RO105956B1

RO105956B1 - Phenol preparation process

Info

Publication number: RO105956B1
Application number: RO143146A
Authority: RO
Inventors: Shintaro Araki; Fujihisa Matsunaga; Hiroshi Fukuhara
Original assignee: Mitsui Petrochemical Ind
Priority date: 1988-12-26
Filing date: 1989-12-12
Publication date: 1993-01-30

Abstract

Invenția se refera la un procedeu pentru prepararea fenolului prin convertirea de acetona subproduse prin procedeul de cumen la izopropanol si alchilare de benzen cu izopropanol si, eventual,propilena, formindu-se, prin aceasta, fenol, fara subprodusul acetona. Cutnenul se prepara prin alchilare de benzen in prezenta unui catalizator de zeolit, folosind izopropanol sau un amestec de izopropanol si propilena ca agent de alchilare. Invenția prevede, de asemenea, alchilarea continua de benzen cu izopropanol, cind un amestec de reacție se împarte in doua porțiuni, prima porțiune fiind reciclata in reactor si a doua porțiune fiind scoasa ca un produs de reacție.The invention relates to a process for the preparation of phenol by the conversion of acetone byproducts by the cumene process to isopropanol and alkylation of benzene with isopropanol and, optionally, propylene, thereby forcing phenol, without the acetone by-product. Cutnut was prepared by alkylation of benzene in the presence of a zeolite, using isopropanol or a mixture of isopropanol and propylene as an alkylating agent. The invention also provides for continuous alkylation of benzene with isopropanol, when a reaction mixture is split in two portions, the first portion being recycled in reactor and the second portion being removed as a product reaction.

Description

Invenția de față se referă la un procedeu pentru prepararea fenolului prin cumen obținut prin alchilarea unui compus aromatic folosind un alcool ca agent de alchilare.The present invention relates to a process for the preparation of phenol by cumene obtained by alkylation of an aromatic compound using an alcohol as alkylating agent.

Compușii aromatici alchilați obținuți prin alchilare sunt intermediari importanți, de pildă, cumenul obținut prin reacționarea benzenului cu propilenă este un compus foarte important ca reactant pentru sinteza de fenol.The alkylated aromatic compounds obtained by alkylation are important intermediates, for example, cumene obtained by reacting benzene with propylene is a very important compound as a reactant for phenol synthesis.

Cumenul se obține în general prin alchilarea benzenului cu propilenă, de exemplu, alchilarea în condiții de fază lichidă folosind catalizatori de acid Lewis (Brevet Japonia nr. 40419/1982) sau catalizatori pe bază de acid fosforic solizi (Brevet SUA nr. 2375724).Cumene is generally obtained by alkylation of benzene with propylene, for example, alkylation under liquid phase conditions using Lewis acid catalysts (Japan Patent No. 40419/1982) or solid phosphoric acid catalysts (US Patent No. 2375724).

Cumanul se produce, de asemenea, prin alchilarea de benzen cu izopropanol și se cunoaște reacția în condiții de fază gazoasă folosind acizi solizi (Brevete Japonia nr.159427/1983 și 159430/1983). Se cunosc, de asemenea, reacții în condiții de reacție în fază lichidă cum este alchilarea în prezența unui catalizator de H-mordenită având un raport silice la alumină potrivit la 40 (Brevet SUA nr. 4011278).Cuman is also produced by alkylation of benzene with isopropanol and the reaction is known under gaseous conditions using solid acids (Japan Patents No. 159427/1983 and 159430/1983). Also known are reactions under liquid phase reaction conditions such as alkylation in the presence of an H-mordenite catalyst having an alumina silica ratio of 40 (US Patent No. 4011278).

Aceste procedee pentru sinteza de cumen ridică mai multe probleme. Astfel alchilarea folosind acizi Lewis necesită prezența de alcooli, deoarece catalizatorii sunt dezactivați repede prin apă din sistemul de reacție și alchilarea cu alcooli devine imposibilă. Alchilarea în fază gazoasă cu izopropanol este în mod substanțial nepracticabilă, din cauza conversiei reduse de alchilare și deteriorării rapide a catalizatorului regenerat frecvent. Alchilarea în fază lichidă cu izopropanol dă rezultate bune, dar conversia de alchilare nu este sigură în ceea ce privește eficiența sa practică din cauză că randamentul procentual al produsului final nu este demonstrat. Acest procedeu a implicat probleme în producerea comercială, deoarece catalizatorii ca ZSM-5 ca zeolit cu un raport mare de silice la alumină și Hmordenită dealuminată se folosesc pentru respingerea apei.These procedures for the synthesis of cumene raise several problems. Thus alkylation using Lewis acids requires the presence of alcohols, as catalysts are rapidly deactivated by water in the reaction system and alkylation with alcohols becomes impossible. Gaseous alkylation with isopropanol is substantially impractical, due to the reduced alkylation conversion and the rapid deterioration of the frequently regenerated catalyst. Liquid phase alkylation with isopropanol gives good results, but the alkylation conversion is not certain as to its practical efficiency because the percentage yield of the final product is not demonstrated. This process involved problems in commercial production, because catalysts such as ZSM-5 as zeolite with a high ratio of silica to alumina and dealuminate Hmordenite are used for water rejection.

Este cunoscută reacționarea benzenului cu propilenă pentru producerea de cumen, oxidarea cumenului pentru obținerea de hidroperoxid de cumen și scindarea acidă de hidroperoxid de cumen la fenol și acetonă. Un procedeu obișnuit de preparare de fenol în aceste faze combinate este cunoscut în general ca procedeul de cumen sau de cumol-fenol.It is known to react benzene with propylene for the production of cumene, oxidation of cumene to obtain cumene hydroperoxide and acid splitting of cumene hydroperoxide to phenol and acetone. A common process for the preparation of phenol in these combined phases is generally known as the cumene or cumol-phenol process.

De asemenea, este o metodă veche binecunoscută de a hidrogena acetona la izopropanol. Această metodă este încă larg folosită în prezent pentru încercarea activității catalitice a unui catalizator de hidrogenare și în alte scopuri. De pildă, activitatea de catalizatori de Ni Raney este adeseori examinată prin compararea însușirii lor de hidrogenare a acetonei. (Brevete JP nr. 12729/1987; 77338/1987). Pentru alchilarea de benzen cu izopropanol este cunoscută reacția în condiții de fază gazoasă folosind acizi solizi, precum și reacția în condiții de fază lichidă. (Brevete JP nr. 159427; 159430/1983; US nr. 401278)It is also a well-known old method of hydrogenating acetone to isopropanol. This method is still widely used today for testing the catalytic activity of a hydrogenation catalyst and for other purposes. For example, the activity of Ni Raney catalysts is often examined by comparing their acetone hydrogenation properties. (JP Patent No. 12729/1987; 77338/1987). For the alkylation of benzene with isopropanol the reaction in gas phase conditions using solid acids is known, as well as the reaction under liquid phase conditions. (JP Patent No. 159427; 159430/1983; U.S. Pat. No. 401278)

Procedeul de preparare de fenol cunoscut în general ca . procedeul de cumen este caracterizat prin producerea de acetonă ca produs secundar, care este avantajos din anumite puncte de vedere, dar este dezavantajos pentru alte aspecte. In mod deosebit există un avantaj în sensul că producerea simultană de două produse într-o singură unitate de preparare este mai eficientă decât producția individuală în unități separate. Pe de altă parte, dacă proporția de fenol și acetonă este nebalansată cu privire la cererea lor comercială, unul din aceste produse cerut mai puțin este produs în zadar prea mult. Astfel, obținerea de acetonă ca produs secundar este considerată ca un inconvenient serios al procedeului de cumen. Cu toate că acetona este aplicată ca un material inițial pentru prepararea de metacrilat de metil, cererea de acetonă este în descreștere din cauza schimbării materialului inițial pentru prepararea de metacrilat de metil.The process for the preparation of phenol generally known as. The cumene process is characterized by the production of acetone as a by-product, which is advantageous in some respects, but is disadvantageous for other aspects. In particular, there is an advantage in that the simultaneous production of two products in a single preparation unit is more efficient than the individual production in separate units. On the other hand, if the proportion of phenol and acetone is unbalanced with respect to their commercial demand, one of these less demanded products is produced in vain too much. Thus, obtaining acetone as a by-product is considered as a serious disadvantage of the cumene process. Although acetone is applied as a starting material for the preparation of methyl methacrylate, the demand for acetone is declining due to the change of the starting material for the preparation of methyl methacrylate.

în aceste condiții, există o necesitate pentru elaborarea unui procedeu de preparare de fenol care este lipsit de producerea de acetonă și alte subproduse. Cu toate că au fost făcute mai multe încercări, nu există un procedeu capabil de prepararea de fenol cu randamente satisfăcătoare.Under these conditions, there is a need for the elaboration of a process for the preparation of phenol which is devoid of the production of acetone and other by-products. Although several attempts have been made, there is no process capable of preparing phenol with satisfactory yields.

în afară de aceasta, impuritățile în propilenă determină adeseori un inconvenient în timpul fazei de preparare de cumen din benzen și propilenă. Astfel, propilenă pentru folosirea în prepararea de cumen este obținută în general folosind țiței ca materie primă. Țițeiul însă conține compuși de sulf și diferite metale grele și aceste impurități se regăsesc câteodată în propilenă sau ca urme de impurități în timpul procesului de preparare. De pildă, sulfura de carbonil (COS) ca un compus de sulf sau arsenul ca o impuritate de metal greu în propilenă, inhibează funcția unui catalizator (complex de clorură de aluminiu-HCl) pentru utilizare în prepararea de cumen, împiedicând astfel progresul normal al sintezei de cumen. De aceea, pentru a evita contaminarea propilenei cu aceste impurități, este cunoscut un procedeu strict de purificare. Tipurile și cantitatea acestor impurități variază însă nu numai în funcție de sursa de țiței, ci de asemenea, de diferența în condițiile de lucru pentru prepararea de propilenă din țiței. Această neregulari tate îngreunează procedeul de obținere de propilenă cu faze complexe și severe excepționale. în consecință, s-a urmărit elaborarea unui procedeu pentru prepararea de propilenă cu puritate înaltă, stabilă, care să nu conțină astfel de impurități, în scopul îngreunării extreme a fazelor în procedeul de purificare a pro4 pilenei. Ca și pentru alchilarea de compuși aromatici în materie, este cunoscută o varietate de procedee. De pildă, procedeul de alchilare utilizând olefine a fost folosit în mare măsură în industrie, devenind una din metodele industriale importante. Se cunosc, de asemenea, diferite procedee de alchilare utilizând alcooli. Astfel, este cunoscut un procedeu pentru prepararea unui compus de 1,4-dialchilbenzen în prezența unui catalizator de zeolit oxid-modificat. (Brevet JP nr. 159427/1983).In addition, impurities in propylene often cause a drawback during the cumene preparation phase of benzene and propylene. Thus, propylene for use in the preparation of cumene is generally obtained using crude oil as a raw material. However, crude oil contains sulfur compounds and different heavy metals and these impurities are sometimes found in propylene or as traces of impurities during the preparation process. For example, carbonyl sulfide (COS) as a sulfur compound or arsenic as a heavy metal impurity in propylene, inhibits the function of a catalyst (aluminum chloride-HCl complex) for use in the preparation of cumene, thus impeding the normal progress of cumene synthesis. Therefore, to avoid contamination of propylene with these impurities, a strict purification process is known. However, the types and quantities of these impurities vary not only depending on the source of crude oil, but also on the difference in working conditions for the preparation of propylene from crude oil. This irregularity hinders the process of obtaining propylene with exceptionally complex and severe phases. Accordingly, a process for the preparation of high-purity, stable, high-purity propylene, which does not contain such impurities, was pursued for the purpose of extreme hardening of the phases in the process of purification of the pro4 pill. As for the alkylation of aromatic compounds in the matter, a variety of processes are known. For example, the alkylation process using olefins has been widely used in industry, becoming one of the important industrial methods. Various alkylation processes using alcohols are also known. Thus, a process for the preparation of a 1,4-dialkylbenzene compound in the presence of an oxide-modified zeolite catalyst is known. (JP Patent No. 159427/1983).

Sunt cunoscute, de asemenea, un procedeu pentru prepararea de p-xilen prin alchilarea de toluen cu metanol în prezența unui catalizator de zeolit de tip ZSM-5 (Brevet JP nr. 263934/1986), procedee pentru prepararea unui monoalchilbenzen sau dialchilbenzen prin reacționarea de benzen sau alchilbenzen cu un alcool în prezența unui catalizator de zeolit de tip mordenită cu schimb de protoni (Brevete JP nr. 216128/1983 și 159427/1983), precum și un procedeu pentru alchilarea de diferiți compuși aromatici cu alcooli în prezența unui catalizator de zeolit de tip ZSM-5 (Brevet SUA nr. 4011278). Toate aceste procedee urmăresc să crească randamentul procentual al compusului aromatic alchilat final prin îmbunătățirea catalizatorului. Este dificil, în general, în alchilarea de compuși aromatici să se producă selectiv un compus dorit. în mod deosebit, produsele alchilate sunt de obicei mai reactive față de alchilare decât reactanții inițiali, astfel că alchilarea mai departe duce la formarea de produse alchilate superioare, care sunt o piedică contra alchilării selective. Din acest motiv, s-au făcut numeroase încercări pentru obținerea unor alchilări selective prin îmbunătățirea catalizatorului. La alchilarea de compuși aromatici, reactivitatea depinde de natura acidă și de forma catalizatorului folosit. Se consideră, în general, că natura acidă a catalizatorului controlează rata de reacție și forma catali105956 zatorului controlează selectivitatea. Trebuie să se remarce că alchilarea, folosindAlso known is a process for the preparation of p-xylene by toluene alkylation with methanol in the presence of a ZSM-5 zeolite catalyst (JP Patent No. 263934/1986), processes for the preparation of a monoalkylbenzene or dialkylbenzene by reaction. of benzene or alkylbenzene with an alcohol in the presence of a mordenite-type zeolite catalyst with proton exchange (JP Patents Nos. 216128/1983 and 159427/1983), as well as a process for alkylation of various aromatic compounds with alcohols in the presence of a catalyst of zeolite type ZSM-5 (US Patent No. 4011278). All these processes aim to increase the percentage yield of the final alkylated aromatic compound by improving the catalyst. In general, it is difficult in the alkylation of aromatic compounds to selectively produce a desired compound. In particular, alkylated products are usually more reactive to alkylation than the initial reactants, so that further alkylation leads to the formation of higher alkylated products, which are a hindrance to selective alkylation. For this reason, numerous attempts have been made to obtain selective alkylations by improving the catalyst. When alkylating aromatic compounds, the reactivity depends on the acidic nature and the form of the catalyst used. It is generally considered that the acidic nature of the catalyst controls the reaction rate and the catalytic form 105956 controls the selectivity. It should be noted that using alkylation

A alcool, dă apă. In general, catalizatorii cu natură acidă își pierd aciditatea lor în prezență de apă. Poate avea loc chiar o pierdere a activității catalitice, îndeosebi, când catalizatorii folosiți sunt acizi solizi. Astfel, în eventualitatea formării de apă, au fost luate diferite măsuri cuprinzând utilizarea de condiții severe de reacție pentru mărirea reactivității și utilizarea de catalizatori rezistenți la apă. Dar selectivi'atea compusului dorit este redusă în aceste condiții de reacție, sau în prezența unor catalizatori îmbunătățiți, de pildă, catalizatori acizi mult modificați, deoarece se formează produse puternic alchilate sau deshidratarea alcoolilor are ca rezultat subproduse olefinice.It has alcohol, it gives water. In general, acidic catalysts lose their acidity in the presence of water. Even a loss of catalytic activity can occur, especially when the catalysts used are solid acids. Thus, in the event of water formation, different measures have been taken including the use of severe reaction conditions for increasing reactivity and the use of water resistant catalysts. But the selectivity of the desired compound is reduced under these reaction conditions, or in the presence of improved catalysts, for example, highly modified acid catalysts, as strongly alkylated products are formed or the dehydration of alcohols results in olefinic by-products.

Pentru alchilarea de compuși aromatici utilizând alcooli ca agent de alchilare, cura este descris mai sus, nu a fost definitivată o metodă capabilă să producă selectiv un produs de reacție dorit. Problemele procedeului de cumen constau în producerea secundară de acetonă în cantități mari față de randamentul redus de fenol și cumenul sintetizat prin utilizarea de izopropanol care a fost convertit din acetonă cu ajutorul hidrogenării nu trebuie să conțină compuși de sulf și metale grele, care se găsesc în procedeul de alchilare de benzen utilizând propilenă ce se prepară în general din țiței ca material inițial.For the alkylation of aromatic compounds using alcohols as alkylating agent, the cure is described above, a method capable of selectively producing a desired reaction product has not been defined. The problems of the cumene process consisted of the secondary production of acetone in large quantities compared to the reduced yield of phenol and the cumene synthesized using isopropanol which was converted from acetone by hydrogenation should not contain sulfur compounds and heavy metals, which are found in the benzene alkylation process using propylene which is generally prepared from crude oil as the starting material.

Procedeul, conform invenției, înlătură dezavantajele procedeelor cunoscute, prin aceea că acetona se hidrogenează la izopropanol printr-o reacție în fază lichidă, în pat fix, la o temperatură cuprinsă între temperatura camerei și 200°C, sub presiunea între 5 Si 50 kgf/cm², benzenul se alchilează cu izopropanol sau cu amestec de izopropanol și propilenă, la o temperatură între 150 și 350°C, în prezență de zeoliți, la un raport molar benzen/ «The process according to the invention removes the disadvantages of the known processes, in that the acetone is hydrogenated to isopropanol by a liquid phase reaction, in a fixed bed, at a temperature between room temperature and 200 ° C, under a pressure between 5 and 50 kgf / cm ² , benzene is alkylated with isopropanol or a mixture of isopropanol and propylene, at a temperature between 150 and 350 ° C, in the presence of zeolites, at a molar ratio benzene / «

izopropanol sau benzen/izopropanol și propilenă de la 1/20 până la 10/1, alchilarea benzenului în zona de contact cuprinzând următoarele faze: divizarea amestecului de reacție conținând olefine de la zona de contact în două porțiuni într-un raport de la 2/1 până la 100/1, recircularea, primei porțiuni în zona de contact și extragerea porțiunii secundare rămase din sistemul de reacție ca un amestec de produse de reacție.isopropanol or benzene / isopropanol and propylene from 1/20 to 10/1, alkylation of benzene in the contact area comprising the following phases: dividing the reaction mixture containing olefins from the contact area into two portions in a ratio of 2 / 1 to 100/1, the recirculation, the first portion in the contact area and the extraction of the remaining secondary portion from the reaction system as a mixture of reaction products.

Procedeul prezintă ca avantaje creșterea randamentului de alchilare odată cu minimalizarea formării de produse secundare olefinice.The process presents as advantages the increase of the alkylation yield with the minimization of the formation of olefinic by-products.

Procedeul cuprinde următoarele faze:The process comprises the following steps:

a) alchilarea de benzen cu izopropanol și/sau propilenă pentru sintetizarea de cumen;a) alkylation of benzene with isopropanol and / or propylene for the synthesis of cumene;

b) oxidarea de cumen la hidroperoxid de cumen;b) oxidation of cumene to cumene hydroperoxide;

c) clivajul acid al hidroperoxidului de cumen la fenol și acetonă;c) acid cleavage of cumene hydroperoxide to phenol and acetone;

d) hidrogenarea de acetonă din faza c) la izopropanol.d) hydrogenation of acetone from phase c) to isopropanol.

Se dau în continuare exemple de realizare a procedeului, conform invenției, cu referire la figură, în care se prezintă schematic instalația de obținere a fenolului, prin fazele arătate mai sus.Examples of carrying out the process according to the invention are given below, with reference to the figure, in which the installation for obtaining the phenol is shown schematically, through the phases shown above.

Sistemul de reacție din figură cuprinde un rezervor de șarjă 1 conținând o șarjă de alchilare sub forma unui amestec dintr-un compus aromatic și un alcool, un reactor sub formă de coloană 2 conectat la rezervorul de șarjă 1 printr-o conductă de alimentare 3 și un separator de ulei/apă conectat la reactorul 2 printr-o conductă de descărcare de produs 5 și un ventil 6 de reglare a presiunii. Reactorul 2 are deschideri de vârf și de fund 7 și 8, în comunicare unul cu altul printr-o conductă de reciclare 9. Conducta de alimentare 3 este legată de conducta de reciclare 9 adiacentă de deschiderea superioară 7 și conducta de descărcare 5 este conectată la conducta de reciclare 9 adiacentă la deschiderea de fund 8. Conducta de alimentare 3 cuprinde o pompă de alimnetare 10 pentru pomparea soluției de șarjă. Conducta de reciclare 9 cuprinde o pompă de reciclare 11 pentru reciclarea soluției de reacție.The reaction system of the figure comprises a batch tank 1 comprising an alkylating batch in the form of a mixture of an aromatic compound and an alcohol, a column-shaped reactor 2 connected to the batch tank 1 through a feed pipe 3 and an oil / water separator connected to the reactor 2 through a product discharge pipe 5 and a pressure regulating valve 6. Reactor 2 has peak and bottom openings 7 and 8, in communication with each other through a recycling pipe 9. The supply line 3 is connected to the recycling pipe 9 adjacent to the upper opening 7 and the discharge pipe 5 is connected to the recycling pipe 9 adjacent to the bottom opening 8. The supply pipe 3 comprises a feed pump 10 for pumping the batch solution. The recycling pipe 9 comprises a recycling pump 11 for recycling the reaction solution.

Reactorul 3, care este încărcat cu un catalizator solid cum se descrie mai jos, primește la deschiderea de vârf 7 șarja din conducta de alimentare 3 și o porțiune din soluția de reacție ce vine de la deschiderea de fund 8 a reactorului și curge prin conducta de reciclare 9. Soluția de reacție vine din deschiderea de fund 8 a reactorului, este împărțită în două porțiuni. Prima porțiune este reciclată la reactor prin conducta de reciclare 9. A doua porțiune este pusă în libertate prin conducta de descărcare 5 în separatorul 4 de ulei/apă, unde este separată în produs de reacție și apă, care sunt scoase din sistem.Reactor 3, which is loaded with a solid catalyst as described below, receives at the top opening 7 the batch from the feed pipe 3 and a portion of the reaction solution that comes from the bottom opening 8 of the reactor and flows through the feed pipe 8. recycling 9. The reaction solution comes from the bottom opening 8 of the reactor, it is divided into two portions. The first portion is recycled to the reactor by the recycling pipeline 9. The second portion is released through the discharge pipe 5 into the oil / water separator 4, where it is separated into the reaction product and water, which are removed from the system.

Pentru a iniția reacția, șarja de reacție este introdusă în reactorul 2 și în conducta de reciclare 9 conectând deschiderile de vârf și de fund 7 și 8 ale reactorului. Pompa de reciclare 11 este lăsată să pompeze o porțiune din soluția de reacție ce vine din deschiderea de fund a reactorului la deschiderea de vârf din nou. Soluția în reactorul 2 este lăsată să circule continuu prin conducta de reciclare 9. Curentul din prima porțiune a soluției de reacție, prin conducta de reciclare 9 dincolo de pompa de reciclare 11 este reglat la o rată de curgere A. Reactorul 2 este potrivit în condiții predeterminate, în timp ce continuă să recicleze soluția de reacție. După ce condițiile de reacție au atins condițiile predeterminate când reacția de alchilare a avut loc, pompa de alimentare 10 este acționată să pornească alimentarea șarjei de alchilare sub forma unui amestec dintr-un compus aromatic și un alcool în rezervorul 1 la reactorul 2 prin conducta de alimentare 3 și conducta de reciclare 9. Curentul șarjei de alchilare este reglat la o rată de curgere B. Apoi curenții prin conductele de alimentare și de reciclare 3 și 9 se adună la un curent total de A + B la reactorul 3. Deoarece reactorul 3 a fost umplut cu soluție Ia pornirea reacției, alimentarea suplimentară de șarjă de alchilare la reactor face ca reactorul să fie presurizat la interior, determinând o creștere a presiunii. Apoi ventilul de reglare de presiune 6 în conducta de descărcare 5 este deschis pentru a lăsa să iasă o porțiune din soluția de reacție, astfel ca să se mențină interiorul reactorului la o presiune predeterminată. A doua porțiune din soluția de reacție abătută în conducta de descărcare 5 este reglată la o rată de curgere egală cu rata de curgere B din șarja de alchilare.To initiate the reaction, the reaction batch is introduced into the reactor 2 and into the recycling pipeline 9 by connecting the top and bottom openings 7 and 8 of the reactor. The recycle pump 11 is allowed to pump a portion of the reaction solution that comes from the bottom opening of the reactor to the top opening again. The solution in reactor 2 is allowed to flow continuously through the recycling pipeline 9. The current from the first portion of the reaction solution, through the recycling pipeline 9 beyond the recycling pump 11 is regulated at a flow rate A. Reactor 2 is suitable under conditions. predetermined while continuing to recycle the reaction solution. After the reaction conditions have reached the predetermined conditions when the alkylation reaction has taken place, the feed pump 10 is actuated to turn on the feed of the alkylation batch in the form of a mixture of an aromatic compound and an alcohol in the reservoir 1 to the reactor 2 through the pipeline 2. feed 3 and the recycling pipeline 9. The current of the alkylating charge is regulated at a flow rate B. Then the currents through the feed and recycling pipes 3 and 9 add up to a total current of A + B at reactor 3. Because reactor 3 it was filled with solution At the start of the reaction, the additional supply of alkylation charge to the reactor causes the reactor to be pressurized inside, causing an increase in pressure. Then the pressure control valve 6 in the discharge pipe 5 is opened to allow a portion of the reaction solution to exit, so as to maintain the inside of the reactor at a predetermined pressure. The second portion of the reaction solution discharged into the discharge pipe 5 is regulated at a flow rate equal to the flow rate B in the alkylation batch.

Apoi obiectivul invenției de față este atins prin controlarea pompelor și a ventilului, în așa fel, încât raportul de rată de curgere A la B să intre în intervalul predeterminat.Next, the object of the present invention is achieved by controlling the pumps and the valve, so that the flow rate ratio A to B enters the predetermined range.

La efectuarea invenției de față, rata de curgere A a primei porțiuni din soluția de reacție reciclată prin sistemul de reacție față de rata de curgere B a șarjei de alchilare proaspăt adusă (care este egală cu rata de curgere a celei de a doua porțiuni din soluția de reacție descărcată din sistemul de reacție) este critică. Raportul A/B va fi mai mare decât unitatea, de preferință, în intervalul de la 2 la 100, mai ales dela 2 la 50. Procedeul, conform invenției, devine ineficace cu un raport A/B până la 1 și în mod evident eficace cu un raport A/B până la 2. Cu un raport A/B mai mare decât 100 nu se obține nici un fel de îmbunătățire, indicând folosirea neeconomică a unei pompe având o capacitate nenecesar mărită.In carrying out the present invention, the flow rate A of the first portion of the reaction solution recycled through the reaction system with the flow rate B of the freshly brought alkylation batch (which is equal to the flow rate of the second portion of the solution reaction (downloaded from the reaction system) is critical. The A / B ratio will be larger than the unit, preferably in the range of 2 to 100, especially from 2 to 50. The process according to the invention becomes ineffective with an A / B ratio up to 1 and obviously effective. with an A / B ratio up to 2. With an A / B ratio greater than 100, no improvement is obtained, indicating the uneconomic use of a pump with an unnecessarily increased capacity.

Cantitatea de șarjă de alchilare adusă la efectuarea procedeului, conform invenției, se poate găsi între 0,1 și 20 h'¹, de preferință, între 0,5 și 10 h'¹ în LHSV. Șarja de alchilare este un amestec dintr-un compus (compuși) aromatic și un alcool (alcooli). La amestecul de un alcool și un compus aromatic se poate; adăuga un solvent. Solvenții utili sunt solvenți inerți față de reacția de alchilare. Raportul molar de compus aromatic la alcool poate varia de la 1/1 la 12/1, de preferință, de la 2/3 la 8/1. Ca exemple de solvenți sunt hidrocarburi ca: pentan, hexan, heptan, ciclopentan și ciclohexan.The amount of alkylation charge brought to the process according to the invention can be found between 0.1 and 20 h ' ¹ , preferably between 0.5 and 10 h' ¹ in LHSV. The alkylating moiety is a mixture of an aromatic compound (s) and an alcohol (s). When mixing an alcohol and an aromatic compound it is possible; add a solvent. Useful solvents are inert solvents to the alkylation reaction. The molar ratio of aromatic compound to alcohol can range from 1/1 to 12/1, preferably from 2/3 to 8/1. Examples of solvents are hydrocarbons such as: pentane, hexane, heptane, cyclopentane and cyclohexane.

Procedeul, conform invenției, favorizează un mod continuu de reacție. Tipul de reactor pentru reacția continuă poate fi sau un sistem cu pat fluidizat cu un catalizator în pulbere, sau un sistem cu pat fix cu un catalizator granulos.The process according to the invention favors a continuous mode of reaction. The type of continuous reaction reactor may be either a fluidized bed system with a powder catalyst, or a fixed bed system with a granular catalyst.

Exemplul 1. Alchilarea de benzen cu izopropanolExample 1. Alkylation of benzene with isopropanol

O coloană de reactor verticală din oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se încarcă până la partea de mijloc cu 50 ml zeolit de tip US-Y. Reactorul se umple cu o șarjă sub forma unui amestec de benzen și izopropanol cu un raport molar de 5/1, izopropanolul fiind reciclat din faza de hidrogenare, cum se va descrie mai jos. Reactorul se încălzește. După ce s-a atins o temperatură de 230°C, în reactor, pe la fund, cu o rată de curgere de 50 mm/h se introduce o șarjă suplimentară. Reacția se continuă timp de 15 h, menținând presiunea de reacție la 25 kgf/cm².A column of stainless steel vertical reactor with an internal diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, is loaded to the middle with 50 ml zeolite type US-Y. The reactor is filled with a batch in the form of a mixture of benzene and isopropanol with a molar ratio of 5/1, the isopropanol being recycled from the hydrogenation phase, as will be described below. The reactor heats up. After a temperature of 230 ° C has been reached, an additional charge is introduced into the reactor at the bottom with a flow rate of 50 mm / h. The reaction is continued for 15 h, maintaining the reaction pressure at 25 kgf / cm ² .

In timpul procesului nu se observă nici un fel de dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție conținând faze organice și apoase, separate. Faza organică a produsului de reacție se analizează prin cromatografie în fază gazoasă, când se găsește o conversie de izopropanol și propilenă de 99,4%, un randament de cumen de 17,7%, un randament de diizopropilbenzen (DIPB) de 0,7% și un randament de alchilare raportat la izopropanol, de 93,8%. Faza organică are 0,35% în greutate propilenă dizolvată în ea. Oxi10 dare de cumen.No gas development is observed during the process. A reaction product is obtained containing separate organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product is analyzed by gas chromatography, when a conversion of isopropanol and propylene of 99.4% is found, a cumene yield of 17.7%, a yield of diisopropylbenzene (DIPB) of 0.7 % and an alkylation yield relative to isopropanol of 93.8%. The organic phase has 0.35% by weight propylene dissolved in it. Oxi10 cumen.

Intr-o autoclavă de oțel inoxidabil de 500 ml echipată cu un tub de suflare de aer, o deschidere pentru introducere de alcalii, ajutaj de luat probe, teacă pentru termometru, condensator de reflux și agitator puternic, se introduc 120 g cumen, 30 g soluție apoasă 5% de carbonat de sodiu și 0,5 g inițiator alfa, αΖ/α'-azobisizobutironitril. Aerul din autoclavă se îndepărtează cu azot, apoi presiunea de azot se stabilește la 5 kgf/cm² ca presiune inițială. Se pornește încălzirea cu agitarea conținutului din autoclavă. După ce temperatura în interior ajunge la 110°C, se pornește suflarea cu aer. în același timp cu pornirea suflării de aer se mărește turația agitatorului pentru a asigura contactul suficient de gaz și lichid. Cumenul se oxidează prin suflare de aer cu o rată de 30 1/h. în timp ce continuă reacția de oxidare, amestecul de reacție se preia în probe la intervale prin ajutajul de luare de probe pentru examinarea pH-lui amesteA cului de reacție.In reactor se pompează porțiuni mici de soluție apoasă de 5% de carbonat de sodiu prin deschiderea de aducere de alcalii pentru a menține amestecul de reacție la pH = 9 la 10. Reacția se termină după ce au trecut 10 h de la pornirea suflării cu aer. Amestecul de reacție se scoate din autoclavă și se separă în faze uleioase și apoase. Faza uleioasă se analizează prin cromatografie lichidă pentru determinarea conținutului de hidroperoxid de cumen, faza uleioasă conținând 20% în greutate hidroperoxid de cumen.In a 500 ml stainless steel autoclave equipped with an air blower tube, an opening for alkali introduction, sample nozzle, thermometer sheath, reflux condenser and strong shaker, 120 g cumene, 30 g 5% aqueous sodium carbonate solution and 0.5 g alpha, αΖ / α'-azobisisobutyronitrile initiator. The air from the autoclave is removed with nitrogen, then the nitrogen pressure is set to 5 kgf / cm ² as the initial pressure. The heating is started by stirring the contents of the autoclave. After the inside temperature reaches 110 ° C, air blowing starts. at the same time as starting the air blower, the speed of the agitator is increased to ensure sufficient contact of gas and liquid. Cumene is oxidized by blowing air at a rate of 30 1 / h. While the oxidation reaction continues, the reaction mixture is taken in samples at intervals through the sampling nozzle to examine the pH of the reaction mixture. Small portions of 5% aqueous sodium carbonate solution are pumped through the reactor. opening of alkali to maintain the reaction mixture at pH = 9 to 10. The reaction ends after 10 hours have elapsed since the blowing of air started. The reaction mixture is removed from the autoclave and separated into oily and aqueous phases. The oil phase is analyzed by liquid chromatography to determine the content of cumene hydroperoxide, the oil phase containing 20% by weight cumene hydroperoxide.

Clivajul acid de hidroperoxid de cumenAcid cleavage of cumene hydroperoxide

Faza uleioasă ce rezultă de la oxidarea cumenului se concentrează la o temperatură de 100°C și un vid de 160 mmHg, distilând cumenul neintrat în reacție. Operația de concentrare se oprește când faza uleioasă s-a concentrat printr-un factor de circa 3. Apoi faza uleioasă conține circa 78% în greutate hidroperoxid de cumen.The oily phase resulting from the oxidation of cumene is concentrated to a temperature of 100 ° C and a vacuum of 160 mmHg, distilling the cumene that has not been reacted. The concentration is stopped when the oily phase is concentrated by a factor of about 3. Then the oily phase contains about 78% by weight cumene hydroperoxide.

într-un balon cu patru gâturi de 500 ml echipat cu agitator, pâlnie de picurare, teacă pentru termometru și condensator de reflux, se introduc 150 ml acetonă și 2 g acid sulfuric concentrat. în pâlnia de picurare se introduc 100 g din concentratul de hidroperoxid de cumen, balonul se așază pe o baie de apă, la o temperatură de 80°C, pentru a face ca acetona să refluxeze continuu cu agitarea conținutului din balon. O dată cu refluxul acetonei, concentratul de hidroperoxid de cumen se adaugă în picături în balon din pâlnie. Rata de adăugare de concentrat se potrivește observând cantitatea de acetonă de refluxare. După ce s-a adăugat întreaga cantitate de concentrat de hidroperoxid de cumen, reacția se continuă încă timp de 30 min. La sfârșitul reacției, amestecul de reacție se analizează prin cromatografie lichidă, constatăndu-se că a rămas puțin hidroperoxid de cumen, adică, o conversie de circa 100%. S-a constatat că s-a produs fenol în cantitate corespunzătoare cu 95% din hidroperoxidul de cumen convertit. La amestecul de reacție s-a adăugat carbonat de sodiu în pulbere pentru neutralizarea catalizatorului de acid sulfuric. Din amestecul de reacție neutralizat se îndepărtează solidele prin filtrare și filtratul se concentrează pentru recuperarea de acetonă. Cantitatea de acetonă recuperată conține șarja de acetonă plusIn a 500 ml four-necked flask equipped with a stirrer, drip funnel, thermometer sheath and reflux condenser, add 150 ml acetone and 2 g concentrated sulfuric acid. In the drip funnel, 100 g of cumene hydroperoxide concentrate is introduced, the flask is placed on a water bath, at a temperature of 80 ° C, to cause the acetone to reflux continuously with stirring of the contents of the flask. With acetone reflux, the cumene hydroperoxide concentrate is added dropwise into the funnel flask. The rate of addition of concentrate is matched by observing the amount of reflux acetone. After the entire amount of cumene hydroperoxide concentrate was added, the reaction was continued for a further 30 minutes. At the end of the reaction, the reaction mixture was analyzed by liquid chromatography, finding that there was little cumene hydroperoxide, ie a conversion of about 100%. Phenol was found to be produced correspondingly with 95% of the converted cumene hydroperoxide. Sodium carbonate powder was added to the reaction mixture to neutralize the sulfuric acid catalyst. The solids are removed from the neutralized reaction mixture by filtration and the filtrate is concentrated for acetone recovery. The amount of acetone recovered contains the batch of acetone plus

28,5 g acetonă, rezultând de la clivajul acid de hidroperoxid de cumen. Hidrogenare de acetonă28.5 g acetone, resulting from cumene hydroperoxide acid cleavage. Hydrogenation of acetone

AA

Intr-un tub reactor vertical din oțel inoxidabil cu un diametru de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se încarcă până la mijloc cu 50 g (24 ml) aliaj de nichel Raney în granule. Tubul de reacție se umple cu apă și apoi în tub se pompează încet soluție apoasă 20% de sodă caustică pentru dezvoltarea catalizatorului de nichel Raney. Temperatura în interiorul reactorului crește, deoarece dezvoltarea catalizatorului produce căldură exotermă.In a stainless steel vertical reactor tube with a diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, load up to the middle with 50 g (24 ml) of Raney nickel alloy in granules. The reaction tube is filled with water and then 20% aqueous sodium hydroxide solution is slowly pumped into the tube to develop the Raney nickel catalyst. The temperature inside the reactor increases as the catalyst development produces exothermic heat.

Rata de curgere a soluției de sodă caustică se controlează în așa fel, încât temperatura în interiorul reactorului să nu depășească 60°C. După ce s-au pompat 0,5 1 din soluția de sodă caustică, alimentarea se înlocuiește cu apă pentru spălarea încărcăturii din reactor. Se continuă spălarea până ce curentul de apă din reactor devine neutru. La sfârșitul spălării, alimentarea pompei se înlocuiește cu izopropanol pentru umplerea reactorului. Se pornește încălzirea reactorului. După ce temperatura în interior atinge 125°C, începe reacția prin aducere de acetonă și hidrogen în reactor, pe la fund, cu o rată de curgere de 19 g/h și 16 1/h. Reactorul se menține la o presiune de 20 g/cm². Amestecul de reacție ce iese din reactor pe la vârf se separă în lichidul de reacție și hidrogen gazos cu ajutorul unui separator de gaz-lichid. Lichidul de reacție și hidrogenul se descarcă cu o rată de curgere de 18,9 g/h și respectiv 8,1 1/h. Reacția se continuă, alimentându-se continuu cu acetonă și hidrogen. Izopropanolul rezultat se reciclează în faza de alchilare. La sfârșitul reacției de 9 h, lichidul de reacție și hidrogenul se analizează respectiv prin cromatografie gazoasă. S-a constatat că 1% în greutate de acetonă rămasă în lichidul de reacție și componenta rămasă constau numai din izopropanol. Prin analiza gazului se stabilește prezența de 0,7% metan, 0,02% etan și 0,07% propan. Eficiența reacției se calculează pe baza acestor rezultate analitice, când se găsește ό conversie de acetonă de 99,0% și randament de izopropanol de 98,7%. Izopropanolul rezultat se poate reutiliza ca agent de alchilare pentru alchilarea de benzen.The flow rate of the caustic soda solution is controlled in such a way that the temperature inside the reactor does not exceed 60 ° C. After 0.5 1 of the caustic soda solution has been pumped, the feed is replaced with water to wash the load in the reactor. Continue washing until the water stream in the reactor becomes neutral. At the end of the washing, the pump feed is replaced with isopropanol to fill the reactor. The heating of the reactor is started. After the inside temperature reaches 125 ° C, the reaction begins by bringing acetone and hydrogen into the reactor, at the bottom, with a flow rate of 19 g / h and 16 1 / h. The reactor is maintained at a pressure of 20 g / cm ² . The reaction mixture leaving the reactor at the top is separated into the reaction liquid and gaseous hydrogen by means of a gas-liquid separator. The reaction liquid and hydrogen are discharged at a flow rate of 18.9 g / h and 8.1 1 / h respectively. The reaction is continued, continuously feeding with acetone and hydrogen. The resulting isopropanol is recycled in the alkylation phase. At the end of the 9 h reaction, the reaction liquid and hydrogen are analyzed respectively by gas chromatography. It was found that 1% by weight of acetone remaining in the reaction liquid and the remaining component consisted solely of isopropanol. The gas analysis establishes the presence of 0.7% methane, 0.02% ethane and 0.07% propane. The reaction efficiency is calculated on the basis of these analytical results, when ό 99.0% acetone conversion and 98.7% isopropanol yield are found. The resulting isopropanol can be reused as an alkylating agent for the benzene alkylation.

Exemplul 2. Alchilarea de benzen cu izopropanol și propilenă într-o coloană de reactor verticală din oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 50 ml zeolit de tip USY. Reactorul se umple cu o șarjă sub forma unui amestec de benzen, izopropanol și propilenă cu un raport molar de 50/9/1 și se încălzește. După ce temperatura a ajuns la 230°C, în reactor se aduce o șagă suplimentară, pe la fund, cu o rată de curgere de 50 ml/h. Reacția se continuă timp de 15 h menținând presiunea de reacție la 25 kg/cm². în timpul procesului nu se observă dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție conținând faze separate organice și apoase. Faza organică din produsul de reacție se analizează prin cromatografie gazoasă, găsindu-se o conversie de izopropanol și propilenă de 99i4%, un randament de cumen de 16,9%, un randament de DIPB de 4,2% și un randament de alchilare pe bază de izopropanol și propilenă de 92,7%. Faza organică are 0,62% în greutate propilenă dizolvată. Mai departe, următoarele faze se execută în același mod ca în exemplul 1. Oxidare de cumen; Clivaj acid de hidroperoxid de cumen; Hidrogenare de acetonă.Example 2. Alkylation of benzene with isopropanol and propylene in a column of vertical stainless steel reactor with an internal diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, 50 ml of USY-type zeolite is introduced to the middle. The reactor is filled with a batch in the form of a mixture of benzene, isopropanol and propylene with a molar ratio of 50/9/1 and heated. After the temperature has reached 230 ° C, an additional bead is brought to the bottom with a flow rate of 50 ml / h. The reaction is continued for 15 h maintaining the reaction pressure at 25 kg / cm ² . gas development is not observed during the process. A reaction product is obtained containing separate organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product is analyzed by gas chromatography, finding a conversion of isopropanol and propylene of 99.4%, a cumene yield of 16.9%, a yield of DIPB of 4.2% and an alkylation yield on isopropanol and propylene base of 92.7%. The organic phase has 0.62% by weight of dissolved propylene. Further, the following phases are executed in the same manner as in Example 1. Cumin oxidation; Cleavage of cumene hydroperoxide acid; Hydrogenation of acetone.

La sfârșit se obține o soluție de reacție având 1,0% în greutate acetonă rămasă, restul constând numai din izopropanol. Anuliza de gaz descărcat indică prezența de 0,00% metan, 0,00% etan și 0,01% propan. EGcacitatea reacției se calculează pe baza acestor rezultate analitice, când se găsește o conversie de acetonă de 99,0% și un randament de izopropanol de 99,0%. Izopropanolul rezultat se poate refolosi ca agent de alchilare pentru alchilarea de benzen.At the end a reaction solution with 1.0% by weight acetone is obtained, the rest consisting only of isopropanol. Discharge of discharged gas indicates the presence of 0.00% methane, 0.00% ethane and 0.01% propane. The reaction accuracy is calculated on the basis of these analytical results, when 99.0% acetone conversion and 99.0% isopropanol yield are found. The resulting isopropanol can be reused as an alkylating agent for the benzene alkylation.

Exemplul 3. Alchilarea de benzen cu propilenă într-o autoclavă de sticlă de un litru echipată cu o lamă de agitare acoperită cu teflon și o teacă de termometru, se introduc 78 g benzen și complex de clorură de aluminiu. Cantitatea de complex de clorură de aluminiu introdusă este de 0,08 g calculată ca clorură de aluminiu, ceea ce corespunde la un raport molar de complex de clorură de aluminiu la propilenă de 1/1000. Autoclava se cufundă într-o baie de ulei în interiorul autoclavei se menține o temperatură de 100°C cu agitare puternică.Example 3. Alkylation of benzene with propylene in a one-liter glass autoclave equipped with a Teflon-coated stirring blade and a thermometer sheath, 78 g of benzene and aluminum chloride complex are introduced. The amount of introduced aluminum chloride complex is 0.08 g calculated as aluminum chloride, which corresponds to a molar ratio of 1/1000 propylene aluminum chloride complex. The autoclave is immersed in an oil bath inside the autoclave, maintaining a temperature of 100 ° C with strong agitation.

în autoclavă se introduc treptat 25,2 g propilenă în stare gazoasă, în timp de circa 90 min, menținând presiunea în interiorul autoclavei la 3 kgf/cm². Reacția se termină la sfârșitul alimentării cu propilenă șl amestecul de reacție se scoate din autoclavă. Acest amestec de reacție se analizează prin cromatografie gazoasă, găsindu-se că conține 25,1% în greutate cumen, 13,3% în greutate meta-diizopropilbenzen, 7,4% în greutate pora-diizopropil benzen și 7,9% în greutate triizopropilbenzen. Randamentul total de cumen, diizopropilbenzen și triizopropilbenzen este de 99%, raportat la greutatea șarjei de propilenă.25.2 g of propylene in the gaseous state are gradually introduced into the autoclave for about 90 minutes, maintaining the pressure inside the autoclave at 3 kgf / cm ² . The reaction ends at the end of the propylene feed and the reaction mixture is removed from the autoclave. This reaction mixture is analyzed by gas chromatography, finding that it contains 25.1% by weight cumene, 13.3% by weight meta-diisopropylbenzene, 7.4% by weight pore-diisopropyl benzene and 7.9% by weight triisopropylbenzene. The total yield of cumene, diisopropylbenzene and triisopropylbenzene is 99%, based on the weight of the propylene charge.

Amestecul de reacție se separă prin distilare în benzen neintrat în reacție, cumen, produse izopropilate superioare. Produsele izopropilate superioare trec înapoi în faza de alchilare pentru transalchilare, în vederea convertirii lor în cumen.The reaction mixture is separated by distillation into benzene, which is not reacted, cumene, higher isopropylated products. The higher isopropylated products go back into the alkylation phase for transalkylation, in order to convert them into cumene.

Folosind 120 g din cumenul rezultat, izopropanol se produce prin următoarele aceleași metode de oxidare de cumen, clivaj acid și hidrogenarea de acetonă ca în exemplul 1. Izopropanol ul rezultat se poate refolosi ca agent de alchilare pentru alchilarea de benzen ca în exemplul 1.Using 120 g of the resulting cumene, isopropanol is produced by the following same methods of cumene oxidation, acid cleavage and acetone hydrogenation as in Example 1. The resulting isopropanol can be reused as alkylating agent for the benzene alkylation as in Example 1.

Este astfel demonstrat că fenol se poate produce din benzen fără a obține un subprodus de acetonă prin combinarea unor serii de faze de:It is thus shown that phenol can be produced from benzene without obtaining an acetone by-product by combining a series of phases of:

a) alchilare de benzen cu izopropanol și/sau propilenă pentru sintetizare de cumen,a) benzene alkylation with isopropanol and / or propylene for cumene synthesis,

b) oxidarea cumenului din faza a) în hidroperoxid de cumen,b) oxidation of cumene from phase a) into cumene hydroperoxide,

c) clivaj acid de hidroperoxid de cumen la fenol și acetonă,c) cleavage of cumene hydroperoxide acid to phenol and acetone,

d) hidrogenarea de acetonă din faza c) la izopropanol și reciclarea izopropanolului în faza a).d) hydrogenation of acetone from phase c) to isopropanol and recycling of isopropanol in phase a).

Exemplul 4. într-un reactor în coloană verticală de oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 50 ml zeolit de tip Y cu proton schimbat având un raport de silice la alumină de 7. Reactorul se încarcă cu o șarjă sub forma unui amestec de benzen și izopropanol, în raport molar de 5/1 și se încălzește. După ce temperatura a atins 230°C, se aduce în reactor, pe la fund, cu o rată de curgere de 50 ml/h șarja suplimentară. Reacția se continuă timp de 15 h, menținând presiunea de reacție la 25 kgf/cm².Example 4. In a stainless steel vertical column reactor with an inner diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, 50 ml Y-type zeolite with a changed proton having a silica to alumina ratio is introduced to the middle. of 7. The reactor is charged with a batch in the form of a mixture of benzene and isopropanol, at a molar ratio of 5/1 and heated. After the temperature has reached 230 ° C, it is brought to the bottom of the reactor at a flow rate of 50 ml / h at an additional charge. The reaction is continued for 15 h, maintaining the reaction pressure at 25 kgf / cm ² .

AA

In timpul procesului nu se observă dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție ce conține fazele organice și apoase separate. Faza organică a produsului de reacție la sfârșitul reacției de 15 h se analizează prin cromatografie gazoasă, când se constată o conversie de izopropanol de 99,4%, un randament de cumen de 19,8%, un randament de diizopropilbenzen (DIPB) de 5,1% și un randament de alchilare bazat pe izopropanol de 97,4%.No gas development is observed during the process. A reaction product is obtained which contains the separated organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product at the end of the 15 h reaction is analyzed by gas chromatography, when a conversion of 99.4% isopropanol, a cumin yield of 19.8%, a diisopropylbenzene (DIPB) yield of 5 , 1% and an alkylation yield based on isopropanol of 97.4%.

Exemplul 5. într-un reactor coloană verticală din oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 50 ml zeolit de tip Y cu proton schimbat, cu un raport de silice la alumină de 7. Reactorul se umple cu o șaijă sub forma unui amestec de benzen și izopropanol în raport molar de 3/1 și se încălzește. După ce temperatura a atins 230°C, șarja suplimentară se aduce în reactor pe la fund, cu o rată de curgere de 50 ml/h. Reacția se continuă timp de 200 h, menținând presiunea de reacție la 25 kgf/mm². în timpul procesului nu se observă dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție ce conține faze organice și apoase separate. Faza organică a produsului de reacție la sfârșitul reacției de 15 h se analizează prin cromatografie gazoasă, determinându-se o conversie de izopropanol de 99,7%, un randament de cumen de 21,5%, un randament de DIPB de 11,8% și un randament de alchilare bazat pe izopropanol de 94,5%.Example 5. In a stainless steel vertical column reactor with an internal diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, 50 ml Y-type zeolite with a changed proton, with a silica to alumina ratio, are introduced to the middle. 7. The reactor is filled with a shaker in the form of a mixture of benzene and isopropanol in a molar ratio of 3/1 and heated. After the temperature has reached 230 ° C, the additional batch is brought to the bottom reactor at a flow rate of 50 ml / h. The reaction is continued for 200 h, maintaining the reaction pressure at 25 kgf / mm ² . gas development is not observed during the process. A reaction product is obtained which contains separate organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product at the end of the 15 h reaction is analyzed by gas chromatography, determining a conversion of 99.7% isopropanol, a cumene yield of 21.5%, a yield of DIPB of 11.8% and an alkylation yield based on 94.5% isopropanol.

Exemplul 6. într-un reactor în coloană verticală din oțel inoxidabil cu diametrul interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 50 ml zeolit de tip Y cu proton schimbat cu un raport de silice la alumină de 7. Reactorul se umple cu o șarjă sub forma unui amestec de benzen, izopropanol și propilenă în raport molar de 50/9/1 și se încălzește. După ce temperatura a ajuns la 230°C, se aduce în reactor pe la fund, cu o rată de curgere de 50 ml/h, șaqa suplimentară. Reacția se continuă timp de 15 h, menținând presiunea de reacție la 25 g/cm². în timpul procesului nu se observă dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție ce conține faze organice și apoase separate. Faza organică a produsului de reacție, la sfârșitul reacției de 15 h, se analizează prin cormatografie gazoasă, când se găsește o conversie de izopropanol și propilenă de 99,4%, un randament de cumen de 17,6%, un randament de DIPB de 3,7% și un randament de alchilare pe bază de izopropanol și propilenă de 93,8%. Faza organică are dizolvată în ea 0,35% propilenă.Example 6. In a stainless steel vertical column reactor with an internal diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, 50 ml Y-type zeolite with proton changed with a silica to alumina ratio are introduced to the middle. 7. The reactor is filled with a batch in the form of a mixture of benzene, isopropanol and propylene in a molar ratio of 50/9/1 and heated. After the temperature has reached 230 ° C, it is brought to the bottom at the reactor, with an additional flow rate of 50 ml / h. The reaction is continued for 15 h, maintaining the reaction pressure at 25 g / cm ² . gas development is not observed during the process. A reaction product is obtained which contains separate organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product, at the end of the 15 h reaction, is analyzed by gas chromatography, when a conversion of isopropanol and propylene of 99.4% is found, a cumene yield of 17.6%, a DIPB yield of 3.7% and an alkylation yield based on isopropanol and propylene of 93.8%. The organic phase has 0.35% propylene dissolved in it.

Exemplu] comparativ 1. H-mordenită obișnuită se tratează cu acid clorhidric 6n obținându-se un catalizator de mordenită dealuminată cu un raport de silice la alumină de 40.Example] comparative 1. Ordinary H-mordenite is treated with hydrochloric acid 6n to give a mordenite catalyst dealuminate with a silica to alumina ratio of 40.

într-un reactor în coloană vertical din oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 50 ml catalizator. Reactorul se umple cu o șarjă sub forma unui amestec de benzen și izopropanol în raport molar de 5/1 șl se încălzește. După ce temperatura ajunge la 230°C, se aduce în reactor pe la fund, cu o rată de curgere de 50 ml/h, șarja suplimentară. Reacția se continuă timp de 15 h, menținând presiunea de reacție la 25 kgf/cm². în timpul procesului nu se observă dezvoltare de gaz. Se obține un produs de reacție ce conține faze organice și apoase separate. Faza organică a produsului de reacție se analizează prin cromatografie gazoasă, când se găsește o conversie de izopropanol de 9%, un randament de cumen de 16,3%, un randament de DIPB de 4,5% și un randament de alchilare bazat pe izopropanol de 88,5%.In a stainless steel vertical column reactor with an internal diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, add 50 ml of catalyst to the middle. The reactor is filled with a batch in the form of a mixture of benzene and isopropanol in a molar ratio of 5/1 and heated. After the temperature reaches 230 ° C, it is brought to the bottom at the reactor, with a flow rate of 50 ml / h, the additional charge. The reaction is continued for 15 h, maintaining the reaction pressure at 25 kgf / cm ² . gas development is not observed during the process. A reaction product is obtained which contains separate organic and aqueous phases. The organic phase of the reaction product is analyzed by gas chromatography, when it is found a conversion of 9% isopropanol, a cumene yield of 16.3%, a yield of DIPB of 4.5% and an alkylation yield based on isopropanol. of 88.5%.

După cum reiese din exemplele precedente, folosirea unui catalizator de zeolit asigură prepararea cumenului din benzen cu randamente mari utilizând izopropanol sau un amestec de izopropanol și propilenă ca agent de alchilare.As shown in the previous examples, the use of a zeolite catalyst provides the preparation of benzene cumene in high yields using isopropanol or a mixture of isopropanol and propylene as alkylating agent.

Exemplul 7. Se folosește un sistem deExample 7. Use a system of

A reacție ca în figură. Intr-un reactor în coloană vertical din oțel inoxidabil cu un diametru interior de 25,4 mm și o lungime de 500 mm, se introduc până la mijloc 500 ml zeolit de tip US-Y (sub formă mărunțită, cu un diametru de 1,5 mm). Reactorul se umple cu benzen. Pompa de reciclare se acționează pentru reciclarea soluției de reacție cu o rată de curgere de 700 ml/h. în interiorul reactorului controlat la 230°C, și o presiune de 25 kgf/cm², se introduce o șarjă de reactant sub formă de amestec de benzen și izopropanol în raport molar de 5/1, cu o rată de curgere 50 ml/h. O porțiune din amestecul de reacție se descarcă cu o rată de curgere corespunzând cu rata de curgere de alimentare cu amestec de benzen și izopropanol, prin conducta de descărcare conectată cu conducta de reciclare adiacentă cu fundul reactorului. Reacția se continuă timp de 8 h, continuând alimentarea amestecului de benzen/izopropanol. Amestecul de reacție se descarcă în cantitate de 42,8 g în timpul ultimei perioade de o oră. Deoarece acest amestec de reacție este un amestec de faze uleioase și apoase, faza uleioasă se separă de faza apoasă. Faza uleioasă se analizează prin cromatografie gazoasă capilară, găsindu-se o conversie de izo18 propanol de 99,9% și un randament de alchilare bazat pe izopropanol de 98,4%, produsele alchilate conțin 21,8% cumen, 3,3% diizopropilbenzen și 0,1% triizopropilbenzen, indicând o selectivitate a cumenului de 89,5%. Formarea procentuală a unui subprodus de propilenă în această reacție de alchilare este de 0,7%.The reaction as in the figure. In a stainless steel vertical column reactor with an inner diameter of 25.4 mm and a length of 500 mm, 500 ml US-Y type zeolite (in small size, with a diameter of 1), is introduced up to the middle. 5 mm). The reactor is filled with benzene. The recycling pump is actuated to recycle the reaction solution with a flow rate of 700 ml / h. Inside the reactor controlled at 230 ° C, and a pressure of 25 kgf / cm ² , a batch of reagent in the form of a mixture of benzene and isopropanol is introduced in a molar ratio of 5/1, with a flow rate of 50 ml / h . A portion of the reaction mixture is discharged at a flow rate corresponding to the feed rate of the mixture of benzene and isopropanol, through the discharge pipe connected to the recycling pipe adjacent to the bottom of the reactor. The reaction is continued for 8 hours, continuing to feed the benzene / isopropanol mixture. The reaction mixture was discharged in an amount of 42.8 g during the last one hour period. Because this reaction mixture is a mixture of oily and aqueous phases, the oily phase is separated from the aqueous phase. The oil phase is analyzed by capillary gas chromatography, finding a conversion of 99.9% iso18 propanol and an alkylation yield based on 98.4% isopropanol, the alkylated products containing 21.8% cumene, 3.3% diisopropylbenzene. and 0.1% triisopropylbenzene, indicating cumene selectivity of 89.5%. The percentage formation of a propylene by-product in this alkylation reaction is 0.7%.

Exemplul comparativ 2. Se repetă metoda de lucru din exemplul 7, cu excepția faptului că nu se activează pompa de reciclare.Comparative example 2. The working method from example 7 is repeated, except that the recycling pump is not activated.

Din rezultate reiese o conversie de izopropanol de 99,8% și un randament de alchilare față de izopropanol de 97,0%. Formarea procentuală a unui subprodus de propilenă în această reacție de alchilare este de 2,6%. Produsele alchilate conțin 19,8% cumen, 5,1% diizopropilbenzen și 0,2% triizopropilbenzen, indicând o selectivitate a cumenului de 83,4%.The results show a conversion of 99.8% isopropanol and an alkylation yield over isopropanol of 97.0%. The percentage formation of a propylene by-product in this alkylation reaction is 2.6%. The alkylated products contain 19.8% cumene, 5.1% diisopropylbenzene and 0.2% triisopropylbenzene, indicating a cumene selectivity of 83.4%.

Exemplul 8. Se repetă metoda de lucru din exemplul 7, cu excepția faptului că se înlocuiește catalizatorul cu zeolit de tip Hmordenită. Rezultatele arată un randament de alchilare față de izopropanol de 98,3%. Produsele alchilate conțin cumen cu o selectivitate de 78,9%.Example 8. The working method of Example 7 is repeated, except that the Hmordenite-type zeolite catalyst is replaced. The results show an alkylation yield over isopropanol of 98.3%. The alkylated products contain cumene with a selectivity of 78.9%.

Exemplul comparativ 3. Se repetă metoda de lucru din exemplul 8, cu excepția faptului că nu se reciclează soluția de reacție. Rezultatele dau un randament de alchilare de 87,6% și o selectivitate de cumen de 73,7%.Comparative example 3. The working method from example 8 is repeated, except that the reaction solution is not recycled. The results give an alkylation yield of 87.6% and a cumene selectivity of 73.7%.

Exemplul 9. Se repetă metoda de lucru din exemplul 7, cu excepția faptului că șarja de reacție se înlocuiește cu un amestec de benzen și izopropanol în raport molar de 3/1. Rezultatele arată un randament de alchilare de 96,0% și o selectivitate de cumen de 80,8%.Example 9. The working method of Example 7 is repeated, except that the reaction batch is replaced by a mixture of benzene and isopropanol in a molar ratio of 3/1. The results show an alkylation yield of 96.0% and a cumene selectivity of 80.8%.

Exemplul comparativ 4. Se repetă metoda de lucru din exemplul 9, cu excepția faptului că soluția de reacție nu se reciclează. Rezultatele arată un randament de alchilare de 85,4% și o selectivitate de cumen de 54,1%. Propilena este subprodusă în cantitate de 14,6% pe baza izopropanolului încărcat.Comparative example 4. Repeat the working method from example 9, except that the reaction solution is not recycled. The results show an alkylation yield of 85.4% and a cumene selectivity of 54.1%. Propylene is by-product in amount of 14.6% based on charged isopropanol.

Exemplele 10 și 11. Se repetă metoda de lucru din exemplul 7, variind rata de 5 curgere a porțiunii reciclate din amestecul de reacție. Rezultatele sunt date în tabel, împreună cu rezultatele din exemplul 7 și exemplul comparativ 2.Examples 10 and 11. Repeat the working method of example 7, varying the rate of 5 flow of the recycled portion of the reaction mixture. The results are given in the table, together with the results from example 7 and comparative example 2.

Exemplu Example Curent de reciclu din amestecul de reacție Recycle current from the reaction mixture Randament de alchilare Alkylation yield Selectivitatea cumenului Selectivity of cumene A ml/oră A ml / hour mol% mol% mol% mol% A/B A / B C 2 C 2 97,0 97.0 83,4 83.4 10 10 360 360 97,4 97.4 84,7 84.7 7,2 7.2 7 7 700 700 98,4 98.4 89,5 89.5 14 14 11 11 1270 1270 98,9 98.9 91,1 91.1 52,4 52.4

Reiese din tabel că selectivitatea cumenului crește pe măsură ce crește proporția din porțiunea de reciclare a amestecului de reacție.It appears from the table that the selectivity of cumene increases as the proportion of the recycling portion of the reaction mixture increases.

O altă variantă a invenției de față 10 prevede o metodă pentru alchilarea unui compus aromatic, folosind un alcool ca agent de alchilare, când o porțiune din amestecul de produse de reacție se reciclează, în care caz subprodusele olefinice 15 sunt returnate în reactor pentru alchilare mai departe. Randamentul de alchilare față de alcool crește și selectivitatea unui produs monoalchilat printre produsele alchilate crește substanțial. 20Another embodiment of the present invention 10 provides a method for alkylating an aromatic compound, using an alcohol as an alkylating agent, when a portion of the reaction product mixture is recycled, in which case the olefin by-products 15 are returned to the reactor for further alkylation. far away. The yield of alkylation to alcohol increases and the selectivity of a monoalkylated product among the alkylated products increases substantially. 20

Cu toate că au fost descrise unele forme de executare preferate, se pot face multe modificări și variații în lumina celor arătate mai sus.Although some preferred embodiments have been described, many modifications and variations can be made in light of the above.

După cum rezultă din exemplele sus- 25 menționate, prepararea de cumen în fazaAs is apparent from the aforementioned examples, the preparation of cumene in the phase

a) cuprinde alchilarea benzenului cu un agent de alchilare în prezența unui catalizator de zeolit, în care agentul de alchilare este izopropanol sau un amestec de 30 izopropanol și propilena. De preferință, zeolitul este un zeolit structural de tip Y cu proton schimbat cu raport de silice la alumină de 4/1 la mai puțin de 10/1.a) comprises alkylation of benzene with an alkylating agent in the presence of a zeolite catalyst, wherein the alkylating agent is isopropanol or a mixture of isopropanol and propylene. Preferably, the zeolite is a proton-modified Y-type zeolite with a silica to alumina ratio of 4/1 to less than 10/1.

Alchilarea de benzen cu izopropanol, 35 într-un reactor cuprinde fazele de: împărțire a amestecului de reacție conținând olefine din reactor în două porțiuni A șiAlkylation of benzene with isopropanol in a reactor comprises the phases of: dividing the reaction mixture containing olefins from the reactor into two portions A and

B, reciclarea porțiunii A la reactor din nou împreună cu un reactant proaspăt de alchilare în aceeași cantitate ca porțiunea B și scoaterea porțiunii B râmase din sistemul de reacție ca un amestec de produs de reacție.B, recycling portion A to the reactor again together with a fresh alkylating reagent in the same amount as portion B and removing the remaining portion B from the reaction system as a mixture of reaction product.

Procedeul, conform invenției, este reprezentat ca un procedeu continuu, cuprinzând următoarele faze:The process according to the invention is represented as a continuous process, comprising the following phases:

(a-1) - (b) - (c) - (d) (a-2) - (b) - (c) - (d) (a-3) -(b-2)- (c) - (d) _(a-4)__(a-1) - (b) - (c) - (d) (a-2) - (b) - (c) - (d) (a-3) - (b-2) - (c) - (d) _ (a-4) __

Faza a) este o fază pentru alchilarea de benzen la sinteza cumenului. Cu toate că faza a) de alchilare de benzen este prevăzută în fazele (a-1), (a-2), (a-3), (a-4) în cadrul invenției de față, agentul de alchilare folosit în aceste faze de alchilare de benzen poate fi propilenă singură, izopropanol singur sau un amestec de propilenă și izopropanol.Phase a) is a phase for alkylation of benzene to cumene synthesis. Although phase a) benzene alkylation is provided in phases (a-1), (a-2), (a-3), (a-4) within the present invention, the alkylating agent used in these phases Benzene alkylation may be propylene alone, isopropanol alone or a mixture of propylene and isopropanol.

La preparare de cumen prin alchilarea de benzen cu izopropanol și propilenă suplimentară, drept catalizator se folosește o substanță acidă solidă. Catalizatorii utili cuprind acizi de obicei solizi ca pământ activat, silice și silice-alumină, oxizi metalici ca oxid de titan, oxid de zinc și oxid de zircon, diferiți zeoliți care sunt considerați drept catalizatorul selectiv, o formă din acești oxizi și compuși în care zeoliții sunt modificați cu ioni metalici. Dintre acești catalizatori sunt preferați zeoliții. Alchilarea de benzen cu izopropanol și propilenă suplimentară se poate face în condiții de fază gazoasă sau de fază lichidă. Temperatura de reacție variază, de preferință, între 100 și 450°C și mai ales între 150 și 300°C. Amestecul de reacție se poate găsi sub presiune redusă, atmosferică, sau mărită, cu toate că presurizarea este necesară pentru menținerea fazei lichide, dacă se dorește reacție în faza lichidă.In the preparation of cumene by alkylation of benzene with isopropanol and additional propylene, a solid acidic substance is used as catalyst. Useful catalysts include usually solid acids such as activated earth, silica and silica-alumina, metal oxides such as titanium oxide, zinc oxide and zircon oxide, various zeolites which are considered as the selective catalyst, a form of these oxides and compounds in which zeolites are modified with metal ions. Zeolites are preferred among these catalysts. Alkylation of benzene with isopropanol and additional propylene can be done under gaseous or liquid phase conditions. The reaction temperature preferably ranges between 100 and 450 ° C and especially between 150 and 300 ° C. The reaction mixture may be under reduced, atmospheric, or increased pressure, although pressurization is required to maintain the liquid phase, if a reaction in the liquid phase is desired.

Raportul molar de benzen la izopropanol variază, de preferință, între 20/1 și 1/10 și mai ales între 5/1 și 2/1. Dacă se utilizează în mod suplimentar propilenă, raportul molar preferat de benzen și izopropanol la propilenă este în așa fel încât i raportul molar al acestora având 3 atomi de carbon (izopropanol + propilenă) la benzen, variază de la 20/1 la 1/10 și mai ales de la 5/1 la 2/1 și raportul de izopropanol la propilenă variază de la 3/1 laThe molar ratio of benzene to isopropanol preferably ranges between 20/1 and 1/10 and especially between 5/1 and 2/1. If propylene is used additionally, the preferred molar ratio of benzene and isopropanol to propylene is such that their molar ratio of having 3 carbon atoms (isopropanol + propylene) to benzene ranges from 20/1 to 1/10 and especially from 5/1 to 2/1 and the ratio of isopropanol to propylene varies from 3/1 to

1/100, și mai ales de la 5/1 la 1/10.1/100, and especially from 5/1 to 1/10.

Alchilarea benzenului cu izopropanol se poate executa, fie în mod discontinuu, fie continuu. întrucât se pot folosi catalizatori solizi sub diferite forme, pentru catalizatori în pulbere se poate utiliza un sistem în pat fluidizat și pentru catalizatori granuloși se poate utiliza un sistem cu pat fix. Folosirea unui sistem cu pat fix este preferat pentru ușurința separării produsului de reacție de catalizator și pentru simplicitatea reactorului. In această formă de reacție de aichilare, pe lângă produsul final, cumen, ca produse secundare se formează unele produse alchilate superioare și apă. Astfel, amestecul de reacție rezultând de la aichilare este supus unei distilări fracționate, separare în propilenă neintrată în reacție, benzen neintrat în reacție, cumen, produse alchilate superioare și apă. Benzenul neintrat în reacție și produsele alchilate superioare se reciclează în faza de aichilare pentru aichilare mai departe.Alkylation of benzene with isopropanol can be carried out, either discontinuously or continuously. Since solid catalysts in different forms can be used, a fluidized bed system can be used for powder catalysts and a fixed bed system can be used for granular catalysts. The use of a fixed bed system is preferred for the ease of separation of the reaction product from the catalyst and for the simplicity of the reactor. In this form of alkylation reaction, in addition to the final product, cumene, as secondary products, some higher alkylated products and water are formed. Thus, the reaction mixture resulting from the alkylation is subjected to fractional distillation, separation into unreacted propylene, unreacted benzene, cumene, higher alkylated products and water. The unreacted benzene and the higher alkylated products are recycled in the alkylation phase for further alkylation.

Alchilarea de benzen folosind îm mod predominant propilenă (inclusiv numai folosirea de propilenă), poate fi faza de aichilare din procedeul de cumen binecunoscut. Catalizatorul pentru reacția dintre benzen și propilenă este în mod tipic un complex de clorură de aluminiu care se poate prepara făcând ca clorura de aluminiu să absoarbă acidul clorhidric gazos într-un solvent ca cumen. Raportul molar de benzen la propilenă este cuprins, de preferință, între 1/1 și 10/1 și mai ales între 1,2/1 și 6/1. Catalizatorul de complex de clorură de aluminiu se adaugă, de preferință, în cantitate de la 0,01 la 5% în greutate și mai ales de ia 0,1 la 1% în greutate clorură de aluminiu. în această reacție, acidul clorhidric gazos poate fi coprezent în sistemul de reacție pentru a stabiliza complexul catalitic.Alkylation of benzene using predominantly propylene (including only propylene use) may be the acylation phase of the well-known cumene process. The catalyst for the reaction between benzene and propylene is typically an aluminum chloride complex that can be prepared by causing the aluminum chloride to absorb gaseous hydrochloric acid in a solvent such as cumene. The molar ratio of benzene to propylene is preferably between 1/1 and 10/1 and especially between 1.2 / 1 and 6/1. The aluminum chloride complex catalyst is preferably added in the amount of from 0.01 to 5% by weight and especially from 0.1 to 1% by weight of aluminum chloride. In this reaction, the hydrochloric acid gas may be co-present in the reaction system to stabilize the catalytic complex.

Alchilarea pentru formare de cumen se poate face la o temperatură de la 30 la 200°C, de preferință, de la 60 la 160°C, sub o presiune de la presiunea atmosferică la 15 kgf/cm². Reacția se poate executa în mod discontinuu, semicontinuu sau continuu.The cumene formation alkylation can be carried out at a temperature from 30 to 200 ° C, preferably from 60 to 160 ° C, under a pressure from atmospheric pressure to 15 kgf / cm ² . The reaction can be carried out discontinuously, semi-continuously or continuously.

în această formă de reacție de aichilare, ca produse secundare pe lângă produsul final, cumert, se formează unele produse alchilate superioare și apă. Astfel, amestecul de reacție ce rezultă de la aichilare este supus unei distilări fracționate, separare în propilenă neintrată în reacție, benzen neintrat în reacție, cumen, produse alchilate superioare și apă. Benzenul neintrat în reacție și produsele alchilate superioare se reciclează la faza de aichilare pentru aichilare mai departe.In this form of alkylation reaction, as secondary products in addition to the final product, some higher alkylated products and water are formed. Thus, the reaction mixture resulting from the alkylation is subjected to fractional distillation, separation into unreacted propylene, unreacted benzene, cumene, higher alkylated products and water. The unreacted benzene and the higher alkylated products are recycled to the acylation phase for further acylation.

Faza b) este o fază pentru oxidarea cumenului din faza a) pentru convertirea cumenului în hidroperoxid de cumen.Phase b) is a phase for the oxidation of cumene in phase a) for the conversion of cumene into cumene hydroperoxide.

Oxidarea cumenului reprezentată ca fazaCumene oxidation represented as phase

b) sau b-2 în procedeul, conform cu invenția de față, se poate executa la o temperatură de la 60 la 150°C, de preferință, 90 la 130°C, sub o presiune de la 1 la 10 kg£/ /cm², folosind oxigen molecular. Oxigenul molecular se găsește ca oxigen gazos, aer sau un amestec de oxigen diluat cu un gaz inert. Pentru ca oxidarea să decurgă ușor, la sistemul de reacție se poate adăuga un compus alcalin pentru ajustarea pH-lui la un nivel optim în intervalul de la 8,5 la 10,5. Compusul alcalin folosit cuprinde soluții apoase de carbonat de sodiu, carbonat de potasiu și hidroxid de potasiu. Compusul alcalin se poate adăuga în mici cantități, la intervale, în timpul progresului oxidării, ca sâ mențină pH-ul optim în sistemul de reacție. Timpul de reacție necesar pentru această oxidare nu este limitat în mod special, dar se poate alege în așa fel ca să se stabilească selectivitatea maximă a produsului final sau hidroperoxidului de cumen.b) or b-2 in the process, according to the present invention, can be carried out at a temperature from 60 to 150 ° C, preferably 90 to 130 ° C, under a pressure from 1 to 10 kg £ / / cm ² , using molecular oxygen. Molecular oxygen is found as oxygen gas, air or a mixture of oxygen diluted with an inert gas. In order for the oxidation to proceed easily, an alkaline compound can be added to the reaction system to adjust the pH to an optimum level in the range from 8.5 to 10.5. The alkaline compound used comprises aqueous solutions of sodium carbonate, potassium carbonate and potassium hydroxide. The alkaline compound can be added in small quantities, at intervals, during oxidation progress, in order to maintain the optimum pH in the reaction system. The reaction time required for this oxidation is not particularly limited, but can be chosen in such a way as to determine the maximum selectivity of the final product or cumene hydroperoxide.

Pentru a pomi ușor oxidarea, la sistemul de reacție se adaugă, de preferință, un inițiator. Exemple pentru inițiator cuprind compuși azo ca azobisizobutironitril și azobisciclohexilnitril. Hidroperoxidul de cumen ce rezultă de la oxidarea cumenului este de asemenea un inițiator preferat. Inițiatorul se adaugă, de preferință, la sistem, în cantitate cuprinsă între circa 0,1 și 5% în greutate, mai ales, de preferință, între circa 0,5 și 2% în greutate. raportat la reactanți. Oxidarea se poate executa în mod discontinuu, continuu sau semidiscontinuu.In order to facilitate oxidation, an initiator is preferably added to the reaction system. Examples for the initiator include azo compounds such as azobisisobutyronitrile and azobisciclohexylnitrile. Cumin hydroperoxide resulting from cumene oxidation is also a preferred initiator. The initiator is preferably added to the system, in an amount of between about 0.1 and 5% by weight, especially preferably between about 0.5 and 2% by weight. relative to reactants. Oxidation can be carried out discontinuously, continuously or semi-continuously.

Faza c) este o fază pentru scindarea acidă de hidroperoxid de cumen în fenol și acetonă.Phase c) is a phase for acid splitting of cumene hydroperoxide into phenol and acetone.

Hidroperoxidul de cumen se găsește adeseori în concentrație de circa 20 la 30% în greutate, în amestecul de reacție ce rezultă din faza b). Amestecul de reacție poate fi, de preferință, concentrat ca prin distilare să se mărească concentrația hidroperoxidului de cumen de la 60 la 35% în greutate, înainte ca amestecul să fie supus scindării acide. Această concentrație se poate executa la o temperatură de până Ia 150^uC, de preferință, până la 100°C. Concentrația la temperaturi prea mari va provoca în mod nedorit descompunerea termică a hidroperoxidului de cumen, rezultând un randament scăzut al produsului final sau fenol. Pe măsură ce se obține o concentrație eficace, temperatura este de preferință, cât mai redusă posibil pentru manipularea sigură a peroxidului.Cumin hydroperoxide is often found in a concentration of about 20 to 30% by weight, in the reaction mixture resulting from step b). The reaction mixture may preferably be concentrated so that the concentration of cumene hydroperoxide is increased by distillation from 60 to 35% by weight before the mixture is subjected to acid splitting. This concentration can be carried out at a temperature of up to 150 ^u C, preferably up to 100 ° C. Concentration at too high temperatures will cause undesirable thermal decomposition of cumene hydroperoxide, resulting in a low yield of the final product or phenol. As an effective concentration is obtained, the temperature is preferably as low as possible for safe handling of the peroxide.

La clivajul acid din faza c) drept catalizator se folosește un compus acid, și anume acizi puternici ca acidul sulfuric, acidul clorhidric și acidul fluorhidric. Sunt cuprinși, de asemenea și heteropoliacizi ca acid fosfotungstenîc și acid fosfomolibdenic. Se pot folosi, de asemenea, acizi solizi ca rășini schimbătoare de ioni și silicealumină. Catalizatorul se adaugă de preferință, în cantitate de la circa 0,01 la 5% în greutate și mai ales de la 0,1 la 2% în greutate, raportat la concentratul de amestec de reacție. De asemenea, în clivajul acid se folosește un solvent ca mediu de reacție. Exemple de solvenți cuprind hidrocarburi aromatice ca benzen, toluen, xilen și cumen; hidrocarburi alifatice ca hexan, heptan, ciclohexan și metilciclohexan; alcooli ca metanol, etanol, propanol și butanol; cetone ca acetonă, metiletilcetonă și eteri ca diizopropileter și dibutileter. Acetona este mediul de reacție cel mai preferat deoarece este produs prin clivajul acid al hidroperoxidului de cumen. Cantitatea de solvent utilizată este, de preferință, de la circa 1 la 20 ori, mai ales de la circa 2 la 10 ori cantitatea concentratului de amestec de reacție expus clivajului acid.In the acid cleavage of phase c) as an catalyst, an acid compound is used, namely strong acids such as sulfuric acid, hydrochloric acid and hydrofluoric acid. Heteropolyacids such as phosphotungstenic acid and phosphomolybdenic acid are also included. Solid acids can also be used as ion exchange resins and silica alumina. The catalyst is preferably added in an amount from about 0.01 to 5% by weight and especially from 0.1 to 2% by weight, based on the reaction mixture concentrate. Also, in the acid cleavage a solvent is used as the reaction medium. Examples of solvents include aromatic hydrocarbons such as benzene, toluene, xylene and cumene; aliphatic hydrocarbons such as hexane, heptane, cyclohexane and methylcyclohexane; alcohols such as methanol, ethanol, propanol and butanol; ketones as acetone, methylethylketone and ethers as diisopropyl ether and dibutylether. Acetone is the most preferred reaction medium because it is produced by the acid cleavage of cumene hydroperoxide. The amount of solvent used is preferably about 1 to 20 times, especially about 2 to 10 times the amount of the reaction mixture concentrate exposed to acid cleavage.

Clivajul acid se poate executa fie în mod continuu, fie .semidiscontinuu. Operația discontinuă este mai puțin de dorit, deoarece o soluție de hidroperoxid de cumen de mare concentrație poate să vină în contact cu catalizatorul acid, provocând un clivaj prea rapid. La sfârșitul clivajului acid, amestecul de reacție este supus concentrării pentru recuperarea acetonei. O parte din acetona recuperată se folosește ca mediu de reacție pentru clivajul acid din nou în timp ce acetona rămasă, corespunzând la cantitatea produsă prin clivaj acid de hidroperoxid de cumen este pusă în libertate în faza d) ulterioară, pentru hidrogenarea acetonei la izopropanol. Concentratul care a fost stripat de acetonă este supus distilării precise pentru recuperarea produsului final sau fenolului.Acid cleavage can be performed either continuously or semi-continuously. Discontinuous operation is less desirable because a solution of high concentration cumene hydroperoxide may come into contact with the acid catalyst, causing cleavage too quickly. At the end of the acid cleavage, the reaction mixture is subjected to concentration for acetone recovery. Part of the recovered acetone is used as a reaction medium for acid cleavage again while the remaining acetone, corresponding to the amount produced by the cumene hydroperoxide acid cleavage, is released in subsequent d) phase, for hydrogenation of acetone to isopropanol. The concentrate that has been stripped of acetone is subjected to precise distillation to recover the final product or phenol.

Faza d) este o fază pentru hidrogenarea de acetonă din faza c) la izopropanol care este reciclat în faza a). Se folosesc adeseori catalizatori de Ni Raney. De asemenea, utili sunt catalizatorii din grupa nichelului, cum este catalizatorul de nichel redus prin reducerea de nichel oxidat de-pus pe kieselgur, alumină, silice sau ceva analog. Catalizatorii din grupa cuprului ca cupru-crom, nichel Raney-cupru, cupru-zinc și catalizatori din grupa platinei ca platina, paladiu, ruteniu, rodiu și metale similare pe cărbune activ, aluminiu și alte materiale de suport sunt cunoscuți drept catalizatori de hidrogenare. Temperatura de reacție poate varia de la temperatura camerei la 200°C. Pentru o rată de reacție comercial acceptabilă, temperatura de reacție poate fi cuprinsă între 60 și 150°C. Temperaturi de reacție prea mari nu sunt de dorit, deoarece este declanșată o hidrogenare excesivă a acetonei, rezultând un randament redus de izopropanol.Phase d) is a phase for hydrogenation of acetone from phase c) to isopropanol which is recycled in step a). Ni Raney catalysts are often used. Also useful are the catalysts in the nickel group, such as the reduced nickel catalyst by reducing oxidized nickel placed on carbide, alumina, silica or something analogous. Copper group catalysts such as copper-chromium, Raney-copper nickel, copper-zinc and platinum group catalysts such as platinum, palladium, ruthenium, rhodium and similar metals on activated carbon, aluminum and other supporting materials are known as hydrogenation catalysts. The reaction temperature can vary from room temperature to 200 ° C. For a commercially acceptable reaction rate, the reaction temperature can be between 60 and 150 ° C. Reaction temperatures too high are not desirable, as excessive hydrogenation of acetone is triggered, resulting in reduced isopropanol yield.

Hidrogenarea se poate executa fie prin reacție în fază lichidă, fie în reacție în fază gazoasă. Astfel, presiunea se poate găsi cuprinsă între presiunea atmosferică și 80 kgf/cm², de preferință, între 5 și 50 kgf/cm². Gazul de hidrogen sc folosește față de acetonă în raport molar de la 1/2 la 10/1, de preferință, de la 1/1 la 5/1. Hidrogenarea se poate executa în prezența sau absența unui mediu de reacție. Exemple de solvent folosit cuprind alcooli ca metanol, etanol, propanol și butanol. De asemenea, este util și izopropanolul care este produsul de hidrogenare al acetonei. De asemenea, utili sunt glicolii ca: etilenglicol, propilenglicol, dietilenglicol și trietilenglicol și eteri ca diizopropileter, dibutileter, etilenglicol-dimetileter, diglim (dietilenglicoldietileter) și triglim. Se pot folosi și solvenți aprotici, de pildă, dimetilformamidă, dimetilacetațnidă, acetonitril și dimetilsulfoxid. De asemenea, se folosesc cu succes hidrocarburi saturate ca hexan, heptan, ciclopenA tan și cielohexan. In practica de hidrogenare ca solvenți se preferă, de asemenea, apă.Hydrogenation can be carried out either by reaction in liquid phase or in reaction in gas phase. Thus, the pressure can be between the atmospheric pressure and 80 kgf / cm ² , preferably between 5 and 50 kgf / cm ² . Hydrogen gas sc uses acetone in molar ratio from 1/2 to 10/1, preferably from 1/1 to 5/1. Hydrogenation can be performed in the presence or absence of a reaction medium. Examples of solvent used include alcohols such as methanol, ethanol, propanol and butanol. Also, isopropanol, which is the hydrogenation product of acetone, is also useful. Also useful are glycols such as: ethylene glycol, propylene glycol, diethylene glycol and triethylene glycol and ethers such as diisopropyl ether, dibutylether, ethylene glycol-dimethyl ether, diglim (diethylene glycolethyl ether) and triglim. Aprotic solvents, for example, dimethylformamide, dimethylacetatide, acetonitrile and dimethylsulfoxide may also be used. Also, saturated hydrocarbons such as hexane, heptane, cyclopene A and skyloxane are successfully used. In the practice of hydrogenation as solvents, water is also preferred.

Faza de hidrogenare poate fi discontinuă sau continuă. în funcție de forma unui catalizator special folosit, reacția se poate executa în pat fluidizat utilizând catalizatori în pulbere sau în pat fix folosind catalizatori granuloși. Se preferă reacția în pat fix pentru separarea mai ușoară a catalizatorului de amestecul de reacție și simplicitatea reactorului. Dacă hidrogenarea de acetonă se execută în pat fix, hidrogenul se poate contacta cu amestecul de reacție, fie în contracurent de gaz-lichid, sau în curent paralel de gaz-lichid. Curenții lichizi sau gazoși se pot folosi, fie în curent lichid descendent, curent lichid-gaz ascendent, și mod de curent lichid descendent. Pentru a mări rata de reacție, se preferă un mod de curgere descendent lichid-gaz.The hydrogenation phase can be discontinuous or continuous. Depending on the form of a specially used catalyst, the reaction can be carried out in fluidized bed using powder catalysts or fixed bed using granular catalysts. The fixed bed reaction is preferred for easier separation of the catalyst from the reaction mixture and the simplicity of the reactor. If acetone hydrogenation is carried out in a fixed bed, the hydrogen may be contacted with the reaction mixture, either in counter-current of gas-liquid, or in parallel current of gas-liquid. Liquid or gaseous currents can be used, either in downstream, upstream liquid-gas, and downstream mode. In order to increase the reaction rate, a downstream liquid-gas flow mode is preferred.

La dorință, izopropanolul ce rezultă din faza d) se poate scoate din sistem ca un produs fără reciclare în faza a).If desired, isopropanol resulting from step d) can be removed from the system as a product without recycling in step a).

Procedeul, conform cu invenția de față, combinat din fazele a), b), c) și d), cum este menționat mai sus, poate produce fenol cu randament satisfăcător față de benzen, din compușii având 3 atomi de carbon, fără a lua în considerare cererea pentru acetonă, care este de altfel formată ca un subprodus prin procedeul obișnuit de cumen.The process according to the present invention, combined from phases a), b), c) and d), as mentioned above, can produce phenol with satisfactory yield over benzene, from compounds having 3 carbon atoms, without taking Consider the demand for acetone, which is otherwise formed as a by-product through the usual cumene process.

De asemenea, prepararea de cumen se poate realiza prin alchilarea benzenului cu izopropanol sau cu un amestec de izopropanol și propilenă. In invenția de față se folosește un catalizator de zeolit pentru aceas105956 tă reacție de alchilare de benzen. Catalizatorul, este de preferință, un zeolit structural de tip Y cu proton schimbat având un raport de silice la alumină în intervalul de la 4/1 la mai puțin de 10/1 și mai ales de la 5/1 la mai puțin de 8/1. Catalizatorul poate fi sub formă pulverulentă sau granuloasă. Raportul molar de izopropanol la benzen variază, de preferință, de la 1/10 la 10/1 și mai ales de la 2/1 la 5/1.. Dacă, ca agent de alchilare se folosește un amestec de izopropanol și propilenă, raportul molar de amestec de izopropanol/propilenă la benzen variază de preferință, de la 1/10 la 10/1 și mai ales de la 2/1 la 5/1 cu raportul molar de propilenă ia izopropanol variind până ia 1/1, de preferință, până la 2/20.Also, the preparation of cumene can be accomplished by alkylation of benzene with isopropanol or a mixture of isopropanol and propylene. A zeolite catalyst is used in the present invention for this benzene alkylation reaction 105956. The catalyst is preferably a Y-type structural zeolite with a changed proton having a ratio of silica to alumina in the range of 4/1 to less than 10/1 and especially from 5/1 to less than 8 / 1. The catalyst may be in powder or granular form. The molar ratio of isopropanol to benzene varies, preferably, from 1/10 to 10/1 and especially from 2/1 to 5/1. If, as an alkylating agent, a mixture of isopropanol and propylene is used, the ratio molar mixture of isopropanol / propylene to benzene varies preferably from 1/10 to 10/1 and especially from 2/1 to 5/1 with the molar ratio of propylene to isopropanol varying to 1/1, preferably , until 2/20.

Temperatura de reacție, variază, de preferință, de la 150 la 350°C, mai ales de la 220 la 250°C. Atmosfera de reacție poate fi presiune redusă, atmosferică sau mărită, cu toate că este necesară presurizarea pentru menținerea fazei lichide la executarea reacției în fază lichidă. La efectuarea procedeului, conform invenției, alchilarea benzenului se poate face în mod discontinuu sau continuu. In ceea ce privește forma catalizatorului, se poate folosi un sistem cu pat fluidizat pentru catalizatori în pulbere, în timp ce pentru catalizatori granuloși se poate utiliza un sistem cu pat fix. Folosirea unui sistem cu pat fix este de preferat pentru ușurința separării produsului de reacție de catalizator și simplicitatea reactorului.The reaction temperature preferably ranges from 150 to 350 ° C, especially from 220 to 250 ° C. The reaction atmosphere may be reduced, atmospheric or increased pressure, although pressurization is required to maintain the liquid phase when the liquid phase reaction is performed. In carrying out the process, according to the invention, the alkylation of benzene can be done discontinuously or continuously. Regarding the shape of the catalyst, a fluidized bed system can be used for powder catalysts, while for granular catalysts a fixed bed system can be used. The use of a fixed bed system is preferable for the ease of separation of the reaction product from the catalyst and the simplicity of the reactor.

Randamentul procentual de alchilare se poate defini prin următoarele expresii separat pentru diferite șarje, adică depinzând dacă șarja este izopropanol sau un amestec de izopropanol/propilenă. Randament de alchilare = (cumen + 2 x diizopropilbenzen + 3 x triizopropilbenzen)/izopropanol șarjă x 100 (%). Randament de alchilare = (cumen + 2 x diizopropilbenzen + 3 x triizopropilbenzen)/izopropa28 noi șarjă + propilenă șarjă x 100 (%). în alchilarea de compuși aromatici cu alcooli s-a constatat că unul din motive pentru care produsele alchilate nu se pot prepara cu randamente mari constă în deshidratarea alcoolilor o dată cu reacția de alchilare primară. Prin deshidratarea alcoolilor se pot forma olefine. într-adevăr ββ constatat că multe olefine se dizolvă în soluția de reacție în care s-a format un produs alchilat cu randamente mici. Afară de aceasta, se mai cunoaște folosirea de olefine ca agenți de alchilare pentru alchilarea de compuși aromatici.The percentage yield of alkylation can be defined by the following expressions separately for different batches, ie depending on whether the batch is isopropanol or a mixture of isopropanol / propylene. Alkylation yield = (cumene + 2 x diisopropylbenzene + 3 x triisopropylbenzene) / isopropanol batch x 100 (%). Alkylation yield = (cumene + 2 x diisopropylbenzene + 3 x triisopropylbenzene) / isopropa28 new charge + propylene charge x 100 (%). In the alkylation of aromatic compounds with alcohols it was found that one of the reasons why alkylated products cannot be prepared in high yields is to dehydrate the alcohols with the primary alkylation reaction. By dehydrating the alcohols, olefins can form. indeed ββ found that many olefins dissolve in the reaction solution in which an alkylated product with low yields was formed. In addition, the use of olefins as alkylating agents for the alkylation of aromatic compounds is known.

Conform invenției, alchilarea continuă a unui compus aromatic cu un agent de alchilare sub forma unui alcool izopropanol, într-un reactor cuprinde fazele de: împărțire a unui amestec de reacție, conținând olefine, din reactor, în prima și a doua porțiune A și B în așa fel ca proporția primei porțiuni față de a doua porțiune (A/B) este mai mare decât unitatea, reciclând prima porțiune A din nou în reactor și scoțând a doua porțiune rămasă B din sistemul de reacție ca un amestec de produs de reacție. Această metodă permite ca alcoolul introdus ca agent de alchilare să fie consumat selectiv prin reacția de alchilare, o proporție minimă de alcool fiind convertită în olefine prin a doua reacție. Astfel, randamentul procentual de produs alchilat se poate mări fără nici un fel de inconveniente. în mod surprinzător s-a mai constatat, de asemenea, că produsul monoalchilat dorit se obține cu o selectivitate substanțial mărită, întrucât proporția de produse alchilate superioare în produsele complet alchilate este complet minimalizată.According to the invention, the continuous alkylation of an aromatic compound with an alkylating agent in the form of an isopropanol alcohol, in a reactor comprises the phases of: dividing a reaction mixture, containing olefins, from the reactor, in the first and second portions A and B. so that the ratio of the first portion to the second portion (A / B) is greater than the unit, recycling the first portion A again into the reactor and removing the second remaining portion B from the reaction system as a reaction product mixture. This method allows the alcohol introduced as the alkylating agent to be selectively consumed by the alkylation reaction, a minimum proportion of alcohol being converted to olefins by the second reaction. Thus, the percentage yield of alkylated product can be increased without any inconvenience. Surprisingly, it has also been found that the desired monoalkylated product is obtained with substantially increased selectivity, since the proportion of higher alkylated products in the fully alkylated products is completely minimized.

După cum rezultă și din exemple, la realizarea invenției de față se folosește un catalizator solid. Catalizatorii utili sunt în general substanțe solide acide cuprinzând silice-alumină, pământ activat, zeoliți, rășini schimbătoare de ioni puternic acide și oxizi metalici. Catalizatorii de zeolit cuprind zeoliți oxid-modificați, zeoliți de tip ZSM-5, zeoliți de tip mordenită proton schimbat, zeoliți tip Y, zeoliți de tip US-Y și acei zeoliți modificați în plus cu ioni metalici. Exemple de oxid metalic util includ oxizi de fier, de cobalt, de nichel, de crom și metale similare și oxid de titan și de zircon, cât și oxizi de vanadiu, niobiu, antimoniu și metale similare. Catalizatorul folosit se poate găsi Sub formă pulverulentă sau granuloasă, cu toate că sunt preferați catalizatorii granuloși pentru ușurința separării de amestecul de reacție din catalizator. Temperatura de reacție este cuprinsă, de preferință, între 100 și 350°C, mai ales între 150 și 300°C Presiunea de reacție nu este deosebit de limitată, întrucât este suficientă să mențină în interiorul reactorului faza lichidă.As can be seen from the examples, a solid catalyst is used in carrying out the present invention. Useful catalysts are generally acidic solids comprising silica-alumina, activated earth, zeolites, strongly acid ion exchange resins and metal oxides. Zeolite catalysts include oxide-modified zeolites, ZSM-5 type zeolites, proton-modified mordenite zeolites, Y-type zeolites, US-Y type zeolites, and those zeolites further modified with metal ions. Examples of useful metal oxide include oxides of iron, cobalt, nickel, chromium and similar metals and titanium and zircon oxide, as well as vanadium, niobium, antimony and similar metals. The catalyst used can be found in powdered or granular form, although granular catalysts are preferred for ease of separation from the reaction mixture in the catalyst. The reaction temperature is preferably between 100 and 350 ° C, especially between 150 and 300 ° C. The reaction pressure is not particularly limited, since it is sufficient to maintain the liquid phase inside the reactor.

Claims

claims

1. A process for the preparation of phenol comprising the following steps:

a) alkylation of benzene for the synthesis of cumene

b) oxidation of cumene to obtain cumene hydroperoxide and

c) acid cleavage of cumene hydroperoxide in phenol and acetone, characterized by that but d) hydrogenation of acetone in phase c) for conversion to isopropa30 New It is carried out in liquid phase, in fixed bed, at a temperature between room temperature up to 200 ° C, under a pressure of 5 ... 50 kgf / cm ² , using hydrogen gas, in

5 presence of hydrogenation catalyst and a-1) alkylation of benzene with isopropanol or with a mixture of isopropanol and propylene, for the synthesis of cumene which is recycled in phase b); is performed at a

10 reaction temperature between 150 and 350 ° C, in the presence of zeolite, at a molar ratio of benzene to isopropanol or isopropanol and propylene from 1/20 to 10/1.

15

2. A process for the preparation of phenol according to claim 1, characterized in that the phase (a) of reaction of benzene with propylene is further comprised, for the synthesis of cumene before

20 phase (b).

3. Process according to claims 1 and 2, characterized in that the alkylation of benzene with isopropanol in the contact area comprises the following phases:

25 dividing the reaction mixture containing olefins from the contact area into two portions, so that the ratio of the first portion to the second portion is of the order 2/1 ... 100/1 and the recirculation

30 of the first portion in the contact area and the extraction of the remaining secondary portion from the reaction system, as a mixture of reaction products.