RO112372B1

RO112372B1 - Deversor evacuator de cresteri exceptionale ale apei pentru un baraj prevazut cu cel putin doua dispozitive de evacuare a cresterilor apei

Info

Publication number: RO112372B1
Application number: RO149028A
Authority: RO
Inventors: Francois Lemperiere
Original assignee: Gtm Ets Sa
Priority date: 1990-12-28
Filing date: 1991-12-23
Publication date: 1997-08-29
Also published as: KR0183992B1; MX9102787A; EP0493183B1; TR26482A; MY111628A; JPH04293811A; CA2057772C; TNSN91125A1; US5195846A; ZW18691A1; CN1023723C; AU646997B2; ZA9110024B; FR2671116A1; DK0493183T3; CA2057772A1; MA22374A1; DZ1547A1; EP0493183A1; DE69101309D1

Description

Invenția de față se referă la un deversor evacuator de creșteri excepționale ale apei, pentru baraje și lucrări similare, de genul celor care conțin două dispozitive de evacuare a creșterilor apei, unul din cele două dispozitive fiind constituit dintr-un prag de deversare a cărui creastă este situată la un prim nivel predeterminat, mai coborât decât un al doilea nivel predeterminat corespunzător unui nivel maxim sau unui nivel al apelor celor mai ridicate, pentru care barajul a fost conceput, diferența dintre primul și al doilea nivel predeterminat corespunzător unui nivel maxim sau unui nivel al apelor celor mai ridicate pentru care barajul a fost conceput, diferența dintre primul și al doilea nivel mai înainte menționate, corespunzând unui debit maxim predeterminat al unei creșteri excepționale a apei, și dintr-un perete mobil care obturează pragul mai înainte menționat.

Stadiul actual al practicii conceperii și realizării barajelor conduce la o dimensionare a lucrărilor lor de evacuare a apelor pentru condiții de creșteri importante (milenale sau decamilenare, spre exemplu). Din această cauză, în majoritatea cursului timpului, se face uz doar de o foarte neînsemnată parte a capacităților de evacuare ale acestor lucrări. Mai mult, este cunoscută reglarea debitelor evacuate peste pragul de deversare cu concursul unor vane, în special, în vederea creșterii capacității barajului, de reținere sau de evacuare a creșterilor apei.

în aceste condiții, este limpede că aceste vane trebuie să obtureze totalitatea pragului de deversare și că majoritatea dintre ele riscă să rămână închise aproape în permanență în absența creșterilor excepționale ale apei și să fie deschise doar la 20 sau 50 de ani bunăoară. în cazul în care celălalt dispozitiv de evacuare permite evacuarea creșterilor celor mai frecvente ale apei (cum pot fi, spre exemplu, evacuatoare de adâncime, de semiadâncime sau de suprafață, prevăzute sau nu cu vane sau cum poate fi o priză de apă a unei uzine hidroelectrice sau oricare alt dispozitiv de evacuare a apelor), devine de asemenea limpede că totalitatea acestor vane ar putea să rămână închise cvasipermanent.

De altminteri, nedeschiderea vanelor, oricare ar fi natura ei, continuă să fie o cauză importantă a ruperii barajelor. Aceste vane prezintă așadar inconvenientul unei mai reduse siguranțe de funcționare decât pragurile de liberă deversare, în afara celui al prețului lor mai ridicat de cost.

Au fost propuse diverse dispozitive economice și ele există deja în vederea obturării unui prag de liberă deversare precum saci de nisip sau batardouri (denumite și Flashboards) sau alte dispozitive de obturare, asemănătoare, care implică o intervenție omenească înaintea fiecărei creșteri a apei și prezintă, de aceea, un risc important de funcționare.

Există, de asemenea, pe anumite baraje mari, în rambleu, o secțiune de dig fuzibil, dispusă la o cotă inferioară celei a restului lucrării și funcționând potrivit principiului eroziunii materialelor sale constitutive, eroziune care este generată de o creștere extremă a nivelului reținerii în decursul unei creșteri a apei de o importanță cu totul excepțională. Acest dig fuzibil are de fapt menirea de a evita deversarea necontrolată și catastrofală a unei creșteri extreme a apei, peste ansamblul unei lucrări, concentrând efectele creșterii apei asupra unei secțiuni special amenajate pentru a se rupe prin eroziune, și de a oferi în felul acesta o capacitate suplimentară de evacuare. După ruptura digului fuzibil, sunt necesare importante lucrări de reparații în scopul îngăduirii din nou a exploatării normale a lucrării. Pe de altă parte, deschiderea unui dig fuzibil poate să conducă la o creștere prea rapidă a debitului în aval.

Se cunosc, de altminteri, pereți fuzibili astfel cum sunt ei descriși în cererile de brevet de invenție, înregistrate în România cu nr. 146595 și în Franța cu nr. 2656354 și intitulate ambele “Deversor evacuator de creșteri ale apei pentru baraje și lucrări similare”. Aceste ridicări prezintă avantajul de a permite obturarea pragului la un cost redus. Cu

RO 112372 Bl toate acestea, pe măsură ce ele se dimensionează pentru a putea evacua creșterile apei cu debit slab sau mijlociu, se impune o înălțime a lor mai mică decât nivelul apelor celor mai mari.

Problema pe care invenția de față încearcă să o rezolve este aceea de a se obtura, într-o manieră cvasipermanentă, la un preț de cost mult inferior celui al vanelor și pe o înălțime mai ridicată ca până acum, un prag de liberă deversare în totalitatea lui sau numai în parte, îngăduind totodată și evacuarea într-un mod total fiabil a creșterilor excepționale ale apei, a viiturilor fără vreo intervenție din exterior și fără vreo modificare majoră a lucrării. Prezenta invenție constituie deci un substitut economic al vanelor destinate doar evacuării viiturilor mai puțin frecvente.

După cele cunoscute titularei cererii de brevet de invenție, se pare că nici un dispozitiv din cele existențe nu corespunde într-o manieră satisfăcătoare obiectivelor mai înainte expuse, cu o exploatare simplă și pentru un cost moderat de investiție.

Conform invenției de față, problema mai înainte menționată se rezolvă prin faptul că ridicarea conține cel puțin un element de perete rigid și masiv care este dispus pe creasta pragului de deversare și este menținut fix pe acesta prin forța gravitației, elementul mai înainte menționat având o înălțime predeterminată, cel puțin egală cu diferența dintre primele și secundele nivele predeterminate și fiind dimensionat ca volum și ca greutate în așa fel, încât momentul forțelor aplicate de apă elementului de perete să atingă momentul forțelor de gravitație care tind să mențină elementul de perete fix pe pragul de deversare iar elementul de perete mai înainte menționat să fie prin urmare dezechilibrat atunci când apa atinge un al treilea nivel predeterminat cel mult egal cu cel de al doilea nivel predeterminat.

în aceste condiții, este limpede că, în totalitatea lui sau în parte, pragul de deversare poate fi obturat prin elemente de perete, ce pot fi realizate la un cost moderat, în comparație cu vanele și că, în cazul în care ele sunt montate pe pragul unui deversor din barajul existent, această montare efectuată, eventual împreună cu cea a vanelor, poate fi făcută fără a se aduce modificări majore pragului de deversare al barajului, după cum se va vedea mai departe. Este, de asemenea, limpede că, pentru viituri de importanță mijlocie, atât cât nivelul apei să nu atingă cel de al treilea nivel predeterminat, nivel ce poate fi determinat în mod practic făcându-l egal cu sau ușor mai scăzut decât cel de al doilea nivel predeterminat, așadar în raport cu nivelul apelor celor mai mari, apa poate fi evacuată prin vane sau prin alte dispozitive dimensionate pentru debitele curente fără a se aduce o distrugere a peretelui și, prin urmare, fără ca deversorul să înceteze a fi obturat prin menționatele elemente de perete. în schimb, în cazul unei viituri excepționale, nivelul apei atinge cel de al treilea nivel predeterminat, iar unul sau mai multe elemente de perete sunt dezechilibrate automat și luate de apă sub simpla acțiune a forțelor ei, deci fără ca vreo intervenție din exterior să fie necesară, redându-se, în felul acesta, pragului, întreaga lui capacitate de evacuare.

Cu toate că, din punct de vedere teoretic, acest lucru nu este necesar, un pinten de o înălțime predeterminată este de preferință prevăzut pe pragul de deversare la piciorul elementului de perete și anume dinspre aval, în scopul împiedicării alunecării acestuia pe prag spre aval, fără a se împiedica totuși bascularea acestuia deasupra pintenului atunci când nivelul atinge cel de al treilea nivel predeterminat. Se înțelege că în acest caz înălțimea pintenului este luată în considerare după cum se va vedea ulterior în vederea dimensionării ca volum și ca greutate a elementului sau a elementelor de ridicare.

Un rost de etanșare poate fi prevăzut între pragul de deversare și baza elementului de ridicare, aproape de marginea dinspre amonte a acestei baze. Totuși, un asemenea rost de etanșare nu este absolut indispensabil dacă în lipsa rostului de etanșare, pierderile de apă între elementul de perete și pragul de deversare sunt slabe și dacă zona pragului de

RO 112372 Bl deversare pe care reazemă elementul sau elementele de perete este drenată într-o manieră convenabilă în așa fel ca nici un fel de subpresiune apreciabilă să nu se poată produce sub elementul sau elementele de perete. Dimpotrivă, după cum se va descrie pot fi prevăzute mijloace pentru a stabili o subpresiune sub elementul sau elementele de perete atunci când nivelul apei atinge cel de al treilea nivel predeterminat în scopul de a favoriza dezechilibrul și implicit bascularea elementului sau elementelor de perete în clipa în care acest lucru devine indispensabil pentru evacuarea unei creșteri excepționale a apei.

Invenția poate fi aplicată deopotrivă la deversorul unui baraj existent și la cel al unui baraj în curs de realizare.

în primul caz, creasta pragului de deversare poate fi coborâtă la un nivel aflat mai jos de primul nivel predeterminat iar elementul sau elementele de perete sunt montate pe pragul coborât și îl obturează. Se poate obține în felul acesta o mai mare securitate decât cu un prag de deversare necoborât, dat fiind că deschiderea care se capătă după bascularea elementului sau elementelor de perete are o înălțime mai mare decât în cazul în care pragul de deversare se menține în poziția lui inițială, dându-se în felul acesta posibilitatea evacuării unui debit mai însemnat de viitură decât a debitului maxim al viiturii excepționale pentru care barajul a fost inițial conceput.

La fel, în concepția unui baraj nou, se va putea adopta o mai mare diferență între primele și secundele nivele predeterminate (ceea ce contribuie la sporirea securității sau, la debit maxim egal, la reducerea costului lucrărilor ca și al căilor de scurgere) fără teama că acest lucru ar împiedica stăpânirea debitelor care părăsesc barajul grație utilizării conjuncte a dispozitivelor de evacuare a debitelor celor mai curente și a unui sau mai multor elemente de perete conform acestei invenții.

în aceste două cazuri, alegerea diferenței între primele și secundele nivele predeterminate va rezulta dintr-o optimi zare între sporirea securității, reducerea costului lucrărilor și creșterea eventuală a costului vanelor dispuse pe deversor.

în cazul în care sunt prevăzute mai multe elemente de perete, fiecare element de perete sau grup de elemente de perete, poate fi dimensionat în așa fel încât să basculeze la un nivel de apă predeterminat mai coborât decât cel la care va bascula un alt element sau grup de elemente de perete, acesta din urmă fiind el însuși dimensionat în așa fel încât să basculeze la un nivel de apă mai scăzut decât cel la care va bascula un al treilea element sau grup de elemente de perete și așa mai departe. în felul acesta, se obține, la nevoie, o creștere progresivă a capacității de evacuare după importanța viiturii, a creșterii apei.

Se va nota de asemenea că, dacă unul sau mai multe elemente de perete au fost basculate și deplasate de o creștere excepțională a apei, ele pot fi înlocuite ușor și economic prin alte elemente de perete, fără efectuarea unor reparații importante după ce viitura a fost evacuată.

în cele ce urmează, se descriu diverse variante de realizare a invenției de față, relevându-se astfel alte caracteristici și avantaje ale acesteia, cu referire șl la fig. 1...25 care reprezintă:

-fig. 1, vedere în perspectivă, care arată o lucrare hidrotehnică, la care invenția poate fi aplicată precum un baraj al cărui deversor evacuator de creșteri excepționale ale apei dispune de un prag de liberă deversare și al cărui deversor destinat evacuării viiturilor curente este prevăzut cu vane;

-fig. 2, vedere în perspectivă, care arată o lucrare hidrotehnică la care invenția poate fi aplicată precum un baraj și deversorul evacuator de creșteri exceăționale ale apei cu prag de liberă deversare precum și un alt dispozitiv de evacuare a apelor, cum este un evacuator de adâncime prevăzut sau nu cu vane sau o uzină hidroelectrică;

-fig. 3a, vedere în elevație dinspre aval a deversorului evacuator de creșteri excepționale ale apei din fig. 1 sau fig. 2,

RO 112372 Bl echipat cu un perete fuzibil conform acestei invenții;

- fig. 3b, vedere în plan a deversorului din fig. 3a;

- fig. 3c, vedere în elevație a unui alt deversor evacuator echipat cu un perete fuzibil conform acestei invenții;

- fig. 4a, vedere în secțiune verticală prin care se explică funcționarea peretelui fuzibil;

- fig. 4b, altă vedere în secțiune verticală prin care se explică funcționarea peretelui fuzibil;

- fig. 5, grafic care indică diversele forțe ce pot fi aplicate unui element de perete conform acestei invenții în timpul funcționării lui;

- fig. 6, grafic care redă variațiile momentelor de forțe motrice și de forțe rezistente în funcție de înălțimea apei deasupra pragului de deversare;

-fig. 7, vedere în secțiune verticală care arată un element de perete conform invenției, căruia este asociat un dispozitiv de declanșare a basculării;

- fig. 8, vedere a unui deversor prevăzut cu un alt dispozitiv de declanșare a basculării;

- fig. 9a+9c, vederi în perspectivă a unor diverse variante de realizare ale unui element de perete conform invenției;

- fig. 10, vedere în secțiune verticală a unei variante de realizare a elementului de perete conform acestei invenții;

- fig. 11, vedere în secțiune verticală a unei alte variante de realizare a elementului de ridicare conform acestei invenții;

-fig. 12, vedere în perspectivă a două elemente adiacente de perete conform unei variante de realizare a invenției;

- fig. 13, vedere, în secțiune verticală a unui element de perete din fig. 12;

- fig. 13a, vedere în secțiune verticală a detaliului de montare a elementului de perete;

-fig. 14, vedere a elementului de perete conform direcției marcată pe fig. 13;

-fig. 15, vedere a elementului de perete conform direcției G marcată pe fig.

13;

- fig. 16a - 16b, vederi de detaliu în secțiune a rostului dintre două elemente de perete din fig. 13 la o scară mărită;

-fig. 17, secțiune verticală printr-un element de perete asemănător celui din fig. 13 într-o altă variantă de realizare;

- fig. 18, vedere în plan a unei părți din deversor în cazul variantei din fig. 17 cu elemente de perete montate la locul respectiv.

Lucrarea hidrotehnică 1 redată în fig. 1 șl 2 poate fi un baraj, în rambleu sau un baraj din beton sau zidărie. Este totuși locul să se remarce că invenția nu se limitează la genul de baraj arătat în fig. 1 sau în fig. 2 ci poate fi aplicată, oricărui tip de baraj cunoscut dotat cu un prag de liberă deversare.

în fig. 1 și 2, reperul 2 desemnează o creastă de baraj, reperul 3 un parametru din aval, reperul 4 un parametru din amonte, reperul 5 un deversor evacuator de viituri, reperul 6 pragul deversorului 5 iar reperul 7 desemnează într-o manieră generală, un canal de evacuare al unui dispozitiv curent de evacuare. Deversorul 5 poate fi implantat în partea centrală a barajului 1 sau la o extremitate a acestuia dar poate fi și excavat pe un mal, fără ca acest lucru să altereze în vreun fel posibilitatea de a se face uz de invenție, în fig. 2, canalul de evacuare 7 este în legătură cu un dispozitiv clasic de evacuare a apelor de adâncime.

în fig. 1, canalul de evacuare 7 este în legătură cu un prag de deversare prevăzut cu vane clasice de suprafață. Cu toate acestea, se înțelege că la canalul de evacuare 7 se poate adapta oricare alt dispozitiv de evacuare de viituri cunoscut, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel posibilitatea de folosire a invenției.

într-o lucrare hidrotehnică de genul celor la care invenția poate fi aplicată, nivelul reținerii în caz de creștere a apei este întotdeauna inferior nivelului RN al crestei 8 a pragului deversorului 8, cel mult egal cu acesta. Nivelul reținerii în caz de viitură este întotdeauna inferior nivelului RM al apelor celor mai ridicate (PHE), cel

RO 112372 Bl mult egal cu acesta.

Invenția de față îngăduie într-o manieră cvasipermanentă să se obtureze deversorul 6. în acest scop, invenția prevede utilizarea pe pragul de deversare 6 a unui perete 10 constituit din cel puțin un element masiv 11, bunăoară alcătuit din cinci elemente 11a, 11b, 11c, 11d și 11e astfel cum se arată în fig. 3a și 3b, respectivul perete 10 sau respectivele elemente 11 fiind făcute fuzibile prin basculare pentru o anume sarcină a apei care este predeterminată și corespunde unui nivel N cel mult egal cu nivelul maxim RM ceea ce permite atunci trecerea celor mai teribile viituri.

Se înțelege de la sine că numărul elementelor de ridicare 11 nu este limitat la cinci elemente cum se indică în fig. 3a și 3b ci poate fi mai mic sau mai mare după lungimea deversorului 5 (măsurat în direcția longitudinală a barajului). De preferință, numărul elementelor de perete 11 se alege în așa fel încât să se obțină mase unitare slabe ce permit o facilă punere în operă și o ușoară înlocuire a acestor elemente de ridicare.

Fiecare element de ridicare 11 are o înălțime fȚmai mare decât RM, este montat pe pragul de deversare 6 și este menținut pe acesta prin forța gravitației. De preferință, fiecare element de ridicare 11 este împiedicat să alunece în aval de către un pinten 12 dispus la baza elementului 11, de partea dinspre aval a acestuia. Pintenul 12 poate fi, spre exemplu, încastrat în pragul 6 așa cum se arată în fig. 4a și poate fi discontinuu așa cum se arată în fig. 3a și 3b. Totuși, dacă se dorește, pintenul 12 poate fi și continuu. După cum se va vedea ulterior, înălțimea pintenului 12 este predeterminată dar poate fi variabilă funcție de eforturile care se produc precum și nivelul apei de la care se dorește amorsarea basculării fiecărui element de perete 11 în parte.

Așa cum se arată în fig. 3b, este prevăzută o garnitură de etanșare calasică 13, bunăoară din cauciuc, la fiecare din cele două extremități ale peretelui 10 și anume între aceasta și cele două flancuri laterale 14 ale deversorului 5. Atunci când peretele 10 este alcătuit din mai multe elemente 11, sunt prevăzute garnituri de etanșare 13 și între laturile verticale adiacente ale elementelor de perete 11, așa cum acest lucru se evidențiază și în fig. 3b. De preferință, se prevede de asemenea garnitura de etanșare 15 între pragul de deversare 6 și baza elementelor de perete 11 în apropierea marginii amonte 16 a acestei baze, așa cum acest lucru este vizibil în fig. 4a și 4b. Conform fig. 3b, garniturile de etanșare 13 și 15, în cazul în care acesta din urmă este prevăzut, se dispun în același plan vertical, în locul garniturii 15 sau în afara acestuia, poate fi amenajat un sistem de drenaj în mod continuu în pragul de deversare 6 și anume în zona lui subiacentă peretelui 10 în scopul secării acestei zone și al evitării ca, în decursul unei funcționări normale, să nu se aplice elementelor de ridicare 11 o subpresiune.

Așa cum se arată în fig. 3c, în cazul în care un baraj ar comporta, ca singurul dispozitiv de evacuare a viiturilor, un prag de liberă deversare, se poate avea în vedere, echiparea unei anume părți a acestui prag cu una sau mai multe vane V și a celeilalte părți a pragului cu un perete fuzibil 10 conform invenției. Se obține în felul acesta un baraj conform invenției cu un singur prag de deversare 6 la care sunt asociate două canale de evacuare 7, unul echipat cel puțin cu o vană V pentru evacuarea creșterilor curente ale apei iar celălalt prevăzut cu perete fuzibil 10 în vederea evacuării creșterilor excepționale ale apei.

După cum se va explica ulterior, fiecare element de perete 11 este în așa fel dimensionat incât să fie autostabil pentru o sarcină a apei inferioară unui nivel predeterminat N, el însuși cel mult egal cu nivelul maxim RM al celor mai ridicate ape admisibile pentru baraj. în felul acesta, presupunând, spre exemplu, că acest nivel prederminat este egal cu nivelul RM, apa este reținută de către pereți conform figurii 4a atâta timp cât nivelul apei rămâne

RO 112372 Bl inferior nivelului RM pentru viituriile de importanță redusă sau mijlocie, fără ca peretele să fie răsturnat.

Dimpotrivă, atunci când nivelul apei atinge în ipoteza mai înainte expusă un nivel predeterminat N egal cu sau ușor mai coborât decât nivelul RM în cazul unei viituri puternice sau al unei viituri excepționale sau al unei avarii în funcționarea canalului de evacoare 7, cel puțin un element 11 al peretelui 10 se dezechilibrează sub împingerea apei si basculează în jurul pintenului 12, așa cum se arată în fig. 4b, iar elementul respectiv elementele 11 sunt evacuate după basculare de către apa viiturii, cel puțin până la piciorul deversorului 5, îngăduind în felul acesta evacuarea creșterilor celor mai puternice ale apei. După efectuarea acestei avacuări a unei viituri puternice care să fi antrenată după ea bascularea peretelui 10, nivelul apei revine la nivelul reținerii normale RN sau chiar la un nivel încă mai coborât. Se poate prevedea eventual existența unor elemente 11 de schimb, disponibile în permanență pe baraj în scopul montării peretelui 10 în caz de necesitate. Este de remarcat că neînlocuirea unui sau mai multor elemente 11 după o creștere excepțională a apei, după o avarie în funcționarea dispozitivului canalului de evacuare 7 care să fi antrenat bascularea a cel puțin unui element 11 nu diminuează totuși securitatea de funcționare a lucrări hidrotehnice.

Se dă acum un exemplu numeric de dimensionare a unui perete fuzibil conform invenției de față. De regulă, barajele și pragurile de deversare sunt dimensionate în așa fel ca nivelul lacului (nivelul reținerii) să atingă nivelul maxim Rm pentru creșterea excepțională a apei care a fost luată în considerație (creștere de proiect). Această creștere poate fi, de exemplu, o viitură care nu se realizează decât la un an din o mie (creștere milenală a apei).

Pentru a fixa ideile, se va presupune că debitul acestei creșteri de proiect a apei este, de exemplu, de 9D0 m³/s, că debitul maxim atins în medie în 50 de ani, mult mai slab decât cel al creșterii de proiect, este de 100 m³/s, că pragul de liberă deversare 6 pe care se montează peretele 10are o lungime de 40 m și că dispozitivul 7 posedă o capacitate de evacuare de 100 m³/s.

în aceste condiții, înălțimea H a lamei de apă necesară pentru a evacua debitul acelei fracțiuni a creșterii de proiect pe care nu o evacuează dispozitivul 7 corespunde unui debit de 20 m³/s pe metru liniar de prag. Această înălțime H poate fi determinată prin formula Q=1,8H^3/2 (1) conform căreia se poate constata că H este sensibil egal cu 5m în ipoteza de mai sus. Tot în această ipoteză, nivelul pragului 6 al deversorului 5 este cobirât la 5 m mai jos de nivelul maxim RM pentru a îngădui evacuarea viiturii milenale. Acum se poate echipa pragul 6 cu pereți conform acestei invenții a căror înălțime este mai mare decât respectiv cel puțin egală cu 5 m.

Bascularea elementului sau a elementelor de pereți 11 și, în consecință, distrugerea lor depinde de echilibrul dintre, pe de o parte, momentul motor așadar momentul forțelor care tind să răstoarne elementul de ridicare avut în vedere și, pe de altă parte, momentul rezistent așadar momentul forțelor care tind să stabilizeze respectivul element de ridicare.

Dacă nu se prevede un dispozitiv de declanșare legat direct de nivelul apei pentru a declanșa cu precizie bascularea elementului de perete pentru un anume nivel predeterminat al apei, înălțimea apei corespunzătoare echilibrului mai înainte expus nu poate fi fixată decât cu o marjă de incertitudine care poate atinge 0,2 m. în aceste condiții, se impune, din rațiuni de securitate, reducerea înălțimii de basculare a unui sau mai multor elemente de perete 11 cu o cantitate adecvată acestei marje de incertitudine bunăoară 0,2m. Cu toate acestea, incertitudinea poate fi diminuată prin prevederea unui dispozitiv de declanșare care va fi descris ulterior când se vor face referiri la fig. 7.

Fig. 5 prezintă diversele forțe care, în timpul funcționării, pot fi aplicate unui

RO 112372 Bl element de perete 11 conform invenției de față. Pentru descrierea care urmează, se presupune că elementull 1 are o formă paralelipipedică și o lărgime L și o înălțime H_v în fig. 5, B desemnează înălțimea pintenului 12 deasupra pragului 6 iar Z semnifică nivelul apei. Forțele motrice care tind să răstoarne elementul de perete 11 sunt, împingerea P a apei exercitată asupra feței amonte a elementului de perete 11 și subpresiunea U care se manifestă eventual asupra suprafeței bazei acestui element de perete și este datorată existenței unor eventuale pierderi prin rosturile cu garniturile de etanșitate sau prezenței unui dispozitiv de declanșare ce va fi descris ulterior. Forța rezistentă este dată de greutate proprie W a elementului de perete 11 care tinde să-l stabilizeze.

în vederea determinării valorilor lui P, U, și W ca și a valorilor momentelor, motor și rezistent, corespunzătoare în raport cu pintenul 12, este locul să se ia în considerație două cazuri în funcție de înălțimea Z a apei peste pragul 6. Valorile P, U și W precum și momentele motor și rezistent aferente se rezumă mai jos pentru diversele cazuri, respectivele valori fiind date pe unitatea de lungime a elemntului de perete 11.

a) dacă O < z < 3B, atunci:

P=1/2y_wxz²(2)

U=1/2y_wxzxL(3)

W= v_b x H_q x L(4)

M_m= □(5)

M_mU= 1/3y_wxzx L²(6)

M=1/2Y_b xH, xL²+ 1/2y_w x z²x (B - z/3](7)

b] dacă 3B < z < H,, atunci:

P=1/2y_wxz²(8)

U=1/2y_wxzxL[9]

W=Y_bxH₁xL(10)

M_m= 1/2y_wx ζ²χ (Z/3-BM11) MmU= Mm + 1/3ywxzx L²(12] M=1/2Yb x H, x L² (13) în formulele mai sus menționate, P, U, W, L, H, B și Z au semnificația mai înainte arătată. M_m este momentul motor în absența subpresiunii U, M_mU este momentul motor în prezența unei subpresiuni U, y_w este greutatea specifică a apei iar v_b este greutatea specifică medie a elementului de ridicare în timp ce M_reste momentul rezistent.

în graficul dat în fig. 6, traseele A, C și D reprezintă respectiv variațiile lui M_r, M_m și M_mUîn funcție de înălțimea z a apei peste pragul 6. Traseele A, C și D s-au obținut plecând de la formulele mai sus menționate pentru Η^Ξγπ, L= 2,6 m, B=0,15 m, y_w= 10 kN/m³ și Y_b =24 kN/m³.

Luând în considerare traseele A și C, se constată că momentul motor M_r(fără subpresiunea U) atinge aceeași valoare ca momentul rezistent M_r pentru o valoare a lui z aproximativ egală cu 4,8 m. Altfel spus, în absența unei subpresiuni U, bascularea elementului de perete 11 se va produce atunci când nivelul apei va atinge o înălțime de 4,8 m peste pragul

6.

La fel, luând în considerare traseele A și D, se constată că, în prezența unei subpresiuni U, momentul motor M_mU atinge aceeași valoare ca momentul rezistent M_rpentru o valoare a lui z de aproximativ 4,4 m. Elementele de perete astfel dimensionate se vor adapta unui prag ale cărui cele mai ridicate ape, corespunzătoare nivelului RM sunt de 5m. Conform formulelor (11) și (13), se vede că, dacă s-ar fi dorit ca, în absența subpresiunii U și fără schimbarea valorii înălțimii H_n a elementului de perete 11, bascularea acestuia din urmă să se producă pentru o valoare a lui z egală cu 4,5m, atunci ar fi trebuit să se diminueze valoarea lui Y_b și /sau valoarea lui L și/sau valoarea lui B în raport cu valorile mai sus menționate.

Conform celor precedente, se constată că, printr-o dimensionare adecvată ca volum și ca greutate, a elementului de perete 11 și printr-o dimensionare potrivită a pintenului 12, se poate proceda în așa fel încât elementul de perete 11 să basculeze pentru un nivel de apă predeter

RO 112372 Bl minat. Se vede de asemenea că, dacă elementul de perete 11a fost dimensionat pentru a bascula la un nivel de apă predeterminat în absența unei subpresiuni la baza lui și dacă etanșeitatea dintre elementul 11 și pragul 6 nu este perfectă, o subpresiune se va determina bascularea lui la un nivel al apei inferior nivelului apei predeterminat mai înainte menționat. Un defect de etanșeitate nu devine deci catastrofal ci constituie mai de grabă un factor de securitate pe măsură ce contribuie la bascularea elementului de perete.

Acest lucru poate fi de folos pentru a provoca bascularea elementului de perete 11 într-o manieră încă și mai sigură și cu un grad de precizie mult mai mare în privința nivelului apei la care se produce bascularea. De fapt, poate fi avantajos să se ia măsuri pentru ca subpresiunea U aplicată elementului de ridicare să rămână nulă sau foarte slabă în timp ce nivelul apei rămâne inferior unui anume nivel predeterminat și pentru ca o subpresiune de valoare substanțial mai mare să fie brusc aplicată elementului de perete 11 în momentul în care nivelul apei atinge acest nivel predeterminat, dimensionarea elementelor fiind efectuată de așa manieră încât, momentul motor trece brusc de la o valoare M_m puțin mi mică decât valoarea acestui moment rezistent M_r la o valoare M_mU substanțial mai mare decât valoarea acestui moment rezistent M_r. în acest scop, se poate folosi, spre exemplu, un dispozitiv de declanșare precum cel arătat în fig.7. Acest dispozitiv de declanșare este alcătuit, în esență, dintr-un tub de presurizare 21 care, la o funcționare normală, pune zona subiacentă elementului de perete 11 în legătură cu atmosfera, extremitatea superioară 21a a tubului de presurizare 21 fiind situată la un nivel mai mic decât, cel mult egal cu nivelul N pentru care se dorște să se efectueze bascularea elementului de perete 11 (diferența dintre nivelul vârfului tubului și nivelul N corespunzător înălțimii lamei de apă care se varsă în tub și este necesară umplerii acestuia). Tubul 21 poate să treacă de-a curmezișul elementului de perete 11 așa cum se arată cu linia continuă din fig. 7 sau să treacă la exterior elementului de perete 11 așa cum se indică cu linia întreruptă 21 din aceeași figură și anume în așa fel încât extremitatea lui superioară să fie plasată în afara elementului de ridicare 11. Tubul de presurizare mai poate fi parțial înnecat în pragul 6 așa cumse arată de asemenea cu linia întreruptă 21 din fig.7. în cazul în care sunt prevăzute mai multe elemente de perete 11 care trebuie să basculeze la diverse nivele ale apei, se asociază cel puțin un tub de presurizare 21 fiecărui element de ridicare, fiecare tub de presurizare desfășurându-se în sus până în dreptul nivelului la care fiecare element trebuie să basculeze. în acest caz, zonele pragului 6 subiacente elementelor de perete înaintea basculării lor la diferitele nivele ale apei trebuie bineînțeles izolate una de alta prin rosturi de etanșare dispuse în mod adecvat.

în plus sau ca o substituire a dispozitivului de declanșare 21 din fig.7, se poate avea în vedere punerea în operă a unui alt dispozitiv de declanșare (vezi fig.8) alcătuit, în esență, printr-un tub 22 dispus conform uneia din modalitățile mai înainte arătate pentru tubul 21 și cu o extremitate 23 îndepărtată de zona subiacentă elementului de perete 11 și legată de un dispozitiv de punere în presiune 24 care, la rândul său, poate fi comandat prin intermediul unui robinet 25 pus în acțiune de un dispozitiv de comandă 26 automatic și/sau pe cale manuală și care permite declanșarea basculării elementelor atunci când ar rămâne stabile. Dispozitivul 24 de punere în presiune poate fi, spre exemplu, un rezervor dispus mai sus decât pragul 6 și conținând apă cu o suprafață liberă în contact cu atmosfera. Dar dispozitivul 24 de punere în presiune mai poate fi și un rezervor de fluid menținut sub presiune. Dispozitivul de comandă 26 poate fi, spre exemplu, un volant de manevră al robinetului 25 sau o comandă automată a acestui robinet legată de un captator al nivelului reținerii sau al debitului

RO 112372 Bl dinspre amonte al reținerii sau o combinație a acestor elemente. Este limpede că, după valoarea presiunii aplicate prin intermediul dispozitivului 24, bascularea a cel puțin unuia din elementele de perete ΊΊ nu este posibilă decât începând din clipa în care apa atinge un anume nivel în reținere. Acest dispozitiv facilitează o basculare prematură selectivă a elementelor de ridicare 11 pentru a se preveni, bunăoară, o foarte puternică viitură.

Această soluție trebuie să permită, atunci când se anunță o creștere excepțională a apei, să se înceapă golirea rezervorului în avans, provocând în mod voluntar sau pe cale automată bascularea a cel puțin a unui element de perete 11, și să se reducă, pe de o parte, numărul elementelor de perete care trebuie basculate în timpul efectului plin al viiturii aplicat peretelui 10 și, pe de altă parte, debitul maxim al viiturii în aval.

în vederea îmbunătățirii securității unei lucrări hidrotehnice existente al cărei prag de deversare 6 a fost inițial nivelat, fiind adus în funcție de o creștere excepțională a apei, aleasă la început, la un nivel ce determină nivelul reținerii normale RN, poate fi de folos să se aducă nivelul pragului 6 la câțiva decimetri mai jos de cota lui actuală (corespunzătoare lui RN] și să se așeze pe pragul renivelat 6 un perete fuzibil 10 conform prezentei invenții alcătuit din cel puțin un element de perete 11 dimensionat ca volum și ca greutate în maniera mai înainte descrisă pentru a bascula în jurul pintenului 12 atunci când apa atinge un nivel predeterminat. în aceste condiții, probabilitatea de deschidere a peretelui 10 nu suferă o modificare dar, în caz de viitură excepțională, secțiunea de scurgere după distrugerea integrală a peretelui 10 este sensibil mai mare pentru același nivel al apei în reținere ceea ce îngăduie să se evacueze fără nici un risc o viitură având un debit mult mai mare decât cel al creșterii apei pentru care lucrarea hidrotehnică a fost inițial dimensionată.

în descrierea care a precedat, s-a pornit de la presupunerea că fiecare element de perete 11 este constituit dintrun bloc având, în linii mari, o formă paralelipipedică, Dar fiecare element de perete 11 poate fi alcătuit și dintr-un bloc scobit așa cum se vede în fig. 9a, cuprinzând unul sau mai multe compartimente umplute cu un lest 32, spre exemplu cu nisip, cu pietriș sau alte materiale grele în vrac. Un capac (neredat] poate fi prevăzut în scopul astupării compartimentului sau compartimentelor 31 după ce acestea au fost umplute cu lest. Forma de realizare din fig. 9a convine mai cu seamă atunci când peretele 10 trebuie să fie compus din mai multe elemente de aceeași înălțime dar basculabile la nivele diferite ale apei. în acest caz, este suficient de fapt să se regleze greutatea fiecăruia din elementele de perete 11 printr-o anume contitate de lest 32 adecvată obținerii basculării elementului de perete 11 în concordanță cu nivelul apei N predeterminat avut în vedere. Ea prezintă totodată și avantajul de a ușura așezarea pe poziție a elementelor 11 întrucât acestea pot fi pozate vide pe deversorul 6 pentru a fi manipulate mai facil. în sfârșit, ea permite îmbunătățirea evacuării elementelor de perete atunci când basculează deoarece forța apei le poate goli de lestul lor, diminuând în felul acesta greutatea lor.

Conform unei alte forme de realizare a invenției de față, fiecare element de perete 11 poate fi constituit dintr-un asamblaj de plăci fie din beton, din oțel sau oricare alt material adecvat rigid și greu. Așa cum se indică în fig. 9b, asamblajul plăcilor poate conține o placă dreptunghiulară de bază 33 orizontală sau sensibil orizontală și o placă dreptunghiulară frontală 34 verticală sau făcând cu verticala un unghi a de maximum 30° care se ridică pe marginea din aval a plăcii de bază 33. Este de remarcat că, în acest caz, greutatea coloanei de apă ce se găsește deasupra plăcii de bază 33 contribuie, ca efort rezistent, la stabilizarea elementului de perete atâta timp cât nivelul nu atinge nivelul predeterminat în dreptul căruia se produce bascularea acestui

RO 112372 Bl element de perete.

Așa cum se arată în fig. 9c, asamblajul de plăci mai poate să conțină, în afara plăcilor 33 și 34, două plăci laterale 30 care sunt unite cu placa de bază 33 prin marginea lor inferioară și cu placa frontală 34 prin una din marginile lor verticale. în dispoziția particulară din fig. 9c, plăcile laterale 30 prezintă avantajul de a limita pierderilor laterale de apă la debutul basculării, acestea fiind legate de ruptura rostului 13. Ea îmbunătățește așadar precizia basculării și determinată în felul acesta o evitare a oricărui fenomen oscilatoriu.

Fig. 10 redă în secțiune verticală un element de perete 11 asemănător celor din fig. 9b sau 9c dar care este echipat în plus cu un tub de presurizare 21 având aceeași funcțiune ca cel din fig.7. în fig. 1 □, placa orizontală 33 este fixată de placa frontală 34 în așa fel încât să se găsească la o distanță deasupra pragului 6 și conține înspre amonte o bordură 33aridreptată în jos. Rostul de etanșare 15 este situat între bordura 33a și pragul 6. Sub placa 33, se formează în felul acesta o cameră 35 în care debușează tubul 21 cu partea inferioară. La baza plăcii 34, este prevăzut un orificiu 36 care posedă o secțiune mai mică decât cea a tubului 21.

La elementul de perete din fig. 10, atunci când, elementul fiind în funcțiune, nivelul apei este vecin cu nivelul N dar este mai coborât decât acesta, eventualele valuri de pe suprafața apei pot provoca o intrare a apei în tubul 21. Această pătrundere a apei va determina umplerea parțială a camerii 35 care concomitent se va goli prin orificiul 36. în felul acesta, este evitată producerea unei subpresiuni din cauza valurilor în dreptul plăcii 33 atâta timp cât nivelul apei nu atinge nivelul N la care se dorește declanșarea basculării elementului la care se produce bascularea. Se înțelege că se poate prevedea sub elementul 11 din fig. 7 o cameră similară camerii 35 și un orificiu similar orificiului 36.

Fig. 11 prezintă în secțiune verticală un element de perete 11 alcătuit din mai multe module 11g4-11j montate unul în altul. Aceste module sunt făcute solidare două câte două printr-un dispozitiv de legătură 38 care împiedică alunecarea modulelorsuperioare înspre aval. Dispozitivul 38 poate acționa, bunăoară, prin croșete sau prin îmbucarea modulelor unul în altul. Modulele pot avea toate aceeași dimensiune verticală sau dimensiuni verticale diferite; spre exemplu, modulul superior 11j evidențiază o dimensiune verticală mai redusă decât cea a altor module. Cu o asemenea alcătuire a elementului de perete, operațiunile de punere pe poziție a ridicării sunt facilitate, în mod avantajos, dispozitivul 38 poate fi conceput în așa fel încât să îngăduie modulelor să se desolidarizeze automat în caz de basculare sau sub acțiunea exterioară a unor tacheți sau a unor cabluri ce pot fi manevrate, spre exemplu de pe o pasarelă (neredată în desen) situată deasupra deversorului. Ambele forme de realizare posibilă a dispozitivului 38 deja citate pot îndeplini aceste condiții.

în forma de realizare arătată în fig. 12...15, părțile elementului de perete 11 ce sunt identice cu cele descrise până aci sau același obiectiv se desemnează cu același număr de reper.

Precum s-a indicat în fig. 12 și 13, asamblajul plăcilor poate implica o placă de bază 33 sensibil dreptunghiulară sau trapezoidală, orizontală sau sensibil orizontală și o placă frontală 34 dreptunghiulară sau trapezoidală, verticală sau făcând cu verticala un unghi a de maximum 3D°. După cum se constată mai ușor în fig. 13a, marginea inferioară a plăcii frontale 34 este angajată liber într-o canelură 40 practicată în placa de bază 33, de preferință în apropierea marginii ei din aval. Un rost de etanșare 41 este prevăzut în canelura 40 între plăcile 33 și 34. Se înțelege că placa frontală 34 poate fi de asemenea fixată rigid de placa de bază 33.

Conform formei de realizare arătate în fig. 12...15, asamblajul plăcilor comportă cel puțin un tirant, spre exemplu doi

RO 112372 Bl tiranți 30a legați prin extremitățile lor de placa de bază 33 și de placa frontală 34. Punerea în operă a doi tiranți 30a este preferabilă pentru elementele de ridicare 11 de mare înălțime întrucât ea permite o mai bună transmitere a eforturilor plăcii frontale 34 către placa de bază 33. Tiranții pot fi realizați din oțel sau oricare alt material adecvat. Se înțelege că tirantul din tiranții 30a pot fi înlocuiți de una sau mai multe plăci de întărire de genul plăcilor 30 din fig. 9c.

Așa cum se indică în fig. 12 și 13, placa de bază 33 se găsește la o anume distanță deasupra pragului 6 și prezintă pe latura din amonte o bordură 33b îndreptată în jos pe latura din aval o bordură 33b îndreptată de asemenea în jos, de asemenea, pe când laturile celelalte evidențiază câte o bordură 33c îndreptată și ea în jos. Aceste patru borduri reazemă pe un cadru prefabricat 42 așezat pe pragul 6 coborât în prealabil sau conceput din capul locului în mod adecvat. Un strat de mortar 6a de o grosime adecvată este apoi turnat pe pragul 6 pentru ca în acest mod cadrul 42 să fie îmbrăcat în așa fel încât suprafața lui superioară să ajungă la același nivel cu nivelul final al pragului apt să preia elementul de perete 11. Se înțelege că cele patru borduri 33a, 33b și 33c pot de asemenea să rezeme direct pe pragul 6 dacă acesta din urmă a fost în prealabil amenajat în consecință sau conceput într-un mod adecvat.

Un rost de etanșare 15 este dispus între bordurile 33a, 33c și cadrul 42 sau pragul 6 după caz. Sub placa 33 se formează în felul acesta o cameră 35 în care debușează cu partea sa inferioară 21b un tub de presurizare 21 și care permite să se favorizeze o basculare cu precizie a elementului de ridicare 11 la atingerea unui nivel al apei egal cu nivelul N predeterminat și anume grație punerii camerii 35 în stare de subpresiune, astfel cum s-a descris mai înainte cu referire la fig. 7 și 10.

Un orificiu 36 este prevăzut la baza bordurii 33b spre aval a plăcii de bază 33 în scopul drenării camerii 35 atunci când aceasta se umple parțial prin pătrunderile de apă determinate de valurile care inundă temporar extremitatea superioară 21a a tubului 21 sau prin pierderile de apă la nivelul rostului de etanșare 15.

Conform formei de realizare arătate în fig. 12, 14 și 15, sunt prevăzute rosturi de etanșare 13 din cauciuc sau oricare altă materie adecvată la fiecare din extremitățile laterale ale elementelor de perete 11. Conceperea rostului de etanșare 13 trebuie să fie în așa fel încât bascularea unui element de perete 11, în cazul în care peretele 10 ar fi alcătuit din mai multe elemente de perete 11 care basculează la diferite nivele ale apei, să nu antreneze după sine bascularea celorlalte elemente de perete 11.

Fig. 16a și 16b prezintă în secțiune transversală două forme posibile ale rostului 13 care satisfac o asemenea necesitate.

Tubul de presurizare 21 poate să se îndrepte vertical în sus plecând de la placa de bază 33, așa cum se arată în figurile 12 și 13, sau oblic spre amonte, precum tubul 21' din fig.7. Tubul 21 mai poate fi însă și parțial înecat în pragul 6, precum tubul 21 din fig.7.

în plus sau ca o substituire a tubului 21 din fig. 12...15, se poate avea în vedere punerea în operă a unui alt dispozitiv de declanșare (vezi fig. 17 și 18) analog celui din fig.8 și alcătuit, în esență, dintr-un tub 22 a cărui extremitate 22a dedebușează în camera 35 și a cărui extremitate îndepărtată 23 este legată de un dispozitiv de punere sub presiune 24

Acest tub 22 poate fi prevăzut cu un robinet 25 comandat de un dispozitiv de comandă 26 automat și/sau pe cale manuală, așa cum s-a menționat mai înainte. Dispozitivul de punere sub presiune 24 poate fi, spre exemplu, un rezervor situat mai sus decât pragul 6 și conținând apă cu suprafață liberă în contact cu atmosfera sau cu reținerea de apă a barajului ceea ce constituie cea mai simplă

RO 112372 Bl soluție de punere în operă . Așa cum se arată în fig. 12, 13 și 17, fiecare element de perete 11 este, de preferință, împiedicat să alunece în vreun fel aval și anume prin unul sau mai mulți pinteni 12 fixați sau înfipți în pragul 6 sau solidari cu cadrul 42. Așa cum se arată în special în fig. 12 și 17, acest dispozitiv poate fi completat prin punerea în operă pe placa 33 a unui lest 32 alcătuit fie dintr-un element monobloc, fie din mai multe elemente îngrămădite sau din materiale în vrac depozitate într-un receptacul prevăzut anume în acest scop. Acest lest 32 permite optimizarea echilibrului dintre momentul motor și momentul rezistent, favorizând realizarea unor elemente de perete 11 din care fiecare în parte prezintă aceeași greutate redusă, ușurând mânuirea și asamblarea tuturor acestor elemente.

Cu toate că, după asamblare, elementul de perete 11 este rigid și masiv, legăturile dintre diversele părți constitutive pot fi concepute și realizate în așa fel încât, după bascularea unui element de perete 11, fiecare parte constitutivă să se poată separa de celelalte de așa manieră încât în aval să se găsească doar piese puțin voluminoase și mai ușor recuperabile sau care pot fi mai ușor recuperabile sau care pot fi mai ușor luate de ape. în acest scop, în formele de realizare redate în fig. 12... 18, tiranții 30a pot fi atașați plăcilor 33 și 34, spre exemplu, prin ansambluri de inele sau de croșete care se detașează după basculare de elementul de perete. Această concepție este deosebit de interesantă pentru elementele de perete de mari proporții întrucât ușurează totodată și manipularea și asamblarea prin punerea în operă a unor elemente cu o greutate unitară redusă.

Utilizarea peretelui conform invenției de față prezintă numeroase avantaje:

- pentru deversoarele importante, realizarea și punerea în operă a acestor elemente de perete se dovedesc a fi mai economice decât la fracțiunea de vane pe care o substituie și nici nu impun, în general, modificări majore ale lucrării hidrotehnice;

- se obține cvasipermanent și pe o înălțime mai mare decât cea autorizată prin elementele de perete descrise în brevetul de invenție RO 111118 B1 și cererea de brevet de invenție FR 2656354 deja citate, o obturare a pragului de liberă deversare fie integral, fie parțial, permițându-se într-un mod în întregime fiabil evacuarea viiturilor excepționale, fără să fie necesară, în general, vreo intervenție din afară;

- dispozitivul autorizează punerea în operă a unor elemente de perete de mică lățime care, după basculare, determină o creștere redusă a debitului apei în aval.

Se înțelege de la sine că, formele de realizare a invenției de față care au fost descrise mai înainte au fost date cu titlu pur indicativ și nicidecum limitativ și că numeroase modificări pot fi aduse cu ușurință de orice specialist, fără a se ieși din cadrul invenției.

Claims

Revendicări

1. Deversor evacuator de creșteri excepționale ale apei, pentru baraje și lucrări hidrotehnice similare ,de genul celor care conțin două dispozitive de evacuare a viituirlor, unul din cele două dispozitive fiind constituit dintr-un prag de deversare, a cărui creastă este situată la un prim nivel predeterminat (RN) mai coborât decât un al doilea nivel predeterminat (RM] corespunzător unui maxim sau unui nivel al apelor celor mai ridicate (PHE) pentru care barajul a fost conceput, diferența dintre acest prim și acest al doilea nivel (RN și RM) corespunzând unui debit maxim predeterminat al unei creșteri excepționale a apei, și dintr-un perete mobil care obturează acest prag, caracterizat prin aceea că un perete (10) conține cel puțin un element de perete (11) rigid și masiv care este dispus pe creasta (8) a pragului de deversare (6) și este menținut fix pe acesta prin forța gravităției, acest element de perete (11) având o înălțime predeterminată cel puțin egală cu diferența dintre

RO 112372 Bl primele și secundele nivele predeterminate și fiind dimensionat ca volum și ca greutate în așa fel încât momentul forțelor exercitate de apă asupra elementului de perete să atingă momentul forțelor de gravitație care tind să mențină elementul de ridicare pe poziție pe pragul de deversare (6) iar acest element de ridicare să fie în consecință dezechilibrat atunci când apa atinge un al treilea nivel predeterminat (l\l) cel mult egal cu cel de al doilea nivel predeterminat (RM)
2. Deversor evacuator conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este prevăzut un pinten (12) de o înălțime predeterminată (B) pe pragul de deversare (6), la piciorul elementului de perete (11), în partea spre aval a acestuia pentru a împiedica alunecarea acestuia pe pragul (S) înspre aval.
3. Deversor evacuator conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că, în cazul unui deversor existent (5) creasta pragului de deversare (6) este adusă la un nivel mai coborât decât acel prim nivel predeterminat (Rl\l), elementul de perete (11) se așează pe acest prag modificat.
4. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...3, caracterizat prin aceea că un rost de etanșare (15) este prevăzut între pragul de deversare (6) si baza elementului de perete (11) în apropierea marginii (18) spre amonte a acestei baze.
5. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...4, caracterizat prin aceea că elementul de perete (11) se prezintă sub forma unui bloc în linii mari paralelipipedice, prevăzut cu o cavitate care este umplută cu un lest (32).
6. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...4, caracterizat prin aceea că elementul de perete (11) este alcătuit dintr-un asamblaj de plăci (33, 34) care cuprinde o placă de bază (33) sensibil orizontală si o placă frontală (34) care face cu verticala un unghi (a) de la O la 3O°si se înaltă pe placa de bază (33).
7. Deversor evacuator conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că elementul de perete (11) conține și plăci laterale (30).
8. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...7, caracterizat prin aceea că conține cel puțin un tub de presurizare (21) care, într-o funcționare normală, pune zona subiacentă a elementului de perete (11) în legătură cu atmosfera, extremitatea superioară a tubului de presurizare (21) fiind situată la un nivel mai coborât decât, cel mult egal cu cel de al treilea nivel predeterminat (N) și pe verticala elementului de perete (11) sau în amonte de acesta.
9. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...8, caracterizat prin aceea că un tub (22) leagă zona subiacentă a elementului de perete (11) cu un dispozitiv de punere sub presiune (24) prin intrmediul unui robinet (25) a cărui deschidere este controlată de un dispozitiv de comandă (26).
10. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1...9, caracterizat prin aceea că mai multe elementel de perete (11) sunt dispuse unul lângă altul de-a lungul crestei (8) a pragului de deversare (6), fiind prevăzute cu rosturi de etanșare între pereții verticali aflați față în față ai elementelor de perete adiacente.
11 .Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1... 10, caracterizat prin aceea că elementele de perete (11) sunt dimensionate în așa fel încât cel puțin un prim element de ridicare (11c) să fie dezechilibrat atunci când apa atinge cel de al treilea nivel predeterminat (NJ care este mai coborât decât cel de al doilea nivel predeterminat (RM), cel puțin un al doilea element de perete (11b, 11d) fiind dezechilibrat atunci când apa atinge un al cincilea nivel predeterminat situat mai sus decât cel de al patrulea nivel predeterminat (N₂) cuprins între cel de al doilea și cel de al treilea nivel predeterminat (RM și NJ iar cel puțin un al treilea element de perete (11a, 11e) fiind dezechilibrat atunci când apa atinge un al patrulea nivel predeterminat (1\1₂) și cel mult egal cu cel de al doilea nivel predeterminat (RM).

RO 112372 Bl
12. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 1... 11, caracterizat prin aceea că o cameră (35) este formată la baza elementului de perete (11) și anume între acesta și pragul (6) al deversorului și că un orificiu (36) este prevăzut în partea spre aval a elementului de ridicare în scopul drenării acestei camere (35).
13. Deversor evacuator conform revendicării 12, pusă în legătură cu revendicarea 8 sau 9, caracterizat prin aceea că tubul (21 sau 22) debușează în camera (35).
14. Deversor evacuator conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că un element de perete (11) este alcătuit din mai multe părți asamblate unele cu altele într-o manieră detașabilă pentru a se putea separa în mod spontan după bascularea elementului de perete.
15. Deversor evacuator conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că elementul de perete (11) este alcătuit din mai multe module (11g, 11 j) montate unul în altul și făcute solidare două câte două cu concursul unui dispozitiv de legătură (38) care împiedică alunecarea modulului superior spre aval.
16. Deversor evacuator conform oricăreia din revendicările 6...14, caracterizat prin aceea că placa de bază (33) prezintă o canelură (40) pe suprafața ei superioară, că marginea inferioară a plăcii frontale (34) este angajată liber în canelura (40) și că cel puțin un tirant (30a) este atașat detașabil prin extremitățile lui de placa de bază (33) și de placa frontală (34).