RO117815B1

RO117815B1 - Contor de lichide, cu turbina, mono-jet

Info

Publication number: RO117815B1
Application number: RO97-01127A
Authority: RO
Inventors: Olaf Von Bertrab
Original assignee: Schlumberger Ind Sa
Priority date: 1994-12-20
Filing date: 1995-12-18
Publication date: 2002-07-30
Also published as: DE69431117T2; DK0718602T3; ATE221647T1; WO1996019714A1; CZ192497A3; AR001777A1; SK280802B6; US5965826A; CN1056690C; ES2180560T3; TW289086B; PL320826A1; UA28086C2; DE69431117D1; SK78697A3; AU4388596A; PL179221B1; EP0718602B1; RU2159921C2; CZ285052B6

Abstract

Inventia se refera la un contor de lichide, cu turbina, mono-jet, continand o camera de masurare (12) conectata la un injector (20) si la un ejector (22). In aceasta camera de masurare (12) este montata o turbina (24) prevazuta cu mai multe palete (28), doua palete consecutive formand intre ele un unghi beta. Camera de masurare (12) contine doi pereti extremi (14 si 30), dispusi fata in fata si perpendiculari pe axa camerei de masurare (12). Un perete extrem (30) este format dintr-o placa echipata cu un numar n de nervuri radiale (40), n fiind mai mare decat patru. Aceste nervuri radiale (40) patrund in camera de masurare (12) si sunt egal repartizate in doua grupuri, doua nervuri radiale (40), consecutive, din acelasi grup, fiind dispuse intre ele la un unghi alfa, care este determinat prin calcul, in functie de unghiul beta si de numarul n de nervuri radiale (40).

Description

Invenția se referă la un contor de lichide, în special, apă, de tipul cu turbină și un singur jet de lichid.

Este cunoscut un contor de lichide cu turbină, mono-jet, ce cuprinde o cameră de măsurare delimitată de doi pereți opuși, perpendiculari pe axa camerei de măsurare. Camera de măsurare este pusă în legătură cu un injector, prin care pătrunde curentul de lichid și cu un ejector, prin care lichidul iese din camera de măsurare. în interiorul camerei de măsurare este montată o turbină cu mai multe palete, ce este pusă în mișcare de curentul de lichid. Deasupra camerei de măsurare este montat un mecanism totalizator, care numără, înregistrează și afișează în exterior cantitatea de lichid care a traversat camera de măsurare și a antrenat turbina în mișcare de rotație.

Mecanismul totalizator este conectat cu turbina, fie direct, printr-o transmisie mecanică, fie indirect, printr-un cuplaj magnetic sau printr-un alt dispozitiv bazat pe un principiu electrofizic.

Acest tip de contor prezintă dezavantajul că, în special, la debite mici, are o sensibilitate redusă.

Pentru a elimina sau a diminua efectele acestui dezavantaj, contorul a fost prevăzut cu o placă de presiune, materializată de unul din cei doi pereți opuși ai camerei de măsurare, placa de presiune fiind dispusă în camera de măsurare adiacent mecanismului totalizator. Placa de presiune este prevăzută cu două nervuri radiale, care fac între ele un unghi, de 180°.

Această placă de presiune are rolul de a liniariza curba erorilor la debite joase ale lichidului. Astfel, când o paletă a turbinei trece prin dreptul unei nervuri radiale a plăcii de presiune, secțiunea locală de curgere a lichidului se micșorează. în consecință, viteza de curgere a lichidului crește la o valoare mai mare decât viteza paletei turbinei, antrenată de lichid și, astfel, se obține un impuls care se transmite paletei și, prin aceasta, se obține o accelerare a mișcării de rotație a turbinei. Datorită erorilor de execuție din procesul de fabricație, contoarele prezintă abateri de la caracteristicile impuse și, în special, curba erorilor nu se înscrie, în toate cazurile, în domeniul erorilor admise. Placa de presiune asigură posibilitatea efectuării unei corecții prin rotirea ei, în jurul axei camerei de măsurare, cu un anumit unghi. Această rotație determină “deplasarea, în sus sau în jos, a curbei erorilor și, în consecință încadrarea contorului în domeniul de erori admise.

Deși utilizarea acestei plăci de presiune, cu două nervuri radiale, îmbunătățește sensibilitatea contorului față de contoarele care nu sunt echipate cu o astfel de placă, totuși sensibilitatea nu este corespunzătoare în cazul măsurării unor debite scăzute.

Invenția de față rezolvă problema asigurării unei sensibilități sporite a contorului la debite joase, concomitent cu menținerea posibilității de reglare a curbei erorilor.

Contorul de lichid cu turbină, mono-jet, conform invenției, este alcătuit dintr-o cameră de măsurare, delimitată de doi pereți extremi, perpendiculari pe axa camerei de măsurare și opuși unul altuia, camera de măsurare comunicând cu un injector și cu un ejector; în camera de măsurare este montată o turbină cu mai multe palete, două palete consecutive fiind dispuse una față de cealaltă, la un unghi β; cel puțin unul din pereții extremi ai camerei de măsurare este format dintr-o placă de presiune, prevăzută pe o față cu un număr n de nervuri radiale, poziționate în camera de măsurare; numărul n de nervuri radiale este, cel puțin egal cu patru, numitele nervuri radiale fiind în mod egal distribuite în două grupuri, fiecare grup de nervuri radiale fiind dispus în câte un semicerc al suprafeței plăcii de presiune, între două nervuri radiale consecutive, din același grup, fiind un unghi a, determinat prin relațiile de mai jos:

RO 117815 Β1 (ΐΖ)β η

( - -1 ) α < 90°, în care: I are ο valoare întreagă, mai mare sau egală cu zero. Determinarea cu aceste relații a unghiului a, dintre două nervuri radiate consecutive, din același grup, asigură îmbunătățirea performanțelor contorului de lichid, la debite joase, cu menținerea posibilității de reglare a curbei de eroare a contorului.

într-o variantă preferată, de realizare a invenției, n = 4. 60 în acest caz, dacă β este egal cu 30°, 36° și respectiv cu 45°, ceea ce corespunde unui număr de palete ale turbinei egal cu 12,10 sau.respectiv, 8, valoarea lui I este mai mică de 3.

Mai exact, I = 1 și a = 50°, cu o abatere de ± 5%, ceea ce corespunde unui unghi β = 36°, respectiv o turbină cu zece palete.65 într-o altă variantă, n = 6. în acest caz, dacă β este egal cu 30°, 36° și,respectiv, cu

45°, ceea ce corespunde unui număr de palete ale turbinei egal cu 12,10, sau respectiv cu

8, valoarea lui I fiind mai mare decât zero.

Astfel, pentru I = 1 și a = 30°± 5%, ceea ce corespunde unui unghi β = 45°, adică o turbină cu 8 palete.70 într-o ultimă variantă, n = 8. în acest caz, pentru β egal cu 30°, 36° și, respectiv, cu 45°, ceea ce corespunde unui număr de palete ale turbinei egal cu 12,10 sau, respectiv, 8, valoarea lui I este mai mare decât zero.

Este de dorit ca numărul n de nervuri radiate ale plăcii de presiune să nu fie mai mare de 8, pentru a se menține posibilitatea de reglare a curbei de eroare a contorului.75

Contorul de lichide este, totodată, prevăzut cu un mecanism totalizator, montat adiacent la cel de-al doilea perete extrem al camerei de măsurare.

Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje:

- îmbunătățirea sensibilității contorului, în special, la debite joase și, implicit, a preciziei de măsurare; 80

- menținerea posibilității de reglare a curbei de eroare a contorului.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1... 5, care reprezintă:

- fig. 1, secțiune longitudinală, văzută de jos, prin contorul de lichide cu turbină, mono- jet; 85

- fig.2, vedere laterală din direcția săgeții A, din fig.1, cu secțiune parțială, arătând interiorul camerei de măsurare;

- fig.3, grafic reprezentând evoluția curbei erorilor la debitul măsurat, în funcție de unghiul cu care a fost rotită placa de presiune, în jurul axei XX’, pentru trei debite diferite și pentru două nervuri radiale care echipează placa de presiune a unui contor cunoscut din 90 stadiul tehnicii, cele două nervuri fiind plasate la un unghi, de 180°;

- fig.4, grafic reprezentând evoluția curbei erorilor la debitul măsurat, în funcție de unghiul cu care placa de presiune a fost rotită în jurul axei XX’, pentru trei debite diferite și pentru patru nervuri radiale care echipează placa de presiune a contorului, cele patru nervuri fiind plasate la un unghi, de 90°;

RO 117815 Β1

- fig.5, grafic reprezentând evoluția curbei erorilor la debitul măsurat, în funcție de unghiul cu care placa de presiune a fost rotită în jurul axei XX’, pentru trei debite diferite, în varianta de realizare a invenției, ilustrată în fig.1 și 2.

Contorul de lichide cu turbină, mono-jet, conform invenției, este alcătuit dintr-un corp ce conține o cupă 10, circulară, care este simetrică față de axa XX’. Cupa 10 definește o zonă cilindrică inferioară 12, cu un diametru redus, ce este delimitată de un fund 14, formând un prim perete extrem, perpendicular pe axa XX’ și un perete lateral 16, ce face corp comun cu o zonă superioară 18, cu un diametru mai mare, numit totalizator.

Corpul contorului conține, de asemenea, un injector 20 care comunică cu zona cilindrică inferioară 12 și un ejector 22 care, la rândul său, comunică cu zona cilindrică inferioară

12. Așa după cum se arată în fig.2, injectorul 20 și ejectorul 22 sunt înclinate în raport cu axa longitudinală YY’, care este perpendiculară pe axa XX’. Injectorul 20 și ejectorul 22 sunt dispuse simetric în raport cu un plan P, care include axa XX’, axa YY’ fiind perpendiculară pe planul P, menționat. Astfel, curentul de apă pătrunde în contor prin zona inferioară 12 și iese din contor printr-o zonă tangențială în raport cu secțiunea circulară a zonei cilindrice inferioare 12.

Zona inferioară 12 constituie camera de măsurare în care este montată o turbină 24. Turbina 24 are un butuc 26 și mai multe palete drepte 28, fixate pe butucul 26 și distanțate egal una față de cealaltă.Două palete 28, consecutive,sunt dispuse la un unghi β. De exemplu, pentru zece palete, unghiul β = 36°.

Zona cilindrică superioară 18, sau totalizatorul, servește la dispunerea mijloacelor de înregistrare și afișare, care nu sunt arătate în fig.1 și 2. Așa după cum se poate observa în fig.2, zona inferioară 12 și zona superioară 18 sunt separate prin mijloace de etanșare, de un al doilea perete extrem 30, opus primului perete extrem 14 și care este, de asemenea, perpendicular pe axa XX’. Acest al doilea perete extrem 30, este numit placă de presiune.

Butucul 26 este prevăzut cu două fețe 26a și 26b, dispuse în partea opusă fundului 14 și, respectiv, celui de-al doilea perete extrem 30. Prima față 26a, a butucului 26 susține un ax-pivot 32, dispus de-a lungul axei XX’ a cupei 10 a contorului. Primul perete extrem 14, de fund, este prevăzut cu un material de lagăr, care nu este reprezentat în desene, capabil să conlucreze cu vârful axului-pivot 32. Astfel, materialul de lagăr constituie un opritor axial, inferior, al turbinei 24.

Un sistem de cuplare magnetic 33, reprezentat schematic în fig.2, conține două părți: o primă parte 34 este montată pe cea de-a doua față extremă 26b a butucului 26 și a feței centrale 36 a plăcii de presiune 30. Porțiunea centrală 36 este aliniată cu axa XX’. O a doua parte 38, a sistemului de cuplare magnetic 33, este așezată deasupra feței centrale 36 a plăcii de presiune 30, de-a lungul axei XX’ și este parțial reprezentată în fig.2.

Contorul pentru lichide, descris mai sus, funcționează în felul următor: injectorul 20 este conectat la o conductă pentru admisia curentului de apă și face ca acesta să intre în camera de măsurare 12. în camera de măsurare 12, jetul de apă rotește turbina 24, apa ieșind prin ejectorul 22. Viteza de rotație a turbinei 24, este proporțională cu viteza de curgere a apei. Totalizatorul 18 este antrenat de turbina 24, prin sistemul de cuplare magnetic 33 și servește la înregistrarea și afișarea cantității de apă ce trece prin camera de măsurare 12.

Revenind la placa de presiune 30, dispusă în partea superioară a camerei de măsurare 12 și care separă această cameră de totalizatorul 18, se poate vedea că fața inferioară 30a, a plăcii de presiune 30, este echipată cu un număr n de nervuri radiale 40 care pătrund în camera de măsurare 12. Numărul n de nervuri radiale 40, este un număr cel puțin egal cu 4. Potrivit cu exemplul de realizare a invenției, descrisă mai sus, numărul n = 4.

/

RO 117815 Β1

Nervurile radiale 40 sunt egal distribuite în două grupuri, diametral opuse, fiecare grup de nervuri radiale 40 fiind localizat într-un semicerc pe fața inferioară 30a. Cum este 145 arătat în fig.1, două nervuri radiale 40, consecutive, din același grup, sunt dispuse la un unghi a care este aproximativ egal cu 54°. într-un exemplu concret, numeric, fiecare nervură radială 40, are o înălțime de 3,1 mm și o lățime de 3,5 mm, iar o paletă 28 a turbinei 24 are înălțimea de 12 mm. La modul general, s-a stabilit, că unghiul a poate fi determinat prin următoarele relații: 150 (<4)β n

155 ( - -1 ) a < 90°, în care: I este o valoare întreagă, în scopul îmbunătățirii sensibilității contorului, concomitent 160 cu menținerea posibilității de reglare a curbei erorilor, dacă este necesar acest lucru, după procesul de fabricare și asamblare a contorului.

Odată ce configurația turbinei a fost stabilită, unghiul β având valoarea dată, este teoretic posibil să se aleagă mai multe valori ale unghiului a, corespunzând la diferite valori ale numărului n de nervuri radiale 40 ale plăcii de presiune 30. 165

De exemplu, dacă β = 36, este posibil să se obțină pentru n = 4:

170 = 0 a = 18° = 1 a = 54°, alte valori întregi pentru I, conduc la unghiuri a mai mari sau egale cu 90°.

Dacă se adoptă numărul de nervuri radiale n = 6 rezultă:

175 a = ( 1+1) & și a < 45°

2

1 = 0	a = 6°
1 = 1	a = 24°	180
l = 2	a = 42°,

alte valori întregi date lui I conduc la unghiuri a mai mari sau egale cu 45°. Pentru n = 8, se obțin:

¹ » a =( l+l ) β și a < 30°

3

= 0	a = 3°
= 1	a = 15°
= 2	a = 27°,	190

alte valori întregi pentru 1 conducând la unghiuri a mai mari sau egale cu 30°.

RO 117815 Β1

Pentru valori ale lui n mai mari de 8, este greu din punct de vedere tehnic, să se obțină patru nervuri radiale 40, pe fiecare semicerc al feței 30a a plăcii de presiune 30, datorită lățimii minime necesare a nervurilor radiale 40, care să asigure o rezistență mecanică suficientă. în plus, mărirea numărului n de nervuri radiale 40 peste 8 poate conduce ia pierderea posibilității de reglare a curbei erorilor contorului.

Din exemplele numerice de mai sus rezultă că, valori mici ale unghiului a, cum ar fi, 3°, 6° și chiar 15° și 18° sunt dificil de pus în aplicare datorită lățimii nervurilor. Cu toate acestea, valorile mici ale unghiului a, de exemplu, 15°și 18° pot conduce la bune rezultate, dacă nervurile radiale 40 sunt realizate dintr-un material capabil să asigure o rezistență mecanică suficientă și, prin urmare, să permită obținerea unor nervuri subțiri.

De exemplu, rezultate foarte bune se obțin pentru o valoare a unghiului a aproximativ egală cu 54°, cu patru nervuri radiale 40, dar nu sunt excluse nici alte valori calculate, cu numere diferite de nervuri radiale 40.

în plus, este de notat că pentru o valoare calculată a unghiului a, de exemplu, a = 54°, termenul “aproximativ” înseamnă că rezultate bune, atât în ceea ce privește sensibilitatea, cât și efectul de reglare, pot fi obținute și la o abatere de ± 5% din valoarea calculată a unghiului a.

Când o paletă 28 a turbinei 24 trece prin dreptul unei nervuri radiale 40 a plăcii de presiune 30, secțiunea de curgere a apei se micșorează. Dat fiind că viteza de curgere a apei este mai mare decât cea a paletelor 28, curentul de apă va transmite energie turbinei 24 prin palete și turbina 24 va fi accelerată. Relația de calcul menționată mai sus garantează faptul că două palete 28 nu pot trece prin dreptul unor nervuri radiale 40 în același timp și că impulsurile de energie ale curentului de apă sunt transmise paletelor 28 ale turbinei 24 cu aceeași frecvență. De fapt, s-a constatat că realizând două secțiuni reduse de curgere în același timp, efectul obținut este foarte mic. Energia curgerii este, din acest motiv, mai bine folosită potrivit prezentei invenții, prin aplicarea căreia se îmbunătățește sensibilitatea contorului.

De asemenea, s-a constatat că atunci când numărul n de nervuri radiale 40 crește sau numărul de palete 28 descrește, turbina 24 se rotește cu o viteză mai mică. Aceasta asigură că diferența de viteză între curgerea apei și viteza turbinei 24 crește, permițând astfel o mai mare eficiență a transmisiei de energie de la curentul de apă la turbina 24 și obținerea unei mai bune sensibilități a contorului. Prin urmare, cu un număr de nervuri n = 4 și o valoare a unghiului β = 45°, care corespunde unui număr de opt palete 28 ale turbinei 24, este posibil să se aleagă aproximativ a = 67,5° (1 = 1), pentru realizarea obiectivului propus de invenție.

Fig. 3...5 sunt grafice în care sunt desenate curbe reprezentând, pentru o configurație dată a unui contor de lichide monojet și pentru valori predeterminate ale debitului, evoluția erorilor relative ale debitului măsurat, în funcție de unghiul cu care placa de presiune 30 a fost rotită în jurul axei XX’.

Fiecare grafic conține trei curbe care corespund unor valori diferite ale debitului și anume: Q_min este debitul minim (30 l/h), Q_t este debitul tranzitoriu, respectiv debitul la care sunt admise variații ale erorilor (120 l/h) și este debitul maxim (3000 l/h). Așa după cum se arată în fig.3, primul grafic a fost obținut pentru un contor echipat cu o placă de presiune cu două nervuri radiale, care fac între ele un unghi de 180° (stadiul tehnicii).

Graficul din fig.4 corespunde unui contor echipat cu o placă de ptesiune cu patru nervuri radiale, cele patru nervuri fiind dispuse de-a lungul razelor, la intervale de 90° măsurate la centru.

RO 117815 Β1

Graficul din fig.5 corespunde unui contor realizat, conform prezentei invenții, adică un contor echipat cu o placă de presiune 30, cu patru nervuri radiale 28, distribuite în două 240 grupuri, astfel, încât două nervuri consecutive din același grup să fie dispuse la un unghi de

54°.

Graficul din fig.3 arată că este posibilă reglarea curbei erorilor la contorul cunoscut, din stadiul tehnicii, fiind trasată eroarea obținută pentru trei valori diferite ale debitului - Q_mjn, Q_t și Q^, astfel încât eroarea să se încadreze în domeniul admisibil al erorilor, reprezentat 245 în grafic prin două linii paralele, la + 5% și la - 5%. La rotirea plăcii de presiune cu unghiuri de peste 120°, cele trei curbe sunt toate deplasate în domeniul admisibil al erorilor și capătă, aproximativ, aceiași pantă, cu un unghi mare de reglare. Este de notat că un contor ideal sar putea obține atunci când cele trei curbe se suprapun complet, sau sunt strict paralele și nu prezintă pante foarte mari la un unghi mare de reglare. Se observă că cele trei curbe din 250 fig.3 prezintă pante mari, nu sunt strict paralele între ele și nici nu sunt foarte apropiate una de alta. Acest grafic relevă, de asemenea, că un contor cunoscut din stadiul tehnicii are o sensibilitate mediocră la debite scăzute.

Așa după cum se poate vedea în fig.4, s-a constatat că, creșterea numărului de nervuri radiale îmbunătățește sensibilitatea contorului la debite scăzute. Cu toate acestea, 255 cu un contor astfel echipat, este posibil să se regleze numai curbele erorilor la unghiuri de rotație ale plăcii de presiune cuprinse, între 30° și 50°, care este un unghi mic de reglare, astfel că efectul reglării nu este suficient (cele trei curbe nu sunt suficient de aproape una de cealaltă și nici nu sunt strict paralele între ele).

în fig.5, este dar arătat că, în primul rând, un domeniu larg de reglare poate fi obținut 260 pentru unghiuri de la 60° la 130° (cele trei curbe tind să se suprapună, fără să aibă pante prea mari) și că, în al doilea rând se obține o foarte bună sensibilitate la debite scăzute (CU.)· _ într-o altă variantă de realizare a invenției, care nu este reprezentată în desene, contorul poate fi de tip umed și butucul 26 al turbinei 24 se extinde printr-un ax care trece 265 spre al doilea perete extrem printr-o deschizătură. Capătul axului este dințat și angrenează cu un ax de intrare al totalizatorului 18.

într-o altă configurație a turbinei 24, corespunzând la opt palete dispuse la un unghi de 45°, potrivit cu prezenta invenție este posibil, de exemplu, să se realizeze o placă de presiune cu șase nervuri radiale, două nervuri consecutive din același grup de trei nervuri 270 fiind dispuse la un unghi, de aproximativ 30° (1 = 1).

Pentru o turbină prevăzută cu 12 palete, distanțate cu un unghi de 30°, potrivit cu invenția este posibil, de exemplu, să se obțină o placă de presiune cu patru nervuri radiale, în care două nervuri consecutive ale aceluiași grup, sunt dispuse la un unghi de aproximativ 45° (1 = 1). De exemplu, o placă de presiune cu șase nervuri, în care două nervuri conse- 275 cutive din același grup de trei nervuri sunt dispuse la un unghi de aproximativ 35° (I = 2) poate, de asemenea, să fie folosită cu o turbină cu 12 palete pentru a se atinge scopul invenției.

în exemplele menționate mai sus, termenul “aproximativ” înseamnă că valoarea unghiului a este înscrisă în gama de ± 5% din valoarea calculată. 280

Claims

Revendicări

1. Contor de lichide cu turbină, mono-jet, conținând o cameră de măsurare având doi pereți extremi opuși unul celuilalt și perpendiculari pe axa camerei de măsurare, ce comu- 285 nică cu un injector și un ejector, în camera de măsurare fiind montată o turbină cu mai multe

RO 117815 Β1 palete, două palete consecutive fiind dispuse la un unghi β și cel puțin unul din pereții extremi este constituit dintr-o placă echipată pe o față cu un număr n de nervuri radiale, aflate în camera de măsurare, caracterizat prin aceea că, numărul n de nervuri radiale (40) este un număr cel puțin egal cu patru, nervurile radiale (40) fiind egal distribuite în două grupuri, fiecare grup de nervuri radiale (40) corespunzând unui semicerc din fața (30a), a plăcii de presiune (30), astfel că, două nervuri radiale (40) consecutive, din același grup, sunt dispuse la un unghi a, care este determinat de următoarele relații:

(Ι+-)β n ( - -1 ) a < 90°, în care: I este o valoare întreagă, mai mare sau egală cu zero.
2. Contor, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, numărul n este egal cu patru.
3. Contor, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că, I este inferior lui trei, când unghiul β este aproximativ egal cu 30°, 36° sau 45°.
4. Contor, conform revendicărilor 1...3, caracterizat prin aceea că, atunci când I este egal cu unu și unghiul a este aproximativ egal cu 54°, se află într-un domeniu de ± 5% din valoarea unghiului a.
5. Contor, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, n este egal cu șase.
6. Contor, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea câ, n este egal cu opt.
7. Contor, conform revendicărilor 5 sau 6, caracterizat prin aceea că, I este mai mare decât zero, când unghiul β este aproximativ egal cu 30°, 36° sau 45°.
8. Contor, conform cu oricare din revendicările 1...7, caracterizat prin aceea că, în plus, conține un totalizator (18) montat adiacent la cel de-al doilea perete extrem (30) al camerei de măsurare (12).
9. Contor, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că, peretele extrem constituit dintr-o placă de presiune echipată cu n nervuri radiale (40), aflate în camera de măsurare (12), este al doilea perete extrem (30).