RO123624B1 - Radiator la un rând sau cu rânduri multiple, cu cel puţin două secţiuni - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un radiator plat cu unul, două sau mai multe rânduri de plăci profilate sau conducte plate unite între ele, frontale şi, respectiv, posterioare, precum şi la un procedeu de realizare a unui radiator. Radiatorul conform invenţiei este constituit din nişte plăci () prevăzute cu nişte racorduri () de conectare, plasate în nişte deschideri () ale unei piese () de distanţare închise, având nişte părţi () componente, prima închizând complet deschiderea (), a doua prezentând o deschidere () şi, respectiv, a treia având o altă deschidere (). Procedeul conform invenţiei cuprinde montarea pieselor de distanţare cu o orientare prestabilită, pentru a obţine o intrare dirijată prestabilită a mediului de încălzire, această orientare putând fi reglată, cel puţin o placă de încălzire având nişte trasee prin care mediul de încălzire are un regim laminar.

Description

Invenția se referă la un radiator la un rând sau cu rânduri multiple, destinat pentru încălzirea locuințelor, spațiilor comerciale și altor construcții industriale.

Conform stadiului tehnicii, radiatoarele plate sunt realizate, în mod obișnuit, din panouri profilate semirotund, ambutisate de preferință din tablă de oțel, care sunt sudate unele de altele, și, ca atare, care pot forma canale de circulație (a fluidului), orizontale și verticale. Pentru creșterea puterii de încălzire, pe suprafețele radiatoarelor sunt prinse, în mod obișnuit, bucăți de tablă profilate (tabla sau profilurile convenționale), de preferință, cu profiluri dreptunghiulare. Radiatoarele plate aparțin - referitor la puterea de încălzire - celor mai favorabile corpuri de încălzit, și se caracterizează, pe lângă calități decorative și igienice avantajoase, mai ales printr-o masă comparabil redusă, lucru ce are influență în mod pozitiv, prin comportamentul lor, în special cu privire la sistemele de încălzire economice, din punct de vedere energetic. Alternativ la modul de construcție a radiatoarelor plate, descris mai sus, plăcile de încălzit ale radiatoarelor plate pot fi compuse, în locul panourilor profilate semirotund, din țevi aplatizate. Acest lucru nu are influență nici asupra puterii specifice suprafețelor, și nici asupra comportamentului unității, ci asupra aspectului și a costurilor de producție. Ca urmare, radiatoarele de acest fel nu vor mai fi prezentate, în continuare, în mod explicit.

Sistemele de încălzit și, prin aceasta, și radiatoarele, sunt interpretate, în mod obișnuit, la temperaturi exterioare minime, intervenite într-o perioadă de încălzire (așanumitul caz de interpretare), temperaturi pentru care trebuie să fie realizată și o temperatură plăcută a spațiului. Ca parametri pentru așezarea radiatorului, servesc, în special, cantitatea de apă care curge prin radiator, rezistența la alimentare, cât și raportul dintre secțiunile radiatorului și eliberarea preponderentă, convectivă și radiantă, de căldură. Dacă sunt stabiliți, deci, acești parametri, în mod obișnuit la condiții extreme de încălzire, atunci așanumita zonă de sarcină parțială, cu putere de încălzire comparabil scăzută, zona predomină cea mai mare parte a perioadei de încălzire, necesită o altă așezare și un alt comportament al radiatorului.

Pentru a furniza căldura cerută (a realiza puterea de încălzire) solicitată, așa-numitele radiatoare plate, la un rând, posedă o placă unică de încălzire, cu o construcție dintr-o singură piesă, în principal. Prin comparație, radiatoarele la două rânduri (prin înserierea a două plăci), aceasta înseamnă radiatoarele cu o placă frontală, destinată spațiului de încălzit, și o placă poziționată posterior, posedă o construcție simetrică, plăcile de încălzit, anterioară și posterioară, simetrice, fiind alimentate cu aceeași cantitate de apă. Același lucru se aplică în mod corespunzător și pentru ambele plăci de încălzit, posterioare, ale unui radiator la trei sau mai multe rânduri.

Cu consecința creșterii consumului de energie pentru încălzire, cerințele în materie de calitate de izolare a căldurii a construcțiilor au fost intensificate în așa fel încât radiatoarele să nu fie acționate în zilele comparativ reci decât ca în zona de sarcină parțială, adică să meargă cu o temperatură prestabilită scăzută.

Deja în zona de sarcină parțială, aceasta înseamnă, la o temperatura exterioară comparabil mai scăzută, construcția dintr-o singură piesă, respectiv, asimetrică, acționează negativ. în zona de sarcină parțială radiatoarele trebuie să realizeze puteri de încălzire de cel puțin 100 W, astfel încât să fie străbătute numai de puțină apă. Datorită cotei ridicate, în mod obișnuit, a convecției în transportarea întregii călduri, secțiunea unică, sau frontală, aplicată spațiului încăperii, a unui radiator la un rând, cu bucăți de tablă de convecție, va emana o temperatură comparabil scăzută. Acest efect dezavantajos se amplifică și mai mult la radiatoarele pe mai multe rânduri, pe baza construcției simetrice, deoarece pentru încălzit nu servește numai secțiunea anterioară, ci și secțiunile dispuse posterior. Prin aceasta, prin

RO 123624 Β1 placa frontală de încălzit este transportată numai o parte a întregii călduri. în cazul puterii 1 scăzute de încălzit, placa frontală de încălzit rămâne rece. în comparație cu temperatura corpurilor, suprafețele reci ale radiatoarelor acționează, totuși, negativ asupra climatului 3 ambiental deoarece acestea sunt simțite ca neplăcute.

DE 196 14 330 C1 prezintă un radiator cu două plăci de încălzit, care sunt legate 5 între ele printr-o conductă de legătură, cu ventil. Ambele plăci de încălzit sunt înțelese drept convectori, astfel încât dezavantajele menționate mai sus, dar și mai jos, apar și aici. 7

DE 40 41 191 C2 se referă la racordarea la un radiator cu plăci pe mai multe straturi, format dintr-un racord în formă de T, așezat între două plăci de încălzit. 9 în zona de sarcină parțială intervine faptul că sursele de căldură străine, intervenite, cum ar fi, de exemplu, razele de soare neregulate, becuri aprinse brusc, plafonierele sau 11 calculatoarele, cât și persoane în plus în zona de încălzit duc la o diminuare în plus a puterii de încălzire necesară, ceea ce, la o cotă ridicată de convecție a radiatorului, duce foarte 13 repede la suprafețe reci ale radiatoarelor. Aici trebuie luat în considerare că, prin termoizolația îmbunătățită a clădirii, radiatoarele, fixate altădată la puteri mari de încălzit, 15 trebuie să lucreze și în cazul temperaturilor exterioare extreme, aproape numai ca în zona de sarcină parțială. 17

Din cele menționate în stadiul tehnicii, se văd dezavantajele radiatoarelor cunoscute până acum și, în special, creșterea consumului de energie în vederea creșterii puterii de 19 încălzire, determinată de faptul că:

- pentru creșterea puterii de încălzire, pe suprafețele radiatoarelor sunt prinse, în mod 21 obișnuit, bucăți de tablă profilate;

- pentru creșterea puterii de încălzire, radiatoarele plate pot fi compuse, în locul 23 panourilor profilate semirotund, din țevi aplatizate, dar acest lucru nu are influență nici asupra puterii specifice suprafețelor, și nici asupra comportamentului unității, ci asupra opticii și a 25 costurilor de producție;

- pentru creșterea puterii de încălzire, construcția simetrică a radiatoarelor cunoscute 27 conduce la creșterea consumului de apă.

Datorită creșterii consumului de energie pentru încălzire, cerințele în materie de 29 calitate de izolare a căldurii a construcțiilor au fost intensificate în așa fel încât radiatoarele ele însele să nu fie acționate în zilele comparativ reci decât în zona de sarcină parțială, adică 31 să meargă cu o temperatură prestabilită scăzută, problema de rezolvat fiind înlăturarea dezavantajelor menționate la radiatoarele din stadiu tehnicii, și anume, creșterea încălzirii 33 în condițiile unui consum mai redus de energie și adaptarea acesteia la perioadele mai reci sau mai calde, adică posibilitatea ca radiatoarele să lucreze în regim de sarcină parțială cu 35 un efect de încălzire cât mai mare.

Având în vedere această problemă, prezenta invenție înlătură dezavantajele 37 menționate prin aceea că realizează două direcții de perfecționare, în sensul că radiatoarele multiple și/sau specificate la început, privitor la încălzirea posibilă, cu privire la condițiile 39 particulare în zona de sarcină parțială, ca astfel confortabilitatea ambientală să poată fi mărită, cu sectorul sau secțiunile mai puțin mari, astfel încât să fie calde, dacă este posibil, 41 în zona sarcinii parțiale, pe de altă parte, ca radiatorul în prezentare să poată fi adaptat la o funcționare la sarcină parțială și plină, în așa fel încât calitățile favorabile să poată fi 43 menținute sau mărite în total în tot ceea ce privește prin radiatoarele plate.

Prin calități favorabile, în particular, o mare cantitate a căldurii cu o comparativ 45 scăzută încălzire și costuri de producție reduse, ca și acțiunea de controlare automată bună, se înțeleg aici acele caracteristici care afectează confortul și climatul încăperii ale zonei de 47 încălzit.

RO 123624 Β1

Pentru aceasta se arată un mod preferat de realizare a radiatoarelor multiple conform invenției, în care o singură racordare de admisie (de tur) nu este legată decât la placa de încălzire din față și/sau aranjată spre încăpere. Apa caldă care curge prin această admisie din față este distribuită în modul cel mai uniform posibil la placa frontală de încălzire, de-a lungul cantului longitudinal superior și, pentru aceasta, și de o manieră potrivită, prin canalele de curent formate vertical, evoluând pe prima secțiune atribuită spațiului de încălzit. Independent de faptul de a ști dacă radiatorul este acționat, în zona de sarcină totală sau parțială, secțiunea frontală este alimentată prin aceasta cu o apă mai caldă decât celelalte secțiuni. în consecință, secțiunea din față, în cazul unei puteri egale de încălzire, se va simți mai încălzită și tot așa mai confortabil decât la sistemele tradiționale. Acest efect favorabil este întărit, de preferință, prin faptul că secțiunea din față posedă o parte de radiație a căldurii mai mare decât celelalte secțiuni ale radiatorului.

în scopul ca apa din față să poată să curgă în aceea sau în secțiunile dispuse în spate (posterioare), este prevăzută cel puțin o conductă de legătură care este dispusă, de preferință, într-un sector inferior al secțiunii din spate. Apa care afluieșteîn placa de încălzire dispusă posterior este de preferat ca întâi să fie condusă spre în sus în direcția marginii longitudinale superioare, din nou distribuită printr-un canal transversal prezent acolo, și condusă apoi prin canalele verticale, evoluând spre retur în sectorul inferior din spate.

în cazul în care sunt prevăzute trei sau mai multe plăci de încălzire, atunci dirijarea apei se poate face în mod corespunzător în toate cele trei secțiuni sau în toate secțiunile următoare, ceea ce corespunde în raport cu tehnica debitului la anclanșarea unei serii de trei sau mai multe radiatoare. La un radiator cu trei rânduri, este posibilă și conectarea paralelă a ambelor plăci frontale, și conectarea acestora, în serie, la placa din spate, în acest sens, conducta de legătură fiind dirijată printre placa frontală și cea de-a doua placă, până la placa cea mai din spate.

Avantajos este faptul că, în oricare situație, se alimentează cu apă caldă mai întâi placa din față, astfel încât aceasta să degajeze o temperatură mai mare a suprafețelor, deja în zona parțială, în comparație cu radiatoarele tradiționale, astfel încât acesta să poată permite o atmosferă plăcută.

Deoarece prima secțiune a radiatorului, respectiv, secțiunea din față este încălzită uniform, prin întreaga sa suprafață, tocmai în zona parțială, în cazul unei puteri reduse de încălzire, este totuși posibil să se efectueze o egalizare a radiației căldurii până la suprafața rece a unei ferestre montate deasupra unui radiator. în cazul radiatoarelor convenționale, acest lucru nu este posibil din cauza cotei ridicate de convecție.

Un alt avantaj este acela că un radiator conform invenției permite un profil egal al temperaturii. în timp ce apa introdusă este condusă mai întâi numai prin placa din față, ce revine spațiului, temperatura apei, după străbaterea plăcii din față, de exemplu, la funcționarea la putere maximă, nu va atinge încă temperatura de retur, așa cum era cazul la sistemele tradiționale, ci va atinge o valoare aproximativ medie între temperatura de alimentare și cea de retur. Prin aceasta repartizarea temperaturii prin suprafețele radiatoarelor este uniformă, lucru care ușurează montarea radiatorului, cât și construcția sa. Deosebit de avantajos este profilul uniform al temperaturii în zona de sarcină parțială, lucru care se poate observa deja în exemplu, atunci când termostatul radiatorului oprește viteza de curgere a apei, astfel încât temperatura apei, după trecerea prin radiatorul frontal, scade aproape la temperatura camerei, în timp ce acest lucru, la putere egală de încălzire, la un radiator tradițional, alimentat simetric, s-ar putea produce numai în mijlocul radiatorului, suprafața acestuia rămânând, prin aceasta, rece în cea mai mare parte, și, ca urmare, fiind resimțit neplăcut.

RO 123624 Β1 în scopul demonstrației, un radiator la două rânduri este prevăzut, de exemplu, cu 1 profiluri de convecție numai la placa din spate (posterioară) de încălzit, astfel încât un astfel de radiator conform invenției prezintă spre spațiul de încălzit o parte din radiația relativ mare 3 din încălzirea totală, la care secțiunea de convecție din spate nu va mai fi încălzită în zona de sarcină parțială. Dacă un astfel de radiator este suficient pentru cazul de expunere, astfel 5 numit, care să redea puterea maximă de încălzire, la o temperatură exterioară scăzută, atunci acesta va prezenta o parte de radiație comparabil ridicată, la temperaturi exterioare 7 predominant mai blânde. în cazul temperaturilor exterioare scăzute, se încălzește și placa posterioară de încălzit, astfel încât procentul de convecție este mai mare. 9

Avantajul este acela că exponentul unui astfel de radiator nu este constant în întreaga zonă de temperatură, ci în zona de sarcină parțială, pe baza procentului mult mai 11 mare de radiație, este mai mic decât la puterile mai mari de încălzire, unde procentul de convecție este mai mare. Prin aceasta, în zona de sarcină parțială, pentru atingerea unei 13 anumite puteri de încălzire, este necesară o temperatură de distribuție avantajos mai scăzută. Prin aceasta, un radiator conform invenției ajută deja în zona de sarcină parțială, 15 zonă care face o mare parte din funcționarea încălzirii, la reducerea costurilor de încălzire.

Un alt avantaj este acela că, în conformitate cu invenția, placa de încălzit ce revine 17 spațiului este mai caldă, lucru care este dorit, de fapt, la fiecare radiator, deoarece nu peretele din spate, ci mai ales spațiul din față trebuie încălzit, lucru care nu se poate realiza 19 la instalarea simetrică a radiatoarelor tradiționale. Astfel se pierde mai puțină căldură prin izolația pereților, cel mai adesea destul de subțiri, aflați în spatele radiatoarelor. Este preferat 21 radiatorul conform invenției, prevăzut, în plus, la spate cu un ecran de radiație a căldurii, și anume, un ecran fabricat din aluminiu multistrat, respectiv, tip sandviș, pentru a crește 23 izolația termică a peretelui. în acest scop, un astfel de ecran de radiere a căldurii este prevăzut și între plăcile din față și din spate, pentru a izola termic placa din față de cea din 25 spate. Un alt avantaj este acela că se ușurează simularea numerică, și, prin aceasta, a unui radiator conform invenției, deoarece chiar și singularitățile, respectiv, în acest caz, o pierdere 27 locală foarte mare de căldură, sunt foarte greu de simulat.

Alte avantaje rezultă în cazul utilizărilor speciale, cum ar fi la grădinițe, sau în 29 utilizarea în sistemele de căldură la distanță. Astfel, la radiatoarele de la grădinițe se dorește, respectiv, există obligația legală ca placa din față a radiatorului să nu atingă, în niciun caz, 31 temperaturi mai mari de circa 50°C. în timp ce la radiatoarele obișnuite acest lucru este posibil numai prin diminuarea temperaturii de funcționare, și prin aceasta, a puterii de 33 încălzire, la radiatoarele conform invenției este nevoie numai să le întoarcem, astfel încât placa mai fierbinte să nu fie îndreptată spre cameră, ci spre perete, prin aceasta, în cazul 35 unei puteri egale a căldurii, să nu mai existe pericolul arderii. O astfel de așezare a fost preferată să fie utilizată și la sistemele de căldură la distanță, în special în țările fostului Bloc 37 de Est, unde sunt realizate, parțial, temperaturi de funcționare de până la 130°C. La sistemele de radiatoare obișnuite, care sunt alimentate simetric, locuitorii camerei respective 39 se ard cu regularitate, în special în apropierea racordării distribuției. Chiar și într-un astfel de caz este suficient să întoarcem, pur și simplu, radiatorul conform invenției, astfel încât placa 41 de încălzit dinspre cameră să preia o temperatură acceptabilă și comparabilă. în cazul în care izolația termică sau sistemul de căldură la distanță este îmbunătățită ulterior, atunci, în 43 cazul unor temperaturi de funcționare scăzute, tot ce trebuie făcut este numai să întoarcem radiatorul conform invenției, astfel încât calitățile avantajoase, menționate mai sus, să poată 45 ieși în evidență, fără a fi nevoie să se procure un radiator nou.

în mod obișnuit, atât racordul de admisie (turul de intrare), cât și cel de retur se 47 găsesc pe cantul lateral al radiatorului. Deja la radiatoarele mai lungi se preferă, totuși, o racordare centrală, conform unui alt exemplu de realizare. La acest model apa caldă este 49 introdusă central, în placa frontală, după care se ramifică stânga și dreapta, până când - în

RO 123624 Β1 cazul unui radiator la două sau mai multe rânduri - este condusă, din nou, înapoi din zona centrală a ultimei plăci din spate, în returul apei. în mod util, apa caldă este acumulată la marginea superioară a părții din față a radiatorului. în cazul unui exemplu de realizare preferat, turul și returul se găsesc la marginea inferioară a radiatorului, acolo unde este necesar, ca afluxul de apă caldă să fie dirijat așa cum s-a descris mai sus. Acest lucru este necesar și la radiatoarele posterioare, după ce apa este condusă din placa anterioară în cea posterioară.

Avantajul unei racordări centrale îl reprezintă, la radiatoarele lungi, iarăși repartizarea, foarte uniformă, a temperaturii, necesită totuși apa caldă care străbate radiatoarele, în zona de sarcină parțială, cu o viteză de inundare comparabil scăzută, parcurge numai jumătate din marginea longitudinală a radiatorului, înainte de a părăsi partea din față a radiatorului, așa încât și secțiunile laterale ale radiatorului să poată fi simțite ca fiind calde. Un alt avantaj al acestei variante de racordare este acela că un astfel de radiator, chiar și la temperaturi exterioare scăzute, atunci când suprafețele de sticlă, reci, de deasupra radiatoarelor duc la așa-numiții curenți de aer rece, aceștia se agită de-a lungul întregii lungimi a radiatorului, prin aer cald, și pot fi supracompensați. Prin aceasta nu trebuie să ne fie frică de aer rece, de cădere, la picioare, nici la capătul din față și nici la cel din spate al radiatorului, așa cum ar fi fost cazul la o racordare uniformă a turului (admisiei) și returului.

Principiile de rezolvare menționate pot fi folosite, totuși, și pentru radiatoarele la un rând, nu numai pentru cele la mai multe rânduri. Prin aceasta, la o dispunere totală, comparabilă, este posibil un radiator cu un avantajos procent ridicat de radiere a căldurii, care, la puteri scăzute de căldură, prezintă o suprafață plăcută și caldă a radiatorului, în timp ce un astfel de radiator, la puteri mari de căldură, dispune de un procent de convecție suficient de mare, astfel încât este suficient chiar și pentru puținele zile extrem de reci.

Un astfel de radiator la un singur rând, conform invenției, prezintă cel puțin două secțiuni diferite, conform revendicării 20 din cererea de brevet. Dintre aceste secțiuni, o primă secțiune este atribuită, de preferință, spațiului de încălzit, privit în direcția de curgere, și este așezată în fața celorlalte secțiuni.

La un astfel de radiator, apa curge mai întâi printr-un racord de intrare-tur (admisie), într-o primă secțiune care se află, de preferință, în zona superioară a radiatorului. Dacă, din motive de construcție, racordul de intrare este montat la marginea de jos a radiatorului, atunci, conform invenției, apa ocolește mai întâi prin secțiunea superioară, de exemplu, cu ajutorul unui canal de alimentare special proiectat, sau cu ajutorul unor inserții de susținere, descrise mai jos, respectiv, o instalație de distanțare. în final, apa este repartizată pe întreaga lungime superioară, și dirijată în direcția returului. De preferință, prima secțiune nu prezintă un profil de convecție prin care este posibil un procent foarte mare de transport al căldurii, de circa 50% pentru această secțiune. în final, apa ajunge, apoi, printr-o a doua secțiune, care, de preferință, este prevăzută cu profiluri de convecție, și care, de obicei, se află în zona inferioară a radiatorului, pentru retur. De preferință, și chiar din motive de igienă, profilurile de convecție din această secțiune se află pe partea radiatorului, întoarsă, opusă camerei.

Avantajul este acela că un astfel de radiator, în baza împărțirii pe diagonală a agentului de alimentare, este simțit cald pe întreaga sa lungime, respectiv, lățime, și anume, datorită procentului ridicat de radiație, chiar și în zona de sarcină parțială. Chiar atunci când secțiunea inferioară rămâne rece la puteri reduse de căldură, secțiunea superioară, deosebit de caldă în comparație cu radiatoarele tradiționale, la un rând, va fi simțită ca mai mult decât plăcută. De aceea, această secțiune este așezată mai ales la înălțimea genunchilor, în special la radiatoarele pentru clădirile cu birouri.

RO 123624 Β1

Un alt exemplu de realizare deosebit de avantajos rezultă dacă secțiunea de radiație 1 este prevăzută, nemijlocit, cu o izolație care ar trebui să se întindă pe o porțiune mai mare a părții sale posterioare. La acest model se diminuează și mai mult procentul de convecție 3 al secțiunii de radiație, iar printr-o diminuare a pierderii convective de căldură, crește, în mod evident, temperatura suprafețelor, cât și procentul de radiație. 5

Pentru a întări acest efect, este necesară o separare chiar și a legăturilor (racordurilor) de alimentare, în prima și a doua secțiune, lucru care se obține, de exemplu, printr-o 7 rezistență mai mare de alimentare, sau canale de alimentare mai lungi, respectiv, printr-o suprafață mai mare de schimb de căldură în prima secțiune. 9

Aici, canalele de alimentare se întind, în prima secțiune, mai ales în direcție orizontală, în timp ce prin celelalte secțiuni se desfășoară în direcție verticală. De preferință, 11 prima secțiune este separată de celelalte secțiuni printr-o punte de separare, străpunsă de cel puțin un canal de legătură. Printr-o dirijare a curgerii, sub formă de cotitură, în prima 13 secțiune, și așezarea canalului de legătură, de preferință, diametral opus față de racordul de intrare, se obține o suprafață mare de schimb de căldură, avantajoasă, în prima secțiune, 15 pentru a crește procentul de radiație.

Avantajul este acela că și radiatoarele la un rând, în baza relațiilor diferite dintre pro- 17 centul de convecție și cel de radiație, în zona de sarcină parțială și totală, posedă un exponent neliniar de radiator, care, în mod avantajos, se diminuează la puteri scăzute de căldură, 19 lucru care duce la o economisire a costurilor de căldură, așa cum s-a descris mai sus.

Acest efect avantajos poate fi accentuat atât la radiatoarele la un rând, cât și la cele 21 la mai multe rânduri, și prin aceea că, prin intermediul unei mecanici reglabile, în special la puteri reduse de căldură, plăcile de acoperire sunt împinse la profilurile de convecție, prin 23 care convecția de aer este împiedicată și, prin aceasta, procentul respectiv al căldurii care este dată de radiația căldurii poate fi ridicat mai mult față de procentul evacuat prin 25 convecție.

Este preferabil, de aceea, ca radiatorul conform invenției să fie prevăzut cu un senzor 27 de temperatură în secțiunea unde este evacuată mai puțină căldură în zona de sarcină parțială. în mod obișnuit, această secțiune se află în partea de jos a radiatorului. Este 29 preferat senzorul de temperatură legat cu un volum de extindere, care împinge un volet de acoperire printr-o mișcare de manevră, în funcție de temperatură, așa cum s-a menționat mai 31 sus. Mișcarea de manevră este astfel reglată încât evacuarea convectivă a căldurii să fie mai mare la temperaturi mai mari de căldură, obținându-se astfel temperaturi mai mari în zona 33 senzorului.

Avantajul este acela că exponentul radiatorului, în acest caz, poate fi montat într-o 35 manieră variabilă, astfel încât, chiar și pentru cazul că profilurile de convecție se întind pe întreaga suprafață a radiatorului, se poate realiza un radiator cu putere optimă de căldură, 37 în zona de sarcină totală, la un procent optim, ridicat de radiație în zona de sarcină parțială.

Alte avantaje rezultă, la radiatoarele la un rând, atunci când secțiunile laterale ale 39 acestora sunt curbate (îndoite) către spate, respectiv, către perete, pentru a se putea întinde, la curbări duble, și, în esență, la curbări în unghi drept, până la partea din spate, paralel, și 41 cu distanță față de placa din față. Acest model de fabricație seamănă foarte mult cu cel al unui radiator la două rânduri. La un astfel de radiator, este de preferat ca secțiunea medie 43 să nu fie prevăzută cu profiluri de convecție, pentru ca, prin aceasta, în secțiunea dinspre cameră, procentul de radiere să fie cât se poate de mare. La secțiunile laterale, curbate 45 înapoi, sunt montate, dimpotrivă, profiluri de convecție care se întind pe întreaga suprafață a radiatorului. 47

RO 123624 Β1 în cazul în care suprafețele de încălzit din spate se întind aproape pe întreaga lățime a suprafeței din față, secțiunea medie care este expusă camerei va fi prevăzută cu racordul de admisie, în timp ce în spate cele două racorduri de retur existente sunt conduse împreună. Lângă suprafața din față, încălzită uniform, în special în zona de sarcină parțială, avantajul deosebit la acest model este acela că seamănă foarte mult cu un radiator la două rânduri, fără ca aici să fie nevoie să fie legate două radiatoare prin conducte de legătură, lucru care, în mod obișnuit, duce la costuri ridicate de producție. Curbarea potrivită a unui radiator la un rând este comparabil mult mai simplu de realizat.

Pentru țările cu ierni blânde, o altă variantă a radiatorului la un rând, conform invenției, se dovedește deosebit de avantajoasă varianta la care returul este produs sub formă de conductă și se întinde în spatele radiatorului, pe o parte esențială a lungimii acestuia. Acest retur este prevăzut, de preferință, cu mai multe lamele de convecție, circulare sau dreptunghiulare, care, la temperaturi externe scăzute, cresc considerabil procentul de căldură transportat prin convecție, lamele care, în zilele blânde și, în special, în zona de sarcina parțială nu se încălzesc aproape deloc, deoarece apa caldă s-a răcit deja la temperatura camerei, în partea din față a radiatorului.

Avantajul este acela că, la acest model, la costuri de fabricație comparabil mai reduse, se poate produce un radiator cu suficientă putere de încălzire și comportament excelent. Aici se utilizează, de preferință, o conductă prevăzută deja cu corpuri de convecție, conductă care se obține ca marfă la metru, la preț convenabil. Diametrul acestei conducte, cât și suprafața totală a corpurilor de convecție pot fi adaptate în momentul montării radiatorului. Este de preferat un astfel de radiator și pentru suprafața sa de încălzit din față, prevăzută cu profiluri de convecție care pot fi acoperite, suplimentar, prin voletul de acoperire, reglabil, deja amintit.

Pentru ca respectivul curent, așa cum s-a descris mai sus, să poată fi dirijat de la un colț de jos în sus, invenția folosește așa-numitele dispozitive de sprijin (susținere), respectiv, distanțiere, cu o conductă de evacuare și o sondă transversală. La instalarea conform destinației, sonda transversală se află în prelungirea unei secțiuni de racord, adică a racordului de admisie (tur) și de retur, sau în prelungirea unei conducte de legătură pentru prinderea plăcii de încălzit, din față și din spate. în plus, conducta de evacuare se află într-un canal de alimentare al unei plăci de încălzit, care se întinde în direcție verticală, astfel încât evacuarea să poată fi concentrată, în mod avantajos, într-un anumit canal de alimentare.

Avantajul este că, la utilizarea unui dispozitiv de sprijin conform invenției, respectiv, a instalației de distanțare, racordul de admisie se poate afla în zona inferioară a radiatorului, fără a fi nevoie să fie utilizate o serie de supape, cu sistem de țevi, conductă de străpungere, aflate în exteriorul radiatorului, pentru dirijarea apei în sus. Acest lucru ajută, în plus, la economisirea costurilor de producție.

Dispozitivul de sprijin, respectiv, instalația de distanțare este dispusă preferabil într-o perforație transversală, cu care curentul mediul gazos și lichid între plăcile radiatorului este controlabil punctual.

Pornind de la un exemplu de realizare, cu acela se pot prevedea diferite funcțiuni. Conform unui aranjament particular al invenției, o piesă componentă închide complet deschiderile dispozitivului de închidere prevăzute în componenta de sprijin, grație căreia curentul mediilor gazoase și lichide este împiedicat între plăcile radiatorului.

Conform unei aranjament particular al invenției, partea secționată prezintă un orificiu care corespunde, în măsura posibilului, cu deschiderile prevăzute în componenta de sprijin grație căreia o conducere dirijată a mediilor gazoase și lichide este permisă în una dintre plăcile radiatorului.

RO 123624 Β1

Conform unui aranjament particular al invenției, într-o parte componentă, o deschi- 1 dere permite schimbul mediului gazos între plăcile radiatorului, depresurizând mediul lichid care este împiedicat între plăcile radiatorului. 3

Este prevăzut, în particular, ca părțile componente să fie concepute, respectiv, poziționate în deschiderile din piesele de sprijin care leagă un simplu ansamblu cu el însuși. 5

Este de preferat ca părțile componente să fie din materiale economicoase, ca metal, plastic sau ceramică. 7

Este prevăzut în mod particular favorabil ca părțile componente, în dimensiunile lor externe, să corespundă la conturul deschiderilor din piesele de susținere, și fac posibilă o 9 legătură strânsă la locul de conectare.

Obiectul invenției este descris mai în detaliu cu ajutorul desenelor anexate și 11 schemelor exemplelor de realizare preferate. Alte avantaje și caracteristici sunt indicate conform invenției. Conform invenției, alte caracteristici pot fi, de asemenea, combinate în 13 mod arbitrar în alte moduri. Se arată:

- fig. 1, un radiator plat, la două rânduri, conform invenției - vedere în spațiu din față; 15

- fig. 2, un radiator la două rânduri, conform invenției, cu racorduri, de tur și retur pe mijloc; 17

- fig. 3, un radiator la două rânduri, în secțiune transversală, la care piesa de convecție poate fi acoperită cu ajutorul unui volum de dilatare și al unui volet de acoperire; 19

- fig. 4, o prezentare schematică a unui radiator la un rând, conform invenției;

- fig. 5, un radiator la un rând, conform invenției, cu secțiuni laterale, îndoite în spate 21 și înapoi, și secțiuni de racord pe mijloc;

- fig. 6, un alt radiator la un rând, conform invenției, cu secțiune a conductei, din 23 spate, care este prevăzută cu corpuri de convecție;

- fig. 7, un sistem de distanțare (instalație de susținere) conform invenției, pentru 25 dirijarea de jur-împrejur a mediului de încălzit care curge prin radiator, și anume, în poziția lor de destinație; 27

- fig. 8, schematic, montajul unui radiator plat, electric, conform invenției;

- fig. 9, montarea unui radiator conform invenției, într-o instalare pe perete, în 29 secțiune transversală;

- fig. 10, o formă de execuție, la care secțiunea de convecție este aplicată lângă 31 secțiunea de radiație a căldurii;

- fig. 11-13, diferite versiuni ale părților componente din dispozitivele de distanțare, 33 respectiv, din piesele de suport, în secțiune;

- fig. 14, o vedere în spațiu a unui radiator la trei rânduri în zonele părților 35 componente, organizate în secțiuni de racordare și de sprijin;

- fig. 15, un perete de încălzire verticală, cu două straturi, în prezentare explodată; 37

- fig. 16, o vedere parțială a unui perete de încălzire verticală, cu o secțiune orizontală în dirijarea mediului de încălzit, în zona superioară;39

- fig. 17, sectorul inferior a unui perete de încălzire conform fig. 16, într-o reprezentare în secțiune orizontală;41

- fig. 18, o altă variantă a unui perete dublu de încălzire verticală, într-o reprezentare explodată;43

- fig. 19, o vedere parțială a unui perete de încălzire verticală, conform fig. 18, cu o secțiune orizontală prin conducta de mijloc de încălzire în secțiunea superioară;45

- fig. 20, sectorul inferior al unui perete de încălzire verticală, conform fig. 19, într-o secțiune orizontală;47

- fig. 21, un perete dublu de încălzire verticală, într-o reprezentare explodată;

RO 123624 Β1

- fig. 22, o vedere parțială a unui perete de încălzire orizontală, într-o secțiune verticală, în sectorul peretelui despărțitor stâng;

- fig. 23, o vedere parțială a unui perete de încălzire orizontală, într-o secțiune verticală, la dreapta, în zona tablei de ghidare;

- fig. 24, o altă variantă a unui dublu perete de încălzire verticală, într-o reprezentare explodată;

- fig. 25, o vedere parțială a unui perete de încălzire verticală, conform fig. 24, cu o secțiune orizontală prin conducta mediului de încălzire în sectorul superior;

- fig. 26, sectorul inferior al unui perete de încălzire conform fig. 25, într-o secțiune orizontală;

- fig. 27, o secțiune verticală a unui perete de încălzire conform fig. 25, în sectorul laturii din dreapta;

- fig. 28, o altă variantă a unui perete de încălzire orizontală, dublu, într-o reprezentare explodată;

- fig. 29, o vedere parțială a unui perete de încălzire orizontală, conform fig. 28, cu o secțiune orizontală prin conducta de ghidaj a mediului de încălzire în sectorul superior;

- fig. 30, sectorul inferior al unui perete de încălzire conform fig. 29, într-o reprezentare în secțiune orizontală;

- fig. 31, o reprezentare în secțiune verticală a unui perete de încălzire conform fig. 29, în sectorul lateral din dreapta.

Fig. 1 arată un radiator la două rânduri, conform invenției, cu așa-numitul racord echilateral, sus, la care se găsește racordul de distribuție VL într-un colț de sus a al plăcii frontale de încălzit 1 și racordul de retur RL într-un colț de jos d' al plăcii posterioare de încălzit T. Apa caldă care curge prin racordul de distribuție va fi distribuită potrivit, prin placa frontală de încălzit, înainte ca aceasta să fie condusă printr-o secțiune de legătură c-c', de preferință, un tub din metal sau material plastic, în placa posterioară de încălzit 1în scopul intenționat, s-a fabricat o placă de încălzit din două semicuve, respectiv, plăci profilate semirotund, de preferință, din tablă de oțel sau material plastic, care sunt sudate, respectiv, prinse hidrofug una de cealaltă. Pentru distribuirea egală a agentului de încălzire, de preferință, apa, respectivul profil este astfel conceput, încât în placa de încălzit să se găsească mai multe canale de curgere care se întind în direcție verticală a-d, cât și câte un canal de curgere transversală pe lungimea superioară și inferioară a-b, respectiv, d-c. Pentru distribuirea egală, respectivele canale de curgere transversală se pot lărgi, pe lungime, sub formă de filtre.

Apa, care curge prin colțul inferior c' al plăcii din spate, trebuie să fie deviată, mai întâi, prin colțul superior b'. Pentru a crește înclinația naturală a apei calde, se apelează, în acest colț, la un concept special al plăcii din spate T. în acest scop, se poate prevedea un tub care se întinde pe direcție verticală, spre canalele de curgere, tub care este legat de secțiunea de prindere c-c', astfel încât apa care intră să fie dirijată în sus. Acest tub devine inutil atunci când acest canal de curgere este separat de canalul inferior, de curgere transversală. în acest scop, se poate folosi și instalația de sprijin conform invenției, descrisă mai jos.

în colțul de sus b' apa este deviată din nou, pe orizontală, așa cum se arată prin săgeată, înainte ca aceasta să curgă din nou, prin canalele verticale de curgere, în direcția racordului de retur, în colțul de jos d'. Pentru producerea simplă, plăcile din față și din spate pot fi concepute egale, astfel încât și racordul de distribuție VL să se poată găsi în colțul de jos d al plăcii din față. La aceasta, apa caldă care curge prin racordul de distribuție VL trebuie să fie deviată mai întâi în colțul de jos a, de preferat cu ajutorul amenajărilor menționate mai sus.

RO 123624 Β1

Pentru creșterea procentului de apă transportat prin convecție, la plăcile de încălzit 1 pot fi montate profiluri de convecție, respectiv, bucăți de tablă de convecție 2, care, în vedere în plan, pot prezenta un profil în unghi drept sau un profil ondulat. La un model de execuție 3 preferat, atât placa din față, cât și cea din spate sunt prevăzute cu câte un profil de convecție. Este posibil și ca numai placa din spate să fie prevăzută cu unul sau două profiluri 5 de convecție. Pentru o altă creștere a puterii căldurii, radiatorul poate dispune și de o a treia placă de încălzit, care este așezată și prinsă cu acesta paralel sau în serie. 7

Prin utilizarea unui tub de legătură c-c' final, de exemplu, care se poate înșuruba, plăcile de încălzit nu trebuie să fie prinse fest una de cealaltă, ci se pot adapta modular, în 9 funcție de situația existentă.

Deja în zona de sarcină parțială, asta înseamnă la puteri reduse de căldură, res- 11 pectiv, la viteze reduse de curgere a agentului de curgere, se va încălzi numai placa de încălzit din față 1, nu și cea din spate, lucru care contribuie la confortabilitatea climatului 13 spațiului. Dacă la placa de încălzit din față nu se montează profiluri de convecție, atunci de la aceasta se va transporta, în mod obișnuit, aproximativ 50% din căldură, prin radiere. 15 Radiatorul dispune, apoi, de un exponent de radiator comparabil mai mic, astfel încât, în comparație cu un radiator cu procent mare de convecție, acesta poate fi reglat până la viteze 17 reduse de curgere, și prin aceasta poate fi reglat avantajos mult mai bine.

Deja la radiatoarele mai lungi, necesare pentru spații mai mari, în special birouri, se 19 poate întâmpla ca radiatorul, în zona racordului de distribuție a, să fie simțit cald, dar deja departe de secțiunea de prindere c să fie simțit rece. Acest lucru poate duce la faptul că 21 respectiva convecție provocată prin radiator să nu mai fie suficientă înainte de secțiunea de prindere, pentru a turbiona și a duce în sus aerul rece care vine de la o fereastră aflată 23 deasupra radiatorului, cu ajutorul aerului cald care urcă. Urmarea ar fi ca o persoană care stă, de exemplu, în zona racordului de distribuție al radiatorului, să aibă picioarele calde, în 25 timp ce o altă persoană aflată în zona secțiunii de legătură, datorită aerului rece care cade, să aibă picioarele reci. 27

Pentru evitarea acestui efect dezavantajos, un model de execuție conform invenției prevede, conform fig. 2, o aranjare pe mijloc a racordului de admisie (turul) și a celui de retur, 29 și o ramificare simetrică a apei calde care curge, într-o curgere stânga-dreapta. La aceasta este prevăzut, sub racordul de admisie (turul) VL, o trecere transversală, ca în fig. 2, 31 reprezentată prin bara transversală. Pentru trecerea căldurii la placa de încălzit din spate, sunt prevăzute, în colțul de jos (d, respectiv, c) al plăcii de încălzit din față, câte două tuburi 33 de legătură (d-d', respectiv, c-c'), la capetele cărora se găsesc, iarăși, un tub, un dispozitiv de susținere conform invenției, sau un alt dispozitiv adecvat, pentru a dirija, în sus, curgerea 35 în placa de încălzit din spate. După ce agentul de curgere ricoșează în colțul de sus (a', respectiv, b') al plăcii din spate, curgerea este deviată în mijloc m. în mijlocul canalului de 37 sus, de curgere transversală, se poate concepe o punte de separare, pentru separarea curgerii, pe stânga și pe dreapta, așa cum se indică prin bara verticală. Prin canalele 39 verticale de curgere, cât și prin canalul de curgere transversal de pe cantul longitudinal inferior al plăcii de încălzit de jos, agentul de curgere ajunge, în sfârșit, la retur RL. 41 în timp ce temperatura suprafeței, la un radiator cu racord echidistant, de tur și retur, este eliberată pe întreaga lățime a radiatorului, profilul corespunzător al temperaturii va fi 43 simetric față de racordul median (central) de admisie, și va crește confortul utilizatorului spațiului. 45

Deoarece placa de încălzit din față este alimentată înaintea plăcii de încălzit din spate, cantitățile de căldură degajată prin cele două plăci de încălzit vor fi diferite în special 47 în zona de sarcină parțială. Acest lucru depinde de așezarea individuală a plăcilor de încălzit, și anume, pentru reducerea costurilor de producție, ambele plăci vor fi plăci de încălzire. 49 Pentru ca radiatorul să poată păstra încă o placă de încălzit din față caldă, chiar la puteri

RO 123624 Β1 reduse de încălzit, placa de încălzit din față va păstra un procent mai mare de radiație, în timp ce placa din spate prezintă un procent de convecție mai mare, pentru a atinge puterea de încălzit necesară în timpul zilelor reci. Placa din față nu are, din acest motiv, niciun fel de profil de convecție.

Ca rezolvare a compromisului între aceste două extreme, un alt model de execuție, conform invenției, conține un volet de acoperire, reglabil, ce reglează curgerea aerului din cameră către profilurile de convecție, în funcție de puterea de căldură care trebuie realizată.

Fig. 3 prezintă o secțiune transversală a unui radiator la două rânduri, conform invenției, cu volet de acoperire reglabil, pentru două profiluri de convecție 2.

Această placă de încălzit din față 1, ce revine spațiului, este prevăzută cu un senzor de temperatură 6, cât și cu un volum de dilatare (expansiune) 3, așa cum sunt folosite, de exemplu, și la comutarea ferestrelor de la sere. Un sistem mobil de tije de ventil este prins perpendicular pe plăcile de încălzit 1, 1', pe de o parte, de volumul de expansiune 3, și pe de altă parte, de voletul de acoperire 7, pentru a acționa o comutare a voleturilor de acoperire la modificări de temperatură. Pentru transferarea acestei mișcări de comutare asupra celei de-a doua bucăți de acoperire, este prevăzut un sistem de ghidaj 5, conform schiței, cu centru, respectiv, centru de rotație stabil, și două comenzi de ghidare, la care un capăt este fix, iar celalalt capăt, care se poate mișca prin alunecare, este prins de voletul de acoperire. Pentru a acționa o forță de restabilire (rapel), pot fi prevăzute mai multe elemente cu arc 4, astfel încât voletul de acoperire 7 apasă, pe de o parte, sistemul de ghidaj 5, conform schiței, și pe de altă parte, apasă elementele cu arc 4, care, la rândul lor, apasă pe un cadru suport. în cazul în care nu este prevăzut decât un profil de convecție, atunci este suficient să se prindă sistemul de tije cu ventil direct de un volet de acoperire, astfel încât să nu mai fie nevoie de sistemul de ghidaj.

La volumul de expansiune este vorba de o capsulă de termostat, cu un volum de lichid care se dilată prin încălzire, respectiv, se contractă la răcire. în mod obișnuit, mediile folosite sunt ceara sau parafina. Volumul de expansiune este acum în așa fel obținut, încât o dilatare la căldură a volumului se traduce într-o mișcare de comutare a tijei cu ventil. Mișcarea respectivă de comutare poate depinde, liniar sau chiar și neliniar, de temperatură, sau se poate apropia de o funcție de salt, la o temperatură de salt prestabilită. Prin mecanica conform schiței, se comută mișcarea de comutare a tijei cu ventil într-o mișcare transversală a voleiului de acoperire. Aceasta trebuie să fie concepută în așa fel încât la temperaturi comparabile ridicate, în secțiunea inferioară a radiatorului frontal, deci atunci când radiatorul trebuie să dea o putere de încălzire mare, voletul de acoperire 7 eliberează profilurile de convecție KB, astfel încât aerul poate străbate, fără piedici, profilul de convecție. în acest caz, radiatorul își eliberează căldură, cu preponderență, prin convecție. Exponentul de radiator, respectiv, pentru radiatoarele cu convecție, este comparabil mare, de exemplu, 1,5. în cazul în care temperatura scade în colțul inferior al plăcii din față, sunt comutate voleturile de acoperire 7, și acoperă profilurile de convecție, astfel încât crește procentul de căldură care este transportat prin radiația căldurii, și scade, în general, puterea căldurii generale. în baza procentului ridicat de radiere, exponentul radiatorului respectiv este mai mic, de exemplu, 1,25, lucru care influențează pozitiv comportamentul de reglare în zona de sarcină parțială. Pentru obținerea efectului de comutare, la o prezentare specială a invenției, pot fi folosite și metale cu memorie sau arcuri bimetalice.

Un astfel de comportament al reglării se poate obține și prin aceea că, pentru reglare, este utilizat un ventil de termostat care poate regla curgerea în secțiunea de radiație și de convecție, independent una de cealaltă, sau prin aceea că reglarea secțiuni de radiație și convecție are loc independent una de cealaltă, ca, la o sarcină redusă de căldură a spațiului, este admisă secțiunea de radiație, iar la sarcină mai mare de căldură a spațiului, este admisă, în plus, secțiunea de convecție.

RO 123624 Β1

Estimarea soluției conform invenției se poate aplica nu numai la un radiator la mai 1 multe rânduri, ci și la cel cu un singur rând. La acesta, fig. 4 prezintă un radiator la un rând, conform invenției, cu o primă secțiune 8, care se găsește, de preferință, în zona superioară 3 a radiatorului, și o a doua secțiune 9. Racordul de tur este aranjat în prima secțiune 8, așa încât aceasta să fie alimentată cu apă caldă înaintea celei de-a doua secțiuni. Pentru reparti- 5 zarea uniformă a apei calde, pe muchia longitudinală superioară (a-b) se găsește, de preferință, un canal de curgere transversală, la care se pot cupla alte canale de curgere trans- 7 versală, sub formă de meandru, sau (neilustrate) mai multe canale de curgere, care se întind în direcție verticală, și care se pot continua în canalele inferioare de curgere (indicate prin 9 bare verticale). în scopul invenției, între prima și a doua secțiune se află, totuși, o punte de separare 10, așa încât apa caldă care pătrunde să fie concentrată, mai întâi, în secțiunea 11 superioară, pentru a-și da, acolo, căldura, înainte să ajungă în secțiunea inferioară prin unul sau mai multe canale de legătură 11. 13

Secțiunea superioară nu posedă niciun profil de convecție, așa încât, la secțiunea superioară, este vorba de un radiator plat, cu procent ridicat de radiație și exponente mici de 15 radiator. în mod obișnuit, secțiunea inferioară prezintă un profil de convecție 2, așa încât în secțiunea inferioară este transportat un procent mare de căldură, prin convecție. în măsura 17 în care este concepută o punte de separare, între prima și a doua secțiune, este vorba de o comutare în serie a unui radiator de radiere și a unuia de convecție. 19

Dacă, acum, la puteri reduse de căldură, și, ca urmare, la viteze reduse de curgere, în secțiunea superioară curge apă caldă, atunci apa, înainte de a ajunge în secțiunea 21 inferioară, va fi rece, așa încât o parte esențială a suprafeței radiatorului va fi resimțită ca fiind caldă și confortabilă. Pentru consolidarea uniformă a temperaturii suprafeței, mai ales 23 la radiatoarele foarte lungi, se poate prevedea un racord de distribuție, așa cum s-a descris mai sus. 25

La radiatoarele foarte lungi sau la puteri de căldură solicitate foarte ridicate, poate avea sens îndoirea spre înapoi a secțiunilor laterale a, b ale radiatorului, așa încât, în caz 27 extrem, așa cum este redat în fig. 5, să poată rezulta aproape un radiator la două rânduri, la care secțiunile laterale să se întindă paralel cu sau deasupra unei părți esențiale ale 29 suprafeței posterioare a radiatorului. Aici se va alege racordul de admisie și racordul de retur menționat mai sus. în opoziție cu radiatorul la două rânduri, menționat la început, la acest 31 model de execuție nu mai este nevoie să se prindă împreună plăcile posterioare și inferioare de tubul de legătură, lucru care duce, în mod evident, la costuri de producție mai reduse. 33 îndoirea necesară a radiatorului se poate face atât înainte de prinderea, respectiv, sudarea celor două semicuve 20a, 20b ale radiatorului, cât și la racordare. 35 în scopul invenției, tablele de convecție 2 vor fi prinse numai de placa de încălzit inferioară T, sau la secțiunea posterioară 1, întinzându-se însă numai pe o mic[ parte a 37 înălțimii radiatorului, așa încât și acest corp de încălzit să formeze din nou o secțiune de radiație și o secțiune de convecție. 39

Fig. 6 prezintă un alt model de execuție a unui radiator la un rând, respectiv, la două rânduri, cu secțiune anterioară de radiație 8 și secțiune posterioară de convecție 9. La 41 aceasta, un radiator la un rând, conform convecției, sau un alt radiator plat va fi prins prin intermediul unui tub de legătură 13, de preferabil flexibil, din material plastic, metal sau alt 43 material asemănător, de o secțiune de tub 14, existentă în spatele plăcii de încălzit. Pentru creșterea procentului de convecție, cel puțin secțiunea de tub anterioară este prevăzută cu 45 mai multe corpuri de convecție 15, respectiv, lamele de formă circulară sau dreptunghiulară, a căror suprafață este aleasă în funcție de puterea încălzirii totale necesară. Deoarece astfel 47 de tuburi vor putea fi obținute, în viitor, ca mărfuri la metru, la prețuri convenabile, în acest fel se poate realiza un radiator care, pe de o parte, este convenabil ca preț, iar pe de altă 49 parte, oferă avantajele radiatorului la două rânduri, conform invenției.

RO 123624 Β1

Un astfel de radiatorîși va găsi utilitatea în special în țările sudice, cu ierni comparabil mai blânde, unde este nevoie mai ales de un procent foarte mare de radiere numai în foarte puține zile, și de un procent ridicat de convecție. Prin comutarea în serie a unei secțiuni de radiație și convecție, suntîndeplinite ambele condiții, în egală măsură. Pentru o altă creștere a procentului de convecție, și placa de încălzit din față poate fi prevăzută cu bucăți de tablă de convecție, după cum s-a sugerat prin linia ondulată.

Fig. 9 prezintă, ca exemplu de utilizare, în scopul invenției, construcția unui radiator conform invenției, într-o instalare în fața peretelui, într-o vedere secționată. O instalare în fața peretelui se realizează, deseori, la lucrările sanitare din băi, sub forma unui cadru suport 26, sub formă de soclu, în fața unui perete. Cadrul suport servește la prinderea instalațiilor, cum ar fi, de exemplu, a unei chiuvete 28 sau altceva asemănător. La terminarea lucrărilor sanitare, suportul cadru este anulat și oferă astfel o suprafață practică de depozitare 25.

Această instalare în fața peretelui poate fi utilizată la montarea unui radiator, făcând economie de spațiu. La aceasta, un radiator la un rând sau la mai multe rânduri este astfel instalat, ca secțiunea de radiere 1 să fie orientată spre cameră, în timp ce secțiunea de convecție T se găsește în casete de aer 27. Pentru ca să se poată forma o convecție a aerului, instalarea în fața peretelui va fi prevăzută pe partea inferioară, respectiv, superioară cu grătare de admisie, respectiv, evacuare 29, 30. Secțiunea de radiație 1 se termină cu suprafața posterioară. Secțiunea de convecție poate fi concepută sub forma unor bucăți de tablă de convecție sau tuburi cu corpuri de convecție, conform fig. 6. Prin aceasta, într-un mod avantajos, economicos din punct de vedere al spațiului, se creează o suprafață încălzită a peretelui, care, în baza construcției radiatorului, dintr-una sau mai multe bucăți, chiar și la temperaturi scăzute, va fi resimțită ca fiind caldă și confortabilă.

Fig. 10 prezintă un alt model de execuție a unui radiator din mai multe componente, conform invenției, la care sunt montate secțiunea de radiație 1 și una sau mai multe secțiuni de convecție. Este de preferat secțiunea de radiație 1 sub o fereastră 31, în așa fel așezată și măsurată, încât suprafața sa să poată compensa, chiar și în zilele reci, pe de o parte, suprafața radiantă rece a ferestrei 31 aflată deasupra, și, pe de altă parte, în temeiul procentului său de convecție, aerul rece care cade. Secțiunea de convecție 1' se găsește lângă, în spatele sau sub secțiunea de radiație, înseriatîn direcția de curgere, și se întinde, de preferință, de-a lungul plintei podelei. Pentru aceasta, secțiunea de convecție este concepută, de preferat, ca tub prevăzut cu corpuri de convecție, așa cum este descris în fig. 6, și, din motive estetice și de igienă a spațiului, poate fi acoperită.

La toate radiatoarele la mai multe rânduri, menționate mai sus, placa radiatorului, cea mai din față, de preferință cea care dă spre cameră, va fi cea mai caldă, în timp ce plăcile de la perete pot fi comparabil mai reci. Acest lucru duce la aceea că mai puțină căldură se pierde inutil prin pereții casei. Pentru prevenirea unei astfel de pierderi de căldură, se poate prevedea, la toate radiatoarele, conform invenției, un ecran de radiație 12, pe partea peretelui, care este realizat, de preferință, din aluminiu din mai multe straturi, și servește atât la izolarea radiației, cât și la izolarea termică a peretelui. Un astfel de ecran de radiație poate servi și la izolarea între placa cea mai din față și plăcile dispuse în spatele acesteia.

După cum s-a explicat mai sus, mediul de încălzit, care curge prin secțiunea tubului de legătură (c-c', respectiv, d-d') într-o zonă inferioară de racord (c', respectiv, d') a unei plăci 1', trebuie să fie dirijat în sus (b', respectiv, a'). în timp ce acest lucru poate fi realizat, în scopul propus, printr-un canal de curgere adecvat, conceput vertical, pentru aceasta se folosește, de preferință, un dispozitiv de distanțare, respectiv, un dispozitiv de sprijin, așa după cum este descris mai departe, cu referire la fig. 7 și 11...14.

RO 123624 Β1

Partea de sus a fig. 7 reprezintă o semicuvă, respectiv, o placă în plan parțial, din 1 față, și anume, înainte de legarea acestei semicuve de cea de-a doua semicuvă concepută corespunzător. După cum s-a descris mai sus, această semicuvă este profilată, respectiv, 3 este prevăzută cu ambutisări (21, 22a, 22b), așa încât, în interiorul unei plăci de încălzit, conform invenției, se întind mai multe canale de curgere 21, în direcție verticală, cât și în 5 partea de jos, respectiv, colțul longitudinal superior (neprezentat), un canal de curgere transversală 23, care merge vertical. Partea inferioară, respectiv, stângă a fig. 7 prezintă o 7 secțiune a radiatorului conform invenției, în vedere în plan, respectiv, în secțiune transversală, unde racordul de admisie 18 din acest exemplu de realizare este montat pe mijloc 9 și pe marginea longitudinală inferioară a radiatorului, așa cum este prevăzut, conform invenției, pentru radiatoare mai lungi. 11

Pentru devierea apei care curge prin racordul de admisie VL, 18, canalul de curgere vertical, existent la racordul de distribuție, poate fi separat de restul canalului de curgere 13 transversal, inferior 23, de exemplu, printr-un perete despărțitor. De preferință, înainte de îmbinarea celor două semicuve, se montează o instalație de sprijin special concepută, 15 respectiv, o instalație de distanțare, în una dintre semicuve. în exemplul de execuție prezentat în fig. 7, instalația de sprijin prezintă, în secțiunea inferioară, o găurire transversală 17

19a, care este concepută drept gaură de trecere, cât și o gaură deviantă 19b, care merge vertical. în poziția ei de destinație, gaura deviantă 19b care merge vertical se găsește într- 19 unul dintre canalele de curgere 21, care merg vertical, în timp ce gaura transversală 19a se găsește la înălțimea și în prelungirea racordului de alimentare 18. Prin această dispunere 21 este asigurată devierea dorită a curgerii în sus. în timp ce curgerea este deviată numai printrun canal de curgere, instalația de sprijin poate fi și în așa fel concepută încât curgerea să 23 fie dirijată în mai multe canale de curgere.

Pentru ca instalația de sprijin să ocupe poziția destinată, aceasta prezintă o formă 25 asimetrică. La exemplul de execuție prezentat în fig. 7, conturul exterior al instalației de sprijin se potrivește ambutisării, respectiv, profilării semicuvelor așa încât gaura care merge 27 vertical 19b să ajungă să stea în canalul de curgere 21. Pentru cazul că instalația de sprijin este concepută, în esență, sub formă inelară, la locul de incintă poate fi prevăzută cu o 29 netezire 19c, care se află la muchia longitudinală inferioară. Prin modelarea asimetrică, se ușurează montarea automatizată a sistemului de sprijin, de exemplu, cu ajutorul unui robot 31 sau prin vibrarea ușoară a unei semicuve.

Pentru producerea unei plăci de radiator, mai întâi două plăci din material modelabil, 33 de preferință tablă de oțel, respectiv, material plastic, sunt prevăzute cu ambutisări 22a, 22b.

O placă astfel profilată formează o semicuvă 20a, 20b. Fiecare semicuvă este prevăzută cu 35 una sau mai multe găuri, pentru preluarea secțiunilor de ventil și a secțiunilor de racordare VL, RL, respectiv, a secțiunilor de prindere c-c'. în aceste locuri se montează, de preferință, 37 instalațiile de sprijin între cele două semicuve, pentru a prelua forțele foarte mari, care intervin la prinderea, respectiv, sudarea celor două semicuve, respectiv, la prinderea 39 secțiunilor de racordare, pentru ca acestea să nu ducă la o deformare nedorită a semicuvelor. Acolo unde trebuie deviată suplimentar curgerea, se va utiliza instalația de 41 sprijin, conform invenției, cu evacuare dirijată.

în fig. 14 este reprezentat un radiator plat la trei rânduri, cu racordul de tur VL și 43 racordul de retur RL. Acest radiator plat acoperă un prim sector de curgere cu un mediu de încălzire și placa de radiator 1 și alte două plăci de radiator 1', 1, de preferință, de încălzit 45 prin curgere și dispuse în spate. Plăcile radiatorului 1, T, 1 sunt legate împreună, una de alta, hidraulic prin racordurile de conectare 1a-1d. Plăcile radiatorului 1,1', 1, alcătuite din 47

RO 123624 Β1 cuve din tablă de oțel de legătură, între ele sunt prevăzute, pentru a atașa racordurile și legătura de la 1a-1d, cu deschiderile 19a pe suportul de susținere înzestrat. Suporturile de formare 19.1-19.3 sunt dispuse în deschiderile 19a ale suportului de susținere cu care curentul mediului de încălzire gazos și lichid este de o manieră controlabilă punctual între plăcile radiatorului.

în fig. 12 este prezentată partea componentă 19.1 care închide complet deschiderile 19a concepute în piesa de sprijin 19, și astfel este împiedicat curentul mediilor gazoase și lichide între plăcile radiatorului.

Se arată în fig. 13 o parte componentă 19.2, care prezintă o deschidere 19.2a, care corespund, în măsura posibilului, la deschiderile 19a prevăzute în piesa de sprijin 19, care permit conducerea dirijată a mediilor gazoase și lichide în plăcile radiatorului.

în fig. 11 este arătată o parte componentă 19.3, care prezintă o deschidere 19.3a, ce permite schimbul mediului gazos între plăcile radiatorului plat, care permite scăderea presiunii mediului lichid între plăcile radiatorului totuși împiedicat. Este în particular avantajos că părțile componente sunt formate și/sau determinate într-o deschidere 19a a pieselor de sprijin 19 aduse determinat.

Părțile componente se compun de preferință din metal, din material plastic sau din ceramică, și corespund, în dimensiunile lor exterioare, la linii ale deschiderilor 19a din părțile de susținere 19 și permit astfel o relație strânsă locului de joncțiune (legătură).

Mediul de încălzire este condus prin racordul dintre placa 1 din spate și placa mijlocie T în placa din față. De această manieră placa din față 1 este întâi reîncălzită. Aceasta va ajunge prin partea componentă conform invenției descrise mai sus. Returul RL este legat de la placa din față 1 în partea de jos (la bază) la placa de mijloc T și la placa din spate 1.

Principiul descris mai sus, conform căruia unei prime secțiuni cu procent mai mare de radiație, în special la puteri reduse de căldură, îi revine mai multă căldură decât celorlalte secțiuni ale radiatorului, nu poate fi aplicat, totuși, numai pentru radiatoarele prin care curge un agent de curgere, ci și pentru radiatoarele electrice, conform fig. 8. Conform radiatoarelor la un rând sau la mai multe rânduri descrise, secțiunea de radiație 8 poate fi așezată deasupra secțiunii de convecție 9, sau dispusă în fața unei astfel de secțiuni. Pentru aceasta, secțiunile respective sunt prevăzute, fiecare, conform invenției, cu un număr de elemente electrice de încălzit (Ri...R_n, . ..r., ...r_m), care sunt îmbinate fie în capsule de metal, direct în radiator, sau în canalele corespunzătoare, de curgere, cum s-a descris mai sus. Un astfel de radiator electric poate fi prevăzut cu un circuit închis, de curgere, cu apă, parafină sau alt agent asemănător, la care convecția de curgere este acționată fie prin elemente de încălzit, fie printr-un agent de acționare suplimentar. Elementele de încălzit ale secțiunii respective vor fi cuplate, în mod obișnuit, paralel.

La un radiator electric, conform invenției, conform fig. 8, rezistența paralelă a primei secțiuni 8 este mai mică decât rezistența celei de-a doua secțiuni sau a celorlalte secțiuni 9, așa că primei secțiuni îi va fi trimisă mai multă căldură. în scopul invenției, fiecare dintre elementele deîncălzit ale secțiunii, fiecareîn parte sau în cascadă, poate fi comandat printr-un sistem de reglare, așa încât puterea căldurii totale și, în special, procentul de căldură care este transportat prin radiație și convecție poate fi adaptat individual și în funcție de fiecare dintre condițiile spațiului. în special la un radiator la două rânduri este avantajos, când se pot închide elementele deîncălzit ale plăcii de radiator dinspre perete, atunci când se doresc puteri de căldură mai mici, așa încât înspre cameră rămâne un radiator cu procent mare de radiație. La acesta este prevăzut, suplimentar, un releu 16 între cele două secțiuni 8,9 ale radiatorului.

RO 123624 Β1

La un alt exemplu de realizare preferat, prima, respectiv, a doua secțiune a radiato- 1 rului frontal 8 este prevăzută, fie numai cu, sau suplimentar cu o rezistență autoreglabilă, respectiv, autolimitativă, la fel cum este folosită și la așa-numitele încălziri autolimitatoare, 3 prin tuburi. O rezistență autolimitativă constă mai ales din ferite care sunt încorporate într-un material purtător, cum ar fi, de exemplu, într-un elastomer. Prin aceasta rezultă o rezistență 5 dependentă de temperatură, prin care crește odată cu temperatura crescândă a rezistenței, la care se poate obține o dependentă a rezistenței aproape la fel cu funcționarea unui salt 7 prin care rezistența electrică este autolimitatoare, de exemplu, la temperatură scăzută.

Dacă numai prima secțiune, respectiv, secțiunea frontală 8 a unui radiator electric, 9 conform invenției, este prevăzută cu un element de încălzit autolimitator, atunci se poate obține, fără reglare costisitoare, ca rezistența primei secțiuni, respectiv, a secțiunii din față 11 8 să fie mai mică la temperaturi scăzute decât rezistența celorlalte secțiuni. Prin aceasta, în zona de sarcină parțială, când și suprafața radiatorului este comparabil rece, secțiunea de 13 radiație a radiatorului va fi mai puternic încălzită, așa încât confortabilitatea spațiului este îmbunătățită. La temperaturi medii ale radiatoarelor, rezistența ambelor secțiuni ale 15 radiatorului este egală, în timp ce la puteri mari de căldură aceasta înseamnă temperaturi ridicate ale plăcilor radiatorului, temperatura suprafeței primei secțiuni, în baza elementului 17 de rezistență autolimitator, rămâne la o temperatura preindicată, așa că nu există pericolul de a te frige la prima secțiune a radiatorului, respectiv, la cea din față. 19

Prin fragmentarea, descrisă mai sus, a radiatorului conform invenției, într-o secțiune de radiație alimentată prima, și o secțiune de convecție aranjată în spate, se obține un mod 21 de control avantajos, neliniar: la un necesar de căldură scăzut, căldura este eliberată prin radiația căldurii, în timp ce la un necesar de căldură mare, o mare parte a căldurii este trans- 23 portată prin convecție.

Direct în spațiile bine termoizolate și în zona de sarcină parțială, puterea căldurii se 25 poate schimba dramatic, de exemplu, când la o putere a căldurii de numai 400 W, se închide sau se deschide brusc fluxul unei plafoniere cu halogen cu 300 W. Pentru alte îmbunătățiri 27 ale modului de control, se acționează, din acest motiv, un radiator conform invenției, cu un ventil cu termostat, cu caracteristica de control neliniar, de exemplu, progresiv sau degresiv. 29 Pentru aceasta, ventilul de control este astfel prezentat, că respectiva străbatere a secțiunii de convecție poate fi legată, respectiv, reglată, complet sau parțial, și independent, de 31 reglarea secțiunii de radiere.

în timp ce invenția, până acum, a fost descrisă în legătură cu un radiator prin care 33 curge un agent de curgere cald, se poate aplica principiul unei aplicări diferite a zonelor separate, ca spațiu, ale unui radiator, și asupra radiatoarelor de răcire, cum arfi, de exemplu, 35 radiatoarele de răcire, de plafon, prin care curge un agent rece de radiere. La un radiator de răcire la două rânduri, prima secțiune ar fi îndreptată spre cameră, în timp ce secțiunea 37 anterioară ar fi aplicată spre perete, sau ar fi în legătură cu un alt transformator de căldură, în special la un radiator de răcire la un rând, poate avea rost ca secțiunea care este 39 alimentată prima să se găsească în mijlocul sau la marginea radiatorului de răcire, în timp ce celelalte secțiuni sunt dispuse complementar la aceasta. 41

La unele aplicații foarte speciale, în special la grădinițe sau în sistemele în legătură cu căldura la distanță, în țările fostului Bloc de Est pot fi instalate radiatoare cu mai multe 43 rânduri, conform invenției, chiar și în montaj invers, așa încât placa radiatorului îndreptată spre cameră, care trebuie să încălzească, este mai rece decât placa dispusă în spate. Prin 45 aceasta nu mai există pericolul de a te frige la placa de încălzit existentă în față, lucru care, în unele țări, este prevăzut în mod legal pentru grădinițe. în cazul în care se modifică ulterior 47 condițiile constructive, cum ar fi, de exemplu, izolația termică sau scopul utilizării, atunci

RO 123624 Β1 radiatoarele cu mai multe rânduri ar putea să fie rotite în mod simplu, astfel încât placa de încălzit mai caldă ar putea fi îndreptată spre cameră, lucru prin care rezultă avantajele menționate la început. Prin aceasta este posibilă o adaptare fără schimbarea sau o nouă cumpărare de radiator.

Fig. 15...31 prezintă aplicațiile preferate ale invenției pentru cel care se cheamă perete de încălzire, care se compune din canalizări de încălzire plate, verticale sau orizontale, care sunt asamblate împreună pe o canalizare colectivă sau canale orizontale sau verticale într-o legătură.

Fig. 15 arată un radiator vertical la două rânduri, conform invenției, caracterizat prin aceea că se găsesc cu racordarea echidistantă mai sus citată, la care se găsește racordul de admisie VL, turul, într-o zonă de colț superioară a plăcii de încălzit anterioară 1 și racordul de retur RL, returul, într-o zonă de colț inferioară a plăcii de încălzit posterioare 1'. Apa caldă care pătrunde prin racordul de admisie (tur) este repartizată corespunzător prin placa de încălzit frontală, înainte de a fi condusă printr-o secțiune de legătură, de preferință un tub din metal sau material plastic, în placa de încălzit posterioară T. Dirijarea apei în zona superioară este evidențiată în zona superioară, așa cum rezultă în fig. 16, și în zona inferioară, așa cum rezultă din fig. 17. Canalele de legătură sunt astfel concepute, ca mediul de încălzit să poată ajunge numai în zona dreaptă superioară, în placa de încălzit posterioară. Pentru aceasta sunt folosite mijloace adiționale conform variantelor invenției descrise mai sus, și care sunt aplicabile pentru specialist, la modul simplu, și la plăcile de încălzit pe perete.

Fig. 18 arată un radiator de perete vertical, caracterizat prin aceea că plăcile de încălzit sunt prinse cu ajutorul racordurilor sub formă de T, în zona de colț, superioară și inferioară. Reglarea curgerii mediului de încălzit are loc, așa cum rezultă clar din fig. 19 și 20, prin racordurile în formă de T, unde acestea sunt astfel închise sau concepute ca placa de încălzit din față să fie străbătută întotdeauna în serie de mediul de încălzit, înaintea plăcii de încălzit posterioare.

Fig. 21...31 arată diverse versiuni de radiatoare de perete orizontale, aceasta înseamnă că respectivele conducte de încălzit sunt dispuse orizontal și prinse una de cealaltă în construcție compactă, lateral, prin canale de colectare.

Reglarea curgerii mediului de încălzit are loc, în fig. 22 și 23, și așa cum rezultă clar, pe ghidajele plate, în zonele laterale, care sunt în așa fel concepute, încât placa de încălzit anterioară să fie străbătută în serie înaintea plăcii de încălzit posterioare.

Fig. 24...31 arată alte variante de radiatoare de încălzire orizontale, la care reglajul de curent al mediului de încălzire similar se efectuează ca în prezentările descrise mai sus pentru pereții de încălzire verticali, adică este antrenat prin canalele conectate sau prin piesele în formă de T. Pentru evitarea repetării se renunță la o altă descriere și se face referire la descrierea explicită a prezentărilor de mai sus.

Claims (59)

1. Revendicări 1

   1. Radiator la un rând, de preferință la două sau mai multe rânduri, în special radiator 3 plat, cu racord de admisie (VL) tur, racord de retur (RL), o primă secțiune (1) străbătută de mediul de încălzit, și preferabil îndreptată spre spațiul care trebuie încălzit, și cel puțin o altă 5 secțiune (T) străbătută de mediul de încălzit, și de preferință dispusă în spate, caracterizat prin aceea că prima secțiune (1) este străbătută, în esență, uniform, înaintea celorlalte 7 secțiuni (1'), unde numai în zona de colț inferioară a primei secțiuni (1) este prevăzut cel puțin un racord la cel puțin o altă secțiune (1'). 9
2. 2. Radiator conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că prima secțiune (1) este prezentată în așa fel încât la cel puțin o încălzire slabă mai multă putere îi este adusă 11 decât la celelalte secțiuni ale radiatorului.
3. 3. Radiator conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că secțiunile 13 concepute sub formă de plăci și, de preferință, din plăci profilate sau conducte plate, care sunt legate între ele prin canale de colectare, sunt formate, în special, din tablă de oțel.15
4. 4. Radiator conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că plăcile sunt astfel profilate, încât secțiunile (1, T) includ un anumit număr de canale de curgere.17
5. 5. Radiator conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că lungimea totală a canalelor de curgere, în prima secțiune (1), este mai mare decât la celelalte secțiuni.19
6. 6. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...5, caracterizat prin aceea că rezistența la curgere a canalelor de curgere ale primei secțiuni (1) este mai mică decât la 21 celelalte secțiuni.
7. 7. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...6, caracterizat prin aceea că 23 secțiunile sunt legate între ele printr-unul sau mai multe racorduri din tuburi de legătură flexibile, de preferință din metal sau material plastic. 25
8. 8. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...7, caracterizat prin aceea că racordul de admisie (VL) - turul și racordul de retur (RL) - returul sunt dispuse, fiecare, pe 27 o muchie longitudinală, verticală, a radiatorului.
9. 9. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...7, caracterizat prin aceea că 29 racordul de admisie (VL) - turul și racordul de retur (RL), returul, sunt dispuse pe mijloc, pe adâncimea orizontală a radiatorului.31
10. 10. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...9, caracterizat prin aceea că prima secțiune (1) este dispusă deasupra, respectiv, dedesubtul celei de-a doua secțiuni (T),33 unde ambele secțiuni sunt concepute într-un radiator, respectiv, într-o placă de încălzit.
11. 11. Radiator conform uneia dintre revendicările 1 ...10, caracterizat prin aceea că 35 suprafețele secțiunilor (1, T) sunt prevăzute cu profiluri de convecție (2) care, de preferință, prezintă un profil dreptunghiular sau ondulat.37
12. 12. Radiator conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că prima secțiune (1) nu prezintă niciun profil de convecție.39
13. 13. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...12, caracterizat printr-un volet de acoperire (7) reglabil, pentru modificarea secțiunii transversale de curgere a profilurilor de 41 convecție (2).
14. 14. Radiator conform revendicării 13, caracterizat prin aceea că voletul de acoperire43 (7) se poate regla în funcție de temperatură, astfel încât la temperatură scăzută, de admisie, în prima secțiune (1), voletul de acoperire (7) acoperă profilul de convecție (2).45
15. 15. Radiator conform revendicării 13 sau 14, caracterizat printr-un termosenzor (6) care este dispus la prima secțiune (1).47

    RO 123624 Β1
16. 16. Radiator conform revendicărilor 13...15, caracterizat printr-un volum de expansiune (3) dependent de temperatură, pentru reglarea voleiului de acoperire (7).
17. 17. Radiator conform revendicărilor 13...15, caracterizat prin metale cu memorie sau bimetale, pentru reglarea voleiului de acoperire (7).
18. 18. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...17, caracterizat printr-un strat izolator, de preferință din aluminiu, cu unul sau mai multe straturi între prima secțiune și cel puțin secțiunea care este dispusă în spatele acesteia, de preferință la prima secțiune.
19. 19. Radiatoare conform uneia dintre revendicările 1...18, caracterizate prin aceea că acestea sunt prevăzute, pe partea peretelui, cu un ecran de radiație, de preferință din aluminiu multistratificat.
20. 20. Radiator la un rând, în special radiator plat, sau perete de încălzire, cu racord de admisie (VL) - turul, racord de retur (RL) - returul, conceput sub formă de plăci și străbătut de un mediu de curent prin radiator, caracterizat prin aceea că este constituit din cel puțin două secțiuni prezentate diferit (8, 9), caz în care prima secțiune (8) este dispusă în direcția curgerii în fața altor secțiuni, și cel puțin prin aceea că poate fi condusă mai multă căldură decât în alte secțiuni în timpul unei slabe încălziri.
21. 21. Radiator conform revendicării 20, caracterizat prin aceea că cel puțin la o suprafață a radiatorului sunt montate profiluri de convecție (2) care, în vedere în plan, prezintă, de preferință, un profil dreptunghiular sau ondulat.
22. 22. Radiator conform revendicării 21, caracterizat prin aceea că suprafața totală a profilurilor de convecție ale primei secțiuni (8) este mai mică decât cea a celorlalte secțiuni.
23. 23. Radiator conform revendicării 21, caracterizat prin aceea că prima secțiune (8) nu prezintă niciun profil de convecție.
24. 24. Radiator conform uneia dintre revendicările 19...22, caracterizat prin aceea că este conceput din materiale în formă de placă, de preferință din tablă de oțel, având în construcția sa mai multe canale de curgere sau canalizări laminare care sunt legate prin canale colectoare.
25. 25. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...24, caracterizat prin aceea că rezistența la curgere a canalelor de curgere ale primei secțiuni (8) este mai mică decât aceea ale celorlalte secțiuni.
26. 26. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...25, caracterizat prin aceea că radiatorul este astfel profilat, încât cel puțin prima secțiune (8) cuprinde un număr de canale de curgere care se întind în direcție orizontală și sub formă de meandru, în sus și în jos.
27. 27. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...25, caracterizat prin aceea că cel puțin a doua secțiune (9) este astfel profilată, încât cuprinde un număr de canale de curgere care se întind de la ea, în direcție verticală.
28. 28. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...27, caracterizat prin aceea că prima secțiune (8) este separată de celelalte secțiuni prin cel puțin o punte de separare (10).
29. 29. Radiator conform revendicării 28, caracterizat prin aceea că puntea de separare (10) este străpunsă numai de un canal de legătură (11).
30. 30. Radiator conform revendicării 29, caracterizat prin aceea că respectivul canal de legătură (11) este dispus pe muchia longitudinală verticală a radiatorului.
31. 31. Radiator conform revendicării 28, caracterizat prin aceea că puntea de separare (10) este străpunsă de mai multe canale de legătură (11).
32. 32. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...31, caracterizat prin aceea că racordul de admisie (VL) - turul este dispus pe o muchie longitudinală, verticală, a radiatorului.

    RO 123624 Β1
33. 33. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...31, caracterizat prin aceea că 1 racordul de admisie (VL) - turul este dispus pe mijloc, pe orizontala radiatorului.
34. 34. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...33, caracterizat prin aceea că 3 radiatorul este îndoit spre înapoi la cel puțin o muchie longitudinală, pentru a forma, astfel, o suprafață posterioară, de preferință, un perete la suprafața radiatorului întors care se 5 întinde în principal paralel la suprafața radiatorului din față, caz în care admisia este dispusă către suprafața anterioară, preferabil în aria radiatorului îndoit care ar fi de încălzit. 7
35. 35. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...33, caracterizat prin aceea că returul (RL) este conceput sub formă de tub și se întinde prin spatele radiatorului, pe o parte 9 esențială a lungimii acestuia.
36. 36. Radiator conform revendicării 35, caracterizat prin aceea că returul (RL) sub 11 formă de conductă este prevăzut cu un număr de corpuri de convecție (15) de formă circulară sau dreptunghiulară.13
37. 37. Radiator conform uneia dintre revendicările 20...33, cu două secțiuni, caracterizat prin aceea că prima secțiune (8) este dispusă pe mijloc, între celelalte secțiuni (9).15
38. 38. Radiator conform uneia dintre revendicările 20.. .37, care este prevăzut, pe partea peretelui, cu un ecran de radiație (12), de preferință din aluminiu multistratificat.17
39. 39. Radiator conform revendicării 20, la unul sau mai multe rânduri, de preferință radiator plat sau de perete, cu cel puțin două secțiuni (8, 9) dispuse diferit, fiecare secțiune 19 fiind prevăzută cu un număr de elemente de încălzire (Ri...R_n...r-i....r_m), și cu o instalație de reglare, caracterizat prin aceea că instalația de reglare este astfel așezată încât rezistența 21 electrică a secțiunilor este reglabilă independent una de cealaltă, și transportă, în prima secțiune, cel puțin la putere redusă de încălzit, mai multă căldură decât la celelalte secțiuni. 23
40. 40. Radiator conform revendicării 39, la un rând și cu un total de două secțiuni, caracterizat prin aceea că prima secțiune (8) este dispusă deasupra celei de-a doua 25 secțiuni (9).
41. 41. Radiator conform revendicării 39, la mai multe rânduri, caracterizat prin aceea 27 că prima secțiune (8), de preferință, este îndreptată către spațiul de încălzit și este dispusă în fața celorlalte secțiuni (9). 29
42. 42. Radiator conform uneia dintre revendicările 39...41, caracterizat prin aceea că rezistența totală electrică a primei secțiuni este mai mică decât rezistența totală a celorlalte 31 secțiuni.
43. 43. Radiator conform uneia dintre revendicările 39...42, caracterizat prin aceea că 33 prima secțiune (8) este prevăzută cu o rezistență cu autoreglare, respectiv, autolimitativă, de preferință cu ferite încorporate în elastomeri. 35
44. 44. Radiator conform uneia dintre revendicările 39...43, caracterizat prin aceea că este confecționat din plăci profilate, de preferință din tablă de oțel, prin formarea de mai 37 multe canale de curgere (21, 23), sau din conducte plate, care sunt legate unele de altele prin canale de colectare. 39
45. 45. Radiator conform revendicării 44, care formează cel puțin o cavitate străbătută de un agent de curgere, de preferință apă sau parafină. 41
46. 46. Radiator conform revendicării 45, caracterizat prin aceea că elementele de încălzit sunt îmbinate direct în cavitățile de curgere (21). 43
47. 47. Radiator conform uneia dintre revendicările 39...46, caracterizat prin aceea că elementele de încălzit sunt îmbinate în carcase de metal, și acestea - în cavitățile de curgere 45 (21).

    RO 123624 Β1
48. 48. Radiator conform uneia dintre revendicările 1...47, caracterizat prin aceea că cel puțin un sistem de distanțare (19) este dispus între semicuvele, respectiv, plăcile (20a, 20b) unei secțiuni de încălzit (1, 1').
49. 49. Radiator conform revendicării 48, caracterizat prin aceea că cel puțin unul dintre sistemele de distanțare (19) prezintă cel puțin un canal de curgere (19b) care acționează conducerea unui mediu de încălzit, într-un anume fel.
50. 50. Radiator conform revendicării 48 sau 49, caracterizat prin aceea că sistemul de distanțare (19) conține mijloace (19b, 19c) pentru a ajunge, într-o direcție prestabilită, la reglarea sistemului de distanțare între semicuvele, respectiv, plăcile secțiunii de încălzit, care conțin o conductă (VL).
51. 51. Radiator conform revendicării 50, caracterizat prin aceea că mijloacele de reglare cuprind cel puțin un canal de curgere (19b).
52. 52. Radiator conform revendicării 50 sau 51, caracterizat prin aceea că mijloacele de reglare (19b) prezintă un contur exterior care se potrivește cel mai bine unui contur (21, 22a, 22b) între semicuve, respectiv, plăci, pentru a susține, respectiv, a acționa orientarea.
53. 53. Radiator conform revendicărilor 48...52, caracterizat prin aceea că la sistemul de distanțare (19) în formele (19.1-19.3) dispuse, curentul mediilor gazoase și lichide dintre plăcile radiatorului (1, T, 1), este controlabil punctual.
54. 54. Radiator conform revendicării 53, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.1) închide complet deschiderea (19a) prevăzută în sistemul de distanțare (19), și împiedică astfel curentul mediilor gazoase și lichide între plăcile radiatorului (1,1', 1).
55. 55. Radiator conform revendicării 53, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.2) prezintă o deschidere (19.2a), acea deschidere (19a), prevăzută în sistemului de distanțare (19), corespunde pe cât este posibil și la o conductă de ghidare a mediilor gazoase și lichide într-una dintre plăcile radiatorului (1, 1', 1) permise.
56. 56. Radiator conform revendicării 53, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.3) este prevăzută cu o deschidere (19.3a) care permite schimbul mediilor gazoase și lichide între plăcile radiatorului (1, 1', 1), și scade presiunea mediului lichid dintre plăcile radiatorului (1, Γ, 1).
57. 57. Radiator conform revendicărilor 53...56, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.1-19.3) în deschiderea (19a) sistemului de distanțare (19) este prevăzută a fi legată fest.
58. 58. Radiator conform revendicărilor 53...57, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.1-19.3) se compune din metal, din material plastic sau din ceramică.
59. 59. Radiator conform revendicărilor 53...58, caracterizat prin aceea că partea componentă (19.1-19.3), în dimensiunile sale exterioare ale conturului deschiderii (19a), corespund sistemului de distanțare (19) și permit o legătură strânsă la locurile de joncțiune.