RO127957A0 - Apă combustibil adiţional - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o metodă de obţinere a hidrogenului drept combustibil adiţional, precum şi de optimizare a procesului de ardere a unui combustibili clasic de tip gazos, lichiz, solid, inclusiv biogaz. Metoda conform invenţiei constă din reacţia reversibilă de descompunere catalitică şi de recombinare a apei în, respectiv, din elementele componente, care conduc la generarea şi, ulterior, la arderea hidrogenului în prezenţa oxigenului, reacţia fiind iniţiată şi întreţinută de o scânteie sau o flacără produsă la arderea combustibilului, în care temperatura necesară descompunerii apei este obţinută în procesul de ardere al combustibilului care se desfăşoară în condiţii adiabatice, prin aducerea aerului necesar combustiei în stare de saturaţie cu vapori de apă şi/sau prin umezirea combustibilului într-un raport care să nu afecteze temperatura de descompunere catalitică a apei în sine cunoscută.

Description

DESCRIEREA propunerii de brevet de invenție cu titlul:

Apa combustibil adițional.

Invenția propusa pentru brevetare cu titlul: Apa combustibil adițional se incadreaza in sfera tehnologiilor prin care se urmărește reducerea consumului de combustibil dar si imbunatatirea procesului de ardere a acestuia cu consecința directa asupra diminuării emisiilor nocive datorate combustiei incomplete.

Pe plan internațional exista tendința înlocuirii combustibililor clasici folosind diferite metode care, fie ca: necesita consum de energie electrica pentru producerea hidrogenului prin electroliza, fie sunt dependente de alimentarea periodica cu energie electrica in cazul motorului electric, fie folosesc biogaz prin prelucrarea unor plante ce cultura, etc, in schimb prin prezenta metoda se autogenereaza hidrogenul si oxigenul prin descompunerea catalitica a apei, proces favorizat de arderea unui combustibil clasic sau a altui material combustibil pe care il insoteste.

Noțiunea de combustibil adițional se datoreaza reacției reversibile, de descompunere catalitica si de recombinarea apei in, respectiv din elementele componente care conduce la generarea si ulterior arderea hidrogenului in prezenta oxigenului, reacție inițiata si întreținuta de o scânteie sau o flacara produsa la arderea combustibilul insusi.

Prezenta metoda se aplica asupra procesului de ardere a combustibililor gazosi, lichizi, solizi, inclusiv biogaz, in motoare cu ardere interna, centrale termice, aragaze, sobe si alte echipamente

‘ 2 O 1 2 - O o 2 1 o - ^{2 3} *03- 2012

-2casnice si industriale. Prin ardere se produce o temperatura care o asigura si pe cea necesara pentru descompunerea catalitica a apei. Cantitatea de căldură necesara descompunerii catalitice a apei este furnizata de procesul de ardere a combustibilului care nu se desfasoara in condiții adiabatice, lucru evidențiat prin necesitatea unor sisteme de răcire speciale (ex.radiator auto) si / sau de alte pierderi de căldură (ex.prin carcasa, corp de arzator, etc.) si prin gazele de ardere.

Prin prezenta metoda se preia din căldură care altfel se pierde. Ulterior, se reformează apa din elementele componente după o reacție exoterma când se dezvolta o cantitate importanta de căldură, astfel : 2 H2 + 02 2 H2O + 572 kJ (286 kJ/mol). O parte din vaporii de apa conținuți in gazele de ardere se datoreaza si apei suplimentar produsa prin recombinare din elementele componente dar posibil si prin imbunatatirea arderii combustibilului. In tabelul de mai jos este prezentata puterea calorifica (PC,MJ/kg ) a hidrogenului si a unor combustibili uzuali precum si raportul PC hidrogen / PC combustibil:

combustibil	PC	raport	combustibil	PC	raport
hidrogen	141,80	-	motorina	44,8o	3,16
metan	55,5o	2,55	petrol lampant	43.00	3,3o
etan	51,9o	2,73	carbon	32.8o	4,32
propan	5o,35	2,82	etanol	29,7o	4,77
butan	49,5o	2,86	gaz natural	29,37	4,83
benzina	47,3o	3,00	biogaz	25,00	5,67
parafina	46,00	3,o8	lemn	15,oo	9,45

Puterea calorifica a hidrogenului este semnificativ mai mare decât a fiecăruia din combustibili, raportul variind intre 2,55 si 9,45. Fata de

^cv 2 Ο 1 2 - ο Ο 2 î ο ’ 2 3 -03- 2012

-3benzina si motorina puterea calorifica a hidrogenului este de cca. trei ori mai mare.

In baza acestei metode se actioneaza asupra celor doi componenti care intervin in procesul de ardere: aer si compustibil.

Aerul este un amestec binar format din gaze si vapori de apa. Cantitatea de vapori de apa este funcție de temperatura si altitudine.

Intr-o incinta închisa care conține o cantitate de apa, umiditatea aerului adiacent va creste pana la atingerea unui continui maxim posibil de vapori de apa, corespunzând saturației. Corecția conținutului in vapori de apa se face prin aducerea aerului in stare de saturație la temperatura respectiva. In ceea ce privește presiunea nu se pun probleme deoarece este vorba de aerul necesar arderii prelevat din aerul atmosferic la nivelul naturii vii a cărei variație este intre limite strânse neimportante in aplicația metodei din prezenta lucrare. Cat privește influenta altitudinii, cu creștea acesteia se reduce presiunea atmosferica ceea ce atrage reducerea nivelului considerat de atingere a stării de saturație cu vapori de apa iar corecția se face intr-un sistem care are comunicație cu mediul înconjurător.

Randamentul reacției de reformare a apei din elementele componente, in acceptul prezentei metode, este dependent si de diferența de densitate dintre acestea dar numai in sisteme in care nu exista un tiraj fortat (ex. motoare cu ardere interna) sau cvasifortat ( ex. centrala termica, soba) al aerului necesar combustiei. In tabelul de mai jos este prezentata densitatea exprimata in kg/cm³ la de 0° C atat pentru aer cat si pentru componentii principali, in plus pentru aer este prezentata si variația funcție de (^- 2 0 1 2 - 0 0 2 1

3 -03- 2012 -4temperatura in intervalul -25 . .. 25° C

temp.	aer	azot	oxigen	hidrogen
-25	1,4240	-	-	-
0	1,2929	1,2506	1,4290	0,0899
20	1,2047	-	-	-
25	0,7080	-	-	-

Oxigenul are cea mai mare densitate, fata de aer intr-un raport de 1,105, iar fata de hidrogen este de 15,895. Densitatea aerului, scade cu temperatura iar pentru o diferența de numai 50 °C se reduce la jumătate.

In cazul flăcării deschise unde aerul înconjurător are temperatura substanțial mai mica decât adiacent flăcării iar tirajul aerului necesar combustiei este insuficient, precum de ex. in situația aragazului si similare, se recomanda un ecran care circumscrie arzătorul si care asigura un tiraj cvasi-fortat al aerului pe înălțime prin diferența de temperatura jos - sus. Acesta conduce la o mai buna ardere a combustibilului prin aerul proaspăt continuu alimentat substituindu-l pe cel anterior din care s-a consumat oxigen. Ecranul trebuie sa se sprijine in trei puncte asigurând circulația libera a aerului din mediu înconjurător către arzator. Se recomanda un material rezistent la tamperatura respectiva dar si cu o buna izolație termica pentru a se reduce si din pierderile din căldură disipată sub flacara. Chiar numai utilizarea unui ecran metalic va asigura cel puțin imbunatatirea tirajului aerului necesar combustiei.

-5^-2012-00210-- j

3 -03- 2012 /7^

Variante posibile pentru aplicarea practica a prezentei metode.

Aplicația se poate face in variante care pot coexista .

- Umezirea aerului necesar combustiei.

Umezirea aerului se face prin aducerea in starea de saturație cu vapori de apa.

Pentru consumatorii existenti in funcțiune este foarte ușor de adaptat aceasta varianta. De exemplu, pentru motoare auto sau altele care funcționează la temperaturi ale mediului ambiant variabile in limite largi, inclusiv îngheț, umezirea aerului se face cu ajutorul unor vase cu apa deschise plasate in fata deschiderii coloanei de aspirație a aerului dar si in alte poziții posibile. Spațiul de sub capota sau alte situații asemanatoare se asimilează unei incinte cvasi-termostatata si cvasi-inchisa. Datorita căldurii dezvoltata, poziția vasului pentru umezit aer permite aducerea apei in stare lichida in timpul funcționarii chiar si pe timp friguros cu temperaturi negative.

Metoda se aplica atat motoarelor cu injecție cat si a celor cu carburator, in prima situație injecția este factor favorizant atat prin raportul de compresie mai mare si prin urmare o cantitatea mai mare de vapori de apa in aerul necesar combustiei, dar si un amestec mai bun aer - combustibil. Temperatura sporita din camera de ardere asigura si descompunerea catalitica a apei iar prin scânteie / autoaprinderea combustibilului este inițiata si intretinuta reacția de ardere a hidrogenului in oxigen.

Pentru combustibilul solid, de exemplu o soba, umezirea aerului se face in afara cenusarului prin care se asigura tirajul. Se aseaza o tava cu apa cu suprafața cat mai mare in calea aerului necesar ^<2012-00210-2 3 -03- 2012

-6combustiei astfel incat acesta se umezește înainte de a intra in soba. Nu se adauga apa in cenusar deoarece prin evaporarea intensa se produce abur care lucrează ca mordant scazand temperatura, ceea ce conduce si la o ardere incompleta a combustibilului si in consecința la o cantitate mare de cenușa.

- Amestec apa - combustibil.

Amestecul se poate face fie prin injecția apei in combustibil fluid, fie prin barbotarea acestuia in apa. Se poate folosi oricare alta procedura pentru asigurarea unui amestec intim si continuu. Pentru combustibil gazos amestecul se mai poate face si prin trecerea acestuia sub presiune printr-un textil natural continuu umezit din care antreneza (extrage) apa.

Prezentarea fiecăreia din procedurile mai sus menționate.

- Injectorul se plaseaza pe coloana de combustibil iar apa este aspirata dintr-un vas care comunica cu atmosfera. O supapa unisens asigura un singur sens de circulație pentru apa iar un robinet reglează fin debitul.

- Pentru varianta barbotarii combustibilului se folosește un vas in care se afla apa pana la un nivel de cca % din inaltime. Prin capac trec etanș doua furtune : - unul, cu un capat imersat in apa pana la cativa milimetri distanta de fund prin care intra combustibilul dinspre rezervor iar celelalt capat îl culege din partea de sus a vasului unde ajunge traversând apa datorita densității mai mici. Căpătui furtunului imersat in apa se termina cu o duza fina reglabila pentru pulverizarea combustibilului. Vasul trebuie sa aiba o forma înalta cu un raport inaltime / diametru de cca 2 asociat cu posibilitatea reglării pe inaltime a capătului furtunului cu duza. Poate fi luat in calcul un vas cu înălțimea de 20 cm iar la partea

C\ 2 Ο 1 2 - ο Ο 2 1 ο - 2 3 -03- 2012

-7superioara de forma tronconică. Aceasta cerința trebuie sa asigure o buna umezire a combustibilului si trebuie luata in considerație la proiectarea instalației.

-Antrenarea apei dintr-un textil natural recomandata pentru arzătoarele cu gaze se realizează folosind o banda subțire, rara care trece prin doua găuri opuse practicate precum cele pentru admiterea aerului in arzator tip Bunsen. Celalalt capat al benzii intra intr-un tub de sticla sau metalic care face legătură cu un vas cu apa si de unde este alimentat continuu prin cădere libera. Debitul de apa este reglat printr-un robinet. După cateva minute de funcționare când partea arzătorul pe unde iese flacara va atinge temperatura care asigura si descompunerea catalitica a apei se va observa colorarea in galben a acesteia concomitent cu marirea înălțimii. Banda din textil nu trebuie sa împiedice trecerea gazului spre arzator.

Ca regula generala, înainte de momentul opririi funcționarii motorului sau a altui consumator, pentru evitarea separării si / sau înghețării apei in situația folosirii procedurii amestec apa combustibil fluid trebuie sa existe posibilitatea închiderii accesului apei in combustibil, astfel :

- pentru injecție, prin acționarea unui robinet montat direct pe traseul apei,

- pentru barbotare, un circuit bypass cu robinet prin care se neutralizează circuitul înainte de ajungerea apei in combustibil.

- in situația antrenării apei din textil se întrerupe cu un robinet circuitul acesteia pentru a nu ajunge la duza de gaz inundand-o.

Pentru combustibilul solid aprinderea se face cu material uscat apoi alimentarea se face in strat alternativ uscat / umed după o

-8f_v-2 Ο 1 2 - Ο Ο 2 1 Ο - - W

3 -03- 2012 prealabila umezire a unei parti din material.

Experimente demonstrative care justifica rolul de combustibil adițional al apei.

1- Experimente cu apa.

- Intr-o siringa se aspira apa după care acul se încălzește la roșu intr-o flacara. Se pompează ușor apa fara a se raci acul, lucru care se vede prin pastrarea culorii roșii a acestuia. Se observa jeturi sub forma de conuri luminoase care ies in afara flăcării combustibilului. Se aud mici explozii si o schimbare de culoare a flăcării in nuanțe de galben asociat cu particole fine de material incandescent. Exploziile au loc deoarece in partea incandescanta a acului prin descompunerea catalitica a apei sunt cele doua gaze care se recombina cu explozie.

Hidrogenul arde cu flacara galbena insa pot exista si nuanțe dar si culori rezultate prin compunerea acesteia cu cea a combustibilului prezent, dependent fiind si de condițiile tehnologice respective.

- Cu aceeași siringa se intoduce direct apa in spațiul format sub capacul (plita) care limitează superior fantele pentru formarea flăcării la arzătorul de aragaz. Poate fi considerata ca si o camera de autogenerare si combustie de gaze. Se va observa o amplificare a flăcării, colorarea in galben dar si apariția de scântei asociat cu mici explozii.

- Cu un fitil din textil natural (bumbac, in, canepa, etc) umezit cu apa se atinge arzătorul de aragaz sub flacara. Arderea hidrogenului este evidențiata prin colorarea flăcării in galben. O cantitate prea mare de apa in fitil conduce la instabilitatea flăcării si chiar la stingere pe sectorul apropiat. O parte din oxigenul neimplicat in arderea hidrogenului poate îmbogăți aerul necesar combustiei

-90,-2 0 12- 0 0 2 1 0 -2 3 413- 2012 conducând la influențarea pozitiva si a arderii combustibilului.

Când fitilul umezit atinge arzătorul in interiorul conturului flăcării, pe plita metalica, pierderea este mare prin eliminarea in atmosfera a hidrogenului, ușurat de faptul ca densitatea acestuia este foarte mica fata de oxigen si aerul înconjurător, lucru care nu mai permite recombinarea cu oxigenul decât intr-o foarte mica măsură.

2. Experimente cu amestec apa in combustibil lichid.

- In siringa se aspira combustibilul lichid (ex. benzina / motorina) si o cantitate variabila de apa intr-un raport, de exemplu situat intre 3:1 si 1:1. Se agita bine conținutul si apoi in poziția orizontala, se apropie acul de o flacara de aragaz / lumânare. Se asteapta pana ce acul se încălzește la roșu si se pompează ușor lichidul după cum s-a aratat la poziția 1. Se observa :

- o flacara fumeganda la vârful acului care se datoreaza combustibilului,

- sectoare succesive de mărimi diferite de culoare galbena, fara emisii fumegande, care o traversează pe prima. Arderea se produce cu mici explozii si scântei normale datorat recombinării hidrogenului cu oxigenul. Cu marirea cantitatii de apa se observa o mai mica fumegare a combustibilului si o mai mare abundenta a sectoarelor fara emisii fumegande. Daca raportul apa / combustibil este prea mare acul isi pierde treptat culoarea roșie prin răcire si efectul este contrar amplificând arderea incompleta a combustibilului evidențiata prin emisii fumegande abundente. Tehnic si ulterior tehnologic se Stabilește un amestec optim.

<-2012-00210-2 3 -03- 2012

-10Condiții care trebuie respectate la aplicarea practica a metodei.

- Pentru tehnologii pretențioase se recomanda o apa fara duritate temporara pentru a nu se forma depuneri pe suprafața încinsă in situațiile pentru care in acest mod se produce descompunerea catalitica. Aceasta condiție este îndeplinita de apa demineralizata si apa distilata. Apa distilata, prin costuri mari pentru obținerea acesteia, se recomanda numai in tehnologii foarte pretențioase

- Pentru arzatoare puțin pretențioase poate fi folosita apa de la rețea sau fantana care nu are duritate temporara, in caz contrar se fierbe in prealabil pentru îndepărtarea acesteia. Pentru combustibili solizi apa se poate folosi ca atare.

- Ca o condiție majora, cantitatea de apa nu trebuie sa determine o răcire in timp a suprafeței încălzite sau a mediului adiacent care astfel va influenta negativ atat descompunerea catalitica prin reducerea temperaturii dar si arderea combustibilului.

- Când se folosește procedura amestec apa in combustibil fluid pentru evitarea separării / înghețării apei înainte de întreruperea funcționarii consumatorului se prevede in instalație posibilitatea prin care se decuplează alimentarea cu apa.

- Discul (plita) arzătorului se recomanda a avea suprafața cat mai mica si mai groasa pentru a asigura temperatura necesara descompunerii catalitica a apei chiar si pentru o flacara mica. In plus o flacara prea deschisa, de exemplu pentru aragazul casnic inseamna si pierdere de căldură in mediul înconjurător. Aici se recomanda si un inel care sa limiteze marirea diametrului exterior al ^-2 0 1 2 - 0 0 2 1 0 ” /

3 -03- 2012

- 11 flăcării pentru a nu depăși fundul vasului de încălzit.

- In situațiile in care flacara este deschisa intr-un volum mare de aer se recomanda limitarea spațiului din jur pentru asigurarea tirajului cu ajutorul ecranului la care s-a făcut referire anterior.

- Verificarea si stabilirea consumului optim de apa si prin urmare a raportului apa - combustibil se face prin analiza gazelor emise inclusiv a vaporilor de apa care va fi luat in calcul in proiectarea instalaților respective atat pentru consumatorii in funcțiune cat si pentru cei noi. In cazul combustibilului solid verificarea se face si prin determinarea cantitativa a cenușii rezultata. In ceea ce privește metoda umezirii aerului, pentru consumatorii in funcțiune, data fiind simplitatea procedurii si care nu presupune masuri de securitate suplimentare consumul de combustibil (litri / 1oo km) poate fi luat in considerare ca o metoda de verificare.

Aplicații practice :

- Umezirea aerului necesar combustiei pentru mașina marca Cielo, fabricație 1966.

La căpătui coloanei de admisie a aerului a fost atașat un racord in forma de L asemanator ca secțiune iar celelalt capat orientat in jos a fost introdus intr-un vas din polietilena (ex. un flacon pet de 2 litri scurtat) care conține apa. Peretele vasului a fost astfel decupat încât sa îmbrace vertical coloana de admisie aer. Distanta intre nivelul apei din vas si nivelul inferior al racordului nu trebuie sa reducă debitul de aer. Alături a mai fost pus un alt vas. Inaltimea vasului decupat sau nu, trebuie sa fie astfel incat sa nu se piarda apa in timpul mersului mașinii dar si sa asigure o rezerva cat mai

Λ7 2012-00210-2 3 -03- 2012

- 12mare de aer umed. In interiorul fiecărui vas a fost imersata parțial cate o panza cutata din bumbac pentru a se mari suprafața de evaporare a apei conducând la o mai buna umezire a aerului. Numărul de vase cu apa, prin urmare suprafața libera de apa, trebuie sa asigure starea de saturație a aerului necesar combustiei la temperatura respectiva.

Aplicația a condus la un consum de benzina cu cca 20 % mai mic in condițiile in care viteza medie a fost de cca 60 km/ora. Funcționarea motorului s-a imbunatatit lucru constatat prin marirea vitezei mașinii la o ușoara apasare a pedalei de accelerație. Verificarea s-a efectuat repetat pe o distanta de 350 - 400 km.

La o alimentare cu benzina, la promoție, s-a constatat o funcționare defectuoasa a motorului prin scăderea puterii si o creștere a consumului de benzina pentru 100 km astfel încât in final media pentru peste 300 km s-a majorat cu cca 10% fata de situația anterioara. Prin urmare, un combustibil de calitate îndoielnica ar putea fi identificat prin prezenta metoda.

- Antrenarea apei din textil aplicata pe un aragaz de voiaj.

Experimentul a fost efectuat pe un aragaz de voiaj cu arzator avand patru orificii pentru aspirația aer. Ciuperca arzator conține trei rânduri circulare de găuri. Prin doua orificii opuse a fost trecut un capat al unei benzi din tesatura rara din bumbac de cca 3 mm lățime, iar celelalt a fost introdus intr-un tub din sticla al unui robinet cu doua brațe dispuse in L. Poziția verticala a unui braț a permis umplerea cu apa. La cateva minute după încălzirea arzătorului a fost deschis foarte puțin robinetul lasand apa sa ajunga la textil umezindu-l, lucru observat prin colorarea in galben a flăcării si creșterea in înălțime aproximativ la dublu. O mărire prea mare a

-132 3 -03- 2012 debitului de apa peste optim a condus la instabilitatea flăcării si in final la stingere.

- Aplicația metodei pentru combustibil solid prin ambele proceduri.

Experimentul a fost făcut pentru lemne intr-o soba care asigura prin cenusar tirajul aerului necesar combustiei.

La aplicarea procedurii de umezire a aerului necesar combustiei anterior intrării in soba s-a constatat o emisie de gaze cu aspect de condens de apa si o reducere substanțiala de cenușa. Pe laga aceasta, după ce inițial aprinderea a fost efectuata cu material lemnos uscat si s-a obtinut jar, ulterior s-a făcut alimentarea cu lemn uscat, alternativ cu lemn ușor umezit când s-a imbunatatit arderea, prin descompunerea catalitica a apei adaugata lucru constatat tot prin reducerea cantitatii de cenușa.

Influenta negativa a autogenerarii hidrogenului si oxigenului in incendii.

In cazul incendiilor folosirea apei adesea il amplifica cu consecința extinderii in timp si ca efect al distrugerilor. Aceasta se intampla când intervenția, justificat sau nu, întârzie iar materialele încinse la roșu amplifica incendiul tocmai prin descompunerea catalitica a acesteia urmat imediat de recombinarea hidrogenului cu oxigenul, flacara pentru inițiere si întreținere fiind prezenta.

In situația incendiilor, pentru a fi stopata extinderea, poate fi folosita o protecție cu soluție de ignifugare a materialelor combustibile când pe suportul pe care este pulverizata se formează o pelicula care lucrează ca bariera ignifuga. Cu o asemena soluție ignifuga se poate realiza o centura de protecție a zonei adiacenta incendiului.

c*c 2012-00210-2 3 -03- 2012

- 14Soluția este valabila si pentru păduri, fanete, etc, unde se mai poate adauga si realizarea unei zone de defrișare pentru a stopa extinderea incendiului.

Avantajele metodei prezentata prin propunerea de brevet de invenție - Apa combustibil adițional.

- Prezenta metoda nu presupune modificări majore in proiectare pentru consumatorii de combustibil care urmeaza a fi produși iar pentru cei existenti pot fi făcute adaptari la costuri minore.

- Se asigura generarea hidrogenului si oxigenului fara consum suplimentar de energie corespunzător cu reducerea consumului de combustibil fata de care apa devine combustibil adițional.

- Se obține o reducere a noxelor la arderea combustibililor si a altor materiale combustibile, cu efect ecologic direct asupra mediului înconjurător.

- Se explica efectul negativ al folosirii apei la stingerea unui incendiu când nu se tine seama de momentul intervenției, justificat sau nu, iar in unele situații, fara asigurarea unei centuri de protecție pentru evitarea extinderii acestuia.

Claims (4)

1. REVENDICĂRI PRIVIND PROPUNEREA DE BREVET DE INVENȚIE - Apa combustibil adițional.

   1. Pe plan internațional exista tendința înlocuirii combustibililor clasici in tehnologii fie necesitând consum suplimentar de energie pentru producerea hidrogenului, fie dependente de alimentarea periodica cu energie electrica in cazul motorului electric, fie folosind biogaz prin prelucrarea unor plante de cultura, etc, in schimb prin prezenta metoda, fara consum suplimentar de energie, se autogenereaza hidrogenul si oxigenul prin descompunerea catalitica a apei, proces favorizat de arderea unui combustibil clasic sau a altui material combustibil pe care il insoteste, cantitatea de căldură necesara fiind preluata din pierderile termice iar ulterior se reformează apa intr-o reacție exoterma inițiata si întreținuta de o scânteie sau o flacara existenta in procesul tehnologic respectiv.
2. 2. Prin prezenta metoda ambele procese, de descompunere catalitica si reformare a apei in, respectiv din elementele componente se produc succesiv, rapid fara a fi nevoie de instalații separate, modificările constructive pot fi făcute si pentru consumatorii in funcțiune, nu implica costuri ridicate, iar varianta aplicației prin umezirea aerului necesar combustitie in forma cea mai simpla, prezentata si care nu necesita masuri de securitate speciale, poate fi la indemana oricărui utilizator, unitate service sau chiar persoana fizica.
3. 3. In condițiile prezentei metode apa devine generator de combustibil si de mediu de combustie prin hidrogenul care arde avand si cea mai mare putere calorifica fata de combustibilii clasici,

   6(-2 0 1 2 - 0 0 2 1 0 -2 3 -03- 2012

   -2inclusiv biogaz si oxigenul, elementul care întreține arderea, metoda are un caracter extins fata de alte soluții privind reducerea combustibililor si a noxelor aplicate diferențiat pentru fiecare domeniu de utilizare, instalațiile respective pot fi realizate atat industial, cat si ca mica producție.
4. 4. Prezenta metoda explica cauza intensificării incendiilor la folosirea apei fara a fi luat in considerație momentul folosirii acesteia si fara masuri suplimentare de protecție (ex. ignifugare, defrișare).