RO121655B1 - Procedeu şi instalaţie pentru creşterea energiei de combustie produsă de un gaz natural combustibil - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu ?i la o instalaţie pentru cre?terea energiei de combustie aunui gaz natural combustibil, la arderea acestuia, pentru consum casnic sau industrial. Procedeul conform invenţiei cuprinde etapele de alimentare agazului natural, la o temperatură de 18...30°C,printr-o cameră de tratare, în dreptul căreia sunt plasate, după o spirală, ni?te unităţi electromagnetice, astfel încât se creează un câmp magnetic rotitor, care acţionează asupra gazului, cu o singură polaritate, în condiţiile în care asupra gazului acţionează simultan ?i un câmp termic rotitor, creat de miezurile unităţilor electromagnetice, menţinute la o temperatură situată în intervalul 31... 65°C, iar în final, gazul astfel tratat este dirijat către un arzător. Instalaţia conform invenţiei, în cadrul căreia este aplicat procedeul, are în componenţă un reactor (A) prevăzut cu ni?te unităţi(1) electromagnetice ?i un circuit de căldură (B), acesta din urmă fiind alcătuit dintr-un rezervor(R) pentru uleiul folosit ca agent termic, o pompă (P) pentru vehicularea uleiului, un radiator (E) de răcire a uleiului ?i un circuit pentru transportul uleiului de la rezervor (R) la unităţile (1) electromagnetice, precum ?i un tablou (C) electric de alimentare cu curent electric pentrureactor (A) ?i ni?te conducte (D) de transport al gazului natural.

Description

Invenția se referă la un procedeu și o instalație pentru creșterea energiei de combustie a unui gaz natural combustibil, la arderea acestuia pentru consum casnic sau industrial.

Sunt cunoscute un procedeu și un dispozitiv pentru creșterea eficienței gazului natural combustibil, conform brevetului de invenție US 4238183.

Procedeul cuprinde alimentarea cu gaz natural a unei camere de intrare pe la baza unei prime incinte; trecerea gazului natural prin intermediul mai multor orificii grupate în niște zone distanțate între ele, practicate într-un disc de distribuție din camera de intrare într-o cameră magnetică, având mai multe seturi de magneți dispuși vertical, plasate în dreptul zonelor cu orificii, care creează fiecare un flux magnetic care acționează asupra gazului natural, pentru a trata magnetic gazul natural care trece prin interiorul seturilor de magneți, după care gazul natural este evacuat din camera magnetică pe la partea superioară a sa și este alimentată cu acest gaz o cameră de intrare de la baza celei de-a doua incinte, situate în continuarea primei incinte în care are loc trecerea gazului natural prin mai multe orificii grupate în niște zone distanțate între ele, aflate pe un disc de distribuție în cea de-a doua incintă, într-o altă cameră magnetică din cea de-a doua incintă, având mai multe seturi de magneți dispuși vertical, plasate în dreptul zonelor cu orificii, care creează fiecare un flux magnetic care acționează asupra gazului natural care trece ascendent prin seturile de magneți și care a fost tratat în câmp magnetic în prima cameră magnetică, iar în final, are loc alimentarea cu gazul natural, astfel tratat, a unui arzător, unde acesta este ars.

Dispozitivul pentru creșterea eficienței combustibilului constituit din gaz natural cuprinde o sursă de gaz natural; o primă incintă având o primă cameră de intrare dispusă în porțiunea inferioară a primei incinte menționate, sursa de gaz natural respectivă comunicând cu prima cameră de intrare, în vederea furnizării către aceasta a gazului natural, o primă cameră magnetică din prima incintă fiind dispusă în continuarea primei camere de intrare, această cameră magnetică având mai multe seturi de magneți dispuși vertical, în scopul aplicării unui flux magnetic, gazul natural curgând ascendent prin interiorul magneților, iar prima cameră de intrare și prima cameră magnetică fiind separate, una de cealaltă, prin intermediul unui disc de distribuție prevăzut cu mai multe orificii dispuse în mai multe zone distanțate între ele, în vederea alimentării cu gaz natural a primei camere magnetice, o a doua incintă fiind dispusă în continuarea primei incinte, având o a doua cameră de intrare care comunică cu prima cameră în care sunt plasate seturile de magneți ai primei incinte, astfel încât gazul natural tratat să fie furnizat în a doua incintă, o a doua cameră magnetică din a doua incintă fiind dispusă în continuarea celei de a doua camere de intrare, în această cameră magnetică fiind plasate mai multe seturi de magneți, dispuse vertical, pentru generarea unui flux magnetic care este aplicat gazului natural tratat, care trece ascendent prin aceasta, iar a doua cameră de intrare și a doua cameră magnetică fiind separate una de cealaltă prin intermediul unui disc de distribuție, având mai multe orificii grupate în mai multe zone distanțate între ele, extinse pe toată suprafața discului, în vederea alimentării cu gazul natural tratat a celei de a doua camere magnetice, gazul curgând prin intermediul seturilor de magneți, gazul tratat fiind evacuat din a doua cameră magnetică și condus într-un arzător dispus în continuarea celei de-a doua camere magnetice, pentru arderea gazului natural tratat.

Dezavantajele procedeului și dispozitivului constau în faptul că este generat un câmp magnetic de către fiecare set de magneți inelari, care produce o rezultantă axială a câmpului magnetic, care determină o acțiune scăzută asupra creșterii energiei moleculei de gaz natural, în condițiile în care temperatura gazului natural care circulă prin seturile de magneți nu este corelată cu fluctuațiile de zero ale vidului ce determină creșterea energiei de combustie.

RO 121655 Β1

Deoarece creșterea energetică a gazului este relativ mică, se impune montarea mai multor 1 module de tratare în serie a gazului, pentru a asigura în aceste condiții corelarea dintre masa de gaz și fluxul magnetic cu care este tratat gazul natural. 3

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în asigurarea unor condiții optime pentru creșterea energiei de combustie a gazului natural combustibil, în condițiile unei core- 5 lări optime între factorii de natură fizico-chimică care realizează această creștere a energiei, respectiv între acțiunea câmpului magnetic și cea a câmpului termic asupra moleculei de gaz 7 natural, aflată în mișcare.

Procedeul conform invenției înlătură dezavantajele arătate mai înainte, prin aceea 9 că acesta cuprinde etapele de alimentare a gazului natural, de preferință, gazul natural poate fi gaz metan, printr-o cameră de tratare delimitată de un perete de formă cilindrică, realizat 11 dintr-un material diamagnetic, în dreptul căruia sunt plasate după o spirală niște unități electromagnetice, dintre care unitățile electromagnetice de capăt sunt dispuse diametral 13 opus în raport cu axa longitudinală, verticală, a camerei, astfel încât se creează un câmp magnetic rotitor, care acționează asupra gazului cu o singură polaritate, în condițiile în care 15 asupra gazului acționează simultan un câmp termic rotitor, creat de miezurile unităților electromagnetice menținute la o temperatură situată în intervalul 31 ...65°C, asigurându-se 17 astfel un transfer energetic de la fluctuațiile de zero ale vidului către masa de gaz natural care circulă în flux ascendent prin camera amintită, gazul înainte de intrarea în cameră fiind 19 preîncălzit și având o temperatură de 18... 30°C, iar în final, gazul astfel tratat este dirijat către un arzător. 21 în cadrul acestui procedeu, unitățile electromagnetice pot fi alimentate cu curent electric având aceeași intensitate dacă sunt legate în paralel sau având intensități diferite 23 dacă sunt legate în serie, cu valori descrescătoare în sensul de curgere a gazului natural prin camera de tratare, situație în care valoarea câmpului magnetic este situată în intervalul 25 0,1...0,8 T, fiecare unitate electromagnetică fiind menținută la o aceeași temperatură cuprinsă între 31 și 65°C. 27

Caracteristic procedeului conform invenției, este și faptul că fluxul magnetic este asigurat de miezul fiecărei unități electromagnetice și are o valoare cuprinsă în intervalul 29 0,03.. .0,228 W, indiferent de legăturile în serie sau în paralel ale unităților electromagnetice.

Instalația pentru creșterea energiei de combustie produsă de gazul natural combusti- 31 bil conform invenției, în cadrul căreia este aplicat procedeul, are în componență un reactor, prevăzut cu niște unități electromagnetice și cu un circuit de căldură, acesta din urmă fiind 33 alcătuit dintr-un rezervor pentru uleiul folosit ca agent termic, care încălzește gazul natural în care sunt plasate niște rezistențe electrice pentru încălzirea uleiului, o pompă pentru 35 vehicularea uleiului, un radiator de răcire a uleiului și un circuit pentru transportul uleiului de la rezervor la unitățile electromagnetice ale reactorului, precum și un tablou electric de 37 alimentare cu curent electric pentru reactor și niște conducte de transport al gazului natural.

O altă caracteristică a instalației conform invenției constă în aceea că unitățile 39 electromagnetice, care sunt dispuse în jurul unei țevi realizate dintr-un material diamagnetic, au niște miezuri metalice aflate în contact cu țeava prin care circulă gazul natural preîncălzit 41 și sunt ordonate în etaje de câte trei unități, fiecare etaj fiind rotit față de etajul anterior cu un unghi cuprins în intervalul 70...73°, astfel încât între primul și ultimul etaj să se realizeze o 43 rotație completă de 360°, unitățile electromagnetice fiind poziționate prin introducerea lor în niște orificii ale unui suport izolator termic. 45

O altă caracteristică a instalației conform invenției constă în aceea că fiecare unitate electromagnetică cuprinde un miez metalic, plasat într-o bobină electrică, un rezervor 47 schimbător de căldură, cu rol de menținere a unității electromagnetice la o temperatură constantă și niște capete de conectare electrică. 49

RO 121655 Β1

O altă caracteristică a instalației conform invenției constă în aceea că, în interiorul rezervorului schimbător de căldură, uleiul folosit ca agent termic este introdus printr-o țeavă de alimentare și este preluat din acesta printr-o țeavă de evacuare, țevile având diametrele egale, dar lungimea țevii de alimentare fiind mai mare decât lungimea celeilalte țevi, raportul dintre aceste lungimi fiind de 2...2,5, iar prin țeava de alimentare a unei unități și prin țeava de evacuare a unității următoare realizându-se înserierea tuturor rezervoarelor schimbătoare de căldură.

O altă caracteristică a instalației conform invenției constă în aceea că raportul dintre diametrul țevii care străbate reactorul și conducta cuplată cu aceasta pentru alimentarea cu gaz natural are o valoare cuprinsă între 3 și 6.

Procedeul și instalația conform invenției prezintă următoarele avantaje:

- realizează creșterea energiei de combustie a gazului natural, astfel încât căldura cedată la arderea gazului natural este cu minimum 12% mai mare, fără aport suplimentar de materie primă combustibilă;

- micșorează cantitatea de NOx și de monoxid de carbon în gazele arse;

- instalația are fiabilitate mare, întrucât folosește electromagneți;

- instalația este adaptabilă oricărui tip de consumator de gaz natural combustibil;

- raportul dintre energia electrică consumată pentru funcționarea reactorului și energia suplimentară extrasă din fluctuațiile de zero ale vidului este de maximum 1/24;

- instalația are o construcție compactă.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a procedeului și instalației conform invenției, în legătură cu fig. 1...12, care reprezintă:

- fig. 1, schema instalației de creștere a energiei de combustie produsă de gazul natural;

- fig. 2, vedere în spațiu a unităților electromagnetice;

- fig. 3, vedere în spațiu a suportului unităților electromagnetice;

- fig. 4, secțiuni longitudinale și secțiune transversală după planurile A-A, B-B, C-C, D-D, E-E, F-F prin reactor;

- fig. 5, secțiune după planul G-G prin reactor, având unitățile electromagnetice nemontate;

- fig. 6, secțiune longitudinală a unității electromagnetice, cu ruptură în dreptul cârligului de manevră;

- fig. 7, secțiune transversală după planul H-H prin unitatea electromagnetică;

- fig. 8, secțiune longitudinală prin bobina unității electromagnetice;

- fig. 9, detaliu „A constructiv;

- fig. 10, secțiune longitudinală prin țeava diamagnetică;

- fig. 11, schema de alimentare electrică a bobinelor unităților electromagnetice;

- fig. 12, schema tabloului electric.

Instalația pentru creșterea energiei de combustie produsă de gazul natural cuprinde un reactor A și un circuit B de căldură. Acesta din urmă este alcătuit dintr-un rezervor R pentru uleiul folosit ca agent termic care încălzește gazul natural, în care sunt plasate niște rezistențe electrice pentru încălzirea uleiului, neredate în figuri, un radiator E de răcire a uleiului, o pompă P pentru împingerea uleiului, un circuit nepoziționat în figuri, pentru transportul uleiului de la rezervorul R la niște unități 1 electromagnetice ale reactorului A. De asemenea, mai există un tablou C electric de alimentare cu energie electrică a pompei P și niște conducte D de transport al gazului natural.

RO 121655 Β1

Reactorul A este alcătuit din: unitățile 1 care sunt, de preferință, în număr de 18, dis- 1 puse geometric câte trei în câte un etaj, situație în care fiecare etaj este rotit față de etajul anterior cu un unghi de 72°. Unitățile 1 sunt dispuse într-un suport 3 izolator termic, con- 3 fecționat, de preferință din lemn, poziționat fiecare în câte unul din orificiile 4. Fiecare unitate 1 are un miez 6 metalic a cărui suprafață este în contact direct cu o țeavă 2 verticală, 5 realizată dintr-un material diamagnetic, care delimitează o cameră a de tratare.

O unitate 1 electromagnetică este alcătuită din miezul 6 metalic, o bobină 8 electrică 7 cu rol de sursă de generare a unui câmp magnetic, de miezul 6 metalic. Bobinele 8 ale unităților 1 sunt alimentate electric prin niște capete 11 de conectare, dispuse de preferință, în trei 9 șiruri, legate în paralel, de câte șase bobine 8 înseriate în cadrul schemei tabloului C electric.

Fiecare unitate 1 este prevăzută cu câte un rezervor 7 schimbător de căldură cu rol de 11 menținere a unității 1 la o temperatură constantă, cuprinsă între 31 și 65°C. Prin menținerea unității 1 la temperatura de lucru, se crește mult probabilitatea de cuplare între câmpul 13 magnetic generat de miezul 6 metalic plasat în bobina 8 și momentele magnetice de spin ale perechilor de zero. în interiorul acestui rezervor 7 este circulat uleiul folosit ca agent termic, 15 care este introdus în acesta printr-ο țeavă 9 de alimentare și din care este preluat de o țeavă 10 de evacuare. 17

Țevile 9 și 10 au diametrele egale, dar țeava 9 este mai lungă decât țeava 10 de evacuare, raportul dintre aceste lungimi fiind de 2...2,5, astfel încât să se realizeze o curgere 19 turbionară a uleiului în rezervorul 7, ceea ce conduce la o încălzire sau răcire uniformă a unității 1 electromagnetice. Uleiul preia căldura în exces sau aduce un aport de căldură în 21 cazul unei temperaturi mai mici decât cea de lucru, operații necesare menținerii unității 1 la temperatura de lucru. Țeava 9 a unei unități 1 este conectată cu țeava 10a unității 1 electro- 23 magnetice următoare, în succesiunea celor 18 unități 1, realizându-se astfel înserierea tuturor celor 18 rezervoare 7, pentru ca uleiul care este împins de pompa P să poată circula 25 prin acestea succesiv.

Circuitul B realizează încălzirea uleiului prin rezistențele de încălzire plasate în 27 rezervorul R în care este stocat uleiul. în același timp, se poate realiza și răcirea uleiului prin trecerea lui prin radiatorul E. Pomparea uleiului în rezervoarele 7 ale celor 18 unități 1 se 29 face cu ajutorul pompei P, care realizează atât alimentarea cu ulei a unităților 1 electromagnetice, cât și transportul uleiului evacuat din acestea. 31

Circuitul de transport ulei este alcătuit din niște conducte izolate termic, care conectează în serie rezervoarele 7 de la cele 18 unități 1 cu rezervorul R de ulei, prin inter- 33 mediul pompei P care realizează circulația uleiului în circuit închis. Radiatorul E pentru răcirea uleiului este dispus în cuprinsul traseului circuitului de transport al uleiului și este 35 acționat doar atunci când este necesară eliminarea excesului de căldură ca urmare a depășirii temperaturii de lucru. 37

Tabloul C electric realizează alimentarea cu curent electric prin intermediul unui redresor 20 care furnizează curent electric la o tensiune necesară la realizarea câmpului 39 magnetic în cele 18 unități 1. De asemenea, tabloul C asigură alimentarea cu curent electric a rezistențelor electrice din rezervorul R ca și pentru acționarea unui ventilator cu care este 41 dotat radiatorul E pentru răcirea uleiului și pentru acționarea pompei P. Pentru menținerea la o temperatură de lucru fixată a celor 18 unități 1 electromagnetice sunt prevăzute un 43 termocuplu 17 pentru ulei și un termocuplu 18 pentru unitățile 1, și respectiv niște relee 16 de acționare a unui sistem de încălzire și un releu 15 de acționare a pompei P, alimentată 45 cu curent electric de la tabloul C. De la o unitate 14 centrală sunt acționate alimentarea cu

RO 121655 Β1 curent electric și debranșarea releelor 15 și 16, termocuplelor 17,18 și 19, și redresorului 20, pentru menținerea unităților 1 la temperatura de lucru, prin corelarea valorilor parametrilor de temperatură, dați de termocuplul 17 pentru ulei și de termocuplul 18 montat în fiecare dintre unitățile 1 electromagnetice. Unitatea 14 centrală comandă și alimentarea cu curent electric a rezistentelor electrice din rezervorul R și pompa P atunci când temperatura unităților 1 electromagnetice este mai mică decât temperatura necesară în reactorul A. Prin aceste comenzi, uleiul este încălzit în rezervorul R cu ajutorul rezistențelor electrice și pus în circulație în circuitul de căldură cu ajutorul pompei P, ajungând în rezervoarele 7 ale unităților 1, conducând la încălzirea miezului 6 metalic, care ajunge astfel la temperatura optimă necesară cuplării cu fluctuațiile de zero ale vidului, pentru creșterea energiei de combustie pusă în evidență la arderea gazului tratat în reactorul A. Unitatea 14 centrală comandă și răcirea unităților 1 prin oprirea alimentării cu curent electric a rezistențelor electrice atunci când termocuplul 18 înregistrează o temperatură mai mare decât temperatura necesară în reactorul A. Prin circulația uleiului în radiatorul E și pornirea ventilatorului de răcire, uleiul se răcește, eliberând în exteriorul reactorului A căldura în exces preluată de la unitățile 1 prin intermediul rezervoarelor 7 schimbătoare de căldură. Astfel unitățile 1 se răcesc, iar temperatura lor coboară până la atingerea temperaturii de lucru a reactorului A, atunci când se poate extrage energia de zero a vidului, pentru creșterea energiei de combustie produsă de gazul natural care circulă prin reactorul A. încălzirea și răcirea unității 1 electromagnetice se realizează într-un timp optim atunci când uleiul încălzit sau răcit, după caz, este introdus în fiecare rezervor 7, prin țeava 9 și evacuat prin țeava 10, realizându-se astfel o curgere turbionară fără gradienți mari de temperatură în interiorul unității 1 electromagnetice.

în condițiile în care unitățile 1 electromagnetice sunt alimentate cu curent electric având aceeași intensitate sau având intensități diferite, după cum sunt legate în paralel sau în serie, pot fi asigurate valori descrescătoare ale câmpului magnetic în sensul de curgere a gazului natural prin camera de tratare delimitată în cadrul țevii 2, situație în care valoarea câmpului magnetic este situată în intervalul 0,1 ...0,8 T, fiecare unitate electromagnetică fiind menținută la o aceeași temperatură cuprinsă între 31 și 65°C.

Fluxul magnetic în această situație este asigurat de miezul 6 al fiecărei unități 1 electromagnetice, care are o valoare cuprinsă în intervalul 0,030...0,228 Wb, indiferent de legăturile în serie sau în paralel ale unităților 1 electromagnetice.

Legăturile în serie sau în paralel ale unităților 1 electromagnetice este indicat a fi realizate în serie în perioadele de timp cald, respectiv vara și în paralel în perioadele de timp rece, respectiv iarna.

Bobina 8 realizează prin intermediul miezului 6 un câmp magnetic continuu în exteriorul acestuia.

Acest câmp este necesar în funcționarea unității 1 electromagnetice, pentru a se realiza o echilibrare în zona adiacentă țevii 2 diamagnetice a momentelor magnetice ale perechilor de zero care apar la fluctuația vidului. Prin crearea cuplajului între câmpul magnetic al unității 1 electromagnetice menținută la temperatura de lucru în cadrul reactorului A și momentele magnetice ale perechilor de zero ale vidului face posibilă extragerea energiei care se adaugă energiei moleculei de gaz natural care circulă prin țeava 2.

Traseul pentru gazul natural este alcătuit dintr-o conductă care traversează rezervorul R pentru ulei, care realizează o preîncălzire a gazului natural, țeava 2 care trece axial prin reactorul A, străbătând un orificiu 5 realizat în suportul 3 pentru unitățile 1 electromagnetice. Țeava 2 realizează expunerea gazului natural acțiunii fizice a unităților 1 electromagnetice, fiind în contact direct cu capetele miezurilor 6 metalice și este racordată la conducta de gaz

RO 121655 Β1 preîncălzit printr-un racord 12 de alimentare. Un racord 13 de ieșire a gazului natural 1 realizează legătura dintre țeava 2 diamagnetică și arzătoarele de gaz natural, nereprezentate în figuri. 3

La arderea, de exemplu a gazului natural, se obțin circa 8125 Kcal/mc-căldură, în condițiile unui amestec optim de aer-gaz. Prin extragerea unei părți din energia de zero a 5 vidului în reactorul A, se poate crește căldura obținută la combustie, până la 11375 Kcal/mc, această creștere ducând implicit la scăderea consumului de gaz. 7

Fluctuațiile de zero ale vidului, datorită faptului că au loc într-un mediu în care există un gradient termic controlat, constant, au o durată tinzând spre durata maximă posibilă, 9 astfel încât în cadrul vidului existența perechilor particulă-antiparticulă face ca să existe o fluctuație de metrică, în sensul că distanța dintre două puncte oscilează în jurul unei valori 11 medii externe maxime.

Apariția și dispariția perechilor de particulă-antiparticulă conduce la oscilații ale 13 spațiului. Datorită acestui fapt, la nivelul cuantic al spațiului există o fluctuație de metrică, în sensul că distanța dintre două puncte oscilează în jurul unei valori medii. Aceste fluctuații au 15 o durată de existență extrem de mică, conform principiului Heisenberg.

în cadrul unui atom care are nivelurile de energie foarte bine stabilite de către forma- 17 lismul mecanicii cuantice, deplasările nivelurilor de energie ale electronilor din atom, datorate fluctuației de zero a vidului, sunt puse în evidență prin efectul Lamb. 19

Formal, fluctuația metricii spațiale modifică valorile proprii ale nivelurilor de energie pentru păturile de electroni în atomi, ecuația Srodinger având, în acest caz, un aspect dina- 21 mic. Aceste schimbări în spectrul energetic al electronilor din atomi durează extrem de puțin în conformitate cu timpul de viață al fluctuațiilor de zero ale vidului, eventualul surplus 23 energetic, eliberat în cadrul unei reacții chimice exoterme, fiind imperceptibil. (LAMB SHIFT & VACUUM POLARIZATION CORRECTIONS TO THE ENERGY LEVELS OF HYDROGEN 25 ATOM AWS ABDO „Quantumfluctuations of emptyspace a new rosetta stane in phys dr. Η. E. RUTHOFF „The lomb shift and ultra high energy cosmic rays Sha-Sheng Xue 27 quantum and classical statistics of the electromagnetic ZPF).

Unitățile 1 electromagnetice produc o polarizare a perechilor de zero ale vidului. 29 Perechile particulă-antiparticulă care apar în vid conform principiului Heisenberg au momente magnetice de spin. Unitățile 1 electromagnetice, prin acțiunea câmpului magnetic produs, 31 fac ca spinul acestor perechi particulă-antiparticulă să rămână blocat într-o regiune spațială care coincide cu țeava 2 diamagnetică prin care trece gazul natural. încălzirea unităților 1 33 electromagnetice la temperatura de lucru duce la realizarea unui cuplaj puternic între câmpul magnetic al unităților 1 electromagnetice și spinul perechilor de zero care apar în cadrul 35 fluctuațiilor vidului. Prin creșterea timpului de viață al perechilor de zero, în cadrul menținerii unei valori constante a gradientului de temperatură, se stabilizează metrica spațiului pentru 37 o perioadă relativ mare de timp, timp suficient pentru ca atomii din componența gazului natural să-și modifice nivelurile proprii de energie, atunci când trec prin această zonă. 39 Molecula de gaz natural înglobează acest surplus de energie, datorat modificării metricii în interiorul reactorului A și o transportă pe traseul din țeava 2, acest surplus energetic fiind 41 eliberat în cadrul reacțiilor chimice de ardere a gazului natural.

în cadrul aplicării procedeului în cuprinsul instalației conform invenției, în conformitate 43 cu relația 1, se respectă bilanțul energetic, conservarea energiei totale în cadrul funcționării instalației: 45

Q(+) = E(vid)-B(u.e.m.)-e. (1) 47

RO 121655 Β1 în care:

Q(+) - reprezintă energia suplimentară obținută față de reacția clasică de oxidare a gazului natural;

E(vid) - energia cheltuită pentru punerea în fluctuație a vidului. Aceasta este cheltuită la scară cosmică;

B(u.e.m.) - energia electrică consumată pentru obținerea câmpului magnetic în unitățile electromagnetice ale reactorului;

e - energia folosită în instalație pentru alte operațiuni: răcire ulei, încălzire ulei, punere în funcțiune pompă ulei și alte asemenea.

Raportul dintre energia calorică suplimentară obținută și energia electrică cheltuită de reactor este dat de relația 2:

Q(+)/{(B(u.e.m.) + e} = 24/1. (2) în reactorul A are loc o creștere a energiei de combustie a gazului prin acțiunea celor 18 unități 1 electromagnetice, care sunt menținute în timpul funcționării lor la o anumită temperatură de lucru. Gazul natural este introdus în instalație prin conducta de gaz la o presiune situată în intervalul 2,5...3,5 bari, conducta traversează rezervorul R, realizând o preîncălzire a acestuia la temperatura de lucru a reactorului A, apoi suferă o detentă în țeava 2 diamagnetică. Raportul dintre diametrul țevii 2 care trece prin reactorul A și conducta D cuplată cu aceasta pentru alimentarea cu gaz natural este situat la un intervalul valoric 3...6. Gazul care este gaz natural își încetinește viteza de transport în țeava 2 diamagnetică, el rămânând un timp de ordinul a 1...2 s sub acțiunea celor 18 unități 1 electromagnetice care determină modificarea nivelurilor de energie cuantică a moleculelor. Unitățile 1 electromagnetice sunt aduse la temperatura de lucru prin acțiunea uleiului încălzit care circulă prin rezervoarele 7 și realizează adaosul energetic în molecula de gaz prin înghețarea metricii spațiului la nivel cuantic și extragerea energiei de zero a vidului. După ieșirea din țeava 2 diamagnetică a gazului, acesta este vehiculat spre arzătoare, unde se pune în evidență surplusul caloric datorat extragerii unei părți din energia de zero a vidului. Prin creșterea puterii calorice astfel, noua cantitate de gaz care se arde este mai mică decât în situația când gazul natural nu înglobează o parte din energia de zero a vidului care se extrage în reactorul A.

Invenția realizează prin aceasta o economie importantă de gaz natural, ducând la scăderea vizibilă a costurilor energetice. Invenția este normabilă în sensul că se poate dimensiona pentru orice debit de gaz natural pentru care se optează în procesele tehnologice de încălzire. Gazele rezultate în procesul de ardere a gazului natural, atunci când acesta este prelucrat din punct de vedere cuantic în instalație, au un conținut scăzut de monoxid de carbon față de procesele de ardere curente în termo-tehnică.

Instalația de mărire a puterii calorice a gazului natural utilizează energia electrică pentru funcționarea sa, nu este poluantă din punct de vedere electromagnetic, nu eliberează noxe în mediul înconjurător, se realizează folosind materiale uzuale, prezintă securitate și simplitate în funcționarea și întreținerea sa. Raportul dintre energia electrică consumată pentru funcționarea reactorului A și energia suplimentară extrasă din fluctuațiile de zero ale vidului este de 1/24. Aplicarea pe scară largă a invenției poate conduce la scăderea costurilor de încălzire pe timpul iernii a populației, ceea ce din punct de vedere social poate constitui un real avantaj. Aplicarea în industrie poate conduce la scăderi sensibile de costuri energetice pentru sectoarele de producție energofage și implicit la ieftinirea unor produse destinate pieței.

Claims (7)

Revendicări 1

1 și 10) având diametrele egale, dar lungimea țevii (9) de alimentare fiind mai mare decât lungimea celeilalte țevi (10), raportul dintre aceste lungimi fiind de 2...2,5, iar prin țeava (9)

1...3, caracterizată prin aceea că are în componență un reactor (A), prevăzut cu niște unități (1) electromagnetice și un circuit de căldură (B), acesta din urmă fiind alcătuit dintr-un 27 rezervor (R) pentru uleiul folosit ca agent termic care încălzește gazul natural, în care sunt plasate niște rezistențe electrice pentru încălzirea uleiului, o pompă (P) pentru vehicularea 29 uleiului, un radiator (E) de răcire a uleiului și un circuit pentru transportul uleiului de la rezervor (R) la unitățile (1) electromagnetice ale reactorului (A), precum și un tablou (C) electric 31 de alimentare cu curent electric pentru reactor (A) și niște conducte (D) de transport al gazului natural. 33

1. Procedeu pentru creșterea energiei de combustie produsă de gazul natural corn- 3 bustibil, caracterizat prin aceea că acesta cuprinde etapele de alimentare a gazului natural printr-o cameră de tratare delimitată de un perete de formă cilindrică, realizat dintr-un mate- 5 rial diamagnetic, în dreptul căruia sunt plasate, după o spirală, niște unități electromagnetice, dintre care unitățile electromagnetice de capăt sunt dispuse diametral opus în raport cu axa 7 longitudinală verticală a camerei, astfel încât se creează un câmp magnetic rotitor, care acționează asupra gazului cu o singură polaritate, în condițiile în care asupra gazului acțio- 9 nează simultan și un câmp termic rotitor, creat de miezurile unităților electromagnetice menținute la o temperatură situată în intervalul 31 ...65°C, asigurându-se astfel un transfer ener- 11 getic de la fluctuațiile de zero ale vidului către masa de gaz natural care circulă în flux ascendent prin camera amintită, gazul înainte de intrarea în cameră fiind preîncălzit și având 13 o temperatură de 18...30°C, iar în final, gazul astfel tratat este dirijat către un arzător.

2. Procedeu conform revendicării 1, în care unitățile electromagnetice pot fi alimen- 15 tate cu curent electric, având aceeași intensitate dacă sunt legate în paralel sau având intensități diferite dacă sunt legate în serie, cu valori descrescătoare în sensul de curgere a ga- 17 zului natural prin camera de tratare, situație în care valoarea câmpului magnetic este situată în intervalul 0,1...0,8 T, fiecare unitate electromagnetică fiind menținută la o aceeași 19 temperatură cuprinsă între 31 și 65°C.

3 de alimentare a unei unități (1) și prin țeava (10) de evacuare a unei unități (1) următoare, realizându-se înserierea tuturor rezervoarelor (7) schimbătoare de căldură.

3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, în care fluxul magnetic este asigurat de 21 miezul fiecărei unități electromagnetice și are o valoare cuprinsă în intervalul 0,03...0,228

Wb, indiferent de legăturile în serie sau în paralel ale unităților electromagnetice. 23

4. Instalație pentru creșterea energiei de combustie produsă de gazul natural, pe baza acțiunii unui câmp magnetic asupra gazului, în legătură cu procedeul de la revendicările 25

5 8. Instalație conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că raportul dintre diametrul țevii (2) care străbate reactorul (A) și conducta (D) cuplată cu aceasta pentru

5. Instalație conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că are în componență unitățile (1) electromagnetice care sunt dispuse în jurul unei țevi (2) realizate dintr-un ma- 35 terial diamagnetic, au niște miezuri (6) metalice aflate în contact cu țeava (2) prin care circulă gazul natural preîncălzit și sunt ordonate în etaje de câte trei unități (1), fiecare etaj fiind rotit 37 față de etajul anterior cu un unghi cuprins în intervalul 70...73°, astfel încât între primul și ultimul etaj să se realizeze o rotație completă de 360°, unitățile (1) electromagnetice fiind 39 poziționate prin introducerea lor în nișe - orificii (4) ale unui suport (3), izolator termic.

6. Instalație conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că fiecare unitate (1) 41 electromagnetică cuprinde un miez (6) metalic, plasat într-o bobină (8) electrică, un rezervor (7) schimbătorde căldură cu rol de menținere a unității (1) electromagnetice la o temperatură 43 constantă și niște capete (11) de conectare electrică.

7. Instalație conform revendicărilor 4 și 6, caracterizată prin aceea că, în interiorul 45 rezervorului (7) schimbător de căldură, uleiul folosit ca agent termic este introdus printr-o țeavă (9) de alimentare și este preluat din aceasta printr-o țeavă (10) de evacuare, țevile (9 47

RO 121655 Β1

7 alimentarea cu gaz natural are o valoare cuprinsă între 3 și 6.