RO114979B1 - Oxalat oxidaza avand capacitatea de a degrada acidul oxalic si procedeu pentru obtinerea oxalat oxidazei in plante - Google Patents

Oxalat oxidaza avand capacitatea de a degrada acidul oxalic si procedeu pentru obtinerea oxalat oxidazei in plante Download PDF

Info

Publication number
RO114979B1
RO114979B1 RO93-01143A RO9301143A RO114979B1 RO 114979 B1 RO114979 B1 RO 114979B1 RO 9301143 A RO9301143 A RO 9301143A RO 114979 B1 RO114979 B1 RO 114979B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
plant
oxalic acid
oxalate oxidase
oxalate
enzyme
Prior art date
Application number
RO93-01143A
Other languages
English (en)
Inventor
L Christina Hartman
S Sarjit Johal
R Mark Schmitt
Original Assignee
Ici Plc
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Family has litigation
First worldwide family litigation filed litigation Critical https://patents.darts-ip.com/?family=24645390&utm_source=google_patent&utm_medium=platform_link&utm_campaign=public_patent_search&patent=RO114979(B1) "Global patent litigation dataset” by Darts-ip is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
Application filed by Ici Plc filed Critical Ici Plc
Publication of RO114979B1 publication Critical patent/RO114979B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C12BIOCHEMISTRY; BEER; SPIRITS; WINE; VINEGAR; MICROBIOLOGY; ENZYMOLOGY; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING
    • C12NMICROORGANISMS OR ENZYMES; COMPOSITIONS THEREOF; PROPAGATING, PRESERVING, OR MAINTAINING MICROORGANISMS; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING; CULTURE MEDIA
    • C12N9/00Enzymes; Proenzymes; Compositions thereof; Processes for preparing, activating, inhibiting, separating or purifying enzymes
    • C12N9/0004Oxidoreductases (1.)
    • C12N9/0008Oxidoreductases (1.) acting on the aldehyde or oxo group of donors (1.2)
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A01AGRICULTURE; FORESTRY; ANIMAL HUSBANDRY; HUNTING; TRAPPING; FISHING
    • A01NPRESERVATION OF BODIES OF HUMANS OR ANIMALS OR PLANTS OR PARTS THEREOF; BIOCIDES, e.g. AS DISINFECTANTS, AS PESTICIDES OR AS HERBICIDES; PEST REPELLANTS OR ATTRACTANTS; PLANT GROWTH REGULATORS
    • A01N63/00Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing microorganisms, viruses, microbial fungi, animals or substances produced by, or obtained from, microorganisms, viruses, microbial fungi or animals, e.g. enzymes or fermentates
    • A01N63/50Isolated enzymes; Isolated proteins
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C12BIOCHEMISTRY; BEER; SPIRITS; WINE; VINEGAR; MICROBIOLOGY; ENZYMOLOGY; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING
    • C12NMICROORGANISMS OR ENZYMES; COMPOSITIONS THEREOF; PROPAGATING, PRESERVING, OR MAINTAINING MICROORGANISMS; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING; CULTURE MEDIA
    • C12N15/00Mutation or genetic engineering; DNA or RNA concerning genetic engineering, vectors, e.g. plasmids, or their isolation, preparation or purification; Use of hosts therefor
    • C12N15/09Recombinant DNA-technology
    • C12N15/63Introduction of foreign genetic material using vectors; Vectors; Use of hosts therefor; Regulation of expression
    • C12N15/79Vectors or expression systems specially adapted for eukaryotic hosts
    • C12N15/82Vectors or expression systems specially adapted for eukaryotic hosts for plant cells, e.g. plant artificial chromosomes (PACs)
    • C12N15/8241Phenotypically and genetically modified plants via recombinant DNA technology
    • C12N15/8261Phenotypically and genetically modified plants via recombinant DNA technology with agronomic (input) traits, e.g. crop yield
    • C12N15/8271Phenotypically and genetically modified plants via recombinant DNA technology with agronomic (input) traits, e.g. crop yield for stress resistance, e.g. heavy metal resistance
    • C12N15/8279Phenotypically and genetically modified plants via recombinant DNA technology with agronomic (input) traits, e.g. crop yield for stress resistance, e.g. heavy metal resistance for biotic stress resistance, pathogen resistance, disease resistance
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C12BIOCHEMISTRY; BEER; SPIRITS; WINE; VINEGAR; MICROBIOLOGY; ENZYMOLOGY; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING
    • C12YENZYMES
    • C12Y102/00Oxidoreductases acting on the aldehyde or oxo group of donors (1.2)
    • C12Y102/03Oxidoreductases acting on the aldehyde or oxo group of donors (1.2) with oxygen as acceptor (1.2.3)
    • C12Y102/03004Oxalate oxidase (1.2.3.4)

Landscapes

  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Genetics & Genomics (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Zoology (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Wood Science & Technology (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Bioinformatics & Cheminformatics (AREA)
  • Biotechnology (AREA)
  • General Engineering & Computer Science (AREA)
  • Biomedical Technology (AREA)
  • Microbiology (AREA)
  • Molecular Biology (AREA)
  • Biochemistry (AREA)
  • Plant Pathology (AREA)
  • Proteomics, Peptides & Aminoacids (AREA)
  • Virology (AREA)
  • Biophysics (AREA)
  • Cell Biology (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • Agronomy & Crop Science (AREA)
  • Pest Control & Pesticides (AREA)
  • Physics & Mathematics (AREA)
  • Dentistry (AREA)
  • Environmental Sciences (AREA)
  • Enzymes And Modification Thereof (AREA)
  • Micro-Organisms Or Cultivation Processes Thereof (AREA)
  • Breeding Of Plants And Reproduction By Means Of Culturing (AREA)
  • Medicines Containing Material From Animals Or Micro-Organisms (AREA)

Description

Prezenta invenție se referă la oxalat oxidaza având capacitatea de a degrada acidul oxalic și la un procedeu pentru obținerea oxalat oxidazei într-o plantă, prin folosirea tehnicilor ADN-ului recombinant. Planta recombinantă obținută prezintă toleranță la bolile produse de fungi.
De la începuturile agriculturii, oamenii au fost confruntați cu problema bolilor la plante, în decursul istoriei, au fost făcute multe progrese împotriva bolilor la plante, exemplificate prin utilizarea hibrizilor plantelor, pesticidelor și realizarea practicilor agricole. Totuși, orice fermier, grădinar sau cultivator pasionat de plante în seră poate atesta că problemele bolilor la plante sunt permanente și constante. Necesitatea pentru astfel de enzime care degradează oxalatul este cunoscută în diverse domenii care includ necesarul pentru utilizarea lor în truse de cercetare pentru determinarea prezenței și/sau cantității de acid oxalic și pentru utilizare în degradarea acidului oxalic prezent în alimente, băuturi și procese comerciale. De exemplu, oxalat decarboxilaza bacteriană a fost folosită de către industria berii (US 4652452] și așa cum se expune aici, oxalatul poate fi degradat folosind oxalat oxidaza.
Tehnicile de recombinare genetică, adică de introducere a genei care codifică oxalat oxidaza într-o plantă, sunt cele cunoscute și sunt prezentate în Huynh, T., et al., (1985) DNA Cloning Techniques: A Practicai Approach”, D.GIover, ed.lRL Press, Oxford, Produsul ADNc donat în vectorul lambda gt 22 se recuperează folosind metodele standard PCR, cum este exemplificat în Ausubel, F.M. et al., ads., (1988). “The Polymerase Chain Reaction”, în Current Protocols in Molecular Biology”, Greene Publishing Associates and Wiley Intrescience, New York, pp.15.0.1-15.4.6. Promotorul utilizat este caracterizat în Liang, X. et al., (1989), PNAS, USA, 8:9284-9288. Expresia genei oxalat oxidazei în celule gazde bacteriene poate fi realizată prin folosirea promotorilor obținuți din surse bacteriene. Exemple de astfel de promotori includ promotorul trp pentru expresie în bacterii, precum E. Coli ,cum este exemplificat în Amann, E., et al., (1983) “Gene”, 25: 167-178, sau promotorul pentru expresia în drojdii al gliceraldehidfosfat dehidrogenazei (GAPO), așa cum este exemplificat în Edens.L., et al., (1984) “Synthesis and Processing of the Plant Protein Thumatin in Yeast”, “Cell” 37: 629-633. Pot fi folosite pentru a atașa regiunea terminator în spatele sau la capătul 3’ al genei, metode standard cunoscute în domeniu (de exemplu, T.Maniatis, et al., supra, pp. 104-106). Un exemplu de secvență terminator de poliadenilare pentru expresie în plante ar putea fi cea de la gena octopin sintază de la o plasmidă Ti de Agrobacterium tumefaciens, cum s-a enunțat în H. De Greve et al., (1982), “Nucleotide sequence and transcript map of the Agrobacterium tumefaciensTi plasmid encoded octopine synthase gene”, J.Mol.Appl.Genet.,1: 499511. Un exemplu de astfel de terminator pentru expresia în celulele gazdă bacteriene este secvența terminator de transcripție rho-independentă de la Salmonella typhimurium (de exemplu, M.E.Winkler, (1987)), “Escherichia Coli and Salmonella typhimurium: Cellular and Molecular Biology”, F.C.Neidhardt, ed-in-chief; American Society for Microbiology. Secvențele terminator pot fi de asemenea derivate parțial sau în întregime de la secvențele terminator găsite în celule diferite de cele ale celulei gazdă, secvențe diferite ca lungime, dacă ele îndeplinesc condițiile de mai sus terminarea transcripției și poliadenilare, necesare celulei gazdă. Alt tip de element regulator care trebuie atașat la gena pentru oxalat oxidază este o secvență ADN care codifică pentru o peptidă semnal. Pentru a atașa secvența ADN pentru peptida semnal pot fi folosite metode standard cunoscute în domeniu (de exemplu, Maniatis, T., et al., pp. 104-106). Exemple de astfel de secvențe semnal includ peptida semnal de la o genă de lungime a plantelor (Chen, J. and Varner, J.E., “An extracellular matrix
RO 114979 Bl protein in plante: Characterization of a genomic clone for carrot extension”, EMBO J. 50 4: 2145-2151, (1985), de la gena bacteriană pe 1B (pectatliază) de Erwinia carotovora (Lei, S.P. et al., (1987), J.Bacteriol. 169 4379) și de la factorul prepro de drojdie (Smith, R.A., etal., Science 229: 1219-1229, 1985).
Prezenta invenție se referă la caracterizarea enzimei oxalat oxidaza și la un procedeu pentru obținerea oxalat oxidazei într-o plantă, cu rol de a degrada acidul 55 oxalic produs de fungi.
Oxalat oxidaza având capacitatea de a degrada acidul oxalic, conform invenției, are secvența de aminoacizi arătată în fig.2, are un pH optim de 3,5, o stabilitate termică pozitivă, o subunitate de 25 kDalton și stabilitate proteazică.
Procedeul de obținere a oxalat oxidazei într-o plantă, conform invenției, cu- 60 prinde încorporarea stabilă în genomul din celula plantei a genei care codifică enzima oxalat oxidaza, reprezentată prin secvența de ADN din fig.1. Prin transformare genetică, genomul plantei este transformat printr-un construct genetic care conține o secvență promotor, o peptidă de tranzit, o secvență structurală de genă care codifică enzima oxalat oxidaza și o secvență terminator de genă, astfel încât planta poate 65 elibera enzima pentru degradarea acidului oxalic.
Această invenție constituie un mare pas înainte în rezolvarea problemei bolilor la plante, prin cercetarea unui fapt cunoscut de mult privind metoda prin care anumiți microbi, în special fungi, atacă plantele. Specific, această invenție consacră un mijloc prin care agentul etiologic (cauzator de boală) este redus sau se previne intrarea 70 acestuia în țesutul plantei îndepărtând astfel boala. Alternativ, în situațiile în care invazia completă nu a fost evitată, prezenta invenție conferă plantelor un mijloc pentru reducerea efectelor infecției, reducând sau prevenind astfel mortalitatea datorată bolii.
în scopul infectării unei plante, un patogen de plantă trebuie să fie capabil să intre în plantă și apoi să străbată planta. Patogenii de plantă realizează aceasta pe 75 diferite căi. în general, aceasta se realizează prin secreția de substanțe chimice care realizează diferite componente și/sau mecanisme metabolice ale plantei pentru a fi atacate, de exemplu, gazda patogenului. Principalele grupuri de compuși care sunt secretați de patogenii plantelor și care sunt în legătură cu mecanismul cauzator de boală sunt toxine, enzime, polizaharide și/sau alți agenți de creștere. Un astfel de compus 80 chimic este acidul oxalic sau oxalatul care poate fi degradat de către enzima oxalat oxidază. Deși reacția catalizată de către oxalat oxidază este binecunoscută, calitățile fizico-chimice ale enzimei, așa cum s-a exemplificat prin oxalat oxidaza de la orz, sunt incorect descrise în literatură. Secreția acidului oxalic ca un mijloc prin care patogenii plantelor atacă plantele gazdă se găsește de obicei la numeroase genuri de fungi și, 85 în special, la genurile Streptomyces, Sclerotinia, Sclerotium, Aspergillus, Penicillium, Pythium, Paxillus, Mycena, Leucostoma, Rhizoctonia și Schizophyllum. Aceste genuri de fungi, în special acei fungi ai genului Sclerotinia, sunt cunoscuți a cauza boli distructive și fatale la numeroase plante superioare cultivate, incluzând recolte din câmp, precum floarea-soarelui, soia, fasole în general, rapiță/canola, lucernă, in, șofran, 90 arahide și trifoi, culturi de legume, precum lăptuca, tomatele, castraveții, cartofii, morcovii, ridichile, mazărea, lintea, varza, conopida italiană și varza de Bruxelles, flori, precum petunia și piretrum și specii de arbori, precum piersicul. Bolile includ nu numai bolile anterioare recoltării din câmp, ci și bolile după recoltare din timpul transportului și depozitării. 95
Simptomele cauzate de către genurile fungice menționate anterior variază în funcție de planta gazdă și de părțile plantei gazdă atinse de boală și sunt dependente de condițiile de mediu din momentul atacului patogen. De exemplu, o trăsătură a
RO 114979 Bl tuturor bolilor cauzate de Sclerotinia este vestejirea și colapsul frunzelor,după care fungii invadează rapid “inima” plantei și pătrund în stern. Boala este fatală.
în culturile lichide de Sclerotinia, nivelurile de acid oxalic variază de la 1000 lalOOOO ppm, depinzând de mediul de creștere, vârsta culturii și alți parametri observați. Anumite țesuturi de plantă, precum frunze de fasole și de floarea-soarelui, expuse la concentrații scăzute de acid oxalic, arată rapid semne de ofilire și moarte a celulelor, sugerând importanța acidului oxalic în stadiile mai târzii ale bolii. Mecanismul precis al funcției acidului oxalic care produce boala după infecție nu este cunoscut, deși gama teoriilor variază de la chelarea metalelor divalente care interferează cu pereții celulari ai plantei și/sau enzimele metabolice de bază până la asigurarea unui microclimat optim pentru acțiunea enzimelor hidrolitice secretate de către acești fungi. Oricum, este clar din evidența existentă că acidul oxalic este un component integral al atacului patogen. Evidența pentru această concluzie a fost obținută prin câteva studii care includ investigări asupra mutantelor Sclerotinia fără oxalat, care par să posede complementul normal al enzimei hidrolitice și alți factori, dar nu produc simptomatologia bolii.Revertanții acestor mutante oxalat minus au demonstrat dezvoltarea caracteristicilor normale ale bolii. Gradul ridicat de virulență a bolilor asociate cu genurile fungice menționate anterior este bine cunoscut. De exemplu, frunzele plantelor de floarea-soarelui crescute în seră, infectate cu Sclerotinia sclerotorum, prezintă frecvent ofilire și necroze între nervuri la 3-5 zile după inoculare. Studiul acestor plante a arătat o substanță care induce ofilirea în extractele apoase ale hipocotiledoanelor afectate (partea axei embrionare sau partea seminței de sub cotiledon). Teste chimice care includ cromatografia în strat subțire și cromatografia gaz-lichid au demonstrat că această substanță care induce ofilirea conține acid oxalic și că frunzele ofilite de la plante infectate conțin de peste 15 ori mai mult acid oxalic decât frunzele de la plante sănătoase. Așa cum s-a arătat deja, acidul oxalic se circulă sistematic prin plantă pentru a cauza simptomele bolii în țesuturi care sunt la distanță de punctul inițial al infecției și nu sunt în mod necesar infectate cu hifele fungice.
Cu această prezentare, inventatorii au înțeles că identificarea adecvată, izolarea și expresia unei enzime care degradează oxalatul, cum ar fi o oxalat oxidază, oxalat decarboxilază sau o enzîmă similară drintr-o plantă diminuează puternic patogenitatea fungilor care secretă acid oxalic ca un component cheie al patogenității. Deci, inventatorii au definit și atins obiectivul identificării și izolării complete a unei gene pentru o proteină care este adecvată pentru introducerea activității oxalat oxidazei în plante și bacterii folosind tehnicile ingineriei genetice.
De asemenea, oxalații se întâlnesc de obicei în câteva specii de plante ca produse naturale ale plantelor înseși. Oxalatul întâlnit natural se acumulează în unele frunze verzi de legume, precum spanac și revent și în unele legume furajere.
Deși astfel de specii cultivate sunt surse potențiale de vitamine și minerale în dietă, ingestia de cantități mari este toxică pentru oameni, ele legându-se cu ionii de calciu și precipită ca oxalat de calciu insolubil, în rinichi, conducând la hiperoxalurie și degradare a țesutului renal.
De asemenea, este cunoscut că acidul oxalic poate reacționa cu alți metaboliți ai plantelor pentru a forma derivați de oxalat care sunt foarte toxici. într-un exemplu, se formează compusul acid p-N-oxalil-L-a,|3-diaminopropionic care este o neurotoxină.
Astfel, prezența acidului oxalic în unele specii de plante exclude folosirea lor ca alimente pentru om sau animale.
în particular, inventatorii au caracterizat o enzimă folositoare pentru stoparea
RO 114979 Bl patogenității care cuprinde acidul oxalic. Această enzimă oxalat oxidază, caracterizată în mod unic, catalizează sau, altfel spus, contribuie la o reacție care implică degradarea oxidativă a oxalatului pentru a produce dioxid de carbon și apă oxigenată. Formula generală a acestei reacții este:
Oxalat + 02 oxa,at oxidaza 2C02 + H202
Studiul acestei enzime a avut ca rezultat nu numai identificarea, izolarea și expresia sa, dar și caracterizarea și donarea sa, astfel încât o genă existentă pentru expresia enzimei poate fi introdusă în plantă și exprimată prin plante cărora le conferă rezistență la boli produse de fungi în care acidul oxalic este un component critic. Astfel, transformarea plantei va proteja plantele transformate împotriva efectelor dăunătoare ale bolii produse de acidul oxalic.
Se apreciază că aplicațiile invenției de mai sus nu se limitează la patogeneza plantei. încă un alt beneficiu al acestei invenții este introducerea într-o plantă a unei gene oxalat oxidază pentru a produce o plantă cu conținut scăzut de acid oxalic. Aceasta poate fi avantajoasă în special în plante bogate în oxalat, cum ar fi arahide, sfeclă, spanac, revent, orz, cacao și numeroase ierburi. Vezi Libert and Franceschi (1987), J.Agrc. Food Chem., 35: 926-938. De asemenea, invenția are aplicare pentru producerea pe scară largă a enzimelor care degradează oxalatul. Necesitatea pentru astfel de enzime care degradează oxalatul este cunoscută în diverse domenii care includ necesarul pentru utilizarea lor în truse de cercetare pentru determinarea prezenței și/sau cantității de acid oxalic și pentru utilizare în degradarea acidului oxalic prezent în alimente, băuturi și procese comerciale. De exemplu, oxalat decarboxilaza bacteriană a fost folosită de către industria berii (US 4652452) și așa cum se expune aici, oxalatul, de asemenea, poate fi degradat folosind oxalat oxidaza.
Un obiect al prezentei invenții este asigurarea mijloacelor pentru degradarea acidului oxalic din plante.
Conform prezentei invenții, aici se asigură un ADNc derivat de la ARN-ul care codifică o enzimă oxalat oxidază și care are secvența ADN din fig.1, variațiile din aceasta permise prin degenerarea codului genetic și ADN-ului genomic la care numitul ADNc hibridizează.
Invenția prezintă o enzimă care are capacitatea de a degrada oxalatul, caracterizată printr-o subunitate unică de aproximativ 25 kilodaltoni și,în special, o oxalat oxidază substanțial pură pentru folosire în tratamentul plantelor pentru a degrada acidul oxalic, de aici numita oxalat oxidază având secvența de aminoacizi arătată în fig.2 și caracterizată printr-un pH optim de 3,5 , o stabilitate termică pozitivă, o subunitate unică de aproximativ 25 kilodaltoni și stabilitate proteazică.
Numita oxalat oxidază poate fi formulată cu un purtător agronomic potrivit pentru eliberarea numitei oxalat oxidază către o plantă.
Prezenta invenție, de asemenea, asigură un procedeu pentru degradarea acidului oxalic dintr-o plantă, procedeu care cuprinde eliberarea către numita plantă a unei enzime care degradează acidul oxalic astfel încât să protejeze numita plantă de numitul acid oxalic.
De preferință, enzimă este oxalat oxidaza.
Eliberarea numitei enzime care degradează acidul oxalic poate fi efectuată prin aplicarea la plantă sau la locul de cultură a plantei, a numitei enzime în combinație cu un purtător agricol acceptabil, sau, alternativ, prin transformare genetică a genomului plantei cu o genă care codifică numita oxalat oxidază.
în continuare, invenția asigură o metodă pentru reducerea oxalatului în țesutul plantei, metodă care cuprinde încorporarea stabilă în genomul plantei a unei gene
150
155
160
165
170
175
180
185
190
195
RO 114979 Bl care codifică enzima oxalat oxidază, de exemplu, prin transformare genetică.
Un construct genetic potrivit pentru acest scop poate cuprinde o secvență promotor, o peptidă de tranzit, o secvență structurală de genă care codifică numita enzimă oxalat oxidază și o secvență terminator de genă.
De asemenea, prezenta invenție asigură o celulă transformată de plantă care cuprinde o genă pentru expresia oxalat oxidazei. Numita genă poate avea secvența din fig.1. Mai mult, invenția asigură o metodă de combatere a patogenezei plantelor infectate cu un fung care secretă acid oxalic, metodă care cuprinde încorporarea stabilă în genomul numitei plante, prin transformare, a unei gene care codifică oxalat oxidaza.
Exemple de genuri fungice care secretă acid oxalic sunt: Sclerotinia, Sclerotium, Aspergillus, Streptomyces, Penicillium, Pythium, Paxillus, Mycena, Leucostoma, Rhizoctonia, Whetzelinia și Schizophyllum.
Un fung de interes special în această invenție care infectează, de exemplu, floarea- soarelui (Helianthus Annuus] este Sclerotinia sclerotorum.
Astfel, în termeni generali, prezenta invenție este, în linii mari, direcționată spre înțelegerea și aprecierea folosirii unei enzime care degradează oxalatul, exemplificată prin oxalat oxidază pentru folosiri comerciale, cum ar fi, industria berii sau pentru folosiri agronomice cum ar fi, reducerea susceptibilității unei plante la acidul oxalic sau pentru a reduce concentrația endogenă a secreției de acid oxalic într-o plantă.
Inventatorii au apreciat și cunoscut în cele de față, în special pentru aplicarea agronomică, folosirea enzimelor care degradează oxalatul pentru a reduce mortalitatea plantelor sau distrugerea prin boli sau alt fenomen în care acidul oxalic joacă un rol invaziv critic. De asemenea, inventatorii au apreciat că folosirea acestei inevnții poate avea ca rezultat prevenirea mortalității și infecției plantei în bolile în care acidul oxalic este critic. Astfel de boli sunt cauzate în special, printre altele, de către genuri specifice de fungi menționate deja.
Aprecierea noilor folosiri ale enzimelor care degradează oxalatul este mărită în special prin inventarea și realizarea de către inventatori a faptului că proprietățile fizico-chimice ale oxalat oxidazei de orz, așa cum au fost prezentate în literatură, au fost inexacte. în conformitate, inventatorii au caracterizat și purificat substanțial o enzimă oxalat oxidază care nu a fost încă descrisă. într-adevăr, purificările substanțiale au arătat că enzima, așa cum este menționată în literatură, aici este prezentată a fi incorectă. Specific, inventatorii prezintă o enzimă oxalat oxidază substanțial pură, care are o compoziție aminoacidă totală specială, prezentată în fig. 2, un pH optim de 3,5, un punct izoelectric neutru, stabilitate termică pozitivă, stabilitate proteazică și o subunitate unică de aproximativ 25 kilodaltoni.
De asemenea, aici se menționează că invenția este a unei gene substanțial pure care codifică o enzimă oxalat oxidază, cu o secvență ADN specifică, așa cum se arată în fig. 1. Gena codifică enzima oxalat oxidază care are caracteristicile menționate mai sus. în particular, gena codifică o enzimă care prezintă activitate oxalat oxidazică având o subunitate unică de aproximativ 25 kilodaltoni, care reacționează specific cu anticorpii produși împotriva oxalat oxidazei de orz purificată și are o secvență de aminoacizi prezentată în fig.2.
De asemenea, invenția prezintă compuși pentru folosire în combaterea patogenezelor vegetale, compuși care includ produse chimice prezentând activitate de degradare a acidului oxalic în special activitate oxalat oxidazică. Specific, compusul are activitate oxalat oxidazică într-o cantitate suficientă pentru a distruge acidul oxalic produs de către patogeni.
RO 114979 Bl
250
Se va aprecia că altă folosire agronomică pentru un astfel de compus este de a combina compușii cu un purtător corespunzător,care este agronomic acceptabil, permițând eliberarea compusului direct către plantă sau în sol.
Aici, este de asemenea prezentată o celulă transformată de plantă, celulă care este transformată printr-o genă care codifică expresia oxalat oxidazei sau altei enzime care degradează oxalatul. Gena care codifică o astfel de enzimă poate să includă secvența ADN menționată în fig. 1, care corespunde substanțial enzimei oxalat oxidază ce a fost substanțial purificată de către inventator.
Aici se prezintă o metodă pentru asigurarea protecției împotriva acidului oxalic pentru o plantă care necesită protecție față de un astfel de acid oxalic. Metoda include asigurarea unei enzime care degradează acidul oxalic într-o cantitate suficientă pentru a proteja planta de acidul oxalic la o plantă care are nevoie de o astfel de protecție. De preferință, enzima care degradează acidul oxalic este oxalat oxidaza codificată printr-o genă având structura din fig. 1. Metodologia pentru asigurarea unei astfel de protecții poate lua o mulțime de forme,incluzând transformarea unei plante cu o genă care codifică o enzimă care degradează acidul oxalic și în particular codifică oxalat oxidaza. Alternativ, metoda poate include asigurarea unei enzime care degradează acidul oxalic în combinație cu un purtător agronomic acceptabil pentru aplicare direct la o plantă sau pe solul pe care crește planta.
Oxalat oxidaza purificată a acestei invenții, folosirea sa ca agent pentru combaterea patogenezelor și folosirea sa în transformarea celulelor plantelor asigură o soluție inovativă și unică pentru combaterea bolilor plantelor în care acidul oxalic este un component critic în timpul patogenezei sau în stadiul de invazie. Desigur, este binecunoscut că activitatea enzimei oxalat oxidază este cea prin care ea contribuie la degradarea acidului oxalic. Pe de altă parte, au fost inventatori care au apreciat de la început că prin atacarea acidului oxalic prin degradare, de exemplu, prin degradare enzimatică, ar putea rezulta un avantaj agricol semnificativ în conferirea rezistenței la boală împotriva acelor boli în care acidul oxalic joacă un rol critic. Această invenție aduce o speranță deosebită, deoarece o mare pierdere în cultivarea comercială a plantelor agronomice importante, ca de exemplu, floarea-soarelui, este produsă prin specii fungice precum Sclerotinia care secretă acidul oxalic.
Avantajele intuiției inventatorilor pot fi exploatate fie prin transformarea plantei, fie prin aplicarea oxalat oxidazei ca un pesticid tradițional, cel mai probabil în combinație cu un purtător adecvat care este acceptat din punct de vedere agricol. Unul din cele mai importante avantaje ale utilizării oxalat oxidazei ca pesticid este faptul că prezintă calități ecologice, nu poluează și nu este dăunător plantei.
Dacă se va folosi o aplicare externă a enzimei pentru a proteja o plantă sau o parte a plantei împotriva patogenilor, ar fi de așteptat ca enzima să fie diluată pentru a forma o soluție sau suspensie lichidă sau să fie amestecată cu un diluent solid pentru a se aplica ca pulbere. Natura precisă a aplicării va depinde în parte de patogenul (patogenii) și planta (plantele) vizate. Metode detaliate pentru adaptarea metodelor generale de aplicare la recolte și patogeni specifici pot fi găsite în “Methods for evaluation pesticides for control of plant pathogens”, K.D.Hicky, ed., The American Phytopathological Society, 1986. Adjuvanți care pot fi adăugați la formulare includ agenți de ajutor pentru solubilizare, agenți de udare și stabilizatori, sau agenți pentru microîncapsulare. Astfel de adjuvanți sunt binecunoscuți în domeniu.
Aplicările externe pot folosi de asemenea microorganisme recombinante, fie în formă viabilă, fie într-o convertire într-o formă neviabilă printr-o metodă care să nu inactiveze enzima.
255
260
265
270
275
280
285
290
RO 114979 Bl
Deși stadiul tehnicii raportează oxalat oxidaza purificată și caracterizată, inventatorii au descoperit că astfel de lucrări din literatură au fost incorecte și că, de fapt, enzima nu a fost niciodată caracterizată și purificată propriu-zis. Se va aprecia că așa cum se folosește aici, “oxalat oxidază” se referă la forma purificată și caracterizată a enzimei, așa cum s-a menționat aici, cu excepția cazurilor când s-a specificat expres altfel. Diferențele existente între lucrările existente în literatură și enzima purificată și caracterizată în invenția de față sunt menționate aici în detaliu și pot fi pe scurt observate în tabelul 1.
Impuritatea preparatelor de oxalat oxidază accesibile comercial,precum și caracterizarea improprie a enzimei în literatură au fost evidente atunci când inventatorii au purificat pentru prima oară oxalat oxidază din semințe de orz germinate. S-au folosit două proceduri. într-un caz, purificarea oxalat oxidazei din semințe de orz germinate a cuprins omogenizarea țesutului înghețat în 1...4 volume de apă și purificarea din extractul apos folosind filtrarea prin tifon pentru îndepărtarea sfărâmăturilor. Soluția a fost în continuare purificată prin centrifugare la 18000 g pentru 30 min, urmată de tratament termic la 80°C pentru 3 min, cu îndepărtarea precipitatelor în ambele etape; precipitarea proteinei din supernatantul saturat între 30% și 70% considerând că sulfatul de amoniu (NH4)2S04 s-a colectat prin centrifugare și a fost dializat față de apă. Etapa de resolubilizare a proteinei din precipitatul de sulfat de amoniu s-a fracționat pe un sistem Pharmacia FPLC folosind o coloană Mono S 10/10 echilibrată cu 25 mM acetat de potasiu, pH 4,8, eluată cu un gradient de 0,0 până la 0,4 M NaCI în același tampon. Activitatea oxalat oxidazei s-a măsurat prin metoda Sugiura, et al (1979), Clem. Pharma. Bull. 27(9); 2003. Fracțiunile vârf ale oxalat oxidazei au fost combinate, echilibrate cu tamponul slab de sare de acetat de potasiu cu pH 4,8 și re-cromatografiate pe FPLC folosind o coloană Mono S 5/5 eluată cu tampoanele și gradientul NaCI ca mai sus. Fracțiunile de vârf de la etapa Mono S 5/5 s-au combinat, s-au echilibrat cu 25 mM Tris-CI, pH 7,6 , s-au aplicat pe o coloană Mono Q 5/5 și s-au eluat cu un gradient NaCI de la 0,0 la 0,4 m. Electroforeze în gel de poliacrilamidă-dodecilsulfat de sodiu ale fracțiunilor de vârf ale activității oxalat oxidazei au arătat benzi proteice proeminente pe colorații cu argint la aproximativ 25 și 38-40 kilodaltoni.
Următoarea mărime fracționată a proteinei native pe o coloană de filtrare în gel Superose-12 (echilibrată cu 50 mM acetat de potasiu, pH 4,8) pe FPLC a arătat vârf de activitate bine definit cu greutate moleculară de aproape 25000 care eluează la un timp corespondent. Nu s-a găsit nici o activitate oxalat oxidazică care eluează în orice alte fracțiuni asociate cu alte greutăți moleculare.
O a doua metodă cuprinde folosirea extracției cu detergent. Semințe de orz germinate de 4...7 zile s-au pulverizat în prezență de azot lichid și s-au depozitat la 80°C. Păstrarea în aceste condiții nu a condus aparent la nici o pierdere de activitate. Țesutul depozitat s-a omogenizat cu apă distilată care conține 0,5% sare de taurodeoxicolat de sodiu, s-a filtrat și s-a centrifugat. Proba de oxalat oxidază din două fracțiuni (supernatant și depunere) arată că ambele fracțiuni posedă activitate. în conformitate, depunerea s-a extras cu apă distilată care conține 0,5% taurodeoxicolat. După dialize exhaustive față de apă distilată,s-a adăugat sulfat de amoniu pentru a concentra și fracționa proba de supernatant solubilă. Proteinele precipitate (fracțiunile 30...70% sulfat de amoniu) au fost apoi resuspendate într-un volum mic de apă distilată care conține detergent și au fost desalinizate pe o coloană mică de gel de permeație (Sephadex G25). Fracția activă s-a aplicat pe o coloană schimbătoare de anion (DEAE) folosind un tampon Tris-BC1, pH 7,5 și eluarea proteinei legate s-a efectuat folosind
RO 114979 Bl
345 un gradient de clorură de sodiu. Fracția enzimatic activă a fost concentrată, desalinizată și apoi s-a aplicat pe o coloană Mono-Q (Pharmacia). S-a folosit din nou un gradient de clorură de sodiu pentru a elua proteinele. Probele de activitate au arătat că oxalat oxidaza s-a concentrat în trei fracțiuni. După analize ale acestor fracțiuni prin electroforeze pe gel de SDS-poliacrilamidă, activitatea s-a determinat a fi asociată cu o polipeptidă de greutate moleculară de aproape 25 kilodaltoni.
După purificarea, caracterizarea oxalat oxidazei purificată, s-au efectuat preparate omogene de oxalat oxidază. Așa cum deja s-a indicat și se arată în tabelul 1, proprietățile proteinei rezultată din această purificare diferă în totalitate de cele descrise în literatură. Aceasta sugerează că în ciuda așteptărilor altor specialiști în domeniu, până în prezent nu au fost încercări ale inventatorilor pentru a purifica enzima oxalat oxidază astfel încât această enzimă să fie descrisă propriu-zis pentru elucidarea proprietăților ei fizico-chimice.
Rezultatele caracterizării fizico-chimice experimentată de inventatori sunt expuse în tabelul 1. Pentru comparare, este expusă de asemenea caracterizarea enzimei raportată la literatura existentă.
Tabelul 1
350
355
360
Proprietățile oxalat oxidazei
Prnnrietate Literatură Invenție
pH optim 3,5 3,5
Stabilitate termică + +
Număr de subunități 2 1
Mărime 75 k 25 k
pH 2,8 aprox. 7
Cofactori - -
Stabilitate proteazică necunoscută +
Memb. Asoc. neclar +
365
370 în tabelul 2 poate fi văzută distinctivitatea enzimei care prezintă activitate oxalat oxidazică stabilită în continuare de inventatori. Tabelul 2 evidențiază în totalitate că această invenție stabilește o compoziție de aminoacizi diferită de cea raportată în literatură. Vezi, Chiribiga, J.(1966) Archives of Biochemistry and Biophysics 116, 516-523.
Tabeul 2
375
Aminoacid Invenție Literatură
Ăsp 12,53 8,44
Ser 8,65 6,50
Gly 13,31 10,75
Glu 7,42 6,80
Thr 8,10 5,18
Ala 7,93 7,85
Val 8,41 6,40
Met 2,85 0
Tyr 0,98 0,93
lle 2,15 6,39
380
385
RO 114979 Bl
Tabelul 2 [continuare]
Leu 9,36 -
Phe 6,89 -
His 1,79 1,68
Lys 5,98 4,90
Trp - -
Arg 3,65 3,48
Oxalat oxidaza din semințe germinate de orz parțial purificată s-a solubilizat, s-a supus cromatografiei pe schimbătoar de cationi, folosind o coloană Mono S (acetat de potasiu 25 mM, pH 4,8 și s-a eluat cu gradient de clorură de potasiu de la O la 400 mM în același tampon). Proteina enzimatică activă recuperată a fost în continuare purificată prin electroforeze preparative în gel de poliacrilamidă-SDS. S-a detectat o singură bandă proteică de greutate moleculară de aproximativ 25 kilodaltoni și în continuare s-a tăiat din gel.
Bucățile de gel umed s-au fragmentat, s-au amestecat cu adjuvanți Freund și s-au injectat intramuscular în partea din spate a mușchiului coapsei lângă șold, la iepuri. Iepurii au fost asigurați cu cantități suplimentare de proteină și s-au urmărit probe din sânge pentru a se asigura producția de anticorpi specifici oxalat oxidază. După aproximativ 4 luni, animalele au fost exsanguinate. Titrul anticorpilor policlonali de iepure produși a fost foarte ridicat.
Gena care codifică pentru oxalat oxidaza derivată de la orz care are structura arătată în fig.1 s-a donat cum se prezintă în fig.4, folosind un stoc de ADNc construită de la orz încolțit. S-a preparat ARN-ul total din orz încolțit. ARN-ul poliadenilat s-a recuperat apoi din ARN-ul total și s-a folosit pentru sintezele ADNc-ului. Atât ARNul total, cât și cel poliadenilat s-au preparat folosind extracte de ARN accesibile comercial și truse pentru purificarea ARNm conform instrucțiunilor standard asigurate cu aceste truse. (Pharmacia LKB Biotechnology Inc.). Construcția de stocuri a fost procurată din comerț (Clontech Laboratories). Vectorul ales pentru stoc a fost lambda gt 22. Folosirea acestui vector de expresie a fost aleasă pe baza titrului înalt și specificității antiserului oxalat oxidază. Oricare vector de expresie ales pentru folosire cu această conversie este avantajos pentru vector să permită folosirea unei cercetări imunologice a clonelor ADNc de oxalat oxidază. Pe baza mărimii medii a insertului de 1,8 kilobaze pentru stocul ADNc și o bună reprezentare ca număr a clonelor independente (1,7x106), s-a dedus că stocul ar conține o clonă ADNc pentru proteina oxalat oxidază în mărime de aproximativ 25 kilodaltoni.
Cercetarea inițială a stocului s-a realizat cu antiser pentru oxalat oxidază conform procedurilor standard, ca cele menționate de exemplu în Huynh, T., et al., (1985) DNA Cloning Techniques: A Practicai Approach”, D.GIover, ed.lRL Press, □xford. De atunci încoace, s-au obținut informații despre secvența aminoacizilor Nterminali a proteinei mature oxalat oxidază (exceptând restul N-terminal), secvența Nterminală fiind de asemenea folosită pentru a confirma identitatea oricăror clone ADNc recuperate ca pozitive în cercetarea imunologică inițială. S-au cercetat cu antiser 1,2 x 106 plăci din stocul ADNc. S-au obținut 14 semnale potențial pozitive, dintre care unul a fost mai puternic decât altele. S-au realizat două runde secvențiale de re-cercetare cu antiser asupra acestor 14 clone în scopul obținerii confirmării pozitive a singurei plăci izolate care va fi caracterizată la nivel molecular. Placa numărul 12 a dat din nou cel mai puternic semnal prin aceste cercetări succesive.
RO 114979 Bl
440
Placa numărul 12a fost apoi folosită pentru a purifica anticorpul oxalat oxidază ca test al specificității semnalului de placă conform procedurii standard descrisă deja, de exemplu, în Hunyh.T. et al., supra. Anticorpul purificat din placa 12 s-a folosit ca probă pe o analiza Western a unui gel acrilamidic al proteinei oxalat oxidază. Anticorpul de placă purificat a reacționat specific cu oxalat oxidaza,prezentând o origine identică cu cea observată pentru anticorpul probă purificat.
Insertul (produsul ADNc donat în vectorul lambda gt 22) de pe placa 12 s-a recuperat folosind metodele standard PCR cum este exemplificat în Ausubel, F.M. et al., ads., (1988). “The Polymerase Chain Reaction”, în “Current Protocols in Molecular Biology”, Greene Publishing Associates and Wiley Intrescience, New York, pp.15.0.115.4.6. Insertul în placa numărul 12 s-a estimat a fi 650...750 perechi de baze. Mărimea insertului în placa 12a fost compatibilă cu o proteină de aproximativ 25 kilodaltoni. Bazat pe mărimea estimată inițial pentru insertul ADNc și rezultatul purificării anticorpului de pe placă, placa numărul 12 a fost considerată cea mai bună pentru analizele moleculare ulterioare. Insertul numărul 12 preparat prin PCR a fost apoi reclonat într-o plasmidă vector mai adecvată pentru analiză. Insertul ADNc din clona numărul 12 a fost folosit de asemenea pentru o analiză Northern a ARN-ului de orz încolțit pentru a estima mărimea ARNm pentru oxalat oxidază. S-au efectuat electroforeze în gel de formaldehidă și transferul pe o membrană de nylon conform procedurilor recomandate de către furnizorul comercial al membranelor, firma Schleicher-Schuell. Proba numărul 12 a hibridizat la o singură specie ARNm cu lungimea de aproximativ 800-850 baze.
S-a realizat secvențierea dideoxinucleotidelor asupra insertului reclonat în placa numărul 12. S-a folosit o trusă de secvențiere T7 procurată din comerț (Pharmacia LKB Biotechnology Inc.) și s-a lucrat conform procedurii recomandate. Insertul ADNc de orz s-a determinat a fi de o lungime de aproximativ 90 baze cu câteva incertitudini în două mici regiuni care nu acoperă mai mult de 10 perechi de baze fiecare, terminația C și identitatea a trei baze N-terminale. Secvența nucleotidică a insertului clonei numărul 12 este prezentată schematic în fig. 1. Secvența parțială a proteinei a fost apoi anticipată din secvența nucleotidică a clonei 12 și s-a comparat cu secvența aminoacidică N-terminală obținută direct de la oxalat oxidaza purificată. Această comparație este arătată în fig.3.
Gena care are structura arătată în fig. 1 conține secvența de codificare pentru enzimă oxalat oxidază matură ce va fi atașată la elementele genetice regulatoare care sunt necesare pentru expresia genei structurale într-o celulă gazdă definită. Primul tip de element regulator necesar este o regiune promotor de genă, regiune care conține secvențe ADN recunoscute de către celula plantei și care induce transcripția secvenței ADN în ARN mesager (ARNm). ARN-ul mesager este apoi translat într-o proteină producătoare a codului pentru regiunea genei structurale. Promotorul este atașat în fața terminației 5’ a genei pentru oxalat oxidază care pote fi realizată conform metodelor standard cunoscute în domeniu. Vezi, de exemplu, T.Maniatis, et al., (1982) “Molecular Cloning”, Cold Spring Harbor Laboratory, New York, pp. 104-106. Regiunile promotor care pot fi folosite pentru expresia genei oxalat oxidazei în celulele plantei includ promotori care sunt activi într-o gamă largă de țesuturi diferite de plante. De exemplu, pentru acest scop poate fi adecvat promotorul 35S de la virusul mozaicului conopidei. Alt tip de promotor ce ar putea fi folosit în celulele plantelor este unul care exprimă sub mai multe condiții restrictive. Incluși în această clasă ar putea fi promotori activi numai într-un anumit țesut sau țesuturi ale plantei și/sau indus prin anumiți stimuli, cum ar fi rănirea. Un exemplu de acest tip de promotor ar fi regiunea
445
450
455
460
465
470
475
480
485
RO 114979 Bl regulatoare 5’ de la gene pentru fenilalaninamonilliaza (PAL). Acest tip de promotor este discutat în Liang, X. etal., (1989), PNAS, USA, 8:9284-9288. Expresia genei oxalat oxidazei în gazde bacteriene poate fi realizată prin folosirea promotorilor obținuți din surse bacteriene. Exemple de astfel de promotori ar include promotorul trp pentru expresie în bacterii precum E. Coli, cum este exemplificat în Amann, E., et al., (1983) Gene”, 25: 167-178, sau promotorul pentru expresia în drojdii al gliceraldehidfosfat dehidrogenazei (GAPO), așa cum este exemplificat în Edens.L., et al., (1984) Synthesis and Processing of the Plant Protein Thumatin in Yeast”, “Cell”, 37: 629633. Secvențele promotor de genă pot fi de asemenea derivate parțial sau în întregime de la secvențe promotor găsite în celule diferite de cele ale celulei gazdă, secvențe diferite ca lungime dacă ele îndeplinesc condițiile de transcripție și translație de mai sus.
Un al doilea element genetic regulator care este de dorit să fie atașat la gena oxalat oxidază, dar nu în mod necesar, este o secvență terminator sau de poliadenilare care promovează terminarea efectivă a transcripției genei și, la eucariote, promovează de asemenea poliadenilarea, prin adiția unui număr de adenozinnucleotide la capătul 3’ al ARNm. Pot fi folosite pentru a atașa regiunea terminator în spatele sau la capătul 3’ al genei metode standard cunoscute în domeniu (vezi, de exemplu, T.Maniatis, et al., pp. 104-106). Un exemplu de o astfel de secvență terminator poliadenilare pentru expresie în plante ar putea fi cea de la gena octopin sintază de la o plasmidă Ti de Agrobacterium tumefaciens cum s-a enunțat în H. De Greve et al., (1982), “Nucleotide sequence and transcript map of the Agrobacterium tumefaciens Ti plasmid encoded octopine synthase gene”, J.Mol.AppI.Genet., 1: 499-511. Un exemplu de astfel de terminator pentru expresie în gazde bacteriene este secvența terminator de transcripție rho-independentă de la Salmonella typhi murium (de exemplu, M.E.Winkler, (1987), “Escherichia Coli and Salmonella typhi murium: Cellular and Molecular Biology”, F.C.Neidhardt, ed-in-chief; American Societyfor Microbiology. Secvențele terminator pot fi de asemenea derivate parțial sau în întregime de la secvențele terminator găsite în celule diferite de cele ale celulei gazdă, secvențe diferite ca lungime, dacă ele îndeplinesc condițiile de mai sus, terminarea transcripției și poliadenilare, necesare celulei gazdă.
Alt tip de element regulator care trebuie atașat la gena pentru oxalat oxidază este o secvență ADN care codifică pentru o peptidă semnal. Peptida semnal este atașată la terminația amino a proteinei și permite localizarea proteinei la peretele celular sau secreția ei din celula gazdă. în timpul acestui proces de localizare, peptida semnal se desprinde, producând un produs proteic cu secvența proteinei mature. Secvența ADN pentru secvența semnal este plasată între promotor și regiunea codificatoare. Pentru a atașa secvența ADN pentru peptida semnal pot fi folosite metode standard cunoscute în domeniu (vezi, de exemplu, Maniatis, T., et al., supra, pp. 104-1D6). Exemple de astfel de secvențe semnal includ peptida semnal de la o genă de lungime a plantelor (Chen, J. and Varner, J.E., “An extracellular matrix protein in plants: Characterization of a genomic clone for carrot extension”, EMBO J. 4: 2145-2151, (1985), de la gena bacteriană pe 1B (pectatliază) de Erwinia carotovora (Lei, S.P. et al., (1987), J.Bacteriol. 169 4379) și de la factorul prepro de drojdie (Smith, R.A., et al., Science 229: 1219-1229, 1985). Secvențele de peptidă semnal pot fi de asemenea derivate în întregime sau parțial de la secvențe terminator găsite în celule diferite de cele ale celulei gazdă, secvențe diferite ca lungime, dacă ele îndeplinesc condițiile de mai sus pentru producerea și localizarea proteinei în celula gazdă.
RO 114979 Bl
540
Pentru inserția genei oxalat oxidază într-o plantă gazdă pot fi folosite orice metode cunoscute pentru introducerea genelor străine în plante. Metodologia aleasă pentru a realiza transformarea plantei cu gena oxalat oxidazei va fi diferită în funcție de planta gazdă. Pe calea unui exemplu, se caracterizează metodologia ce ar putea fi folosită pentru transformarea plantei cu gena oxalat oxidazei prin intermediul transformării cu Agrobacterium.
Agrobacterium mediază transformarea folosind gena oxidazei conform procedurilor binecunoscute pentru această metodologie. Pentru început, se introduce într-o tulpină inofensivă de Agrobacterium tumefaciens, ca gazdă intermediară, o casetă genetică corespunzătoare pentru expresia în plante. Caseta genei oxalat oxidazei se introduce în regiunea T-ADN a unei plasmide recombinante care conține un marker de genă selectabil, precum o genă care codifică pentru neomicinfosfotransferaza II fosfocitrinacetil transferază «au altele asemănătoare. Această metodologie este menționată în multe publicații din literatură care includ Horsch, et al., (1985), “A Simple and General Method for Transferring Genes Into Plant”, Science, 227: 1229-1231. Bucăți de țesut de plantă, de exemplu frunză, cotiledon sau hipocotil, sunt incubate împreună cu bacteriile 2-3 zile, bacteriile fiind omorâte înainte cu antibiotice, precum carbenicilină. Suplimentar, s-au folosit antibiotice corespunzătoare pentru markerul selectabil incluse în mediul de cultură pentru țesutul plantei, astfel încât să crească numai celulele de plante transformate.
Plantele regenerate de la celulele transformate sunt apoi testate pentru prezența și expresia genei oxalat oxidazei. Pentru a identifica transformanții individuali pot fi folosite analize imuno și testul pentru activitatea oxalat oxidazei. Se poate folosi, de asemenea, toleranța la acid oxalic exogen, precum și un test funcțional al țesuturilor intacte.
Alte câteva metodologii aparținând transformării cu Agrobacterium sunt corespunzătoare pentru transformarea plantei. Exemple din aceste alte metode de eliberare DMA includ electroporarea, ca inducerea eliberării chimice în protoplaste, microinjectarea, precum și altele. Un exemplu de tipuri de plante care în mod deosebit nu sunt corespunzătoare transformării mediate de Agrobacterium sunt soia și câteva cereale incluzând porumbul. Aceste plante ar putea să beneficieze de transformare folosind alte metodologii decât tansformarea mediată de Agrobacterium.
Invenția prezintă avantajul utilizării enzimei oxalat oxidaza ca pesticid, conferind o metodă de degradare a acidului oxalic produs de fungi, ecologică, și care nu este dăunătoare plantei.
în continuare se prezintă exemplele de realizare a invenției, în conformitate cu figurile, care reprezintă:
- fig. 1, o secvență ADNc reversă obținută prin inginerie genetică de la ARNm, care codifică pentru oxalat oxidaza de la orz încolțit;
- fig. 2, secvența de aminoacizi translată de la ADNc din fig1.;
- fig.3, diagrama strategiei de donare folosită pentru a clona gena oxalat oxidază și descrisă în detaliu în exemplele 1 și 2 de mai jos;
- fig.4, diagrama stategiei de donare descrisă în exemplele 3 și 4 de mai jos;
-fig.5, structura plasmidei pVB1, și,
-fig.6, structura plasmidei pBin 191;
- fig.7, structura plasmidei p 19HYGA.
Exemplul 1. Construcția unui vector oxalat oxidază, nesecretor, pentu transformaea tomatelor (a) Reconstrucția unei oxalat oxidaze de lungime completă, având un cadru deschis de citire (ORF).
545
550
555
560
565
570
575
580
585
RO 114979 Bl
Se desemnează și sintetizează oligonucleotidele 1219901A și 1219901A (compl) pentru a forma un linker cu un sit Hind III la capătul 5’ și un sit Bsa I la capătul 3’;
oligonucleotida 1219901 A: 5’-AGCTTGATGGGTACCTCGGACCCAGACCCACTCCAGGACTTCTGCGTCGCGGACCTCG ATGGCAAGGCGGTCTCG-3' oligonucleotida 1219901A (COMPL) 5’-TCACCGAGACCGCCTTGCCATCGAGGTCCGCGACGCAGAAGTCCTGGAGTGGGTCTGG GTCCGAGGTACCCATCA-3’
Oligonucleotidele se normalizează și se, care conține oxalat oxidaza ORF matură, așa cum arată secvențierea peptidei.
După donarea Hind lll/Bsa I lincată în clona #22, se confirmă integritatea oxalat oxidazei ORF mature prin secvențierea And-ului.
(b) Inserția oxalat oxidazei ORF într-un vector de expresie.
Regiunea care codifică oxalat oxidaza matură se izolează de pe agaroză ca un fragment Hind III BamHI de 700 bp și se teșesc extremitățile cu ADN polimeraza T4. Se taie pNB33A cu Xbal și Pstl, se izolează de pe agaroză fagmentul vector și se teșesc extremitățile cu polimeraza T4.
Aceste două fragmente cu extremități teșite sunt ligate între ele pentru a produce clona pNBOXOXI. Orientarea corectă a regiunii care codifică oxalat oxidaza în interiorul pNOXOXI se confirmă prin secvențierea And-ului.
(c) Transferul casetei de expresie a oxalat oxidazei în pBin19Ri.
Se taie pBNOXOXI cu Hind III și parțial cu EcoRI. Se izolează de pe agaroză caseta de expresie de 1,9 kb și se donează în pNin19Ri (figura 6) tăiat cu EcoRI și Hind III pentru a da clona pN0X1.
Exemplul 2. Construcția unui vector oxalat oxidază, nesecretor, pentru transformarea florii -soarelui (a) Transferul casetei de expresie a oxalat oxidazei în pVB1.
Fragmentul EcoRI/Hind III de 2,1 kb, care conține caseta de expresie a oxalat oxidazei izolată de la pNBOXOXI, descris în exemplul 1 de mai sus, se donează în pVB1 (fig.5) tăiat cu EcoRI și Hind III pentru a dona pVBOXI.
Prezența casetei de expresie a oxalat oxidazei în clona pVBOXI se confirmă prin restricția ADN-ului plasmidei cu EcoRI și Hind III.
(b) Inserția genei rezistenței la higromicină în pVBOXI.
Un fragment Hind III de 2,3 kb care conține caseta rezistenței la higromicină se izolează de la p19HYG și se donează în pVBOXI tăiat cu Hind, III pentru a da clona pH0X1.
Prezența și orientarea casetei higromicinei în dona pH0X1 se confirmă prin digestia ADN-ului plasmidei cu EcoRI.
Exemplul 3. Construcția unui vector oxalat oxidază, secretor, pentru transformarea tomatelor (a) Producerea prin PCR a unei fuziuni peptidă extensivă de tranzit oxalat oxidază.
în scopul fuzionării oxalat oxidazei mature la o peptidă extensivă de tranzit se desemnează și sintetizează oligonucleotidele EXTOX-5 și EXTOX-3;
EXTOX-5: 5’-TTCAACTGGTACCATTTGTTTCAAAGATGGGAAAAATGGCTTCTCTATTTGCCACATTTTTA GTGGTTTTAGTGTCACTTAGCTTAGCTTCTGAAACCGACCCAGACCCACTCCAGGACTTC-3’
ETOX-3:
RO 114979 Bl
5'-CTATTAAATTCGCGGTACCTGGATATATAGAATTAC-3'.
Oligonucleotidele se folosesc ca primeri PCR cu pNBOXI ca matriță. Produsul rezultat EXTOX PCR de 771 bp conținând o peptidă extensivă de tranzit din 23 aminoacizi fuzionează în cadu la regiunea care codifică oxalat oxidaza matură și se taie cu Kpnl.
(b) Inserția produsului EXTOX PCR în pJR1 (pUC).
Produsul EXTOX PC supus digestiei Kpnl descris mai sus se donează în pJR1 (pUC) se taie cu Kpnl pentru a da clona pJEXTOXI. Orientarea și secvența produsului EXTOX PCR în pJEXTOXI se confirmă prin secvențierea ADN-ului.
(c) Transferul casetei de expresie EXTOX în pBin19i.
Caseta de expresie extensivă oxalat oxidază se izolează din pJEXTOXI ca un fragment EcoRI Hind lllde 1,5 kb și se donează în pBinl 9i tăiat cu EcoRI și Hind III pentru a produce clona pNEXTOXI.
Prezența casetei de expresie în pNEXTOXI se confirmă prin digestia ADN-ului plasmidei cu EcoRI și Hind III.
Exemplul 4. Construcția unui vector pentru oxalat oxidază, secretor, pentru transformarea florii-soarelui [a] Izolarea casetei de expresie pentru secreția și inserția în pVB1.
Se izolează caseta de expesie extensină/oxalat oxidază ca un fragment EcoRI/Hind III de 1,5 kb, de la pJEXTOXI și se donează în pVB1 tăiată cu EcoRI și Hind III pentru a produce dona pVEXTOXI.
Prezența casetei de expresie în pVEXTOXI se confirmă prin digestia ADN-ului plasmidei cu EcoRI și Hind III.
(b) Inserția genei de rezistență la higromicină în pVEXTOXI.
Un fragment Hind III de 2,3 kb care conține caseta de rezistență de la higromicină se izolează de la p19HYGș\ se donează în pVEXTOXI tăiat cu Hind III pentru a da clona pHEXTOXI. Prezența și orientarea casetei higromicinei în clona pHEXTOXI se confirmă prin digestia ADN-ului plasmidei cu EcoRI.

Claims (6)

1. Oxalat oxidază, având capacitatea de a degrada acidul oxalic, caracterizată prin aceea că, are secvența de aminoacizi din fig.2, un pH optim de 3,5, o stabilitate termică pozitivă, o subunitate de 25 kDalton și stabilitate proteazică.
2. Oxalat oxidază, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, poate fi folosită în tratamentul plantelor pentru a degrada acidul oxalic, prin administrarea unei formulări ce conține enzimă oxalat oxidaza, în combinație cu un purtător agricol acceptabil.
3. Procedeu de obținere a oxalat oxidazei într-o plantă, caracterizat prin aceea că, cuprinde încorporarea stabilă în genomul din celula plantei a genei care codifică enzimă oxalat oxidaza, reprezentată prin secvența de ADN din fig.1, prin transformare genetică, genomul plantei este transformat printr-un construct genetic care conține o secvență promotor, o peptidă de tranzit, o secvență structurală de genă care codifică enzimă oxalat oxidaza și o secvență terminator de genă, astfel încât planta poate elibera enzimă pentru degradarea acidului oxalic.
4. Procedeu, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că, acidul oxalic poate fi produs de următorii fungi: Sclerotinia, Sclerotium, Aspergillus, Streptomyces, Penicillium, Pythium, Paxillus, Mycena, Leucostoma, Rhizoctonia, și Schizophyllum.
5. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că, acidul oxalic este secretat de fungul Sclerotinia sclerotorum.
6. Procedeu, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că, planta este floarea-soarelui [Helianthus annuus).
RO93-01143A 1991-02-25 1992-02-24 Oxalat oxidaza avand capacitatea de a degrada acidul oxalic si procedeu pentru obtinerea oxalat oxidazei in plante RO114979B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
US65943491A 1991-02-25 1991-02-25
PCT/GB1992/000331 WO1992014824A1 (en) 1991-02-25 1992-02-24 Newly characterised oxalate oxidase and uses therefor

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO114979B1 true RO114979B1 (ro) 1999-09-30

Family

ID=24645390

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO93-01143A RO114979B1 (ro) 1991-02-25 1992-02-24 Oxalat oxidaza avand capacitatea de a degrada acidul oxalic si procedeu pentru obtinerea oxalat oxidazei in plante

Country Status (18)

Country Link
US (1) US5866778A (ro)
EP (1) EP0636181B1 (ro)
JP (1) JPH06504914A (ro)
AT (1) ATE197814T1 (ro)
AU (1) AU656761B2 (ro)
BG (1) BG61614B1 (ro)
BR (1) BR9205664A (ro)
CA (1) CA2107804C (ro)
DE (1) DE69231588T2 (ro)
DK (1) DK0636181T3 (ro)
ES (1) ES2152225T3 (ro)
FI (1) FI112800B (ro)
GB (1) GB9203929D0 (ro)
GR (1) GR3035217T3 (ro)
HU (1) HU214357B (ro)
RO (1) RO114979B1 (ro)
RU (1) RU2136755C1 (ro)
WO (1) WO1992014824A1 (ro)

Families Citing this family (23)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
FR2673644A1 (fr) * 1991-03-05 1992-09-11 Rhone Poulenc Agrochimie Sequence adn codant pour une oxalate oxydase et plantes transformees contenant cette sequence et resistantes au sclerotinia.
US6229065B1 (en) * 1991-03-05 2001-05-08 Rhone-Poulenc Agrochimie Production of plants resistant to attacks by Sclerotinia sclerotiorum by the introduction of a gene encoding an oxalate oxidase
JPH08503851A (ja) * 1992-11-30 1996-04-30 ゼネカ・リミテッド シュウ酸脱炭酸酵素
DE69332148T2 (de) * 1992-12-07 2003-03-27 Biogemma, Paris Verwendung einer dna sequenz, kodierende für ein protein mit der fäligkeit oxalsäure abzubauen, zur genselektion
AUPM379294A0 (en) * 1994-02-10 1994-03-03 Commonwealth Scientific And Industrial Research Organisation Expression of the glucose oxidase gene in transgenic organisms
US6072050A (en) * 1996-06-11 2000-06-06 Pioneer Hi-Bred International, Inc. Synthetic promoters
US6297425B1 (en) 1997-03-21 2001-10-02 Pioneer Hi-Bred International, Inc. Gene encoding oxalate decarboxylase from aspergillus phoenices
US6166291A (en) * 1997-07-18 2000-12-26 Pioneer Hi-Bred International, Inc. Production of pathogen resistant plants
ZA986308B (en) * 1997-07-18 1999-11-24 Pioneer Hi Bred Int The induction of stress-related factors in plants.
US7256325B1 (en) * 1998-12-08 2007-08-14 Board Of Trustees Operating Michigan State University Methods for transforming plants
GB9828201D0 (en) * 1998-12-21 1999-02-17 Zenco No 4 Ltd Genetic modification of compositae
US7456335B2 (en) * 2001-09-03 2008-11-25 Basf Plant Science Gmbh Nucleic acid sequences and their use in methods for achieving pathogen resistance in plants
FR2844142B1 (fr) * 2002-09-11 2007-08-17 Bayer Cropscience Sa Plantes transformees a biosynthese de prenylquinones amelioree
FR2848064B1 (fr) * 2002-12-06 2006-01-13 Bayer Cropscience Sa Plantes legumineuses transplastomiques fertiles
FR2848570B1 (fr) 2002-12-12 2005-04-01 Bayer Cropscience Sa Cassette d'expression codant pour une 5-enol pyruvylshikimate-3-phosphate synthase (epsps) et plantes tolerantes aux herbicides la contenant
US20070154565A1 (en) * 2004-07-13 2007-07-05 Zaghmout Ousama M Method for control of insects on plants and plant tissue
JP5199077B2 (ja) 2005-06-10 2013-05-15 アルタス ファーマシューティカルズ インコーポレイテッド シュウ酸オキシダーゼ結晶の投与による、シュウ酸塩濃度を低下させるための方法
CN103272225B (zh) 2006-08-02 2018-05-22 味之素阿尔西亚有限公司 结晶化的草酸脱羧酶和使用方法
AR074941A1 (es) 2009-01-07 2011-02-23 Bayer Cropscience Sa Plantas transplastomicas exentas de marcador de seleccion
US20110191903A1 (en) 2009-12-31 2011-08-04 Pioneer Hi-Bred International, Inc. Engineering plant resistance to diseases caused by pathogens
US9714456B2 (en) 2013-01-18 2017-07-25 Allena Pharmaceuticals, Inc. Crystallized oxalate decarboxylase and methods of use
JP6574414B2 (ja) 2013-06-07 2019-09-11 アレナ ファーマシューティカルズ, インコーポレイテッド 透析のための組成物、方法、および器具
WO2016161455A2 (en) 2015-04-02 2016-10-06 Captozyme, Llc High efficiency oxalate-degrading enzymes for degradation of insoluble and soluble oxalate

Family Cites Families (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4143486A (en) * 1977-09-15 1979-03-13 Research Corporation Hybrid wheat
US4455371A (en) * 1982-03-03 1984-06-19 The Ohio State University Research Foundation Oxalate oxidase composition for assay of oxalate
US4956282A (en) * 1985-07-29 1990-09-11 Calgene, Inc. Mammalian peptide expression in plant cells
WO1988008450A1 (en) * 1987-05-01 1988-11-03 Birdwell Finlayson Gene therapy for metabolite disorders
FR2673644A1 (fr) * 1991-03-05 1992-09-11 Rhone Poulenc Agrochimie Sequence adn codant pour une oxalate oxydase et plantes transformees contenant cette sequence et resistantes au sclerotinia.

Also Published As

Publication number Publication date
BG98069A (bg) 1994-06-30
EP0636181A1 (en) 1995-02-01
BG61614B1 (bg) 1998-01-30
GR3035217T3 (en) 2001-04-30
WO1992014824A1 (en) 1992-09-03
CA2107804C (en) 2002-04-30
ATE197814T1 (de) 2000-12-15
DE69231588D1 (de) 2001-01-04
FI933718A0 (fi) 1993-08-24
DE69231588T2 (de) 2001-03-29
RU2136755C1 (ru) 1999-09-10
AU656761B2 (en) 1995-02-16
BR9205664A (pt) 1994-06-07
HUT67049A (en) 1995-01-30
JPH06504914A (ja) 1994-06-09
HU214357B (hu) 1998-03-30
DK0636181T3 (da) 2000-12-27
EP0636181B1 (en) 2000-11-29
ES2152225T3 (es) 2001-02-01
GB9203929D0 (en) 1992-04-08
AU1207492A (en) 1992-09-15
CA2107804A1 (en) 1992-08-26
HU9302252D0 (en) 1993-11-29
US5866778A (en) 1999-02-02
FI933718L (fi) 1993-08-24
FI112800B (fi) 2004-01-15

Similar Documents

Publication Publication Date Title
RO114979B1 (ro) Oxalat oxidaza avand capacitatea de a degrada acidul oxalic si procedeu pentru obtinerea oxalat oxidazei in plante
JP6675332B2 (ja) ナス科に属するフィトフトラ抵抗性植物
Le Deunff et al. Oxidative burst and expression of germin/oxo genes during wounding of ryegrass leaf blades: comparison with senescence of leaf sheaths
ES2768523T3 (es) Método para mejorar la tolerancia a la sequía en plantas
WO1995021924A1 (en) Expression of the glucose oxidase gene in transgenic organisms
US8889949B2 (en) Method for increasing resistance of monocot plants against abiotic stresses, TPSP fusion enzyme gene constructs, and transformants
Fan et al. Transformation of LTP gene into Brassica napus to enhance its resistance to Sclerotinia sclerotiorum
JPH08503851A (ja) シュウ酸脱炭酸酵素
US20230031657A1 (en) Compositions and methods for deterring feeding by psyllids
JP2001502525A (ja) 抗真菌タンパク質、これをコードするこのdna、およびこのdnaを組込む宿主
US20130305411A1 (en) Method for conferring disease resistance to plant
WO2005068625A1 (en) Plants transformed for elevated levels of gallic acid and methods of producing said plants
Meir et al. Transforming a NEP1 toxin gene into two Fusarium spp. to enhance mycoherbicide activity on Orobanche—failure and success
CZ289646B6 (cs) Antimikrobiální proteiny, rekombinantní DNA, které je kódují, antimikrobiální prostředek, který je obsahuje, a způsob boje proti houbám či bakteriím
CN119462877B (zh) 砂梨中核糖体蛋白PpRPL12及其在提高植物抗病能力中的应用
KR20040003855A (ko) 고추 한별 품종 (Capsicum annuum L.cv. Hanbyul)으로부터 유래한리피드트랜스퍼단백질 CALTP Ⅰ·CALTPⅡ·CALTPⅢ을 코딩하는 유전자 및 마커로서의 활용
CA2253245A1 (en) Fungus resistant transgenic plants
El-Habbak Overexpression/silencing of selected soybean genes alters resistance to pathogens
Ilett The characterisation of barley and wheat oxalate oxidases expressed in transgenic plants
Mugnozza et al. Where do we go from this point
CA2426948A1 (en) Enhancement of freezing tolerance in transgenic plants