RO130764A0

RO130764A0 - Sistem de recuperare a energiei cinetice la frânare

Info

Publication number: RO130764A0
Application number: ROA201500504A
Authority: RO
Inventors: Ionuţ Cristian Scripcariu
Original assignee: Ionuţ Cristian Scripcariu
Priority date: 2015-07-14
Filing date: 2015-07-14
Publication date: 2015-12-30
Also published as: WO2017010900A1

Abstract

Invenţia se referă la un sistem de recuperare a energiei cinetice la frânare, destinat oricărui tip de autovehicul, şi care poate fi montat la nivelul sistemului de frânare al acestuia, energia astfel recuperată fiind utilizată la accelerarea autovehiculului. Sistemul de recuperare, conform invenţiei, este alcătuit din nişte hidropompe motor (A şi A1), care sunt montate pe roţile autovehiculului, dintr-un distribuitor (B), din nişte rezervoare (C şi D) hidraulice, aflate în legătură cu nişte rezervoare (40 şi 46) de aer, dintr-un cilindru (E) pneumohidraulic, dintr-un rezervor (24) de ulei racordat la un rezervor (26) de aer, comanda acestora realizându-se cu ajutorul unor distribuitoare (3 şi 3') dotate cu nişte electrovalve (18 şi 19) cu dublu circuit, şi a unor electrovalve (28 şi 29), subansambluri care sunt racordate între ele cu ajutorul unor conducte (16, 17, 22, 23, 25, 27, 36, 37, 39, 41, 42, 45, 48, 50, 51, 53, 54 şi 55), iar hidropompele motor (A şi A1) sunt formate din nişte rotoare (1), nişte statoare (2) şi nişte distribuitoare (3 şi 3'), acestea din urmă fiind cuplate între ele, legătura hidraulică dintre distribuitoare (3 şi 3') şi statoare (2) realizându-se prin conducte (16 şi 17), statorul (2) şi o flanşă (13) fiind prevăzute cu nişte canale (g) circulare, în legătură cu nişte canale (h) radiale, care sunt cuplate cu un canal (i) transversal, eventualele scăpări de ulei dintre stator (2) şi rotor (1) putând fi evacuate printr-un canal (j) de ieşire.

Description

Prezenta invenție se refera la un Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare destinat oricărui tip de autovehicul si care poate fi montat la nivelul sistemelor de franare al acestuia, energia astfel recuperata fiind utilizata la accelerarea autovehiculului.

In scopul recuperării energiei de franare sunt cunoscute sisteme hidraulice care actioneaza asupra cardanului autovehiculului.

Dezavantajul acestor sisteme consta in faptul ca ele pot fi montate doar la autovehiculele dotate cu cardan si prezintă o construcție complexa.

In același scop al recuperării energiei de franare sunt cunoscute sisteme hidraulice cuplate direct cu motorul termic.

Dezavantajul acestor sisteme este legat de investiția datorata modificării motorului pentru adaptarea acestora.

Sunt cunoscute de asemenea si sisteme hibrid electrice care stochează energia in baterii de acumulatoare.

Dezavantajul acestor sisteme este datorat faptului ca pentru recuperarea energiei de franare sunt necesare un generator electric, acumulatorii electrici si un motor electric.

Problema tehnica pe care o rezolva invenția de fata este realizarea unui sistem de recuperare a energiei cinetice la franare care sa aduca o economie de carburant prin conversia energiei cinetice totale la franarea autovehiculului intr-o presiune reutilizabila la accelerarea acestuia.

Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea ca, este alcătuit din niște hidropompe motor, care sunt montate pe rotile autovehiculului, dintr-un distribuitor, din niște rezervoare hidraulice aflate in legătură cu niște rezervoare de aer, dintr-un cilindru pneumohidraulic si dintr-un rezervor de ulei racordat la un rezervor de aer, comanda acestora realizandu-se cu ajutorul unor distribuitoare dotate cu niște electrovalve cu dublu circuit si a unor electrovalve, subansambluri care sunt racordate intre cu ajutorul unor conducte. Hidropompele motor sunt formate dintrun niște rotoare, niște statoare si din niște distribuitoare, acestea din urma fiind cuplate intre ele, legătură hidraulica dintre distribuitoarele si stoarele realizandu-se prin conductele. Statorul si flansa sunt prevăzute cu niște canale circulare in legătură cu niște canale radiale care sunt

Ο 1 5 - - 0 0 5 0 41 4 -07- 2015

cuplate cu un canal transversal, eventualele scăpări de ulei dintre statorul si rotorul putând fi evacuate canalul de ieșire. Distribuitorul este compus dintr-un element tubular, care are prevăzute niște orificii filetate si un alt orificiu filetat, pe elementul tubular fiind montata o carcasa metalica. In interiorul elementului tubular culiseaza un piston care are prevăzute niște canale circulare, iar pistonul este presat de un arc elicoidal care se sprijină pe elementul tubular, la distribuitorul fiind atașat un electromagnet a cărui tija metalica are rolul de a bloca pistonul. Cilindrul pneumohidraulic este alcătuit din niște elemente tubulare prin care culiseaza axial un piston si dintr-un electromagnet care la rândul lui poate acționa pistonul, elementele tubulare fiind prevăzute cu niște orificii filetate.

In urma aplicării invenției se obțin următoarele avantaje :

- se elimina sistemul de franare al autovehiculelor parțial sau in totalitate;

- poate fi montat pe orice tip de autovehicul;

- in cazul autovehiculelor grele se elimina intarderul;

- se recuperează in totalitate energia cinetica la franare si se folosește la accelerarea autovehiculului, astfel consumul de carburant urban se diminuează ajungând la valoarea consumului extraurban;

- costurile de producție sunt reduse datorita construcției simple;

- ca factor ecologic, prin reducerea consumului de carburant se diminuează si emisiile de noxe.

Se dau in continuare, doua exemple de realizare a invenției, in legătură si cu figurile de la 1-7, care reprezintă:

- fig. 1 - schema electrohidraulica a sistemului de recuperare a energiei cinetice de franare, conform invenției;

- fig. 2 - secțiune transversala prin hidropompa motor, poz. A si Αχ;

- fig. 3 - secțiune axiala prin hidropompa motor care permite, in prima varianta,poz. F, montarea ei in locul discului de franare;

- fig. 4 - secțiune axiala prin distribuitorul, ροζ. B;

- fig. 5 - secțiune axiala prin cilindrul pneumohidraulic, ροζ. E;

- fig. 6 - secțiune axiala prin hidropompa motor care permite, in a doua varianta, poz. G, montarea ei in tamburiî roților înlocuind sabotii de franare.

Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, intr-o prima varianta de realizare, conform invenției, este compus din niște hidropompe motor A si Αχ, identice, care sunt montate in locul discurilor de franare pentru autovehiculele dotate cu sisteme de franare cu disc. Hidropompa motor Ase montează pe una din rotile motrice ale autovehiculului, iar hidropompa motor Αχ se montează pe cealalta roata motrica a autovehiculului. De asemenea,

Ο 1 5 - - 005041 4 -07- 2015

aceste hidropompe motor A si Ai, se pot monta pe oricare roata sau pe toate rotile unui autovehicul.

Deoarece hidropompa motor Ai este prin construcție identic cu hidropompa A, nu va fi descrisa in prezentare.

Hidropompa motor A este alcatuita dintr-un rotor 1, un stator 2 si un distribuitor 3, acesta din urma fiind cuplat cu un distribuitor 3*.

Rotorul 1 este prevăzut cu un element cilindric a montat cu niște șuruburi 4 pe un butuc 5 al rotii autovehiculului.

Elementul cilindric a este solidar cu un tambur b prevăzut cu niște canale radiale c care comunica cu alte canale longitudinale d ce aparțin de elementul cilindric a.

Canalele radiale c comunica cu niște locașuri radiale e in care culiseaza niște palete 7, prevăzute cu cate un disc metalic, presate de niște arcuri elicoidale 8, care se sprijină pe niște elemente metalice 9. Acestea din urma închid prin presare niște locașuri radiale e. De asemenea, atat elementele metalice 9 cat si paletele 7, au prevăzute niște garnituri de etansare

10.

Pe elementul cilindric a mai este montata si o camera de presiune 11, respectiv 1Γ pentru elementul cilindric a al hidropompei motor A_x, care se sprijină pe niște rulmenți 12, camerele de presiune 11 si 1Γ au prevăzute cate un canal radial f care comunica cu canalele longitudinale d.

In interiorul statorului 2 al hidropompei motor A este montat rotorul 1, acesta din urma fiind închis de o flansa 13 care presează pe statorul 2, devenind solidara cu acesta si fiind asigurata de o siguranța 14. Atat statorul 2 cat si flansa 13 se sprijină pe niște rulmenți 15, montati pe elementul cilindric a al rotorului 1. Flansa 13 are prevăzute niște danturi, nepozitionate, necesare pentru sistemul ABS.

De asemenea, statorul 2 si flansa 13 au prevăzute niște locașuri in care sunt poziționate niște simeringuri 15’ ce au rolul de a bloca scurgerea uleiului ce poate scapa printre corpul statorului 2 si al rotorului 1.

Statorul 2 si flansa 13 mai au prevăzute si niște canale circulare g, niște canale radiale h, un canal transversal i si un canal de ieșire j, prin care se scurge uleiul scapat printre statorul 2 si rotorul 1.

Totodată statorul 2 este prevăzut cu niște locașuri de admisie k si niște locașuri de evacuare I care comunica cu niște conducte de admisie 16 si niște conducte de evacuare 17, prin care circula uleiul către distribuitorul 3 care are in componenta niște electrovalve cu dublu circuit 18 si 19. Statorul 2 este fixat cu niște șuruburi 20 de un suport 21, de care au fost fixați etrierii sistemului de franare.

V 2 015 - - Ο 0 5 0 k 1 4 -07- 2015

La distribuitoarele 3 si 3' sunt racordate niște conducte 22 si 23. Conducta 22 este racordata la un rezervor de ulei 24, printr-un pahar metalic m. Rezervorul 24 mai este dotat si cu o supapa de aer n, de aceasta din urma fiind racordata o conducta 25 care la rândul ei este conectata la un rezervor de aer 26.

Tot la conducta 22 mai este racordata o conducta 27 care face legătură cu canalul de ieșire j al hidropompei motor A.

In aceasta prima varianta cuplarea hidropompelor motor A si Αχ in locul discului de franare se face conform montajului F din figura 3.

Conducta 23 face legătură cu distribuitorul 3 si cu niște electrovalve 28 si 29. Tot la conducta 23 este racordata o conducta 30 care are niște ramificații o, p si q, acestea fiind racordate cu un distribuitor B.

Distribuitorul B este compus dintr-un element tubular 31, care are prevăzute niște orificii filetate r_x, r₂ si r₃ de trecere a uleiului sub presiune si un alt orificiu filetat s. Pe elementul tubular 31 se afla montat prin infiletare o carcasa metalica 32 in care se gaseste un contactor electric cu piston hidraulic, nepozitionate.

In interiorul elementului tubular 31 culiseaza un piston 33 care are prevăzute niște canale circulare ti, t₂ si t₃ prin care uleiului trece spre orificiile filetate r₁₍ r₂ si r₃ si alte canale circulare u in care se afla niște garnituri de etanșare, nepozitionate.

Pistonul 33 este presat de un arc elicoidal 34 care se sprijină pe elementul tubular 31. De distribuitorul B este atașat un electromagnet 35 a cărui tija metalica care are rolul de a bloca pistonul 33.

La orificiul filetat r_x este racordata o conducta 36 ce comunica cu electrovalva 28. La conducta 36 este racordata o alta conducta 37 care se racordează la o supapa hidraulica 38 a unui rezervor hidraulic C, care are prevăzută o supapa de aer v, la care este conectata o conducta 39, care la rândul ei se racordează la un rezervor de aer 40.

La orificiul filetat r₂ este racordata o conducta 41 care face legătură cu electrovalva 29. La conducta 41 este racordata o alta conducta 42 care se racordează la o supapa hidraulica 43 a unui rezervor hidraulic D, similar prin construcție cu rezervorul hidraulic C. Pe rezervorul hidraulic D este montata o supapa de aer 44 care la rândul ei este conectata cu o conducta 45, care face legătură cu un rezervor de aer 46. Tot pe rezervorul hidraulic D se gaseste montata o supapa hidraulica 47 care comunica cu conducta 37 prin intermediul unei conducte 48 si o supapa hidraulica 49 care este racordata la o conducta 50 conectata la rezervorul de ulei 24.

La orificiul filetat r₃ este racordata o conducta 51 care face legătură cu rezervorul de ulei 24.

Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform invenției, mai are in dotare si un cilindru pneumohidraulic E, care este alcătuit din niște elemente tubulare w_x si w₂ cu

A- 2 O 1 5 - - 0 0 5 0 4 i 4 -07- 2015 diametre diferite prin care culiseaza axial un piston x. Cilindrul pneumohidraulic E mai este dotat si cu un electromagnet w₃care la rândul lui poate acționa pistonul x.

Elementul tubular are diametrul mai mic decât elementul tubular w₂. Elementul tubular Wj are prevăzut un orificiu filetat ζχ de care este recordata o conducta 52 aceasta fiind legata la circuitul de franare al autovehiculului, circuit compus din diferite instalații hidraulice cu lichid de frana, pneumohidraulice sau instalații cu aer comprimat. Elementul tubular w₂ are prevăzut un orificiu filetat z₂ in care se montează un racord in cruce z₃.

De racordul in cruce z₃ se racordează niște conducte 53, 54 si 55 . Conducta 53 comunica cu camera de presiune 11', conducta 54 comunica cu camera de presiune 11, iar conducta 55 se racordează la orificiul filetat s, al distribuitorului B. De asemenea, in interiorul elementului tubular w₂ se gaseste o cantitate de ulei necesara acționarii hidraulice.

Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform invenției, mai are prevăzut un tablou electric 56 alimentat de la un acumulator electric existent pe autovehicul. Din tabloul electric 56 se alimentează cu curent electric contactorul din carcasa metalica 32 a distribuitorului B, iar de la acest contactor la electrovalvele cu dublu circuit 18 si 19 ale distribuitoarelor 3 si 3'. Tot de la tabloul electric 56 sunt alimentate cu curent electric de la un circuit electric 57, ce vine de la un contactor electric acționat de pedala de accelerație, electrovalvele 28 si 29, dar si electrovalvele cu dublu circuit 18 si 19.

Sistemul de recuperare a energiei cinetice la franare, in a doua varianta de realizare, conform invenției, permite montarea hidropompelor motor A si Αχ, in locul sabotilor de franare pentru autovehiculele care au prevăzute sisteme de franare cu tamburi.

Hidropompele motor A si Αχ, sunt identice cu cele din prima varianta de realizare, diferența constând in montarea rotorului 1 al cărui element cilindric a este montat cu șuruburile 4 pe tamburul de franare 6 din roata autovehiculului si din montarea statorului 2 care se fixeaza cu șuruburile 20 de suportul 21, de care au fost fixați sabotii sistemului de franare cu tambur al autovehiculului, conform montajului G din figura 6.

In cele ce urmeaza se prezintă modul de funcționare al sistemului de recuperare a energiei cinetice la franare, conform invenției, luând ca exemplu un oarecare autovehicul.

In cazul in care autovehiculul este dotat cu sistemul de recuperare a energiei cinetice la franare, conform invenției, se deplasează, rotoarele 1 ale hidropompelor motor A si Αχ descriu o mișcare de rotatie, deoarece paletele 7 nu sunt activate, acestea fiind retraste in tamburii b. Atunci când conducătorul auto actioneaza pedala de frana, lichidul de franare sau aerul sub presiune trece prin conducta 52 si apasa pistonul x din cilindrul pneumohidraulic E care trimite uleiul sub presiune prin conductele 53 si 54 la camerele de presiune 11 si 11', iar de aici prin canalele f, d si c uleiul ajunge sub paletele 7 presandu-le asupra statoarelor 2. Totodată prin conducta 55 uleiul este împins de pistonul x si spre distribuitorul B unde actioneaza asupra ^-2015-- 00504t 4 -07- 2015 pistonului 33, care se deplasează axial prin elementul tubular 31. Tot in acest timp uleiul sub presiune din elementul tubular 31 actioneaza si asupra pistonului hidraulic din carcasa metalica 32 care actioneaza contactorul electric, trimițând curent electric la electrovalvele cu dublu circuit 18 si 19, acestea se deschid si permit uleiului din rezervorul de ulei 24 sa pătrundă prin conducta 22 si ajunge la conductele de admisie 16, iar de aici in locașurile de admisie k . Paletele 7 fiind activate aspira uleiul si il presează spre locașurile de evacuare I, apoi uleiul este trimis prin conductele de evacuare 17, ajunge in conducta 23, iar de aici trece prin conducta 30 ajungând la ramificațiile o, p si q.

In momentul când conducătorul auto franeaza autovehiculul, ținând pedala de frana apasata la o cursa mica, pistonul 33 din distribuitorul B permite uleiului sa treaca prin ramificația o către orificiul filetat ri, de aici prin conductele 36 si 37 si prin supapa hidraulica 38 ajunge in rezervorul hidraulic C, care are aer sub presiune. Presiunea aerului din rezervorul hidraulic C este rezultata din calculul masei si al vitezei de deplasare a autovehiculului.

In momentul când uleiul pătrunde in rezervorul hidraulic C aerul este comprimat si trece prin supapa de aer v si conducta 39 in rezervorul de aer 40. Datorita acestui fapt in rezervorul hidraulic C se formează o perna de aer ce opune rezistenta la înaintarea uleiului si implicit asupra rotoarelor 1 aflate in mișcare de rotatie.

In momentul când conducătorul auto franeaza autovehiculul, ținând pedala de frana apasata la o cursa mare, pistonul 33 se deplasează axial, astfel circuitul de ulei dintre ramificația o si orificiul filetat ri se obturează si circuitul de ulei dintre ramificația p si orificiul filetat r₂se intredeschide, acest lucru permițând uleiului sa treaca prin conductele 41 si 42 si prin supapa hidraulica 43 in rezervorul hidraulic D, ce are o presiune de aer mai mare ca cea din rezervorul hidraulic C, comprimând aerul din acesta si trimitandu-l prin supapa de aer 44 si conducta 45 in rezervorul de aer 46. In acest caz perna de aer formata in rezervorul hidraulic D opune o mai mare rezistenta asupra rotoarelor 1, astfel spațiul de franare al autovehiculului se micșorează.

In momentul când rezervorul hidraulic C se umple cu ulei supapa de aer v se închide, iar presiunea de ulei determina ca supapa hidraulica 47 sa se deschidă si uleiul trece din conducta 37 in conducta 48 ajungând in rezervorul hidraulic D. Rezervorele hidraulice C si D sunt calculate si in funcție de spațiul de franare si masa autovehiculului. In cazul in care rezervoarele hidraulice C si D sunt umplute cu ulei la maxim, supapa hidraulica 49 permite uleiului sa treaca prin conducta 50 in rezervorul de ulei 24. Rezervorul de ulei 24 are volumul mai mare decât suma volumelor rezervoarelor hidraulice C si D.

In cazul in care conducătorul auto este nevoit sa frâneze de urgenta autovehiculul, prin apasarea pedalei de frana la maxim, pistonul 33 din distribuitorul B închide circuitul de ulei dintre ramificația o si orificiul filetat r_x si circuitul de ulei dintre ramificația p si orificiul filetat r₂si deschide circuitul uleiului dintre ramficatia q si orificiul filetat rsprin care uleiul pătrunde in conducta 51 si ajunge in rezervorul de ulei 24. Dimensiunea canalului circular t3 al pistonului 33 este calculata astfel incat sa permită trecerea uleiului la o presiune mare opunând rezistenta c\- 2 O 1 5 - - 00504i 4 -07- 2015 asupra rotoarelor 1 ale hidropompelor motor A si Αχ care ajuta la procesul de franare intr-un spațiu scurt si eficient.

In momentul când conducătorul auto nu mai actioneaza pedala de frana, pistonul x se retrage datorita arcului elicoidal 34, astfel se eliberează si pistonul hidraulic din carcasa metalica 32 si se închid electrovalvele cu dublu circuit 18 si 19, iar uleiului din camerele de presiune 11 si 11' ii scade presiunea si datorita arcurilor elicoidale 8 paletele 7 se retrag in locașurile radiale e determinând eliberarea tamburilor b ai rotoarelor 1 astfel rotile autovehiculului sunt eliberate din procesul de franare.

La apasarea pedalei de accelerație contactorul care se afla cuplat cu aceasta, dar la o cursa mai mica a pedalei de accelerație trimite curent electric prin circuitul 57 in tabloul electric 56 si de aici la electrovalvele 28 si 29 si totodată la electromagnetul 35 si la electromagnetul w₃. Electromagnetul w₃ actioneaza asupra pistonului x care trimite uleiul sub presiune in camerele de presiune 11 si 11' si de aici uleiul ajunge sub paletele 7 actionandu-le. Electromagnetul 35 actioneaza asupra pistonului 33 pe care il blochează. Totodată circuitul electric 57 trimite curent electric si la electrovalvele cu dublu circuit 18 si 19, aceste electrovalve schimba sensul uleiului, iar in urma acestui fapt uleiul sub presiune din rezervorul hidraulic D isi schimba sensul, pe care l-a avut la încărcare, el fiind presat de aerul din rezervorul de aer 46, iese prin supapa hidraulica 43 trece prin conducta 42 si apoi prin conducta 41 prin care ajunge la electrovalvele 28 si 29 de unde pleaca către distribuitoarele 3 si 3' prin conducta 23. Din distribuitoarele 3 si 3’ uleiul trece prin conductele de admisie 16 si locașurile de admisie k ajungând in spatele paletelor 7 acționând asupra lor, determinând rotirea rotoarelor 1 si implicit a roților autovehiculului punandu-l in mișcare. De aici uleiul iese prin locașurile de evacuare I, trece prin conductele de evacuare 17 si apoi prin distribuitoarele 3 si 3' si prin conducta 22 ajunge in rezervorul de ulei 24 trecând prin paharul metalic m.

După descărcarea energiei inmagazinata in rezervorul hidraulic D conducătorul auto poate accelera autovehiculul fapt ce duce la descărcarea energiei din rezervorul hidraulic C asupra roților, iar supapele hidraulice 38,43,47 si 49 se închid automat.

Claims

1. Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, caracterizat prin aceea ca, este alcătuit din niște hidropompe motor (A si A_x), care sunt montate pe rotile autovehiculului, dintr-un distribuitor (B), din niște rezervoare hidraulice (C si D) aflate in legătură cu niște rezervoare de aer (40 si 46), dintr-un cilindru pneumohidraulic (E), dintr-un rezervor de ulei (24) racordat la un rezervor de aer (26), comanda acestora realizandu-se cu ajutorul unor distribuitoare (3 si 3') dotate cu niște electrovalve cu dublu circuit (18 si 19) si a unor electrovalve (28 si 29), subansambluri care sunt racordate intre cu ajutorul unor conducte (16, 17, 22, 23, 25, 27,36,37, 39,41,42,45,48,50, 51,53, 54 si 55).

2. Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca, hidrompompele motor (A si Aj) sunt formate dintr-un niște rotore (1), niște statoare (2) si din niște distribuitoare (3 si 3'), acestea din urma fiind cuplate intre ele, legătură hidraulica dintre distribuitoarele (3 si 3') si stoarele (2) realizandu-se prin conductele (16 si 17).

3. Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform revendicării 1 si 2, caracterizat prin aceea ca, statorul (2) si flansa (13) sunt prevăzute cu niște canale circulare (g) in legătură cu niște canale radiale (h) care sunt cuplate cu un canal transversal (i), eventualele scăpări de ulei dintre statorul (2) si rotorul (1) putând fi evacuate canalul de ieșire 0).

4. Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca, distribuitorul (B) este compus dintr-un element tubular (31), care are prevăzute niște orificii filetate (r_x, r₂ si r₃) si un alt orificiu filetat (s), pe elementul tubular (31) fiind montata o carcasa metalica (32), in interiorul elementului tubular (31) culisand un piston (33) care are prevăzute niște canale circulare (ti, t₂ si t₃) prin care uleiului trece spre orificiile filetate (r₂, r₂ si r₃) si cu alte canale circulare (u), iar pistonul (33) este presat de un arc elicoidal (34) care se sprijină pe elementul tubular (31), la distribuitorul (B) fiind atașat un electromagnet (35) a cărui tija metalica are rolul de a bloca pistonul (33).

5. Sistem de recuperare a energiei cinetice la franare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca, cilindrul pneumohidraulic (E) este alcătuit din niște elemente tubulare (wi si w₂) prin care culiseaza axial un piston (x) si cu un electromagnet (w₃) care la rândul lui poate acționa pistonul (x), elementul tubular (w_x) fiind prevăzut cu un orificiu filetat (zi), iar elementul tubular (w₂) cu un orificiu filetat (z₂).