MD4529C1 - Dispozitiv şi procedeu de umplere a containerelor - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la dispozitive şi procedee de umplere a containerelor.Dispozitivul pentru umplerea containerelor (C) cu elemente în foi (F; F') conţine un prim ansamblu apucător (12; 120) pentru a apuca un element în foi (F; F') în stare plană, un dispozitiv de transfer (16) cu o cavitate de recepţie (164) pentru ansamblul apucător (12; 120) introdus în aceasta, prin care elementul în foi (F; F'), transportat în stare plană, preia forma de U. Dispozitivul mai conţine un al doilea ansamblu apucător (200) în formă de deget pentru introducerea în cavitatea de recepţie (164) şi apucarea elementului în foi (F; F') în formă de U.Procedeul de umplere a containerelor (C) cu elemente în foi (F; F') include apucarea a unui element în foi (F; F') în stare plană, introducerea acestuia într-o cavitate de recepţie (164), prin care elementul în foi (F; F') preia forma de U, extragerea elementului în foi (F; F') din cavitatea de recepţie (164) şi introducerea lui în containerul (C).

Description

Prezenta invenţie se referă la tehnici de umplere a containerelor de tipul celor care pot fi utilizate, de exemplu, pentru a introduce aşa-numitele "surprize" în produsele alimentare, cum ar fi ouăle de ciocolată şi altele asemenea.

Referirea la acest domeniu posibil de aplicare nu trebuie totuşi considerată a fi restrictivă având în vedere posibilităţile acestei descrieri.

Containere găoace, care conţin prima şi a doua jumătăţi de găoace cuplate între ele frontal cu porţiunile orificiilor de intrare respective sunt cunoscute din numeroase realizări, documentate în literatura vastă de brevete [1, 2, 3]. În particular, containere de acest tip sunt cunoscute în versiuni, în care prima şi a doua jumătate de găoace constituie piese separate şi în versiuni, în care prima şi a doua jumătate de găoace sunt îmbinate reciproc articulat, formând astfel o singură piesă.

Problema generală de facilitare a utilizării unor asemenea containere, în special în ceea ce priveşte operaţiile de umplere şi închidere, a fost deja abordată [4, 5, 6].

În cazul în care se efectuează operaţiile de umplere şi de închidere menţionate anterior, se consideră că nu pot fi introduse în container elemente în foi, cum ar fi, de exemplu:

- fila, care conţine instrucţiuni de asamblare a jucăriei sau a obiectului de amuzament, care reprezintă "surpriza",

- "surpriza" sau porţiuni de aceasta şi

- diverse elemente decorative, eventual, cu o suprafaţă auto-adezivă.

Sunt cunoscute dispozitive [7], care permit rularea foiţei şi introducerea ei în corpul containerului. Soluţia de acest tip este potrivită în cazul, în care foaia este pur şi simplu În formă de bandă.

Cu toate acestea, există aplicaţii în care foaia trebuie să suporte un număr considerabil de reproduceri de informare/grafice, în asemenea caz o bandă simplă nu este suficientă şi este necesară utilizarea unei foi mai mari pliate.

Deşi sunt disponibile soluţii automatizate, cum ar fi cele descrise anterior, însă soluţia cea mai comună pentru utilizarea containerelor găoace, menţionate anterior, prevede că atât operaţiunile de umplere, inclusiv introducerea filei de instrucţiuni precum şi operaţiunea de închidere finală, sunt efectuate manual.

Utilizarea operaţiunilor manuale menţionate în prezent sunt considerate a fi nesatisfăcătoare.

Astfel, apare necesitatea înlocuirii operaţiunilor manuale cu operaţiuni, care pot fi complet automatizate, de asemenea, şi în ceea ce priveşte introducerea filelor cu instrucţiuni sau, posibil, a benzilor de formă plată, eventual cu suport auto-adeziv, derivate dintr-o bandă tăiată în linie dintr-o bobină.

Prezenta invenţie îşi propune înlăturarea dezavantajelor prezentate anterior. Obiectul, conform prezentei invenţii, este un dispozitiv având caracteristicile menţionate în mod expres în revendicări.

Invenţia de asemenea mai prevede un procedeu corespunzător Revendicările sunt parte integrantă din dezvăluirea tehnică, prevăzută în continuare.

Astfel, invenţia va fi descrisă doar prin intermediul unor exemple nerestrictive cu referire la figurile ataşate, prezentând structura şi etapele ulterioare de realizare a exemplelor.

În particular:

- figurile 1- 3 ilustrează operaţia de selectare a elementelor în foi,

- figurile 4-8 şi figurile 9-11 ilustrează diferite operaţiuni de manipulare a acestor elemente în foi, şi

- figurile 12-16 ilustrează introducerea unor astfel de elemente în containerele respective.

În continuare descrierea este ilustrată prin diverse detalii specifice, destinate să ofere o Înţelegere mai profundă a realizărilor. Exemplele mai pot fi realizate fără unul sau mai multe detalii specifice, sau prin alte procedee, cu alte componente, materiale, etc. În alte cazuri, structurile, materialele sau operaţiunile cunoscute nu sunt prezentate sau descrise în detaliu pentru a evita diferite aspecte neclare ale realizărilor.

Referinţa "o realizare" în această descriere indică, că o configuraţie, o structură sau o caracteristică particulară, descrisă cu referire la realizare, este inclusă cel puţin într-un exemplu de realizare De aceea, expresiile cum ar fi "într-o realizare", eventual prezente în diferite părţi ale acestei descrieri, nu neapărat se referă la aceeaşi realizare. În plus, anumite configuraţii, structuri sau caracteristici pot fi combinate într-un mod adecvat în unul sau în mai multe exemple de realizare.

Referinţele prezentului document sunt folosite numai pentru a facilita citirea şi de aceea nu definesc domeniul de protecţie sau şirul de realizări.

Prezenta descriere detaliată se referă la exemple de realizări ale unui dispozitiv, care urmează a fi utilizat pentru introducerea elementelor în foi, cum ar fi "filele" F (ca cele descrise în continuare) în containerele găoace C de tip numit în prezent "cilindru".

În exemplele prezentate aici (vezi în particular figurile 12-14) în containerul găoace C se pot distinge două jumătăţi de găoace în formă de cuve C1 şi C2 şi porţiunile terminale de capac în continuare asemenea jumătăţi de găoace sunt menţionate pentru concizie ca "corp" (jumătatea de găoace C1), "capac" (jumătatea de găoace C2).

Această distincţie se utilizează numai pentru simplificarea descrierii. În cazul cilindrului C, ilustrat aici, corpul C1 reprezintă o suprafaţă a carcasei (termenul suprafaţa carcasei se foloseşte aici pentru a indica suprafaţa laterală adiacentă conturului orificiului de intrare a corpului C1) cu o extindere mai mare în ceea ce priveşte suprafaţa carcasei capacului C2. În alte exemple de realizare raporturile dimensionale în cauză pot fi într-adevăr inversate diferit (de exemplu, cu două suprafeţe ale carcaselor identice). Aceasta luând în considerare, de asemenea, faptul că containerul C poate fi modelat de formă diferită, ilustrată aici, cum ar fi, de exemplu, formă de oval (sau de ax), formă sferică, prismatică, cilindrică, etc.

În plus, în exemplele prezentate aici, corpul C1 şi capacul C2 sunt conectate între ele cu o formaţiune flexibilă C3, servind ca articulaţie. Articulaţia C3 este, de asemenea, produsă prin procedee diferite deja menţionate în introducerea prezentei descrieri.

Prezenţa articulaţiei C3, deşi imaginabilă, nu este un element obligatoriu în ceea ce priveşte implementarea exemplelor de realizare.

Realizările exemplificate, pentru a fi înţelese ca exemple, se referă la soluţiile în care elementele în foi sau foile F sunt destinate pentru a fi introduse concomitent într-un număr N (în exemplu N=5, dar nominal N poate avea valoarea 1, ... N) de containere C respectiv aranjate într-un bloc suport 1200, în particular la introducerea corpurilor C1 ale N containere în cavităţile de recepţie 140 respective, prevăzute În blocul 1200

Acum, având în vedere elementele F (şi care se referă la cele menţionate anterior în introducerea prezentei descrieri), exemplele prezentate se referă la elementele în formă de foi, având în general o formă alungită, în care se pot atinge dimensiuni mari sau maxime. Cu titlul de exemplu, reprezentările ataşate aici se referă la foile, care derivă de la o pliere a primei foi înseşi, cât şi dintr-o pliere ulterioară sau, aşa cum este reprezentat separat pe partea stângă în figura 1, din pliere în zig-zag (de exemplu, în armonică sau în formă gofrată) a unei benzi pe care pot fi indicate, de exemplu, informaţii sau instrucţiuni cu privire la un obiect (de exemplu, la "surpriza", destinată pentru a fi introdusă asamblată sau care urmează să fie asamblată în containerul C).

În exemplele prezentate aici, elementele în foi sau "foile" F au o structură de foaie, dat fiind faptul, că ele pot fi constituite din una sau mai multe file în stare plană, fiind, de exemplu, (lista ce urmează nu poate fi considerată a fi exhaustivă) în formă de:

- benzi simple sau foi, de exemplu, în formă de etichetă de o formă pătrată sau dreptunghiulară,

elemente dintr-o foaie în mai multe straturi, de exemplu, abţibildul aplicat pe o foaie suport respectivă din material cu aderenţă redusă, benzi pliate în zig-zag, aşa cum este prezentat pe partea stânga în figura 1, astfel încât să se obţină o structură În foi cu multiple straturi,

- foi pliate prin una sau mai multe operaţiuni ulterioare de pliere, astfel încât să se obţină un corp plat cu structură În formă de foaie incluzând mai multe straturi din foi suprapuse una pe alta, ca urmare a plierii, sau

- benzi în formă plată, constituind, de exemplu, componente ale "surprize" sau decoraţiuni pentru acestea din hârtie sau material plastic, de exemplu, derivând dintr-o bobină, care sunt tăiate pe o linie.

Variate realizări arată capacitatea nedistinctivă de manipulare cu aceste tipuri diferite de elemente F, asigurând obţinerea rezultatului dezirabil final, adică introducerea lor în containerul C în stare pliată (a se vedea figura 13).

Figurile 1-3 arată, că elementele F pot fi furnizate (se operează în funcţie de criteriile cunoscute, de exemplu aranjându-le în sertare, care urmează să fie umplute periodic de către un operator sau automat) în formă de serie de rânduri succesive de elemente F aranjate unul după altul (de exemplu, în condiţii de poziţionare relativă a elementelor ulterioare F în acelaşi rând, astfel, încât să se evite derularea nedorită a acestora.

În exemplele prezentate aici (a se vedea figurile 12-14) s-a presupus, că elementele F se introduc operând în paralel cu N=5 containere C, purtate de blocul 1200. De aceea, se presupune că operaţiunea cu culegătorul implică, pornind de la configuraţia prezentată în figura 1, cinci elemente F la un moment dat. Cu toate acestea, această opţiune este prevăzută cu titlul de exemplu, în care numărul de elemente F, potrivite pentru a fi "tratate" simultan, poate varia nesemnificativ.

În ceea ce priveşte faptul, că alte rânduri posibile de elemente F sunt prezentate în figurile 1-3 prin linii punctate vizează evidenţierea posibilităţii furnizării a câteva seturi de elemente F diferite unele de altele. Aceasta, diferenţiază operaţia de culegere a elementelor F la un moment dat astfel, încât să se încarce - în grupe de containere C manipulate ulterior - seturi de elemente F diferite unele de altele, fără a modifica metodele de manipulare cu elementele F.

În prezenţa elementelor F, în general, de formă alungită cum ar fi, de exemplu, în care pot fi identificate dimensiuni mari sau maximale, aranjamentul parte la parte a rândurilor poate fi obţinut (cum este prezentat în figurile 1-3) în condiţii de dimensiuni mici sau minime ale elementelor. În realizările prezentate în figurile 1-3 se presupune că elementele F sunt de formă dreptunghiulară şi că acelaşi aranjament în configuraţia selectată permite aranjarea pe "verticală" a rândurilor adiacente cu elemente F, astfel încât să se minimizează dimensiunea totală.

Referinţa 10 se utilizează în figurile 2 şi 3 pentru a indica dispozitivul apucător, cum ar fi "mâna" unui robot antropomorf - nu este complet vizibil în figuri, dar este de tip cunoscut - care este prevăzut cu o multitudine de elementele apucătoare cu vid 12 (prescurtat "ventuze") aranjate parte la parte şi acţionând un număr corespunzător N de elemente F prevăzute de a fi apucate la un moment dat.

Dispozitivele "mână" de apucare cu vid sunt cunoscute [EP-A-0239547, EP-A-0989080, EP-A-0968940, EP-A-0768254 sau US-A-4932180]. În particular, robotul cu mâna 10 (antrenat în funcţionarea mânii) poate fi acţionat cu un dispozitiv de procesare K, cum ar fi un calculator personal pentru uz industrial, care de asemenea supraveghează (conform criteriilor cunoscute în esenţă) alte diverse elemente transportabile şi/sau elemente de manipulare/procesare descrise în continuare.

Secvenţa din figura 2 şi 3 arată, că robotul cu mâna 10 poate fi acţionat (de asemenea, în acest caz în conformitate cu criterii cunoscute, de asemenea ilustrate în documentul menţionat) astfel, că "mâna" 10 avansează spre matricea elementelor F (figura 2), ceea ce permite fiecărui element apucător cu vid 12 să acţioneze pe elementul respectiv F cu "vid" pentru a-i apuca (de exemplu, "efect de aspirator"), astfel, când se îndepărtează robotul cu mâna 10 fiecare element apucător 12 poartă un element F în stare plană pentru a-l muta pentru alte operaţiuni de tratare. mişcarea de deplasare generală fiind indicată cu săgeata B în figura 3.

Când se efectuează asemenea deplasări, mâna apucătoare 10 poate fi condusă în aşa mod, încât să treacă prin faţa unui dispozitiv de vizualizare, cum ar fi. de exemplu, un aparat de fotografiat 14. Cadrele aparatului de fotografiat cu matricea elementelor F sunt transportate de mână apucătoare 10 şi detectează eventualele disfuncţii, cum ar fi, de exemplu, lipsa unuia sau a mai multor elemente F în matricea apucătorului, şi anume poziţionarea incorectă a unui sau a mai multe dintre elementele F.

Detectarea eventualelor defecţiuni se semnalizează prin semnalele de ieşire ale dispozitivului 14 (de obicei un aparat de fotografiat) de către dispozitivul de procesare K.

La detectarea, pornind de la semnalul lansat de aparatul fotografic 14, a prezenţei unei defecţiuni în matricea elementelor F, dispozitivul K poate trimite - spre robot - o astfel de comandă pentru detectarea dispozitivului 12 al mânii 10 şi pentru a-i dezactiva, astfel, încât elementele F apucate anterior - detectate de a fi incorecte - cad într-un container de colectare, prevenind avansarea acestora spre alte operaţiuni de manipulare. În acest caz robotul este capabil să se Întoarcă În starea de funcţionare pentru a detecta alte matrice ale elementelor F.

În diverse exemple de realizare se prevede opţiunea de dezactivare numai a elementelor apucătoare 12 cu elementul F care nu a fost apucat sau care a fost poziţionat incorect.

Atunci când robotul coboară mâna 10, fiecare element apucător 12 poartă un element F într-o stare plană, astfel încât să fi capabil să-i mute spre alte operaţiuni de tratare ulterioară cu o mişcare de deplasare generală, indicată cu săgeata B din figura 3. De exemplu, în cazul în care operaţiunea de apucare a elementelor F a fost, cel puţin parţial, de succes, elementele F, reţinute de elementele apucătoare 12 în stare plană, sunt conduse de mâna 10 şi avansate spre elementul de recepţie 16 (figura 4), inclusiv în exemplul ilustrat aici, în blocul suport 160 în care este montată o multitudine de elemente de recepţie 162, în exemplul ilustrat în figuri, în formă de furcă (formă de U), cu o cavitate concavă 164.

Formaţiunile de recepţie 162 sunt aranjate într-o matrice liniară, care conţine un număr N de elemente. În exemplul ilustrat aici N=5, luând în considerare, de asemenea, acel fapt, că cel puţin în condiţiile de utilizare date (de exemplu, când pentru acţiunea de dezactivare se prevede vid doar în elementele apucătoare 12, în care elementul F nu a fost apucat sau este poziţionat incorect) nu toate formaţiunile de recepţie 162 ar putea fi prevăzute pentru utilizare simultană.

Când mâna 10 se confruntă cu elementul 16 pentru introducerea elementelor F în acesta, formaţiunile de recepţie 162 se aranjează cu porţiunile concave 164 ale acestora astfel, încât se formează în comun un şanţ sau un canal.

Aşa cum este prezentat în secvenţa din figurile 4 şi 5, robotul coboară apoi mâna 10 spre elementul 16 pentru a introduce elementele F, transportate de elementele apucătoare 12, în porţiunile concave 164 ale formaţiunilor de recepţie 162 şi pentru ca să ia forma respectivă de U, conducând astfel la operaţiunea (prima) de pliere a elementelor F.

La atingerea unei asemenea condiţii (figura 5) dispozitivul K poate interveni pe robotul, care a preluat elementele F până la acel moment, determinând:

- dezactivarea elementelor apucătoare 12 ale mânii 10, întrerupând acţiunea de apucare pe elementele F, eliberându-le în formaţiunile de recepţie 162 şi

- ridicarea ulterioară a mânii 10 (a se vedea figura 6), care poate fi astfel returnată de către robot în poziţia iniţială de apucare, prezentată în figura 2.

Cu toate acestea, se observă că pentru formaţiunile de recepţie 162 alegerea unei configuraţii concave sau în formă de furcă nu este obligatorie. Fără a aduce atingere intenţiei de a permite elementelor F, apucate în stare plană, să ia o formă de U, ca urmare a introducerii în cavitatea menţionată 164, cavităţile de recepţie 164 ar putea, de exemplu, fi în formă de cavităţi cilindrice cu fundul deschis.

În realizarea prezentată în figuri, se prevede, de asemenea, că în cavităţile 164 se termină orificiile 163, adaptate pentru a fi conectate selectiv, ca urmare a unei comenzi emise de dispozitivul K, cu o sursă de presiune subatmosferică (cum ar fi una la care pot fi conectate elementele apucătoare 12) astfel, încât să se exercite o acţiune de apucare cu vid pe elementele F introduse în cavităţile 164.

În acest caz, la realizarea condiţiei din figura 5, dispozitivul K poate interveni pe robotul care a preluat elementele F până la acel moment, determinând:

- dezactivarea elementelor apucătoare 12 ale mânii 10, întrerupând acţiunea de apucare pe elementele F şi

- activarea orificiilor 163, care reţin elementele F în formaţiunea de recepţie 162.

De asemenea, în acest caz, dispozitivul K poate acţiona ridicarea mânii 10, care poate fi astfel returnată de către robot pentru a iniţia apucarea în condiţia prezentată în figura 2.

Posibilitatea în care mâna 10 are câţiva purtători de matrice pentru elementele apucătoare este prezentată în figura 2, cu unul - cu linie punctată. De exemplu, în figura 2 se vede, că adiţional la (prima) matrice pentru elementele 12, mâna 10 poate transporta cel puţin o matrice secundă pentru elementele apucătoare 120. De exemplu, fiecare element apucător 120 (acesta poate fi încă odată un element apucător cu vid) poate fi montat la capătul distal al braţului 122, care se extinde de la corpul mânii 10. Totodată, cele două matrice ale elementelor apucătoare 12 şi 120 (inclusiv, de exemplu, cu acelaşi număr de elemente, astfel că fiecărui element 12 îi corespunde un element 120) sunt dispuse la capetele celor două ramificaţii ale unei configuraţii ideale În formă de L.

Figura 2 arată că, în acest mod, este posibilă prevederea, de exemplu, a unei sau a mai multe bobine B, fiecare dintre care este în mod automat desfăşurată şi tăiată (în 124), formând benzile F' plate adaptate pentru constituirea, de exemplu, a piesei "surpriză" sau a părţii decorative, eventual pe un suport auto-adeziv.

Fiecare din elementele plate F' poate fi apucat de elementele apucătoare 120 şi introdus în formaţiunile 162, în conformitate cu metodele descrise anterior, cu referire la cifrele 1 - 6 pentru elementele plate F şi elementele apucătoare 12.

În exemple de realizare diferite, dispozitivul K poate fi, de exemplu, programat (în conformitate cu criteriile cunoscute în esenţă) astfel, încât să permită, În funcţie de necesităţile care variază in timp, ridicarea mânii apucătoare 10, în mod alternativ, introducând-o în formaţiunile de recepţie 162:

preluarea elementelor F de elementele 12 sau

preluarea elementelor F' de elementele 120.

În exemple de realizare diferite, dispozitivul K poate fi, de exemplu, programat (în conformitate cu criteriile cunoscute În esenţă) astfel, încât:

mâna 10 pentru ridicare, folosind elementele 12, introduce elementele F în formaţiunile de recepţionare 162 printr-o primă mişcare şi

mâna 10 pentru ridicare, folosind elementele 120, introduce elementele F' în formaţiunile de recepţionare 162, suprapunând astfel elementele F, introduse anterior, şi F' prin mişcarea a doua.

În ceea ce priveşte celelalte, procedeul de operare (inclusiv, eventual elementele la care s-a renunţat, fiind considerate a fi poziţionate incorect) evoluează în esenţă, conform unor criterii identice.

În varianta de realizare, referitoare la figura 7, formaţiunile de recepţie 162 sunt montate pe corpul 160 având o capacitate de rotaţie de 90° în raport cu axa principală X162 a acestuia.

O asemenea rotaţie poate fi efectuată cu dispozitivul K, care intervine pe dispozitivele respective 166 (doar unul dintre acestea este indicat schematic cu o linie punctată în figura 7) pentru ca porţiunile concave 164, iniţial în raport unele cu altele, să formeze o structură generală de canal - figurile 4- 6 - urmând o rotaţie de 90°, acţionând formaţiunile 162 În jurul axelor principalele respective X162, direcţionare într-o poziţie strict ortogonală, luată anterior. Toate acestea permit ca cavităţile 164 şi elementele F, aflate în ele, să formeze un rând de elemente aranjate parte la parte într-o configuraţie similară, în general, (a se vedea figura 7), un fel de coş medieval zimţat sau crenelat, fiecare având o cavitate 164 şi un element F, acestea definind practic cavitatea sau vidul între crenelurile adiacente.

Figura 8 arată, că ansamblul rotativ al formaţiunilor de recepţie 162 pe blocul de sprijin 160 al elementului de recepţie 16 nu este o caracteristică obligatorie. Elementul de recepţie 16 poate fi, de asemenea, în formă de corp canelat (a se vedea figura 8), având stabil o configuraţie "crenelată" sau o configuraţie de pieptene, similară cu cea prezentată în figura 7, obţinută după rotaţia formaţiunii 162.

Indiferent de structura elementului de recepţie 16, aşa cum este prezentat schematic în figura 9, elementele F (şi/sau F) sunt primite de cavităţile 164 ale formaţiunilor de recepţie 162 şi îndoite în conformitate cu configuraţia generală în formă de U, de unde pot fi preluate de "mâna" 20 a elementului apucător (acesta poate fi din nou un robot antropomorf de tip cunoscut, nu este vizibil completamente în figuri), controlat de dispozitivul K.

În numeroase mostre de mână 20 elementele apucătoare 200 în formă de degete drepte pot fi aranjate unul lângă altul, extinzându-se de la corpul mânii 20, având o configuraţie de furculiţă. Aşa cum este prezentat schematic în figura 10, mâna 20 poate fi acţionată (de dispozitivul K), în aşa mod, încât degetele apucătoare 200 penetrează - se deplasează în direcţie transversală în raport cu lungimea acestora - în cavităţile 164 din formaţiunile de recepţie 162, fiecare în final introducându-se în buclă cu partea respectivă a elementului F corespunzător.

În exemple de realizare diferite, degetele apucătoare 200 poate avea la capetele lor distale elemente apucătoare prevăzute pentru a "apuca" elementele F pliate în formă de U (şi/sau F'), aflate În cavităţile 164.

De exemplu, figura 9 ilustrează, că în diverse exemple de realizare, degetele 200 poate avea orificiile 204, de asemenea, prevăzute pentru a fi conectate - în mod similar cu ceea ce se Întâmplă pentru elementele apucătoare cu vid 12 (şi 120) ale mânii 10, descrise anterior - cu o sursă de presiune subatmosferică (nu este prezentată în figură), astfel încât să ofere - încă o dată - o acţiune de apucare/reţinere cu vid.

În exemple de realizare diferite, în special atunci când se intenţionează apucarea a două elemente F şi F' suprapuse şi pliate în formă de U şi situate în cavităţile 164, la capetele distale ale degetelor 200 pot fi prevăzute formaţiuni graifier 204' (una dintre acestea este schematic prezentată cu o linie punctată în figura 12), capabile să fixeze şi să "apuce" perechea de elemente F şi F' pliate în formă de U, situate în cavităţile 164, şi care sunt uşor proeminente din cavităţile 164.

Dispozitivul K funcţionează în aşa mod, încât imediat ce degetele 200 au fost introduse în cavităţile formaţiunilor 162 (a se vedea secvenţa În figurile 9 şi 10), elementele apucătoarea 204 sau 204' sunt activate pentru a apuca elementele F (şi/sau F').

În acest moment, dispozitivul K poate interveni acţionând robotul care poartă mâna 20 pentru a o ridica, deplasând-o departe de la elementul 16 (a se vedea figura 11), cu ale cărui degete apucătoare 200 sunt transportate elemente F (şi/sau F').

În acest moment, elementul de transfer 16 este disponibil (dacă este necesar, după rotaţia formaţiunilor de recepţionare 162 pentru a le aduce la starea iniţială prezentată în figura 4) pentru a primi în continuare elementele F (şi/sau F') în acelaşi timp apucate de mână 10 din matricea de aprovizionare, în conformitate cu metodele ilustrate anterior cu referire la figurile 1-3.

Aşa cum este prezentat în figura 12, mâna 20 cu elementele F (şi/sau P: din motive de simplitate, în restul descrierii referirea se va face exclusiv la elementele F), ridicate din cavităţile 164 ale elementului 16, avansează spre matricea corespunzătoare cu containere С.

Degetele 200 ale mânii 20, purtătoare la capetele lor distale de elemente F, pot pătrunde, astfel, în cavităţile corpurilor C1 ale containerelor C, introducând în fiecare dintre ele elementul F respectiv în stare pliată.

Toate acestea asigură că, datorită formei pliate obţinute anterior, elementele F nu prezintă obstacol în calea introducerii ulterioare în corpurile C1 ale containerelor C a unor elemente suplimentare dintr-un articol de amuzament (aşa-numita "surpriza").

Succesiunea introducerii elementelor F în containerele C (din motive de prezentare mai simplă şi mai clară, în figurile 13 şi 14 succesiunea este prezentată cu referire la un singur deget 200 transportator de element F respectiv) prevede:

- pătrunderea degetelor 200, purtătoare de elementele F la capătul lor distal, în cavităţile corpurilor C1 ale containerelor C şi

- dezactivarea elementelor apucătoare 204 sau 204' pentru a permite degetelor 200 să se elibereze de elementele F: acestea din urmă rămânând astfel în containerele C la returnarea mânii 20, îndepărtându-se de la blocul 1200 în cazul în care elementele F au fost introduse în containerele С.

Cum se poate observa din figurile 12-14, în scopul de a facilita operaţia de introducere a degetelor 200 şi a elementelor F, purtătoare de acestea, în containerele C, blocul 1200, în care sunt introduse corpurile C1 (în cavităţile respective 140), poate fi înclinat înainte (sub un unghi β - a se vedea figura 12) spre mâna 20 purtătoare a degetelor 200. Această înclinare înainte, care poate fi, eventual, de asemenea, o înclinare pe orizontală, facilitează mişcarea de introducere a degetelor 200 în containerele С.

Elementele F pot avea un anumit grad de memorie elastică prin care, odată lansate de degetele 200 în cavitatea containerelor C, acestea au tendinţă, cel puţin parţial, "să se extindă", adică deosebindu-se de configuraţia U conferită ca urmare a introducerii în cavităţile 164 ale formaţiunilor de recepţie 162.

La devierea containerelor C elementele F pleacă de acolo fiind mai mult spaţiu disponibil pentru introducerea, de exemplu, a unei surprize sau a componentelor unei surprize, prevăzute pentru a fi introduse în containerul С. Acestea din urmă sunt introduse în containerele C prin operaţiunile ulterioare de manipulare, efectuate în mod cunoscut, care nu reprezintă un obiect specific al prezentei descrieri.

Fenomenul de extensiune menţionat mai sus poate avea o semnificaţie deosebită la prevederea adiţională a unei staţii de tratare ulterioare 300 (figurile 15 şi 16), inclusiv a blocului 302 potrivit pentru o coborâre selectivă (sub acţiunea unor dispozitive, neprezentate în figuri, ci de tip cunoscut) spre containerele C, astfel încât să penetreze tampoanele 304 amplasate în interiorul părţii inferioare a blocului 302. În unele exemple de realizare tampoanele 304 sunt conectate la unul sau la mai multe conducte sub presiune 306 şi, astfel, acestea se umflă.

După acţionarea coborârii blocului 302 (fig. 15, 16), dispozitivul K, de asemenea, acţionează furnizarea de tampoane 304, care se umflă şi - la introducerea în cavităţile unui singur container C - se dilată, împingând elementele F (şi/sau F') spre peretele periferic al containerului С.

Posibila utilizare a tampoanelor 304, care coboară în recipientele C cu elementele F (şi/sau P), poate avea drept efect împingerea ulterioară a elementelor F (şi/sau F') în containerele C, prevenind ieşirea excesivă a unor astfel de elemente dincolo de marginea orificiului de intrare a containerelor, care ar putea împiedica introducerea unor elemente suplimentare (de exemplu, "surprize", eventual făcute din mai multe piese) în containerele С.

În cele din urmă, trebuie de menţionat, că referinţa la "mâinile" 10 şi 20 cu elemente apucătoare de tip pneumatic, în particular, cu vid (ventuzele 12, orificiile 204) este strict cu titlu exemplificativ. Asemenea operaţii de apucare pot fi realizate într-adevăr cu utilizarea unor elemente echivalente, cum ar fi, de exemplu, bride, dispozitive de apucare.

În mod evident, fără a aduce atingere principiului invenţiei, detaliile şi exemplele de realizare pot varia, chiar in mod semnificativ, în ceea ce priveşte ce a fost descris aici doar cu titlu de exemplu nerestrictiv, fără a se îndepărta de la domeniul de aplicare a invenţiei cum este definit în revendicările ataşate.

Descierea se publică în redacţia solicitantului

1. WO 2005/044677 A1 2005.05.19

2. WO 2005/110880 A1 2005.11.24

3. WO 2007/074355 A1 2005.11.16

4. EP 0631932 A1 1995.01.04

5. EP 0631933 A1 1995.01.04

6. EP 0631934 A1 1995.01.04

7. EP 0751070 A1 1997.01.02

Claims (2)

1. Dispozitiv pentru umplerea containerelor (C) cu elemente în foi (F; F'), care conţine: cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120) pentru a apuca cel puţin un element în foi (F; F') în stare plană, caracterizat prin aceea că conţine: un dispozitiv de transfer (16), care conţine cel puţin o cavitate de recepţie (164) pentru a recepţiona cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120) introdus în aceasta, prin care elementul în foi (F; F'), transportat în stare plană de cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120), preia forma de U ca urmare a introducerii în cavitatea de recepţie (164), cel puţin un al doilea ansamblu apucător (200) în formă de deget pentru introducerea în cavitatea de recepţie (164) şi apucarea din cavitatea de recepţie (164) cel puţin a unui element în foi (F; F') în formă de U, totodată cel puţin un al doilea ansamblu apucător (200) fiind, de asemenea, mobil pentru introducerea elementului în foi (F; F') în containerul (C).

2. Dispozitiv, conform revendicării 1, în care cavitatea de recepţie (164) este selectiv pivotabilă între: - prima poziţie unghiulară pentru a recepţiona cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120), introdus în aceasta, şi - a doua poziţie unghiulară pentru introducerea cel puţin unui al doilea ansamblu apucător (200) în cavitatea de recepţie (164). Dispozitiv, conform revendicării 2, în care între prima poziţie unghiulară şi a doua poziţie unghiulară este format un spaţiu de 90°. Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările 1-3, care conţine numeroase cavităţi de recepţie (164) direcţionate sau adaptate pentru a fi direcţionate parte la parte pentru a forma în comun un aranjament dinţat sau crenelat. Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările 1-4, în care la cel puţin o cavitate de recepţie (164) sunt cuplate mijloace de fixare, de preferinţă mijloace de fixare cu vid (163), pentru a menţine cel puţin într-o cavitate de recepţie (164) elementul în foi (F; F') în formă de U. Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120) şi cel puţin un al doilea ansamblu apucător (200) prezintă dispozitive apucătoare cu vid. Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care cel puţin unul, dar de preferinţă ambele, dintr-un prim ansamblu apucător (12; 120) şi cel puţin unul dintr-un al doilea ansamblu apucător (200) sunt deplasate cu un dispozitiv manipulator, de exemplu, un robot. Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, care conţine un corp de sprijin (1200) pentru recepţionarea containerului (C), totodată corpul de sprijin (1200) este selectiv înclinat (β) spre cel puţin un al doilea ansamblu apucător (200) pentru a facilita introducerea cel puţin a unui al doilea ansamblu apucător (200) în containerul (C). Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care cu cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120) este legat un dispozitiv de vizualizare (14) pentru detectarea corectitudinii apucării cel puţin a unui element în foi (F; F') de cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120), totodată cel puţin un prim ansamblu apucător (12; 120) fiind acţionat (K) pentru eliberarea elementului în foi (F; F'), apucat prin metodă detectată ca incorectă de dispozitivul de vizualizare (14). Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, care conţine o staţie de distribuire (300) pentru cel puţin un element în foi (F; F'), ce conţine cel puţin un tampon (304), de preferinţă de tip expandabil (306), pentru introducerea în elementul în foi (F; F'), odată introdus în containerul (C), pentru configurarea elementului în foi (F; F') faţă de peretele containerului (C). Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, care este configurat pentru introducerea numeroaselor elemente în foi (F; F') în containere (C) respective şi care conţine o multitudine corespunzătoare de prim ansambluri apucătoare (12), cavităţi de recepţie (164) şi de al doilea ansambluri apucătoare (200). Dispozitiv, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care cel puţin un prim ansamblu apucător conţine două ansambluri apucătoare (12; 120), amplasate la capetele a două ramificaţii cu o configuraţie în formă de L. Procedeu de umplere a containerelor (C) cu elemente în foi (F; F'), care include apucarea cel puţin a unui element în foi (F; F') în stare plană, caracterizat prin aceea că include: - introducerea cel puţin a unui element în foi (F; F') în stare plană într-o cavitate de recepţie (164), prin care cel puţin unul dintre elementele în foi (F; F') preia forma de U în rezultatul introducerii în cavitatea de recepţie (164), - extragerea elementului în foi (F; F') din cavitatea de recepţie (164), şi - introducerea în containerul (C) a elementului în foi (F; F'), extras din cavitatea de recepţie (164). Procedeu, conform revendicării 13, care include menţinerea în cavitatea de recepţie (164), de preferinţă prin mijloace de fixare cu vid (163), a elementului în foi (F; F') în formă de U. Procedeu, conform revendicării 13, în care cel puţin un prim ansamblu apucător conţine două ansambluri apucătoare (12; 120), amplasate la capetele a două racorduri cu o configuraţie în formă de L, totodată procedeul include extragerea cel puţin a unui element în foi în stare plană, alternativ, de către unul (12) sau altul (120) dintre ansamblurile apucătoare (12; 120) menţionate.