MD1000Z

MD1000Z - Hidromotor precesional

Info

Publication number: MD1000Z
Application number: MDS20150135A
Authority: MD
Inventors: Ион БОСТАН; Валериу ДУЛГЕРУ; Раду ЧОБАНУ; Олег ЧОБАНУ
Original assignee: Технический университет Молдовы
Priority date: 2015-09-30
Filing date: 2015-09-30
Publication date: 2016-10-31
Also published as: MD1000Y

Abstract

Invenţia se referă la construcţia de maşini hidraulice şi poate fi utilizată la construcţia hidromotoarelor cu transmisie precesională.Hidromotorul precesional conţine cilindri (2) şi pistoane (3) în număr de cel puţin trei cu tije (4), capetele cărora sunt executate sferice şi amplasate în locaşuri sferice (5), executate în butucul unui satelit (6). Satelitul (6) este amplasat liber pe un sprijin sferic al arborelui condus (10), pe care este fixată rigid o roată dinţată (11), coroana dinţată a căreia angrenează cu coroana dinţată a satelitului (6).

Description

Invenţia se referă la construcţia de maşini hidraulice şi poate fi utilizată la construcţia hidromotoarelor cu transmisie precesională.

Este cunoscut hidromotorul planetar, care conţine o carcasă fixă cu caneluri pentru debitarea şi îndepărtarea lichidului de lucru, rotor cu element de putere şi transformator precesional cu angrenaj precesional „dinte-rolă” al momentului de torsiune. Rotorul conţine o suprafaţă exterioară de ajustare pentru instalarea rulmentului intermediar al roţii conducătoare a transformatorului precesional, alezarea interioară pentru asamblarea elementului de putere al hidromotorului. Rotorul este asamblat cu posibilitatea deplasării axiale, executat integral cu arborele şi legat cu corpul prin intermediul asamblării cu caneluri [1].

Dezavantajele soluţiei date constau în construcţia complicată şi fiabilitatea redusă.

De asemenea, este cunoscută soluţia tehnică, care include o carcasă cu o coroană conică dinţată fixă şi un sector al suprafeţei sferice interioare cu caneluri de distribuire pentru debitarea şi îndepărtarea lichidului de lucru, un bloc de cilindri cu sectorul suprafeţei sferice exterioare cu zone de lucru, pistoane şi coroane dinţate conice pe părţile frontale instalate cu posibilitatea interacţiunii cu un bloc satelit cu coroane dinţate comune cu ale blocului de cilindri, pistoanele sunt amplasate în blocul de cilindri axial cu transformarea a două rânduri opuse direcţionate în sensuri diferite, numărul pistoanelor în fiecare rând este impar şi pistoanele unui rând sunt deplasate în raport cu pistoanele rândului doi la jumătatea pasului unghiular de amplasare a lor [2].

Dezavantajele soluţiei tehnice date, de asemenea, constau în construcţia complicată şi fiabilitatea redusă.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în simplificarea construcţiei şi majorarea fiabilităţii.

Hidromotorul precesional înlătură dezavantajele menţionate mai sus prin aceea că conţine cilindri şi pistoane cu tije, acţionate periodic şi amplasate axial în butucul unui satelit, o carcasă, în interiorul căreia sunt amplasaţi satelitul şi o roată dinţată, fixată rigid pe un arbore condus. Coroana dinţată a roţii dinţate angrenează cu coroana dinţată a satelitului. Capetele tijelor pistoanelor hidromotorului în număr de cel puţin trei sunt executate sferice şi amplasate în locaşuri sferice, care sunt executate în butucul satelitului. Locaşurile sferice sunt teşite spre exterior sub un unghi γ ≥ θ, unde θ este unghiul de nutaţie a satelitului. Satelitul este amplasat liber pe un sprijin sferic al arborelui condus. Cilindrii sunt amplasaţi pe o circumferinţă cu diametrul D, iar cursa pistoanelor este determinată de relaţia S = D · tgθ.

Rezultatul invenţiei constă în simplificarea construcţiei prin realizarea legăturii satelitului cu carcasa prin intermediul capetelor sferice ale tijelor pistoanelor amplasate în locaşuri sferice executate în butucul satelitului, precum şi majorarea fiabilităţii prin reducerea numărului de elemente componente.

Invenţia se explică prin desenele din fig. 1 şi 2, care reprezintă:

- fig. 1, vederea generală a hidromotorului precesional;

- fig. 2, vederea I din fig. 1, în care este prezentat nodul dintre capătul executat sferic al tijei pistonului şi locaşul sferic executat în butucul satelitului.

Hidromotorul precesional conţine hidromotorul 1 cu cilindri 2 amplasaţi pe o circumferinţă cu diametrul D în număr n ≥ 3, în care sunt amplasate pistoanele 3 cu tije 4, capetele cărora sunt executate sferice şi amplasate în locaşuri sferice 5, executate în butucul satelitului 6 cu un sector sferic cu unghiul la vârf egal cu d≤ (π/2)-2θ, unde θ este unghiul de nutaţie a satelitului 6. Pereţii locaşurilor sferice 5 sunt teşiţi spre exterior sub un unghi γ ≥ θ. Satelitul 6 include role conice 8 instalate pe osiile 7. Satelitul 6 este amplasat pe sprijinul sferic al arborelui condus 10, pe care este fixată rigid roata dinţată condusă 11, şi care este instalat pe rulmenţi 12 în carcasa 13.

Hidromotorul precesional funcţionează în modul următor.

Sub acţiunea fluidului, care este admis sub presiune în cilindrul 2, pistonul 3 se va deplasa în direcţie axială, acţionând prin tija 4, amplasată în locaşul sferic 5, asupra satelitului 6. Cursa axială a pistoanelor este determinată de relaţia S = D · tgθ, unde D este diametrul circumferinţei, pe care sunt amplasate axele cilindrilor 2. Satelitul 6, amplasat pe sprijinul sferic al arborelui condus 10, se va înclina sub unghiul de nutaţie θ. La comprimarea fluidului, acesta va acţiona asupra altui piston 3 şi satelitul se va înclina sub acelaşi unghi θ în alt plan, rotit faţă de planul precedent, φ=360°/n, unde n este numărul cilindrilor, care trebuie să satisfacă condiţia n ≥ 3. Din aceste mişcări succesive ale tuturor pistoanelor 3 se formează mişcarea de precesie a satelitului 6 în jurul centrului de precesie O. Suma mişcărilor axiale ale pistoanelor 3 la o singură acţiune a fluidului asupra lor formează un ciclu complet de precesie a satelitului 6. La acţionarea repetată a fluidului asupra pistoanelor 3 procesul se repetă, asigurând mişcarea precesională a satelitului 6. Satelitul 6 este oprit de la rotirea în jurul axei sale geometrice de capetele sferice ale tijelor 4, amplasate în locaşurile 5 ale satelitului 6. Locaşurile 5 sunt executate în butucul satelitului 6 nestrăpunse şi au o parte de fund executată sferică cu un sector sferic cuprins de unghiul α, iar pereţii locaşurilor sunt teşiţi sub un unghi γ ≥ θ.

La mişcarea precesională a satelitului 6 rolele conice, instalate cu posibilitatea rotirii în jurul axelor lor, angrenează cu dinţii roţii dinţate conduse 11. Ca rezultat, datorită diferenţei între numărul de dinţi ai satelitului şi ai roţii dinţate conduse, egală cu 1 (z7=z11±1), roata dinţată 11 se va roti în jurul axei sale cu o viteză redusă, cu gradul de reducere:

,

unde: z7 - numărul rolelor satelitului 6;

z11 - numărul de dinţi ai roţii dinţate 11.

Mişcarea de rotaţie redusă este transmisă arborelui condus 10.

Invenţia asigură simplificarea construcţiei prin eliminarea mecanismului de legătură a satelitului 6 cu carcasa 13, legătura satelitului fiind realizată de capetele sferice ale pistoanelor 3 amplasate în găuri longitudinale cu partea de fund sferică şi pereţii teşiţi sub un unghi γ ≥ θ, unde θ este unghiul de nutaţie a satelitului 6.

Hidromotorul precesional conform invenţiei asigură următoarele avantaje:

- simplificarea construcţiei prin realizarea legăturii satelitului cu carcasa prin intermediul capetelor sferice ale tijelor pistoanelor amplasate în locaşuri sferice executate în butucul satelitului;

- majorarea fiabilităţii prin reducerea numărului de elemente componente.

1. SU 1247579 A1 1986.07.30

2. SU 1795684 A 1987.02.09

Claims

Hidromotor precesional, care conţine cilindri (2) şi pistoane (3) cu tije (4), acţionate periodic şi amplasate axial în butucul unui satelit (6), o carcasă (13), în interiorul căreia sunt amplasaţi satelitul (6) şi o roată dinţată (11), fixată rigid pe un arbore condus (10), totodată coroana dinţată a roţii (11) angrenează cu coroana dinţată a satelitului (6), caracterizat prin aceea că capetele tijelor pistoanelor (3) hidromotorului în număr de cel puţin trei sunt executate sferice şi amplasate în locaşuri sferice (5), care sunt executate în butucul satelitului (6), totodată locaşurile sferice (5) sunt teşite spre exterior sub un unghi γ ≥ θ, unde θ este unghiul de nutaţie a satelitului (6); satelitul (6) este amplasat liber pe un sprijin sferic al arborelui condus (10); cilindrii (2) sunt amplasaţi pe o circumferinţă cu diametrul D, iar cursa pistoanelor este determinată de relaţia S = D · tgθ.