MD3519154T2 - Procedeu de fabricare a plăcii de spumă - Google Patents

Abstract

REZUMATPROCEDEU DE FABRICARE A UNEI PLĂCI DE SPUMĂProcedeul de fabricare a unei plăci de spumă cuprinde etapele: i) aşezarea faţetei inferioare din material plastic, care are o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formată din fibre care sunt parţial legate la faţeta (inferioară) şi parţial nelegate, astfel încât suprafaţa fibroasă să fie orientată în sus; (ii) depunerea unui material adeziv lichid pe suprafaţa fibroasă, astfel încât să umezească partea de fibre nelegate şi să elimine aerul dintre fibrele parţial nelegate; (iii) depunerea reactivelor formatoare de spumă peste materialul adeziv, care se află pe suprafaţa fibroasă; şi (iv) formarea unui corp de spumă de o formă dorită din reactive, în care materialul adeziv şi partea nelegată a fibrelor sunt încorporate în corpul de spumă, astfel, încât partea nelegată a fibrelor să asigure fixarea mecanică a faţetei inferioare la corpul de spumă, formând astfel o placă de spumă, care cuprinde corpul de spumă cu faţeta (inferioară) ataşată la acesta. Aceasta oferă o bună aderenţă mecanică a faţetei la corpul de spumă şi este potrivit pentru utilizare în izolaţia exterioară, pe care se aplică direct un material de finisare, cum ar fi tencuiala din ipsos, şi este susţinut de placa de spumă.

Description

PROCEDEU DE FABRICARE A UNEI PLĂCI DE SPUMĂ

Domeniul inventiei

Prezenta invenţie se referă la un procedeu de fabricare a unei plăci de spumă.

Invenţia se referă la un procedeu de fabricare a unei plăci de spumă. În particular, este de dorit să se realizeze o placă de spumă cu o acoperire aplicată. Este de dorit ca placa de spumă să fie potrivită pentru a fi utilizată într-un sistem de izolare a pereţilor exteriori pentru izolarea termică a unui perete exterior al unei clădiri.

Se ştie, că la izolarea unei clădiri se foloseşte un strat izolator, care este ataşat la suprafaţă exterioară a peretelui menţionat. Stratul izolator este, astfel, în exteriorul clădirii. Pe suprafaţa exterioară a stratului izolator menţionat se aplică un strat de finisare. Stratul de finisare poate fi un material de tencuieli sau material de ipsos. US 5698302 se referă la o construcţie, în care există o folie de plastic unită cu cel cel puţin un strat de fibră de sticlă. US 5698302 dezvăluie o configuraţie, în care folia de plastic se află între două straturi de fibră de sticlă.

Astfel de sisteme sunt cunoscute. Un sistem cunoscut, de exemplu, cuprinde un strat izolator, de exemplu, de polistiren sau vată minerală, care poate fi aplicat pe suprafaţa exterioară a unui perete exterior al unei clădiri, de exemplu cu ajutorul unor dibluri, ancore sau adeziv. Pe suprafaţa exterioară a stratului izolator este prevăzut un strat de finisare. Stratul de finisare poate conţine, de exemplu, diferite straturi de ipsos, opţional cu elemente de armare, sau alte straturi de finisare potrivite (de exemplu, tencuieli pe bază de minerale sau polimeri). Acest sistem de izolare a peretelui exterior poate fi folosit, de exemplu, pentru izolarea termică a clădirilor existente sau a clădirilor noi construite. În acelaşi timp, sistemul poate preveni pătrunderea umidităţii sau influenţelor externe până la perete.

Problema pe care o rezolvă prezenta invenţie este asigurarea unui strat izolator exterior, care are o integritate structurală suficientă pentru a rezista la forţele de tracţiune, care vor fi aplicate pe acesta după aplicarea stratului de finisare, cum ar fi un material de tencuială sau un material de ipsos. Desigur, fiind pe exteriorul unei clădiri, este de dorit ca stratul izolator exterior să fie rezistent la intemperii.

Prin urmare, scopul invenţiei este de a asigura un procedeu de fabricarere a unui sistem îmbunătăţit de izolare a peretelui exterior. În particular, scopul invenţiei este de a asigura un procedeu simplu, dar eficient, de obţinere a unui sistem de izolare a peretelui exterior cu o integritate structurală suficientă.

Descrierea invenţiei

Într-un aspect prezenta invenţie asigură un procedeu de fabricare a unei plăci de spumă, care cuprinde etapele:

i) aşezarea faţetei inferioare din material plastic, care are o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formată din fibre care sunt parţial legate la faţeta inferioară şi parţial nelegate, astfel încât suprafaţa fibroasă să fie orientată în sus;

(ii) depunerea unui material adeziv lichid pe suprafaţa fibroasă, astfel încât să umezească partea de fibre nelegate şi să elimine aerul dintre fibrele parţial nelegate;

(iii) depunerea reactivelor formatoare de spumă peste materialul adeziv, care se află pe suprafaţa fibroasă; şi

(iv) formarea unui corp de spumă de o formă dezirabilă din reactive, în care materialul adeziv şi partea nelegată a fibrelor sunt încorporate în corpul de spumă astfel, încât partea nelegată a fibrelor să asigure fixarea mecanică a faţetei inferioare pe corpul de spumă, formând astfel o placă de spumă, care cuprinde corpul de spumă cu faţeta (inferioară) ataşată la acesta. Acest procedeu asigură o bună aderenţă mecanică a faţetei la corpul de spumă şi este potrivit pentru utilizarea în izolarea exterioară, pe care un material de finisare, cum ar fi o tencuială, este aplicat direct şi susţinut de placa de spumă. Aerul care se află în masa fibrelor nelegate şi care, în caz contrar, ar putea provoca bule de aer în spumă, este eliminat în mod substanţial.

Placa de spumă poate fi aplicată pe peretele extern al clădirii. Faţeta (inferioară) poate fi plasată spre exterior. Un material de finisare a clădirii, cum ar fi o tencuială sau tencuială din ipsos, poate fi aplicat direct pe faţetă. Datorită modului de construcţie a plăcii cu spumă, conform invenţiei, integritatea structurală (inclusiv ataşarea faţetei la corpul de spumă) a plăcii cu spumă este semnificativă.

În particular materialele de finisare, care aplică o forţă de tracţiune semnificativă pe faţetă, nu vor separa faţeta de corpul de spumă.

De dorit ca faţeta (inferioară) să aibă o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formată din fibre care sunt parţial legate de suprafaţa inferioară şi parţial nelegate, astfel încât suprafaţa fibroasă să asigure fixarea mecanică a faţetei inferioare pe un material de finisare aplicat, cum ar fi tencuiala sau tencuială din ipsos.

Aderenţa faţetei la corpul de spumă în conformitate cu un procedeu, conform invenţiei, este substanţială. Aderenţa se face prin fixare mecanică şi nu doar prin fixare chimică. În consecinţă, rezistenţa la tracţiune, care rezultă, poate fi astfel încât miezul spumei să cedeze la testarea rezistenţei la tracţiune înainte ca faţeta să se separe de miez. De exemplu, rezistenţa la tracţiune, care poate fi susţinută înainte ca faţeta să se separe de miez, poate fi de cel puţin 80 kPA, de exemplu cel puţin 90 kPa, cum ar fi cel puţin 100 kPa.

Într-adevăr, o astfel de rezistenţă la tracţiune este observată chiar şi atunci când un material, cum ar fi o tencuială sau tencuială din ipsos, este aplicat pe faţetă. Din nou, eşecul în cadrul testelor de rezistenţă la tracţiune tinde să apară în miezul (corpul de spumă) materialului izolator mai degrabă, decât în separarea faţeteii de miez (corpul de spumă).

Se va aprecia că, într-un strat, potrivit pentru utilizare în cadrul invenţiei, fibrele pot avea o parte sau un capăt legat sau fixat în interiorul faţetei şi un alt capăt liber, care este nelegat sau liber. Alternativ, ambele capete ale fibrelor pot fi legate, iar partea medie între capete poate fi nelegată. În orice caz, partea nelegată sau liberă a fibrelor formează împreună o masă sau o structură liberă sau mobilă, de exemplu o structură filamentoasă.

Este de dorit ca partea nelegată a fibrelor să formeze o microstructură filamentoasă.

Una dintre problemele care apar constă în aceea, că aerul poate fi prins în masa părţilor nelegate ale fibrelor la depunerea reagenţilor, care formează spuma.

De dorit ca faţeta (inferioară) să fie formată dintr-un material de polipropilenă cu fibre de polipropilenă parţial nelegate, formate din fibre care sunt parţial legate de faţeta (inferioară) şi parţial nelegate. Aceste fibre de polipropilenă parţial nelegate se află, de preferinţă, pe cel puţin o suprafaţă a acesteia.

S-a constatat, că astfel de materiale asigură o bună integritate structurală, oferă o bază bună pentru aplicarea ulterioară a unui material de finisare, cum ar fi tencuiala sau tencuială din ipsos, dar pot asigura, de asemenea, şi o protecţie împotriva intemperiilor.

De dorit ca faţeta (inferioară) să cuprindă cel puţin un strat, care este permeabil la vapori de apă, dar nu şi la apă lichidă. În acest fel, stratul devine respirabil. Acesta lasă să treacă vaporii de apă, dar nu şi umiditatea. În consecinţă, acesta oferă o barieră respirabilă rezistentă la intemperii (impermeabilă).

De dorit ca faţeta (inferioară) să cuprindă cel puţin un strat anticondensare. În acest fel, în cazul utilizării finale, la exteriorul unei clădiri pe placă nu există condensare de apă.

Faţeta (inferioară) poate fi formată dintr-un material neţesut.

Faţeta (inferioară) poate fi formată dintr-un strat triplu de material plastic. Opţional, acesta are un strat permeabil la vaporii de apă, dar nu şi la apă lichidă, între alte două straturi. De exemplu, poate fi un strat de poliolefină între alte două straturi. Fiecare dintre straturi poate fi un strat de polipropilenă.

De preferinţă materialul din polipropilenă este un material neţesut.

Opţional straturile pot fi lipite între ele folosind căldură sau termolipire.

Utilizarea unui material de polipropilenă neţesut rezultă cu formarea fibrelor de polipropilenă. Aceste fibre sunt fixate la un capăt pe faţă şi libere la celălalt capăt. Pe o parte a unui strat al unui asemenea material neţesut de polipropilenă, capătul liber al acestor fibre este cel, care asigură legătura mecanică cu spuma. Pe partea opusă a acelui strat, capătul liber al acestor fibre asigură fixarea mecanică la un material de finisare aplicat, cum ar fi tencuiala sau tencuială din ipsos.

În cazul, în care există mai mult de un strat, de dorit este să existe cel puţin două straturi, fiecare având fibrele respective, care sunt fixate la un capăt pe acel strat şi libere la celălalt.

Aceasta înseamnă, că pentru un strat (şi o suprafaţă a acestuia, care este orientată spre interior în timpul utilizării), capătul liber al acestor fibre este cel care asigură legătura mecanică cu spuma. Pentru celălalt strat (şi o suprafaţă a acestuia, care este orientată spre exterior în timpul utilizării), capătul liber al acestor fibre este cel care asigură fixarea mecanică la un material de finisare aplicat, cum ar fi o tencuială sau tencuială din ipsos.

Faţeta (inferioară) poate fi formată dintr-un material plastic cu o densitate de la aproximativ 80 până la aproximativ 120 de grame pe m2, de exemplu, de la aproximativ 90 până la aproximativ 110 grame pe m2, cum ar fi de la aproximativ 95 până la aproximativ 105 grame pe m2, de exemplu, aproximativ 100 de grame pe m2.

Cantitatea de adeziv dezirabilă constituie de la aproximativ 70 la aproximativ 110 grame pe m2 (stratul inferior), de exemplu, de la 80 până la aproximativ 100 de grame pe m2, cum ar fi de la aproximativ 85 până la aproximativ 95 de grame pe m2, de exemplu, aproximativ 90 de grame pe m2. Adezivul ajută la excluderea aerului din fibre înainte de aplicarea reactivelor de spumă. În acest mod există mai puţine goluri sau bule în spumă datorită captării aerului respectiv în spumă. Bineînţeles, bulele de aer din corpul de spumă sunt indezirabile, deoarece prezenţa lor va creşte conductivitatea termică. În plus, bulele pot cauza probleme de integritate structurală între faţetă şi spumă, deoarece părţile nelegate ale fibrelor prinse în spumă, acolo unde apar bule, sunt fixate mecanic (sau ancorate) mai slab, decât în cazul în care nu există bule în spumă.

De preferinţă adezivul poate fi un adeziv poliuretanic reactiv bicomponent, care se depune pe faţeta inferioară. Acesta poate fi un adeziv sub formă de spumă.

Este de dorit ca adezivul să fie aplicat uniform. De exemplu, se poate utiliza un disc de distribuţie rotativ pentru a acoperi uniform întreaga faţetă inferioară (pe partea, pe care urmează să fie depuse substanţele reactive din spumă).

În timpul depunerii reactivelor formatoare de spumă peste materialul adeziv este preferată aplicarea căldurii.

În timp ce se depun reactivele formatoare de spumă peste materialul adeziv se poate aplica o temperatură de la aproximativ 30 până la aproximativ 700C, cum ar fi de la aproximativ 35 până la aproximativ 600C, de exemplu de la aproximativ 40 până la aproximativ 55°C.

Reactivele formatoare de spumă pot reacţiona pentru a forma o spumă PIR (poliizocianurat), iar placa de spumă cuprinde un corp de spumă PIR (poliizocianurat).

Pentru astfel de reactive formatoare de spumă, în timp ce ele se depun se poate aplica o temperatură de la aproximativ 40 până la aproximativ 650C, cum ar fi de la aproximativ 45 până la aproximativ 600C, de exemplu de la aproximativ 50 până la aproximativ 55°C.

Reactivele formatoare de spumă pot reacţiona pentru a forma o spumă poliuretanică, iar placa de spumă cuprinde un corp de spumă poliuretanică. Pentru astfel de reactive formatoare de spumă, în timp ce ele se depun se poate aplica o temperatură de la aproximativ 30 până la aproximativ 600C, cum ar fi de la aproximativ 35 până la aproximativ 550C, de exemplu de la aproximativ 40 până la aproximativ 45°C.

De dorit este ca faţeta (inferioară) să aibă o densitate de la aproximativ 70 până la aproximativ 120 grame pe m2, de exemplu, de la 80 până la aproximativ 110 grame pe m2, de exemplu, de la aproximativ 95 până la aproximativ 105 grame pe m2, de exemplu, aproximativ 100 grame pe m2.

Un procedeu, în conformitate cu prezenta inventive, poate furniza o placă de spumă care are o conductivitate termică de cel mult 0,022 W/m.K. Toate conductivităţile termice în legătură cu invenţia sunt determinate de EN 12667:2002, dacă nu se specifică altfel.

Într-o variantă de realizare a prezentei invenţii faţeta (inferioară) poate fi aşezată în formă de U, iar reactivele formatoare de spumă sunt apoi depuse în interiorul formei de U.

Reactivele formatoare de spumă sunt de preferinţă aşezate folosind o ţeavă de distribuire fixă. Aceasta reduce la minimum formarea de bule de aer între materialul de acoperire şi spumă (miez). Aceasta permite, de asemenea, o creştere lină şi dreaptă a spumei.

Peste reactivele formatoare de spumă poate fi aplicată o faţetă superioară, formând astfel o placă de spumă care cuprinde corpul de spumă cu faţeta (inferioară) şi faţeta superioră ataşată la acesta. Faţeta superioară poate fi realizată din acelaşi material şi fixată în acelaşi mod ca şi faţeta inferioară.

Este de dorit ca faţeta superioară să fie trecută sub un vid, folosit în timpul aplicării acesteia. Acest lucru ajută la reducerea cutelor/îndoiturilor pe faţeta superioară.

La fel ca şi faţeta inferioară, faţeta superioară poate fi un material neţesut şi, opţional, formată dintr-un strat triplu de material plastic, opţional cu un strat permeabil la vaporii de apă, dar nu la apă lichidă, între alte două straturi, de exemplu un strat de poliolefină între alte două straturi, fiecare dintre acestea fiind un strat de polipropilenă.

La fel ca şi faţeta inferioară, faţeta superioară poate fi formată dintr-un material plastic cu o densitate cuprinsă între aproximativ 80 şi aproximativ 120 de grame pe m2, de exemplu, între aproximativ 90 şi aproximativ 110 grame pe m2, cum ar fi între aproximativ 95 şi aproximativ 105 grame pe m2, de exemplu, aproximativ 100 de grame pe m2.

Există o serie de avantaje ale prezentei invenţii. Procedeul, conform invenţiei, realizează o bună aderenţă a faţeteii la materialul de bază (spumă). Aceasta rezultă din structura fibroasă/neţesută a faţetei, care asigură o bună fixare mecanică la miezul de spumă. Procedeul, conform invenţiei, permite formarea unei plăci izolatoare, în care există o interfaţă fără bule între miez (de spumă) şi faţetă. Aceasta se datorează utilizării adezivului. De asemenea, prezenta invenţie, în particular utilizarea vidului, face posibilă obţinerea unei suprafeţe fără cute pe faţeta superioară.

În general, produsul rezultat poate fi utilizat la exterior, dar are încă şi proprietăţi foarte bune de izolare termică. În plus, un material de finisare, cum ar fi o tencuială din ipsos sau o tencuială, este foarte puternic lipit la aplicare pe o placă de spumă, conform invenţiei. Aceasta se datorează faptului, că suprafaţa exterioară a plăcii (formată de obicei de faţeta inferioară) are o structură de fibre/neţesută, care asigură o bună fixare mecanică a materialului de finisare aplicat, cum ar fi o tencuială sau o tencuială din ipsos. Permeabilitatea plăcii la vaporii de apă este, de asemenea, bună datorită, în parte, utilizării unei membrane respirabile. O placă de spumă, conform invenţiei, este, de asemenea, etanşă la apă prin utilizarea materialelor de acoperire şi prin selectarea materialului de bază din spumă, de exemplu un material PIR. Aceasta oferă din nou o rezistenţă foarte bună la un ciclu de îngheţ-dezgheţ. O placă de spumă, conform invenţiei, demonstrează, de asemenea, caracteristici foarte bune de uzare, menţinând aproape neschimbate atât caracteristicile mecanice, cât şi cele termice ale plăcii, de exemplu, timp de cel puţin 10 ani.

Un faţetă pentru utilizare în procedeul, conform invenţiei, poate include unul sau mai mulţi stabilizatori de căldură, stabilizator UV, colorant, ignifug. Unul sau mai mulţi dintre aceştia pot fi încorporaţi ca aditivi atunci când se formează faţeta.

Într-o producţie în linie continuă au fost realizate următoarele. Pe un transportor inferior a fost aşezată faţeta în trei straturi, care cuprinde două straturi de polipropilenă cu un strat intermediar de poliolefină respirabil (comercial disponibil de la Lider Co. România). Ambele suprafeţe ale faţetei aveau o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formate din fibre care sunt parţial legate la faţeta inferioară şi parţial nelegate, astfel încât suprafaţa fibroasă a faţetei este orientată în sus. Un material adeziv din poliuretan lichid bicomponent (disponibil comercial de la BASF cu marca Elastopor H 1962/10) se aplică pe suprafaţa fibroasă, astfel încât să umezească partea nelegată a fibrelor şi să elimine aerul dintre partea nelegată a fibrelor. O acoperire uniformă a fost aplicată pe întreaga suprafaţă a faţetei folosind un disc de distribuire rotativ. Reactivele de spumă, care reacţionează pentru a forma spumă PIR, comercial disponibile de la BASF cu marca Elastopir H 1132/506/0, au fost distribuite printr-un sistem de distribuire prin ţeavă fixă peste materialul adeziv. Peste reactivele de spumă a fost aplicată faţeta superioară (identică cu cel inferioară). Spuma s-a extins între faţete. Spuma, care se ridică, şi faţetele au fost închise între un transportor superior şi inferior. S-a aplicat un vid de 0,2 bar (20kPa) pe faţeta superioară în timp ce aceasta intra în zona de aplicare. Zona de producţie a fost încălzită şi menţinută în intervalul de temperatură de la aproximativ 50 până la aproximativ 55°C. Din reactve se formează un corp de spumă cu o formă dorită, de exemplu, o placă de spumă dreptunghiulară. Placa de spumă continuă a fost apoi tăiată de lungime dorită. Plăcile de spumă au fost apoi trecute printr-un dispozitiv de răcire timp de 15 până la 25 de minute şi apoi stivuite. Plăcile de spumă au fost apoi trecute printr-o unitate de răcire timp de 15 până la 25 de minute şi apoi stivuite. Când plăcile întărite complet au fost testate s-a constatat că au o conductivitate termică medie de 0,022 W/m.K, determinată folosind procedura standard EN 12667:2002. A fost testată rezistenţa la tracţiune, necesară pentru a îndepărta faţetele inferioară (şi superioară) de la miezul de spumă. S-a constatat, că miezul de spumă s-a defectat înainte ca faţetele să se îndepărteze de miez.

Cuvintele „cuprinde/cuprinzând» şi cuvintele „având/incluzând», utilizate aici cu referire la prezenta inventive, sunt folosite pentru a specifica prezenţa caracteristicilor, numerelor întregi, etapelor sau componentelor revendicate, dar nu exclud prezenţa sau adăugarea unei sau mai multor altor funcţii, numere întregi, etape, componente sau grupuri ale acestora.

Evident, că anumite caracteristici ale invenţiei, care sunt, pentru claritate, descrise în contextul unor variante separate de realizare, pot fi de asemenea prezentate în combinaţie într-o singură variantă de realizare. Şi, invers, diferite caracteristici ale invenţiei, care sunt, pentru concizie, descrise în contextul unei singure variante de realizare, pot fi, de asemenea, prezentate separat sau în orice combinaţie potrivită.

Claims (15)

REVENDICĂRI

1. Procedeu de fabricare a unei plăci de spumă, care cuprinde etapele: i) aşezarea faţetei inferioare din material plastic, care are o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formată din fibre care sunt parţial legate de faţeta (inferioară) şi parţial nelegate, astfel încât suprafaţa fibroasă să fie orientată în sus; (ii) depunerea unui material adeziv lichid pe suprafaţa fibroasă, astfel încât să umezească partea de fibre nelegate şi să elimine aerul dintre fibrele parţial nelegate; (iii) depunerea reactivelor formatoare de spumă peste materialul adeziv, care se află pe suprafaţa fibroasă; şi (iv) formarea unui corp de spumă de o formă dorită din reactive, în care materialul adeziv şi partea nelegată a fibrelor sunt încorporate în corpul de spumă, astfel, încât partea nelegată a fibrelor să asigure fixarea mecanică a faţetei inferioare pe corpul de spumă, formând astfel o placă de spumă, care cuprinde corpul de spumă cu faţeta (inferioară) ataşat la acesta.

2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că faţeta (inferioară) are o suprafaţă fibroasă cu fibre parţial nelegate, formate din fibre parţial legate de faţeta (inferioară) şi parţial nelegate, astfel încât, în utilizare cu un material de finisare aplicat, supafaţa fibroasă asigură fixarea mecanică a faţetei inferioare la un material de finisare aplicat, cum ar fi o tencuială sau tencuială din ipsos; opţional, în care partea nelegată a fibrelor formează filamente.

3. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care faţeta (inferioară) este formată dintr-un material de polipropilenă cu fibre de polipropilenă parţial nelegate, formate din fibre care sunt parţial legate la faţeta (inferioară) şi parţial nelegate pe cel puţin o suprafaţă a acesteia.

4. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care faţeta (inferioară) cuprinde cel puţin un strat, care este permeabil la vaporii de apă, dar nu la apă lichidă.

5. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care faţeta inferioară cuprinde cel puţin un strat anticondensare.

6. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care faţeta (inferioară) este formată dintr-un strat triplu de material plastic, opţional cu un strat permeabil la vaporii de apă, dar nu la apă lichidă, între alte două straturi, de exemplu un strat de poliolefină între alte două straturi, fiecare din care este un strat de polipropilenă.

7. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care faţeta inferioară este formată dintr-un material plastic având o densitate de la 80 până la 120 grame pe m2, de exemplu de la 90 până la 110 grame pe m2, cum ar fi de la 95 până la 105 grame pe m2, de exemplu, 100 grame pe m2; sau în care cantitatea de adeziv constituie de la 70 până la 110 grame pe m2 (în faţeta inferioară), de exemplu 80 până la 100 grame per m2, cum ar fi de la 85 până la 95 grame per m2, de exemplu aproximativ 90 grame pe m2; opţional, în care adezivul este un adeziv poliuretan reactiv cu două componente.

8. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care căldura se aplică când se depun reactivele formatoare de spumă peste materialul adeziv, temperatua constituind opţional de la 30 până la 70°C, cum ar fi de la 35 până la 60°C, de exemplu 40 până la 55°C.

9. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care reactivele formatoare de spumă reacţionează pentru a forma o spumă PIR (poliizocianurat) şi placa de spumă cuprinde un corp de spumă PIR (poliizocianurat); opţional în care în timp ce se depun reactivele formatoare de spumă se aplică o temperatură de la 40 până la 65°C, cum ar fi de la 45 până la 60°C, de exemplu 50 până la 55°C.

10. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 8, în care reactivele formatoare de spumă reacţionează pentru a forma o spumă poliuretanică şi placa de spumă cuprinde un corp de spumă poliuretanică; opţional în care în timp ce se depun reactivele formatoare de spumă se aplică o temperatură de la 30 până la 60°C, cum ar fi de la 35 până la 55°C, de exemplu 40 până la 45°C.

11. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că faţeta (inferioară) are o densitate de la 70 până la 120 grame pe m2, de exemplu 80 până la 110 grame pe m2, cum ar fi de la 95 până la 105 grame pe m2, de exemplu aproximativ 100 grame pe m2.

12. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, în care placa de spumă are o conductivitate termică de cel mult 0,022 W/m.K.

13. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că faţeta (inferioară) este aşezată în formă de U, iar reactivele de spumă sunt depuse în interiorul formei de U.

14. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că pe faţeta superioară este aplicată peste reactivele formatoare de spumă formând, astfel, o placă de spumă cuprinzând corpul de spumă cu faţeta inferioară şi faţeta superioară ataşate la acesta; opţional, faţeta superioară fiind trecută sub un vid folosit în timpul aplicării.

15. Procedeu, conform revendicării 13 sau revendicării 14, în care faţeta superioară este formată dintr-un strat triplu de material plastic, opţional cu un strat permeabil la vaporii de apă, dar nu la apă lichidă, între alte două straturi, de exemplu un strat de poliolefină între două alte straturi, fiecare dintre acestea fiind un strat de polipropilenă; opţional, în care faţeta superioară este formată dintr-un material plastic având o densitate de la 80 pînă la 120 grame pe m2, de exemplu de la 90 pţnă la 110 grame pe m2, cum ar fi de la 95 până la 105 grame per m2, de exemplu, 100 grame pe m2.