestea, ele au, în ocnformitate cu invenția de față, avantajele unui conținut scăzut de fenol și o bună rezistență față de chimicale.

în continuare se dau câteva exemple de realizare a invenției.

Părțile și procentajele sunt în greutate, dacă nu se afirmă altfel.

Exemplul 1. Vasul de reacție, din sticlă, este echipat cu agitator, termometru, instalație de încălzire și răcire.

Se topesc 282 părți de fenol și se adaugă 30,3 părți de soluție de hidroxid de sodiu 33%, iar amestecul rezultat se încălzește la 60°C. Urmează o primă adăugare de 121,5 părți dintr-o soluție apoasă de formaldehidă 37% și de 173,3 părți dintr-o soluție de paraformaldehidă 91%, într-o perioadă de timp de o oră, și se agită amestecul la 60°C până când, două ore după adaosul formaldehidei totale, conținutul de formaldehidă atins în șarja de reacție este de 7,12%, care corespunde unui consum de formaldehidă de 72%. în acest moment, soluția de reacție are o viscozitate de 137 mPa.s (23^CC), un reziduu de evaporare (1 h/135°C) de 71% și o compatibilitate nelimitată cu apă. La șarjă se adaugă apoi 228 părți de 2,2-difenilolpropan, și amestecul rezultat este agitat până când, după 150 min, se ajunge la o viscozitate de 160 mPa.s (23°C). în acest moment, amestecul de reacție conține 1,7% de formaldehidă nereacționată, un reziduu de evaporare de 79,6% (1H/135°C) și o

RO 117534 Β1 compatibilitate față de apă de 1:1,6 (23°C) și 3,8% de fenol liber. Luând în considerare eșantioanele alese, greutatea substanței obținute corespunde cu cea a substanțelor utilizate.

Exemplul 2. în aparatul din exemplul 1 se topesc 329 părți de fenol, se adaugă 60,5 părți de soluție de hidroxid de sodiu 33%; urmează adaosul a 121,5 părți dintr-o soluție apoasă de formaldehidă 37% și 231 părți de paraformaldehidă 91% la 60°C. Trei ore după ce adaosul de formaldehidă este terminat, s-a consumat 90% din formaldehida utilizată la un conținut de formaldehidă de 3,4%. Amestecul de reacție are o viscozitate de 344 mPa.s la un reziduu de evaporare de 71,3% (1h/135°C) și este miscibil cu apa în orice raport. Apoi se adaugă 171 părți la 2,2-difenilolpropan, și agitarea amestecului rezultat la 60°C este continuă, până când, după un timp de reacție de 80 min, se obține o viscozitate de 1135 mPa.s (23°C). în acest moment, rășina are un conținut de formaldehidă de 1,7%, un reziduu de evaporare de 751,1% (1 h/135°C) și este compatibilă cu apa într-un raport de 1:1,95. Conținutul de fenol nereacționat este de 1,7%. Se continuă reacția în șarjă până când, după o altă oră, la 60°C, se obține o viscozitate de 1600 mPa.s (23°C). în timpul acestei perioade, conținutul de formaldehidă liberă scade la 1,3%, pe când compatibilitatea cu apă rămâne în mod virtual neschimbată, la 1:2. Conținutul de fenol liber este de 1,6%. Apoi se adaugă 10 părți de uree pentru 300 părți de rășină, și șarja este agitată la 60°C încă o oră, și apoi este răcită. La un conținut neschimbat de fenol de 1,6%, conținutul de formaldehidă nereacționată este de 0,4%, viscozitatea este de 1820 mPa.s și compatibilitatea față de apă este de 1:2,1.

Exemplul 3. în aparatul conform exemplului 1, se lasă să reacționeze 30,34 părți de fenol, 3,25 părți de soluție de hidroxid de sodiu 33%, 23,97 părți de soluție apoasă de formaldehidă 37% și 13,79 părți de paraformaldehidă 91% la 60°C până când, după 3 h, se ajunge la un conținut de formaldehidă de 4,2%. Apoi se adaugă 24,53 părți de 2,2-difenilolpropan, și condensarea este continuată la 60°C, până când, după 7 h, se obține o viscozitate de 800 mPa.s (23°C). Apoi se adaugă 4,6 părți de uree, șarja este menținută la 60°C timp de încă o oră, este răcită și scoasă din vasul de reacție. Rășina are o viscozitate de 750 mPa.s (23°C), un reziduu de evaporare de 70,5% (1 h/135°C), un conținut de fenol de 2,8%, o compatibilitate față de apă la 23°C de 1:0,9 și un conținut de formaldehidă de 0,27%.

Această rășină este testată pentru utilizare, drept ciment. în acest scop, 70 părți dintr-o soluție de rășină sunt amestecate cu o pulbere de agent de tratament, un preparat din 50 părți de pulberi de grafit, 44 părți de pulbere de cocs și 6 părți de clorură de benzensulfonil. Staționarea maximă în recipient, a amestecului, este de 75 min, la temperatura camerei. Apoi amestecul este tratat pentru a da un ciment solid. După 24 h, duritatea suprafeței (Shore D) este de 55 unități, după 48 h,.ea este de 65 de unități. După 8 zile de depozitare la temperatura camerei, modulul de elasticitate al masei de ciment tratat este de 0,715.10'⁴N. mm²

Contracția ulterioară a cimentului este măsurată după cum urmează.

Eșantionul de testare: un cilindru având un diametru de 2,5 cm și o lungime de

9.5 cm.

La ambele capete se atașează marcaje de măsurare, confecționate din sticlă.

Lungimea totală a eșantionului de testare, inclusiv marcajele de măsurare: circa

10.5 cm.

Prepararea eșantioanelor de testare: cimentul este turnat într-o formă de polietilenă și cilindrul de ciment tratat este scos după 24 h.

Măsurători: prima măsurătoare (măsurătoarea de referință) are Ico imediat după ce eșantionul a fost scos din formă și marcajele de măsurare au fost atașate cu ajutorul unui șurub micrometric. Numerele date sunt o măsură a contracției liniare, exprimată în procente, față de lungimea inițială a eșantioanelor de testare la temperatura camerei.

150

155

160

165

170

175

180

185

190

195

RO 117534 Β1

Contracția ulterioară a cimentului tratat este:

Timp (zile)	Contracția liniară (%)
8	0,1368
14	0,1578
21	0,1824
28	0,2070
50	0,2140

Testul stabilității cimentului

Testul de stabilitate este realizat în concordanță cu liniile de ghidare DECHEMA “Chemische Bestăndigkeit von Beschichtungs-, Verlege-und Verfugemassen” (Chemical Stabiity of coating, laying and joint filing compositions).

Eșantionul de testare: un cilindru având diametrul de 2,5 cm și o lungime de 2,5 cm.

Prepararea eșantioanelor de testare: cimentul este turnat într-o formă de polietilenă, și cilindrul de ciment tratat este scos după 24 h.

Testul de stabilitate

Testul de stabilitate este efectuat după depozitarea eșantioanelor de testare la temperatura camerei, timp de 8 zile, și impregnarea lor cu lichidul potrivit de testare, la temperatura camerei. Eșantioanele de testare sunt scoase din lichidul de testare după o perioadă de 1000 h. Apoi ele sunt evaluate prin următoarele criterii:

- schimbarea greutății, în procente de greutate, înainte de impregnare;

- inspectare vizuală cu privire la netezimea suprafeței sticloase, culoare, crăpare, umflare;

- duritatea suprafeței, în Shore D, în comparație cu valoarea inițială înainte de impregnare;

- rezistența la compresiune în comparație cu valoarea inițială înainte de impregnare.

Evaluare: pentru evaluare, dacă cimentul este rezistent, se utilizează următoarele criterii:

- suprafață neschimbată;

- modificarea greutății până la cel mult 2%;

- reducerea rezistenței la compresiune până la cel mult 10%.

Cimenturile conform invenției sunt rezistente la cloroform, acid acetic 20%, acid clorhidric 20%, acid sulfuric 20%, toluen și apă distilată. Eșantioanele de testare au o rezistență limitată față de acetat de butii și acid sulfuric 70%. Eșantioanele de testare nu sunt rezistente la acetonă, lichid decolorant, soluție de hidroxid de sodiu 15% și acid azotic 15%. Rezistențele corespund celor ale cimenturilor convenționale de rășină fenolică.

Exemplul comparativ A

Testarea unui ciment convențional, de rășină fenolică, pentru utilizare ca ciment

O soluție de ciment convențional, de rășină fenolică, ©Asplit CN 8HOECHST AG), având un conținut de fenol liber de 8,2%, un conținut de formaldehidă liberă de 0,4% și viscozitate de 830 mPa.s la un reziduu de evaporare de 72% (1 h/135°C) este amestecat cu pulberea de ciment descrisă în exemplul 3, și amestecul este prelucrat în același mod pentru a da un eșantion de ciment. Testul de contracție ulterioară dă următoarele valori:

RO 117534 Β1

240

Timp (zile)	Contracția liniară ulterioară % >
8	0,1754
14	0,1894
21	0,2070
28	0,2140
50	0,2210

245

Testul pentru rezistența chimică dă aceleași valori ca în exemplul 3.

Exemplele comparative B_rB₄.

Pentru a determina efectul raportului molar fenol/formaldehidă și al conținutului de fenol nereacționat, și al formaldehidei nereacționată, rezultată din acesta, asupra contracției ulterioare, s-au preparat rezoluri convenționale și s-au testat pentru utilizare ca ciment. Rezolurile s-au preparat prin procedura următoare:

în aparatul din exemplul 1 se topesc 940 părți de fenol, se adaugă 60,5 părți de soluție de hidroxid de sodiu 33%, iar amestecul este lăsat să reacționeze la 70°C cu formaldehidă și paraformaldehidă apoasă, până când se atinge o viscozitate de 800 mPa.s (23°C). Nivelurile de formaldehidă apoasă paraformaldehidă apoasă, proprietățile și datele caracteristice sunt arătate în tabelul de mai jos:

250

255

Caracteristici	Exemple comparative
B₁	b₂	b₃	b₄
Raport molar fenol/formaldehidă	1:2,2	1:2.0	1:1,8	1:1,6
Cantitatea de formaldehidă 37% (g)	270	270	270	270
Cantitatea de paraformaldehidă 91% (g)	616	550	486	412
Viscozitatea/mPa.s (23°C)/	780	840	800	780
Reziduul de evaporare (1 h/135°C) (%)	72,2	74,3	74,4	73,9
Compatibilitatea față de H₂O (23°C)	1:1,6	1:1,2	1:0,9	1:0,6
Conținutul de CH₂O rezidual (%)	4,03	3,0	1,45	1,25
Conținutul de fenol rezidual (%)	4,6	5,8	7,7	9,75

260

265

Testul pentru utilizarea acestuia ca ciment arată că rezistența chimică a cimenturilor este comparabilă cu cea arătată în exemplul 3 și în exemplul comparativ A. Măsurătorile pentru contrația ulterioară dau următoarele valori:____________________________

270

Timp (zile)	Contracția liniară (%) Exemple comparative
B,	b₂	b₃	b₄
8	0,1817	0,1800	0,1754	0,1447
14	0,2278	0,2103	0,1894	0,1052
21	0,2524	0,2424	0,2070	0,1298
28	0,3105	0,2929	0,2140	0,1538
50	0,3807	0,3456	0,2210	0,1859

275

RO 117534 Β1

Exemplul comparativ C.

în aparatul din exemplul 1 se topesc 30,34 părți de fenol și 24,53 părți de 2,2difenilolpropan. Se adaugă 3,25 părți de soluție de hidroxid de sodiu și amestecul este lăsat să reacționeze cu 23,97 părți de soluție apoasă de formaldehidă 37% și 13,97 părți paraformaldehidră 91%, ca în exemplul 3. După adăugarea formaldehidei, reacția este efectuată mai întâi la 60°C timp de 3 h, până când se ajunge la o viscozitate de 207 mPa.s. Deoarece viteza de reacție la această temperatură este prea mică, condensarea este realizată apoi la 70°C timp de 6 h, până când se ajunge la o viscozitate de 850 mPa.s și apoi este oprită. Conținutul de formaldehidă este de 1,13% și compatibilitatea față de apă la 23°C este de 1:1,7. Conținutul de fenol liber este de 11,3%.

Revendicări

Claims

1. Rezol slab contaminant pentru cimenturi, laminate, impregnări și materiale abrazive, având o contracție remanentă redusă, caracterizat prin aceea că are un conținut în fenol liber de sub 5% în greutate și se prezintă sub formă de condensate ale fenolilor trifuncționali cu formaldehidă și alchilidenpolifenoli, cu un raport molar al grupelor hidroxil fenolice din fenolii trifuncționali față de grupele hidroxil din alchilidenpolifenoli de 9:1 până la 3:7 cu formaldehidă, într-un raport molar al sumei grupelor hidroxil fenolice față de formaldehidă de 1:1 până la 1:2.

2. Rezol conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că fenolul trifuncțional este fenolul.

3. Rezol conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că alchilidenpolifenolii sunt novolacuri obținute din fenol și formaldehidă și a căror masă moleculară medie este de 200 până la 1000 sau bisfenoli conținând punți de metilen, etiliden, propiliden, l-proppiliden, butiliden ori l-butiliden.

4. Rezol conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, conține și substanțe pentru eliminarea formaldehidei.

5. Rezol conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că se utilizează ca rășină pentru cimenturi, laminate pentru impregnarea unor piese turnate, poroase, ca liant pentru materiale abrazive.

6. Procedeu pentru prepararea unui rezol slab contaminant, caracterizat prin aceea că are loc reacția cantității totale de fenoli trifuncționali și a formaldehidei, în prezența unui catalizator bazic, într-un interval de temperatură de la 20 la 100°C, într-o primă treaptă, și se continuă reacția până se ajunge la un consum de formaldehidă de 50 la 90% din formaldehidă utilizată, apoi se adaugă alchiliden-polifenoli și se continuă condensarea în amestec.

7. Procedeu conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că, la sfârșitul condensării în amestec, se adaugă o substanță pentru eliminarea formaldehidei.

8. Procedeu conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că, după ce reacția s-a terminat, catalizatorul este parțial sau total neutralizat.