MD719Z - Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor - Google Patents

Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor Download PDF

Info

Publication number
MD719Z
MD719Z MDS20130105A MDS20130105A MD719Z MD 719 Z MD719 Z MD 719Z MD S20130105 A MDS20130105 A MD S20130105A MD S20130105 A MDS20130105 A MD S20130105A MD 719 Z MD719 Z MD 719Z
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
destructor
nematode
potato
potatoes
ditylencus
Prior art date
Application number
MDS20130105A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Inventor
Мария МЕЛНИК
Штефан РУСУ
Думитру ЕРХАН
Леонид ОНОФРАШ
Василе ТОДИРАШ
Валерина СЛАНИНА
Original Assignee
Институт Зоологии Академии Наук Молдовы
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Институт Зоологии Академии Наук Молдовы filed Critical Институт Зоологии Академии Наук Молдовы
Priority to MDS20130105A priority Critical patent/MD719Z/ro
Publication of MD719Y publication Critical patent/MD719Y/ro
Publication of MD719Z publication Critical patent/MD719Z/ro

Links

Landscapes

  • Agricultural Chemicals And Associated Chemicals (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la parazitologie, în special la un procedeu de combatere a nematodului Ditylencus destructor la cartof şi poate fi utilizată în agricultură.Procedeul de tratare a cartofului contra nematodului Ditylencus destructor include înmuierea cartofului înainte de sădire într-un amestec de lichid cultural ce conţine tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01 cu un titru de 109 cel./ml şi apă, luate în raport de 1:(100…500) respectiv, în decurs de 20 ore.

Description

Invenţia se referă la parazitologie, în special la un procedeu de combatere a nematodului Ditylencus destructor la cartof şi poate fi utilizată în agricultură.
În Republica Moldova cartofii sunt una dintre cele mai de perspectivă şi mai rentabile culturi agricole. Printre bolile cartofilor mai nocivă şi cu un impact economic important este ditilenhoza tuberculilor - boală cauzată de nematodul Ditylenchus destructor Thorne, 1945. Cercetările de laborator ale tuberculilor de cartofi, care au fost colectaţi din depozite, au demonstrat că soiurile examinate sunt variat afectate cu D. destructor. Un nivel mai înalt de infestare cu ditilenhoză s-a constatat la cartofii de soiul Irga - 35...50% şi Albi - 15...25%, recoltaţi în raioanele centrale ale republicii - Criuleni şi Teleneşti. Mai puţin afectaţi s-au dovedit a fi cartofii de soiul Romano (0,5...10,0%), recoltaţi în raioanele de nord ale republicii -Briceni.
Pentru aprecierea gradului de atac al nematodului Ditylenchus destructor Thorne, 1945 a fost utilizată scara de 5 grade (Ivaniuc, Iliaşenco, 2010):
gradul I-soiuri de cartofi rezistente la invazie (0...1,0%); gradul II-soiuri slab afectate (1,0...10,0%); gradul III-moderat afectate (11,0...25,0%); gradul IV-serios afectate (26,0...50,0%); gradul V-puternic afectate, atacate mai mult de 50,0%. Conform acestei scări soiul Irga cu o infestare de 35...50% ce variază în dependenţă de zonă, corespunde soiurilor serios afectate.
De asemenea au fost cercetate stadiile bolii de ditilenhoză la tuberculii de cartofi după metoda Paramonov, Briuşcova (1956), conform căreia în primul stadiu are loc pătrunderea iniţială a nematodului - pe tuberculi apar pete de circa 2 mm; în stadiile 2-3 se măreşte suprafaţa afectată, ţesutul atacat devine cenuşiu. În stadiile de boală 4-5 tuberculii afectaţi prezintă zone adâncite cu crăpături şi zbârcituri tipice ale cojii, care se desprind uşor. Ţesutul atacat devine spongios, de culoare închisă. În asemenea porţiuni ale cartofului cu greutatea de 80...100 g pot fi enumeraţi circa 40...60 x 103 indivizi de D. destructor, dominante fiind formele adulte. În aceste porţiuni putem depista nematozi în toate stadiile de dezvoltare (fig. 1 -tuberculi de cartofi de soiul Irga afectaţi de D. destructor).
Conform standardelor internaţionale cartofii de sămânţă trebuie să fie liberi de nematozi fitoparaziţi nocivi pentru această cultură - Meloidogyne chitwoodi, M.fallax şi Ditylenchus destructor (standard pentru cartofii de sămânţă EAK OOH S-1).
Ţinând cont de aspectele legate de instalarea fenomenelor de chimiorezistenţă la substanţele nematocide de sinteză şi de existenţa reziduurilor chimice în produsele de origine vegetală, se pune accent din ce în ce mai frecvent pe stabilirea unor metode alternative de combatere a nematozilor fitoparaziţi, responsabili de declanşarea bolilor de fitohelmintoze la culturile agricole, prin utilizarea unor produse biologice.
Actualmente, în Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, elaborat în Republica Moldova în anul 2003 de către Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi al Fertilizanţilor (Danilov, Gomoja, Ciobanu, Furnic, Lazari, 2003), nu este indicat nici un preparat nematocid, care ar putea fi utilizat în combaterea nematozilor fitoparaziţi, destul de reprezentativi şi permanenţi la culturile legumicole - cartofi, tomate, castraveţi, ceapă etc., atât în câmp, cât şi în spaţii protejate.
Reieşind din această situaţie, în cadrul a două Instituţii de cercetări ştiinţifice ale AŞM -Institutul de Zoologie şi Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie, au fost iniţiate vaste cercetări în scopul evidenţierii unor tulpini de microorganisme (bacterii, micromicete, actinomicete), cu proprietăţi benefice pentru plante, inclusiv capacitatea de distrugere a nematozilor. În rizosfera plantelor agricole microorganismele sunt permanent în contact cu nematozii, formând anumite biocenoze şi diferite legături trofice. Este cunoscut faptul că nematozii fitoparaziţi la plante sunt atacaţi de fungi şi bacterii, ceea ce permite de a utiliza microorganismele din genul Pseudomonas în controlul biologic.
Dintre remediile de origine chimică pentru tratarea materialului de cartof semincer contra nematodului D. destructor, sunt recomandate următoarele preparate: Carbofuran 5%, Furadan 5%, Heterofos 5%, Carbation 1% [1].
Deoarece aceste preparate sunt de origine chimică, fiind şi extrem de toxice, autorii recomandă prelucrarea cartofului cu ele doar în cazul infestărilor puternice. După utilizarea lor sunt impuse anumite restricţii la consumul produselor, existând, de asemenea, mari riscuri de poluare a apei, solului şi faunei. Tocmai de aceea, utilizarea produselor nematocide de origine chimică a fost drastic redusă în majoritatea ţărilor. La moment, se caută alternative mai puţin poluante pentru combaterea nematozilor, printre care şi D. destructor.
Utilizarea biopreparatelor în scopul combaterii nematozilor paraziţi este una dintre cele mai de perspectivă metodă de protecţie a plantelor, utilizată în tratarea materialului semincer, stimulând totodată mecanismele de protecţie - rezistenţa plantelor, fără simptome de toxicitate asupra dezvoltării acestora, reflectându-se astfel pozitiv asupra recoltei.
Actualmente, în majoritatea ţărilor (Marea Britanie, Germania, Franţa, Brazilia, Peru, SUA, Federaţia Rusă etc.), pentru combaterea speciilor parazite de nematozi sunt elaborate şi utilizate biopreparate nematocide pe bază de fungi prădători şi bacterii parazite din genurile Arthrobotrys, Catenaria, Fusarium, Verticillium, Paecilomyces, Pasteuria, Pseudomonas etc. Unele specii din genul Pseudomonas - Ps. micofaga, Ps. putida, Ps. fluorescens (tulpina AP-33) etc. exercită înalte acţiuni fungicide, bactericide, nematocide asupra nematozilor ectoparaziţi din familia Trichodoridae, care sunt purtători de tabroviruşi, accentuându-se acţiunea tulpinii, în primul rând asupra viruşilor şi apoi asupra nematozilor ectoparaziţi, însă nu este descrisă în sursă acţiunea nematocidă a speciei de bacterii din genul Pseudomonas asupra nematodului tuberculilor de cartof -Ditylenchus destructor [2].
Problema pe care o soluţionează invenţia este combaterea eficientă a nematodului cartofului cu utilizarea unui biopreparat.
Ţinând cont de nivelul înalt de infestare a cartofului cu D. destructor şi de pierderile colosale provocate acestei culturi în R. Moldova a fost iniţiată elaborarea unor metode biologice de combatere a nematodului D. destructor la cartof. În condiţii de laborator a fost studiată şi stabilită inofensivitatea tulpinilor din genul Pseudomonas asupra proceselor de germinare şi acumulare de masă brută şi uscată la plantele de soia, castraveţi, porumb, cartofi etc. Rezultatele testării au demonstrat că acestea nu exercită efecte toxice asupra plantelor.
Invenţia soluţionează problema prin aceea că procedeul propus include înmuierea cartofului înainte de sădire într-o soluţie ce conţine lichid cultural cu un conţinut de tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01 de 109 cel./ml şi apă, luate în raport de 1:(100…500) respectiv, în decurs de 20 ore.
Rezultatul invenţiei constă în combaterea eficientă a nematodului cartofului utilizând un biopreparat.
A fost studiată acţiunea nematocidă a tulpinii menţionate asupra nematodului tuberculilor de cartofi de soiul Irga. Tulpina a fost izolată din rizoplanul soiei ce a fost crescută în cadrul AŞM.
Exemplul 1
Acţiunea toxică a lichidului cultural obţinut din tulpina de bacterii genul Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01, cu titrul de cca 109 cel./ml, asupra nematodului fitoparazit al tuberculilor de cartofi Ditylenchus destructor a fost iniţial studiată prin metoda de contact (Kurt, 1973). Nematozii paraziţi Ditylenchus destructor s-au extras din tuberculii de cartofi de soiul Irga bolnavi de ditilenhoză, colectaţi din depozite, cu aplicarea metodei modificate a pâlniilor Baermann. S-au luat 6 cutii Petri cu diametrul de 5 cm, în toate s-a introdus prealabil câte o picătură de apă distilată. În primele 5 cutii s-au adăugat câte 50...100 indivizi D. destructor, cu dominanţa formelor mature, care au fost selectaţi cu acul entomologic. A 6-a cutie a servit în calitate de martor. După care, în cutiile 1-5 -variante experimentale -s-a adăugat lichid cultural cu un conţinut de tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01 de 109 cel./ml şi apă, luate în raport de: cutia nr.1 -1:100, 2 - 1:200, 3 -1:300, 4 -1:400, 5 -1:500, iar în cutia nr.6 - martor, numai apă distilată. Experienţele au avut loc în condiţii de laborator la temperatura de 18...24°C. Reacţia nematozilor, din variantele experimentale, faţă de lichidul cultural al tulpinii menţionate a fost urmărită la microscopul binocular în diferite intervale de timp: 2, 4,10, 18, 20 ore. În procesul cercetărilor s-a observat o sensibilitate înaltă a D. destructor faţă de lichidul cultural Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01 cu titrul de cca 109 cel./ml în diluţiile menţionate (vezi tabelul).
Cercetările efectuate au pus în evidenţă că raportul lichid cultural:apă de 1:100, 1:200 şi 1:300 într-o expunere de 2...20 ore au practic aceeaşi eficacitate nematocidă asupra nematodului D. destructor. Eficacitatea terapeutică scade odată cu mărirea diluţiei lichidului cultural, fiind mai scăzută la diluţia 1:400 şi 1:500. Prin urmare, în continuare pentru cercetare s-a luat diluţia optimă 1:300. Chiar în primele 2 ore de expunere a nematozilor în diluţia 1:300 unele dintre ele se transformă în spirale, rămânând nemişcate. La un interval de 18...20 ore după expunere, la microscop se observă o distrugere totală a organelor interne ale nematodului D. destructor - intestinul median, intestinul posterior, ovarul, oviductul, uterul, sacul posterior, anusul, situate în cavitatea generală a corpului nematodului, se transformă într-o masă neomogenă (fig. 2 - nematodul D. destructor în contact cu Pseudomonas fluorescens CNM - PFB-01, a - înainte de contact; b - după 20 ore de contact; c -partea posterioară a corpului).
Efectul are loc ca rezultat al pătrunderii bacteriilor Ps. fluorescens în cavitatea corpului nematozilor distrugându-le. Se observă mai clar în partea posterioară - vulvă-anus. Rezultatele testării au demonstrat că lichidul cultural al tulpinii Pseudomonas fluorescens CNM - PFB-01 cu titrul de cca 109 cel./ml, în diluţie de 1:300, nu exercită efecte toxice asupra plantelor.
Tabel
Nr. lotului Diluţia Eficacitatea preparatului după administrare (%) 2 ore 4 ore 10 ore 18 ore 20 ore I 1:100 20 35 50 90 100 II 1:200 10 30 40 90 100 III 1:300 10 30 40 90 100 IV 1:400 10 20 30 70 90 V 1:500 10 20 30 60 80 VI martor - - - - -
Conform rezultatelor experienţelor efectuate lichidul cultural al tulpinii Pseudomonas fluorescens CNM -PFB-01 cu titrul de cca 109 cel./ml, în diluţie de 1:300 în contact timp de 20 ore cu nematodul fitoparazit D. destructor posedă toxicitate înaltă faţă de acest parazit şi provoacă mortalitate de 100%.
Exemplul 2
După ce preventiv au fost selectaţi tuberculii de cartof de soiul Irga afectaţi cu nematodul D. destructor, o parte dintre ei au fost prelucraţi prin înmuiere timp de 20 ore în lichidul cultural al tulpinii de bacterii Ps. fluorescens CNM-PFB-01 cu titrul de 109 cel./ml în diluţie de 1:300 (1kg de cartofi se înmoaie în 2 litri de apă ce conţine 6,6 ml de lichid cultural), iar cealaltă parte de cartofi nu a fost prelucrată cu nimic. Toţi tuberculii de cartof au fost sădiţi în sol neafectat de D. destructor (verificat preventiv la acest nematod).
În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că pentru însămânţarea unui teren cu suprafaţa de un hectar cu tuberculi de cartof este necesară în medie o cantitate de 1650 kg de cartofi de sămânţă şi 3300 litri de soluţie de 0,0033% pentru a prelucra această cantitate de cartofi. Pentru diluţia de 1:300 respectiv la un hectar sunt necesari 11 litri de lichid cultural.
În imagine (fig. 3-cultura de cartof în vegetaţie: a) cultură de cartof al cărui tubercul nu a fost prelucrat înainte de sădire; b) cultură de cartof al cărui tubercul a fost prelucrat înainte de sădire), este arătat nivelul de dezvoltare a plantelor peste 40 de zile, la temperatura de 14...15°C, fiind evident efectul prelucrării cartofului cu biopreparatul revendicat.
Recolta de cartofi obţinută este cu 30...35% mai mare în lotul unde cartofii au fost trataţi înainte de sădire (fig. 4 -recoltă de cartof: a) recolta de cartof a cărui sămânţă a fost prelucrată înainte de sădire, b) recolta de cartof a cărui sămânţă nu a fost prelucrată înainte de sădire).
De asemenea, la recoltare, în lotul prelucrat cartofi afectaţi nu s-au depistat, iar în lotul netratat s-a evidenţiat o infestare a acestora cu nematodul D. destructor de 90...95%.
1. Чуканцева Н. К. Рекомендации по защите картофеля от стеблевой нематоды в ЦЧР. ВНИИЗР, 1980, с.13
2. Козырева Н. И. Нематоды семейства Trichodoridae и их роль в распространении вирусных болезней на картофеле в московской области. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата биологических наук, Москва, 2008

Claims (1)

  1. Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylencus destructor, care include înmuierea cartofului înainte de sădire într-o soluţie ce conţine lichid cultural cu un conţinut de tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens CNM-PFB-01 de 109 cel./ml şi apă, luate în raport de 1:(100…500) respectiv, în decurs de 20 ore.
MDS20130105A 2013-06-11 2013-06-11 Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor MD719Z (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20130105A MD719Z (ro) 2013-06-11 2013-06-11 Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20130105A MD719Z (ro) 2013-06-11 2013-06-11 Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD719Y MD719Y (ro) 2014-01-31
MD719Z true MD719Z (ro) 2014-08-31

Family

ID=50071907

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDS20130105A MD719Z (ro) 2013-06-11 2013-06-11 Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD719Z (ro)

Citations (8)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD578G2 (ro) * 1995-10-04 1997-03-31 Институт Генетики И Физиологии Растений Академии Наук Молдовы Procedeu de înmulţire a cartofului devirozat
MD737G2 (ro) * 1995-10-04 1998-05-31 Институт Генетики И Физиологии Растений Академии Наук Молдовы Procedeu de multiplicare clonată a cartofului devirozat
MD1146G2 (ro) * 1998-01-16 1999-07-31 Институт Микробиологии И Биотехнологии Академии Наук Молдовы Tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens utilizată pentru protecţia plantelor de fungi şi bacterii fitopatogene
MD1400C2 (ro) * 1992-03-13 2000-10-31 Advanced Technologies (Cambridge) Ltd. Procedeu de producere a plantelor rezistente la nematodul galicol javanez, plantă obţinută prin procedeul indicat, mlădiţă a ei şi genă himeră
EA005168B1 (ru) * 1999-03-16 2004-12-30 Сантр Насьональ Де Ла Решерш Сьентифик (Снрс) Способ индуцирования у растительной клетки или растения устойчивости к вирусу, растение и растительная клетка, обладающие такой устойчивостью
EA013402B1 (ru) * 2004-06-07 2010-04-30 Зингента Партисипейшнс Аг Способы уменьшения повреждения нематодами
EA014045B1 (ru) * 2006-07-17 2010-08-30 ДСМ АйПи АССЕТС Б.В. Новая противогрибковая композиция
EA017284B1 (ru) * 2007-12-19 2012-11-30 ДСМ АйПи АССЕТС Б.В. Обработка растений банана и картофеля с помощью новой противогрибковой композиции
  • 2013

Patent Citations (8)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1400C2 (ro) * 1992-03-13 2000-10-31 Advanced Technologies (Cambridge) Ltd. Procedeu de producere a plantelor rezistente la nematodul galicol javanez, plantă obţinută prin procedeul indicat, mlădiţă a ei şi genă himeră
MD578G2 (ro) * 1995-10-04 1997-03-31 Институт Генетики И Физиологии Растений Академии Наук Молдовы Procedeu de înmulţire a cartofului devirozat
MD737G2 (ro) * 1995-10-04 1998-05-31 Институт Генетики И Физиологии Растений Академии Наук Молдовы Procedeu de multiplicare clonată a cartofului devirozat
MD1146G2 (ro) * 1998-01-16 1999-07-31 Институт Микробиологии И Биотехнологии Академии Наук Молдовы Tulpină de bacterii Pseudomonas fluorescens utilizată pentru protecţia plantelor de fungi şi bacterii fitopatogene
EA005168B1 (ru) * 1999-03-16 2004-12-30 Сантр Насьональ Де Ла Решерш Сьентифик (Снрс) Способ индуцирования у растительной клетки или растения устойчивости к вирусу, растение и растительная клетка, обладающие такой устойчивостью
EA013402B1 (ru) * 2004-06-07 2010-04-30 Зингента Партисипейшнс Аг Способы уменьшения повреждения нематодами
EA014045B1 (ru) * 2006-07-17 2010-08-30 ДСМ АйПи АССЕТС Б.В. Новая противогрибковая композиция
EA017284B1 (ru) * 2007-12-19 2012-11-30 ДСМ АйПи АССЕТС Б.В. Обработка растений банана и картофеля с помощью новой противогрибковой композиции

Non-Patent Citations (2)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
Козырева Н. И. Нематоды семейства Trichodoridae и их роль в распространении вирусных болезней на картофеле в московской области. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кaндидата биологических наук, Москва, 2008 *
Чуканцева Н. К. Рекомендации по защите картофеля от стеблевой нематоды в ЦЧР. ВНИИЗР, 1980, с.13 *

Also Published As

Publication number Publication date
MD719Y (ro) 2014-01-31

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Sharma et al. Physiological and biochemical changes in tomato cultivar PT-3 with dual inoculation of mycorrhiza and PGPR against root-knot nematode
Sehim et al. Trichoderma asperellum empowers tomato plants and suppresses Fusarium oxysporum through priming responses
Maude Leaf diseases of onions
Lee et al. Chemical pesticides and plant essential oils for disease control of tomato bacterial wilt
Lahkar et al. Novel approaches for application of biosurfactant produced by Pseudomonas aeruginosa for biocontrol of Colletotrichum capsici responsible for anthracnose disease in chilli
Leontopoulos et al. Effect of different formulations of polyphenolic compounds obtained from OMWW on the growth of several fungal plant and food borne pathogens. Studies in vitro and in vivo
Madlhophe et al. Use of biological control agents for managing fungal pathogens in Solanaceae crops: progress and future perspectives—a review
Legrifi et al. Oomycetes root rot caused by Pythium spp. and Phytophthora spp.: host range, detection, and management strategies, special case of olive trees
Egel et al. Diseases of cucumbers, melons, pumpkins, squash, and watermelons
Aumentado et al. Diseases of eggplant (Solanum melongena L.) and sustainable management in Asia
Madhi et al. Affectivity evaluation of Bacillus subtilis in controlling eggplant root rot caused by Rhizoctonia solani and Fusarium solani
Beyan et al. Response of tomato genotypes to Meloidogyne javanica and Fusarium oxysporum f. sp. lycopersici co-infestation under glasshouse conditions
Ehteshamul-Haque et al. Impact of seaweeds on fluorescent Pseudomonas and their role in suppressing the root diseases of soybean and pepper
Velázquez et al. Biological control of diseases in Theobroma cacao
MD719Z (ro) Procedeu de tratare a cartofului contra nematodului Ditylenchus destructor
Sharma et al. Diseases and management.
Lal et al. Bio-intensive management of fungal diseases of potatoes
Kerroum et al. Biological control of Fusarium crown and root rot disease of tomato by Trichoderma harzianum in the west of Algeria
Ishaq et al. Antifungal Exploitation of Fungicides and Plant Extracts against Fusarium oxysporum f. sp. melongenae causing fusarium wilt of eggplant
Elkelany et al. Field Application of Trichoderma spp. for Controlling the Root-Knot Nematode, Meloidogyne javanica in Peanut Plants
Khaleel et al. The Efficiency of Plant Extracts and Biological Control Agents on Some Pathogens Causing Dampingoff and Root Rot Disease of Cucumber
Chaithra et al. Phytophthora
Kumar et al. Pathogen and management of fungal wilt of banana through biocontrol agents
Senthilkumar et al. Management of lesion nematode, Pratylenchus coffeae in coffee plants treated with native rhizobacteria under sub tropical conditions
López-Velázquez et al. Induction of defense response mediated by inulin from dahlia tubers (Dahlia sp.) in Capsicum annuum

Legal Events

Date Code Title Description
FG9Y Short term patent issued
KA4A Patent for invention lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)