RO113171B1 - Structura celulara pentru ziduri de sprijin si procedeu de realizare a acesteia - Google Patents

Description

Prezenta invenție se referă la o structură celulară, în diverse variante, necesară la realizarea zidurilor de sprijin și la un procedeu de realizare a acestora.

în brevetul CA1186516, se prezintă o structură celulară, care este formată din două părți laterale drepte unite printr-o parte curbă, care formează fațada structurii celulare. în tipul acesta de modul, presiunea laterală a masei de reținut între pereții structurei celulare, menține acesteia imobili. în consecință, presiunea laterală exercitată de către masa reținută, ancorează pereții care rețin această masă.

Prezenta invenție are scopul de a stabili, o nouă metodă de realizare, cu structuri celulare, a zidurilor de sprijin, utilizând materiale existente de piață.

Prezenta invenție are, de asemenea, scopul de a stabili o structură celulară de o mare simplitate, din punct de vedere al punerii ei în operă.

Prezenta invenție are, de asemenea, scopul de a stabili o structură celulară economică.

Prezenta invenție mai are, de asemenea, scopul de a stabili o structură celulară la care parametrul (fațadă), poate fi acoperit cu diferite elemente de finisare.

Ținând cont de scopurile precedente, o variantă avantajoasă de realizare a structurii celulare conform invenției, oferă o structură celulară de susținere a unui rambleu, care se compune dintr-o structură de parament, sensibil verticală, și de o pereche de structuri de ancorare din plasă metalică, sensibil verticale. Fiecare element de ancorare este adaptat a putea fi montat la una din marginile verticale ale structurii de parament. La rândul ei, structura de parament, este adaptată să definească o fațadă a structurii celulare. De asemenea, structurile de încastrare sunt adaptate să se prelungească în rambleu.

O altă variantă de realizare avantajoasă a invenției este de a oferi o structură celulară de susținerea unui rambleu, care se compune dintr-o structură de parament, sensibil verticală, și o structură de ancorare formată de cel puțin un element liniar. Elementul liniar este adaptat la ambele capete, de maniera a putea fi montat respectiv la cele două extremități verticale ale elementului de parament. Elementul liniar formează o structură în formă de U, sensibil orizontală, capabilă a se prelungi în rambleu. Structura de parament este adaptată de maniera să definească o fațadă a structurii celulare.

O altă variantă de realizare avantajoasă a invenției, este de a oferi o structură celulară rigidă de susținere a unui rambleu, deci un zid de sprijin care se compune din cel puțin un element de fundație din beton și un element de parament din beton prefabricat adaptat a fi fixat, de manieră sensibil vertical, cu ajutorul unor mijloace de conectare. □ pereche de elemente de ancorare prefabricate de beton și adaptate a putea fi fixate, de maniera sensibil verticală, la elementul de fundație cu ajutorul mijloacelor de conectare secunde.

Structura celulară conform invenției în mai multe variante, cuprinde un element de parament, o pereche de elemente de ancorare din plasă sau elemente liniare, elementul de parament cuprinzând mai multe elemente alungite din beton prefabricat ajustate în scopul de a fi montate orizontal și să se suprapună la capete, elementele de ancorare fiind ajustate la extremități pentru a fi montate la elementul de parament pentru definirea unei fațade a structurii celulare, și adaptate pentru a se prelungi în rambleu plecând de la extremitățile elementelor de parament a cărei fațadă este formată și din zidărie de blocuri de beton sau piatră fasonată realizând un cofrag perdut.

Zid de sprijin, realizat cu structura celulară menționată în mai multe variante se caracterizează prin aceea că este format din mai multe structuri celulare, fiecare structură incluzând un element de parament unit la fiecare dintre rebordurile laterale la un element plan sau benzi de ancorare comune sau nu, a unei structuri celulare similare adiacente elementele de ancorare prelungindu-se în rambleu sub formă de “U” plecând de la elementul de parament ce poate fi format din mai multe elemente alungite din beton prefabricat,

RO 113171 Bl montate orizontal, ale căror capete se suprapun cu elementele de ancorare fiind fixate la extremitățile elementelor de parament iar fiecare structură celulară constând un rambleu în care elementele de ancorare ale unei structuri prelunginduse în rambleu.

Procedeul de realizare a unui zid de sprijin fiind caracterizat de o etapă în care se dispun mai multe structuri celulare similare, fiecare incluzând un element de parament unit la fiecare dintre rebordurile sale laterale cu un element de ancorare din plasă sau benzi, astfel ca elementele de ancorare să se prelungească plecând de la elementele de parament, dispunerea făcându-se astfel încât fiecare element de ancorare să fie fixat la un element de ancorare al unei structuri celulare similare adiacente sau în care se dispun în mod distant și în general paralel a mai multor elemente de ancorare din plasă sau benzi, dispunerea făcându-se în general de manieră sensibil perpendiculară pe fațada zidului de sprijin după care se realizează unirea fiecărui dintre reborduri în fața fiecărei perechi adiacente de elemente de ancorare, cu un rebord lateral al unui element de parament și după care în ultima etapă se realizează rambleerea structurilor celulare sau a fiecărei structuri celulare delimitate de fiecare pereche de elemente de ancorare și elementele de parament conectate între ele.

în cele ce urmează se dă în exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1 ...30 care reprezintă:

-fig. 1 - vedere în perspectivă care ilustrează o serie de structuri celulare, conform primei variante de realizare a invenției, în care paramentele și elementele de ancorare sunt din plasă metalică;

- fig. 2 - vedere în perspectivă care ilustrează o serie de structuri celulare, conform cu a doua variantă de realizare a invenției, în care paramentele sunt din plasă metalică și elementele de ancorare sunt din benzi.

- fig. 3 - vedere în plan care ilustrează paramentul structurilor celulare de la fig. 1 și 2 cu ajutorul unui cofrag perdut, ilustrând de asemenea o fațadă finisată cu beton tarcretat;

- fig. 4 - vedere în plan, similară cu fig. 3, dar la care fațadă este placată cu blocuri de beton;

- fig. 5 - vedere în perspectivă, similară cu fig. 1, dar în care structura paramentului este constituită din bare independente;

- fig. 6 - vedere în perspectivă, similară cu fig. 2, dar în care structura de parament este constituită din bare independente, pe care se pot monta blocuri de beton ce formează paramentul cu arhitectura dorită;

- fig. 7 - reprezintă o secțiune orizontală care ilustrează structurile descrise în fig. 5 și 6, și care sunt adaptate pentru o fațadă finisată a paramentului cu blocuri de beton;

- fig. 7a - secțiune parțială de detaliu făcută în planul vertical al liniei 7a-7a din fig. 7, ilustrând un montaj de blocuri de beton la structura de parament;

- fig. 8 - vedere în perspectivă similară cu fig. 1, dar în care structura de parament este concepută pentru montarea de panouri prefabricate de beton;

- fig. 9 - vedere în perspectivă similară cu fig. 2, dar în care structura de parament este concepută pentru montarea de panouri prefabricate de beton;

- fig. 1 □ - vedere în perspectivă care ilustrează o fațadă a paramentului din panouri prefabricate de beton, adaptată la structura celulară reprezentată în fig. 8;

- fig. 11 - vedere în perspectivă care ilustrează o fațadă a paramentului din panouri prefabricate de beton, adapatată la structura celulară reprezentată în fig. 9;

- fig. 12 - secțiune orizontală de detaliu a structurilor descrise în fig. 10 si fig.11;

- fig. 12a - secțiune parțială de detaliu făcută în planul vertical al liniei 12a12a din figura 12;

- fig. 13 - vedere în perspectivă, similară cu fig. 1, dar la care structura de parament cuprinde elemente prefă

RO 113171 Bl bricate liniare de beton, definind o structură ajurată;

- fig. 14 - vedere în perspectivă, similară cu fig. 2, dar la care structura de parement cuprinde elemente prefabricate liniare de beton, definind o structură ajurată;

- fig. 15 - vedere în perspectivă, similară cu fig. 2, dar la care structura de parament cuprinde blocuri de beton cu arhitectura dorită.

- fig. 16 - vedere în plan a structurii cu paramentul din blocuri de beton, de la fig. 15;

- fig. 17 - secțiune în plan care ilustrează o structură cu paramentul din blocuri de beton prezentat în fig. 15 si 16, într-o altă variantă;

- fig. 18 - vedere în plan ilustrând o tranșee cu nămol care servește la montarea unei structuri celulare rigide;

- fig. 19 - vedere în plan care arată elementele de fundație ale structurei celulare rigide plasate în tranșee;

- fig.20 - vedere în plan care ilustrează o structură celulară rigidă adaptată elementelor de fundație din fig. 19;

- fig.21 - vedere în elevație prin tranșeia elementului de încastrare din fig.20;

- fig.22 - vedere în plan al unei tranșee cu nămol, concepută pentru o structură celulară rigidă întrebuințată în construcția de subsoluri;

-fig.23 - vedere în plan care arată elementele de fundație ale unei structuri celulare rigide;

- fig.24 - vedere în plan a structurii celulare rigide adaptată elementelor de fundație din fig.23;

- fig.25 - vedere în elevație a elementelor de ancorare ale structurii celulare rigide din fig.24 pe o anumită înălțime;

- fig.26 - vedere în plan, întreruptă parțial, care ilustrează aplicarea structurilor celulare rigide la construcția unui chei în apă adâncă;

- fig.27a și 27b - vederi în elevație parțiale ilustrând aplicarea de structuri celulare rigide, la infrastructura unei clădiri;

- fig. 28 - vedere, în plan a unei suprafețe pe care s-au executat structuri celulare pentru o clădire situată la marginea apei;

- fig.28a - reprezintă o secțiune verticală făcută în lungul liniei 28a-28a din fig.28, care ilustrează infrastructura unei clădiri mari, situată la marginea unei ape;

- fig.29 - vedere în perspectivă a unei variante de zid de sprijin utilizând structurile celulare ajurate prezentate în fig. 13 sau 14;

- fig.30 - vedere în perspectivă a unei alte variante de zid de sprijin și elevație, utilizând structurile celulare ajurate din fig. 13 și 14.

Conform unei variante a prezentei invenții, structurile celulare pentru ziduri de sprijin cuprind elemente structurale de bază care sunt plase metalice sau sintetice. Plasele metalice pot fi combinate cu elemente din tablă, cable sau elemente prefabricate de beton. Juxtapunerea și rambleerea acestor structuri celulare formează ziduri de sprijin.

Cele două elemente de bază ale unei structuri celulare sunt elementele de parament și elementele de ancorare. Cu referire în special la fig. 1 și 2, celulele în formă de “U” sunt deschise către masiv, cu un parament dintr-o plasă metalică 1 și dintr-un element de ancorare, dintr-o plasă metalică 2. Se pot de asemenea realiza celule fictiv închise, într-o altă variantă care sunt constituite din niște paramente din plase 1 și elemente de ancorare, din niște etrieri 2 (fig.2).

Precum va fi descris în detaliu în cele ce urmează, paramentele pot fi constituite din bare sau benzi metalice independente sau chiar din cable. Toate aceste elemente de parament se pot combina cu elemente prefabricate de beton. De asemenea, pot fi realizate, celule cu parament din blocuri arhitecturale de mică sau mare dimensiune.

La nivelul actual de cunoștințe, aceste tipuri de lucrări pot fi definite ca masive compozit, monolitice, realizate prin interdependența între un masiv și pământ și o structură celurară.

RO 113171 Bl

Toate elementele metalice care formează structură, sunt protejate adecvat contra coroziunii. Asamblarea paramentelor 1 la elementele 2 sau 3, se face prin intermediul unor tije 4, care pot fi bare rotunde sau țevi.

Structura ilustrată la fig. 1 se execută prin juxtapunerea celulelor făcute în panouri continue de plasa metalică sau făcute din elemente independente de parament 1 și ancorare din plasa metalică, în ultimul caz, elementele independente se asamblează cu ajutorul unor tije 4.

Structura de la fig.2, cuprinzând niște paramente 1 din plasă metalică și elemente de ancorare sub formă de etrieri 3, este asamblată cu ajutorul tijelor 4.

Structurile descrise mai sus, pot fi rambleiate cu anrocamente. în cazul când acesta nu este disponibil, utilizarea pământului este posibilă prin intercalarea unei membrane între rambleu și paramentul din plasa metalică 1. Așa cum este ilustrat în fig.3, aceasta membrană este ca un cofraj pierdut 5 și poate fi din tablă, din plastic sau din azbociment. 0 geotextilă groasă poate fi de asemenea utilizată.

□dată executată construcția compozită, faza a doua constă în completarea lucrării din punct de vedere estetic. Referitor la fig.3, acoperirea paramentului deci a fațadei este făcută cu strat de beton torcretat 6. Această acoperire poate fi estetică sau de rezistență.

în fig.4, acoperirea paramentului deci a fațadei este făcută cu zidărie din blocuri de beton arhitecturale sau din piatră fasonată 7. Aceste blocuri de beton pot fi cele care se utilizează în mod curent la placarea fațadelor clădirilor, sau pot fi concepute special pentru ziduri de sprijin. Zidăria este armată și legată de structura de parament 1. în opțiune, spațiul dintre zidărie de fațadă 7 și structura celulară, poate fi umplută cu un strat beton 8.

Este de asemenea posibil să se integreze în paramentul 1 elemente de acoperire. Structurile celulare utilizate pentru aceasta sunt similare cu cele descrise mai sus și reprezentate în general în fig. 1 și 2. Cu toate acestea, structura poate fi realizată cu paramente din bare sau benzi independente orizontale 9, verticale 10, așa cum este ilustrată în fig.5 și 6. Montarea acestor bare sau benzi independente 9 și 10, se realizează în același timp cu plasarea blocurilor de beton și avansarea rableului. Barele verticale 10 sunt adăugate în timpul execuției sub forma de bare de legătură.

în timpul execuției construcției, acest tip de structură permite inserția în parament a elementelor de mică dimensiune prefabricate din beton. Blocurile de beton pentru parament sunt concepute cu scopul acesta, iar construcția paramentelor se realizează conform principiilor unei zidării uscate (fig. 7).

Armătura orizontală a paramentului poate fi realizată din bare metalice sau benzi metalice. Fig.7 și 7a ilustrează utilizarea benzilor metalice. Armătura verticală 10, poate fi realizată cu bare sau țevi. Blocurile prefabricate de beton sunt concepute cu scopul acesta. Paramentele realizate pot avea astfel, estetica dorită.

în opțiune, la rosturi, în cazul unor solicitări importante, pot fi folosite și niște benzi de neopren 12.

Fig. 8 și 9 ilustrează structuri celulare de același tip ca cele descrise respectiv în fig. 1 și 2 dar în altă variantă în care structura de parament este concepută pentru a permite montarea de panouri plane de mari dimensiuni. Barele orizontale 13 de la parament, au o geometrie frântă, care se desfășoară de la o tijă de asamblare 4 la alta. Schimbările de direcție ale barelor orizontale 13 pot fi înlocuite și prin cabluri.

Fig. 10 și fig. 11, ilustrează structurile celulare descrise în fig.8 și fig.9, continuând în plus niște panouri prefabricate de mare dimensiune 15 care au fost inserate în fațada paramentului. Panourile prefabricate de beton 15, sunt caracteristice prin faptul că două din dimensiunile lor (lățimea și înălțimea) sunt mari, comparate cu cea de a treia dimensiune (grosimea). Aceste panouri 15 sunt concepute pentru a rezista la împingerea pământurilor. Panourile 15 sunt, de ase

RO 113171 Bl menea, concepute a fi asamblate cu elementele de ancorare 2 din plasa metalică sau cu etrieri 3.

Caracteristicile acestui tip de structură compozită constă în faptul că, un parament plan este obținut prezervând în același timp principiul celulelor deschise sau fictiv închise către masivul de susținut.

Fig. 12 ilustrează detaliile structurilor descrise în fig.8 și fig.11. Armăturile orizontale ale paramentului sunt barele 13 sau cable.

Barele verticale 14 pot fi țevi perforate sau nu. Sunt prevăzute pentru rosturile orizontale de asemeni niște benzi de neopren 16 cum se arată în figura de detaliu 12a.

Acest tip de structură celulară se realizează astfel la fel cu rosturi prevăzute cu neopren și țevi perforate sau nu și bare de asamblare.

Utilizarea țevilor de legătură permite retransmiterea solicitărilor de la cable la țevi sau bare de legătură și de la acestea la beton pe suprafețe mari.

După executarea lucrării, țevile de legătură preferate permit să se efectueze injectări de beton sau alt material în vederea realizării unui parament monolitic.

Țevile de legătură permit de asemenea, dacă este dorită realizarea post tensionării paramentului cu cable plasate în țevi.

De asemenea cablele care sunt în interiorul țevilor pot fi montate în fundație de o așa manieră ca să poată fi post tensionate.

în felul acesta, se pot realiza ziduri de sprijin de foarte mare rezistență mai ales din punct de vedere al solicitărilor dinamice.

Fig. 13 și fig. 14 utilizează structuri celulare având elementele de ancorare din plasă metalică 2 sau din etrieri 3 caracterizate printr-un parament din elemente prefabricate de beton 17 montate de manieră ajustată. Paramentul poate fi constituit și din dulapi de lemn.

Elementele de asamblare sunt niște bare sau țevi 18 post-tensionate sau nu, aceste elemente 18 permit să se utilizeze în interiorul lor cable de post-tensionare și de asemenea, permit și realizarea de injectări. în zona de petrecere a elementelor prefabricate de beton 17, adică mai exact la extremitățile acestora, este posibil de a avea unul sau mai multe elemente de asamblare 18.

Acest tip de structură celulară poate fi rambleiată cu piatră de o dimensiune uniformă, sau cu pământ. în al doilea caz, golurile din parament sunt astupate cu foi de tablă, azbo-ciment, geotextilă, etc.

Una din particularitățile acestei structuri, constă în faptul că permite creșterea vegetației în fațadă, păstrând în același timp o mare stabilitate a paramentului.

Este totuși posibil ca spațiile dintre elementele prefabricate 17, partea dinspre masiv, să fie umplută parțial sau total după caz, de maniera să favorizeze sau nu creșterea vegetației. Această obturare se face, în general, cu blocuri de beton arhitecturale.

Elementele prefabricate de beton 17, de forma paralelipipedică, sunt caracterizate de faptul că dimensiunile secțiunei transversale sunt mici în raport cu lungimea lui. Fețele opuse pot fi paralele sau nu. Aceste elemente sunt concepute de maniera să preia eforturile de împingere a pământurilor, să fie asamblate cu elemente de ancorare din plase metalice 2 sau etrieri 3 și să realizeze coloane în zonele de petrecere.

De notat că, datorită coloanelor, acest tip de parament poate fi executat fără elemente de ancorare în cazul unor înălțimi mici. în cazul acesta în zona de petrecere pot fi utilizate diverse elemente sau bare de asamblare 18, post-tensionate sau nu.

Fig. 29 ilustrează utilizarea de structuri celulare cu parament ajurat, așa cum a fost descris mai sus, pentru realizarea unor ziduri de sprijin 43.

în acest caz, golurile dintre elemente nu au fost obturate de maniera a permite vegetației să crească traversând fațada zidului de sprijin 43.

RO 113171 Bl

Fig. 30 ilustrează un zid de sprijin în partea lui inferioară și în elevație zidul servește în principal ca zid antizgomot, pentru aceasta toate golurile dintre elemente au fost obturate.

Cu ajutorul structurilor ajurate, se pot deci realiza ziduri de sprijin de tot genul; cu sau fără vegetație, culee de pod, ziduri de capete de podețe, ziduri antizgomot, etc.

Fig. 15 și fig. 17 ilustrează structuri celulare cu paramentul din panouri de beton, de mici sau mari dimensiuni. Principiile structurilor celulare descrise mai înainte sunt respectate. Fig. 15 ilustrează o structură celulară cu elemente de încastrare din etrieri 3, (cu toate că și pentru ancorare poate fi folosită plasa metalică) și blocuri de beton arhitectural 20 de dimensiuni mici sau mari. Blocurile din beton arhitectural 20 sau blocurile din piatră fasonată, sunt zidite cu ajutorul unor tije verticale sau bare de legătură 19. Aceste tije 19 joacă pe de o parte un rol de rezistență și pe de altă parte un rol de legătură între parament și elementele de ancorare.

Elementele de ancorare din etrierii 3 sunt localizate în rosturile verticale (fig. 16) sau în rosturile orizontale (fig. 17).

Elementele de ancorare din etrieri sunt realizate din benzi metalice sau sintetice (fig. 16), sau din bare cu secțiune circulară sau pătrată (fig. 17). în cazul prezentat la fig. 17 la care elementele de ancorare 3 sunt localizate în rosturile orizontale, rosturile orizontale sunt prevăzute cu benzi de neopren similare celor folosite la structurile cu finisare integrată (fig. 7).

Structurile descrise în continuare sunt ziduri de sprijin din elemente prefabricate de beton armat de mari dimensiuni, asamablate prin post-tensionare într-o tranșee de nămol sau în apă, de maniera a realiza o structură celulară rigidă în formă de “u” (fig. 18...25), utilizând aceleași principii teoretice folosite la structurile descrise până acum.

Prefabricatele sunt elemente grele făcute în uzină, transportate și plasate în mediu lichid cu ajutorul unor utilaje adecvate.

Elementele de asamblare, în general reprezentate prin țevi perforate sau nu, servesc la ghidaj, în timpi montajului, și în final pot fi tensionate, direct sau prin intermediul unor tiranți ancorați în fundație. Aceleași țevi pot fi utilizate pentru a injecta mortar.

Elementele prefabricate odată asamblate, prin post-tensionare, structura va fi completată cu beton turnat la fața locului.

Structurile celulare rigide sunt constituite de paramente care sunt elemente care preiau solicitările de împingere a solului și a apei. Elementele de ancorare sunt elemente care preiau solicitările paramentului și al celorlalte structuri pentru a le transmite fundației. Elementele de asamblare sunt țevi perforate sau nu de dimensiuni apropiate având funcțiile multiple descrise mai sus. Betonul turnat la fața locului, pe de o parte, servește ca fundație și, pe de altă parte, completează structura.

Aceste structuri pot fi concepute pentru a fi în strânsă interdependență cu masa terenului de susținut sau nu. în vederea montării structurii celulare rigide, o tranșee de bentonită 21 (fig. 18) este prealabil executată cu ziduri de ghidaj 22, conform metodelor cunoscute și aprobate.

Elemente de fundație 23 sunt montate în continuare (fig. 19) având prevăzute găuri 24 pentru scurgerea betonului sub elementele de fundație 23. Elementele de fundație 23, fac parte integrantă din pereții de ancorare și sunt poziționate, la adâncimea prevăzută, pe un strat de beton.

Turnarea betonului de fundație poate să precede instalarea elementelor prefabricate, unde betonul turnat poate să se scurgă prin găurile 24 prevăzute pentru această operație.

Țevile 25 fixate la elementele de fundație 23, servesc la ghidarea elementelor prefabricate și în continuare sunt utilizate pentru post-tensionare și pentru injectare.

RO 113171 Bl

Primele elemente de ancorare 2G sunt coborâte de-a lungul elementelor de ghidaj 25 până la poziționarea lor finală. Urmează instalarea elementelor de parament 27 (fig.20), și în final este turnat betonul 28 la fața locului.

Operația de montaj alternând elementele de ancorare cu paramentele se continuă până la cota finală.

Odată terminată instalarea prefabricatelor, se realizează post-tensionare și operația de umplere a țevilor cu mortier.

Pentru a ameliora etanșeitatea structurii și de asemenea pentru a asigura un mai bun contact între rosturile orizontale, pot fi prevăzute benzi de neopren.

în ultima fază, betonul proaspăt va fi turnat între elementele prefabricate și pământ, completând în felul acesta structura.

Fig. 18...21 ilustrază o infrastructură de chei. Este vorba de o structură celulară rigidă conținând pământ. Interdependența structură-sol este scoasă în evidență. Acest tip de structură poate fi utilizat în construcția cheiurilor de tot genul, indiferent dacă sunt realizate cu ajutorul unei tranșeie de nămol (fig. 18), sau direct în apă.

Elementele de parament sunt continui, în sensul înălțimii, în timp ce elementele de ancorare pot fi cu goluri pentru a ușura prefabricatele și în felul acesta a obține un monolit de calitate superioară cu betonul turnat la fața locului sau cu rambleul (fig.21). Elementele de ancorare pot fi realizate cu elemente de șarpantă metalică și beton turnat la fața locului.

Fig.22...25, ilustrează o infrastructură de clădire. Etapele de ridicare sunt similare celor de la fig. 18...21. în acest caz, este vorba de structuri celulare rigide cu elementele de ancorare în debleu. Această structură va fi utilizată mai ales pentru realizarea de clădiri mari cu subsoluri multiple.

Realizarea este aceiași ca în cazul precedent, dar comportamentul structural este diferit. Interacțiune sol-structură nu există deoarece elementele de ancorare rămân libere în interiorul clădirii făcând parte integrantă din structura ei. în cazul acesta elementele de ancorare devin contraforturi (fig.24).

Elementele prefabricate de parament și de contraforturi, pot avea înălțimi egale cu distanța dintre planșee (fig.25).

Odată asamblată structura de susținere cu betonul turnat și suficient de întărit, permite începerea lucrărilor de excavație. în cazul săpăturilor adânci, etanșonarea perpendiculară pe contraforturi poate fi vizibilă.

Extremitățile contraforturilor pot fi puncte de sprijin pentru coloanele suprastructurii clădirii. Elementele de contrafort pot fi mai mult sau mai puțin cu goluri, în funcție de gradul lor de solicitare (fig.25).

Planșeele care sunt executate reprezintă o bună contravântuire orizontală, care în final se traduce printr-o creștere a stabilității.

Dacă este necesar pentru stabilitatea de ansamblu, tiranții de ancorare sunt plasați la interiorul țevilor de asamblare (fig.25).

în mod deosebit, fig. 22 ilustrează o tranșee de nămol 29, cu ziduri de ghidare 30 care sunt concepute pentru a instala structura rigidă destinată subsolurilor de clădiri.

Fig. 23 ilustrează instalarea elementelor de fundație 31 care au prevăzute niște găuri 34, în vederea turnări de beton sub fundații. Țevile de ghidaj 35 sunt fixate pe elementele de fundație 31.

La fig.24 structura cu parament în arc-rigid, în debleu, este ilustrată cu elementele ei de incostrare 32 și de parament 33. Spațiul dintre structură și teren este completat cu un beton de umplutură 36.

Fig. 25 este o vedere în elevație a elementelor de încastrare 32 pe o înălțime de un etaj. De asemenea găsim radierul la sol 38 și o structură de planșeu 39. în opțiune, tiranții de post-tensionare 37 sunt distribuiți în interiorul țevilor de ghidaj 35.

Structurile celulare rigide pot fi realizate perfect impermeabile. Un avantaj

RO 113171 Bl foarte important al utilizării acestui tip de structură, constă în absența totală a tiranților de ancorare la exteriorul limitei construcției, care în mod normal se regăsesc la exteriorul limitei construcției, care în mod normal se regăsesc în construcția clasică a zidurilor realizate în tranșee de nămol.

Câteva exemple practice de structuri celulare cu parament în arc-rigid, sunt ilustrate în fig.26...28. Fig.26 prezintă un chei în apa profundă 40, care utilizează multe din structurile celulare rigide descriseînfig. 18...21. Fig.27a șifig.27b, ilustrează o infrastructură de clădire 41, utilizând structurile celulare prezentate în fig.22...25. Fig.28 și 28a prezintă o infrastructură de clădire 42 (subsolurile) de mari dimensiuni, situată la marginea unei ape. în cazul acesta, structura celulară rigidă este solicitată de teren sau de apă.

Unul din marile avantaje ale utilizării structurilor celulare cu parament din plasă metalică și elemente de ancorare din plasa metalică sau etrieri, ca și ori care altă structură celulară descrisă mai sus constă în faptul că materialele necesare la construcția lor se găsesc pe piață.

Aceste structuri sunt de o mare simplitate din punct de vedere al fabricației elementelor structurale cât și al punerii lor în operă. Ele pot fi întrebuințate la o gamă mare de tipuri de fațadă, permițând în consecință obținerea esteticii dorite la zidurile de sprijin, făcute cu această tehnică. Datorită formelor lor multiple, aceste structuri celulare au o mulțime de aplicații.

Claims (28)

1. Structură celulară, pentru ziduri de sprijin, în formă de U, deschisă către rambleu, caracterizată prin aceea că, într-o primă variantă, ea cuprinde un element de parament (1), o pereche de elemente plane de ancorare (2), fiecare element de ancorare (2) fiind astfel prevăzut încât să fie montat la un rebord lateral al elementului de parament (1), elementul de parament (1) menționat fiind

16 adaptat în scopul definirii unei fațade a structurii celulare menționate, iar elementele de ancorare (2) fiind adaptate în scopul de a se prelungi în rambleu, plecând de la rebordurile laterale ale elementului de parament (1).

2. Structură celulară, pentru ziduri de sprijin, caracterizată prin aceea că, într-o altă variantă, ea cuprinde un element de parament (1), un element de ancorare format din cel puțin un element linear (3), elementul linear (3) menționat fiind astfel prevăzută încât să conecteze fiecare dintre extremitățile sale la un rebord lateral respectiv al elementului de parament (1), elementul de ancorare (3) având forma unui “U” ajustat pentru a se prelungi în mod sensibil orizontal în rambleu, elementul de parament (1) menționat definind o fațadă a structurii celulare menționate.

3. Structură celulară conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de ancorare (2) menționat este alcătuit din cel puțin două benzi (3) în funcție de înălțimea structurii celulare, benzile (3) fiind montate la elementul de parament (1) în mod distanțat dintr-un plan vertical și prelungindu-se în rambleu în mod sensibil paralel.

4. Structură celulară conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că elementul de parament (1) este o plasă metalică sau sintetică.

5. Structură celulară conform revendicării 1, caracterizată pein aceea că elementul de ancorare (2) este o plasă metalică sau sintetică.

6. Structură celulară conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de ancorare (2) este alcătuit din benzi metalice sau sintetice.

7. Structură celulară conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementele liniare (3) sunt benzi plate sau bare rotunde sau pătrate.

8. Structură celulară conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că un cofraj pierdut (5) și o fațadă din beton torcretat (6) sunt ajustate la elementul de parament (1).

RO 113171 Bl

9. Structură celulară conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că un cofraj pierdut și o zidărie din blocuri de beton sau din piatră tăiată (7] sunt ajustate la structura celulară menționată, fațada din zidărie fiind armată și unită cu elementul de parament (1), spațiul dintre elementul de parament (1) și zidărie fiind astfel prevăzut încât să fie umplut cu beton (8).

10. Structură celulară conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că niște tije (4) sunt utilizate pentru a conecta elementele de ancorare la rebordurile laterale ale elementelor de parament (1).

11. Zid de sprijin realizat cu structură celulară conform revendicării 1 caracterizat prin aceea că el este format din mai multe structuri celulare similare, fiecare structură incluzând un element de parament (1) unit la fiecare dintre rebordurile sale laterale la un element plan de ancorare [2], fiecare structură celulară conținând un rambleu, elementele de ancorare (2) prelungindu-se un rambleu plecând de la elementul de parament [1], fiecare element de ancorare (2) fiind fixat de un element opus de ancorare [2] similar, al unei structuri celulare adiacente.

12. Zid de sprijin realizat cu structură celulară conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că el este format din mai multe structuri celulare similare, fiecare structură incluzând un element de parament [1] unit la fiecare dintre rebordurile sale laterale la un element plan de ancorare (2) comun unei structuri celulare similare adiacente, fiecare structură celulară conținând un rambleu, elementele de ancorare (2) prelungindu-se în rambleu plecând de la elementul de parament [1],

13. Zid de sprijin realizat cu structura celulară, conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că el este format din mai multe structuri celulare similare, fiecare structură incluzând un element de parament (1) și un element de ancorare format din cel puțin un element linear (3) unit la fiecare din cele două extremități ale sale la un rebord lateral respectiv al elementului de parament (1), fiecare element linear (3) având forma unui “U” care se prelungește într-un rambleu conținut într-o structură celulară respectivă.

14. Zid de sprijin,conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că, pentru fiecare structură celulară, elementele de ancorare (2) menționate fac parte integrantă din elementul de parament (1).

15. Procedeu de realizare a unui zid de sprijin conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că el cuprinde etapele următoare:

a) dispunerea mai multor structuri similare, fiecare incluzând un element de parament (1) unit la fiecare dintre rebordurile sale laterale cu un element de ancorare (2) din plasă, astfel încât elementele de ancorare (2) se prelungesc plecând de la elementele de parament (1) dispunerea formându-se astfel încât fiecare element de ancorare (2) să fie fixat la un element de ancorare (2) al unei structuri celulare similare adiacente și,

b) rambleierea fiecăreia dintre structurile celulare menționate.

16. Procedeu de realizare a unui zid de sprijin conform revendicării 12, caracterizat prin aceea că el cuprinde următoarele etape:

a) dispunerea în mod distanțat și, în general paralel, a mai multor elemente de ancorare (2) din plasă, dispunerea făcându-se în general de manieră sensibil perpendiculară pe fațada zidului de sprijin;

b) unirea fiecăruia dintre reborduri în fața fiecărei perechi adiacente de elemente de ancorare [2] cu un rebord lateral respectiv al unui element de parament [1] Și

c) rambleierea fiecăreia dintre structurile celulare delimitate de către fiecare pereche adiacentă de elemente de ancorare (2) și de către elementul de parament [1] conectat între ele.

17. Procedeu de realizare a unui zid de sprijin, conform revendicării 13, caracterizat prin aceea că el cuprinde etapele următoare:

RO 113171 Bl

a) alinierea mai multor structuri celulare similare, fiecare incluzând un element de parament (1) și un element de ancorare (2) format din cel puțin un element linear (3) conectat la fiecare dintre cele două extremități ale sale la un rebord lateral respectiv al elementului de parament (1) astfel încât să formeze un U care se prelungește către elementul de parament (1) și

b) rambleierea fiecăreia dintre structurile celulare menționate.

18. Structură celșulară în formă de U deschisă către rambleu, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, într-o altă variantă, cuprinde un element de parament (1), o pereche de elemente de ancorare (2) din plasă, elementul de parament cuprinzând mai multe elemente alungite din beton (17) prefabricat ajustate în scopul de a fi montate orizontal de maniera ajurată pe un plan, elementele alungite (17) find ajustate pentru a se încăleca la extremitățile lor cu elemente alungite similare ale structurilor celulare adiacente, fiecare element de ancorare (2) fiind ajustat pentru a fi montat la extremitățile respective ale elementului de parament (1), elementul de parament (1) menționat fiind adaptat în scopul definirii unei fațade a structurii celulare menționate, iar elementele de ancorare (2) fiind adaptate pentru a se prelungi în rambleu plecând de la extremitățile elementulu de parament.

19. Structură celulară pentru zidul de sprijin, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că, într-o altă variantă, cuprinde un element de parament, un element de ancorare format din cel puțin un element linear (3), elementul de parament menționat cuprinzând mai multe elemente alungite (17) din beton prefabricat ajustate în scopul de a fi montate orizontal de maniera ajurată, elementele alungite (17) fiind ajustate pentru a se încăleca la extremitățile lor cu elemente alungite (17) similare ale structurilor celulare adiacente, fiecare element de ancorare (3) fiind ajustat în scopul conectării fiecăruia dintre cele două extremități ale sale la extremitățile respective ale elementului de parament, elementul de parament menționat fiind adaptat în scopul definirii unei fațade a structurii celulare menționate, iar fiecare element de ancorare (3) având forma unui U adaptată în scopul de a se prelungi în rambleu plecând de la extremitățile elementului de parament (1) de manieră sensibil orizontală.

20. Structură celulară, conform revendicării 18, caracterizată prin aceea că elementul de parament cuprinde niște tije verticale (18) care servesc la menținerea pe poziție și la ajustarea elementelor alungite (17) care se încalecă aparținând la două structuri celulare adiacente, extremitățile elementelor alungite (17) fiind adaptate pentru a fi tracversate de către tijele verticale (18).

21. Structură celulară, conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că elementul de parament cuprinde niște tije verticale (18) care servesc la menținerea pe poziție și la ajustarea elementelor alungite (17) care se încalecă aparținând la două structuri celulare adiacente, extremitățile elementelor alungite (17) fiind adaptate pentru a fi traversate de către tijele verticale (18).

22. Structură celulară, conform revendicărilor 18 sau 19, caracterizată prin aceea că o geotextilă este ajustată pentru a fi poziționată între elementul de parament și rambleu, astfel încât să permită ca o vegetație să traverseze elementul de parament menționat la nivelul spațiilor prevăzute între elementele (17) de beton prefabricat.

23. Structură celulară conform revendicărilor 18 sau 19, caracterizată prin aceea că niște elemente (20) din beton arhitectural sunt ajustate în scopul de a fi amplasate în spațiile prevăzute între elementele (17) din beton prefabricat.

24. Zid de sprijin realizat cu structuri celulare conform revendicării 18, caracterizat prin aceea că format din mai multe structuri celulare similare, fiecare incluzând un element de parament (1) conectat la două elemente de ancorare

RO 113171 Bl (2) din plasă și comune structurilor similare adiacente, elementele de parament fiind fiecare constituite din mai multe elemente alungite (17) din beton prefabricat montate orizontal de manieră ajurată pe un plan, elementele alungite (17) încălecându-se la extremitățile lor cu elemente alungite (17) similare ale elementelor de parament adiacente, elementele de ancorare (2) fiind unite la extremitățile respective ale elementelor de ancorare (2) ale unei structuri celulare prelungindu-se într-un rambleu plecând de la un element de parament.

25. Zid de sprijin, conform revendicării 24, caracterizat prin aceea că fiecare element de parament cuprinde niște tije verticale (18) care traversează extremitățile elementelor alungite (17) care se încalecă aparținând la două structuri celulare adiacente, pentru a le menține în poziție.

26. Zid de sprijin realizat cu structuri celulare, conform revendicării 19, caracterizat prin aceea că este format din mai multe structuri celulare similare fiecare incluzând un element de parament (1) conectat la un element de ancorare format din cel puțin un element linear (3), elementele de parament fiind fiecare constituite din mai multe elemente alungite (17] din beton prefabricat montate orizontal de maniera ajurată pe un plan, elementele alungite (17] similare ale elementelor de parament adiacente, fiecare element de ancorare (3] având forma unui “U” și fund unită la fiecare dintre cele două extremități ale sale cu extremitățile respective ale unui element de parament respectiv, fiecare structură celulară conținând un rambleu iar fiecare element de ancorare prelungindu-se plecând de la un element de parament respectiv în rambleul unei structuri celulare respective.

27. Zid de sprijin, conform revendicării 26, caracterizat prin aceea că fiecare element de parament conține niște tije verticale (18] care traversează extremitățile elementelor alungite (17] care se încalecă aparținând la două structuri celulare adiacente, pentru a le menține în poziție.

28. Zid de sprijin, conform revendicărilor 24 sau 2, caracterizat prin aceea că elementele de parament și tijele (18] se prelungesc vertical deasupra zidului de sprijin menționat astfel încât să constituie un zid în elevație, spațiile prevăzute între elementele (17] din beton prefabricat ale zidului în elevație menționat fiind obturate prin elementul (20) din beton arhitectural, zidul în elevație menționat servind ca zid antizgomot.