RO103831B1

RO103831B1 - Reactor cu pat fluidizat

Info

Publication number: RO103831B1
Application number: RO138475A
Authority: RO
Inventors: Itoh Hiroyuki; Kono Yoshitsugu; Kikuchi Isao; Takenaka Shinji; Ajioca Masanobu
Original assignee: Mitsui Toatsu Chemicals
Priority date: 1988-03-01
Filing date: 1989-02-28
Publication date: 1993-09-10

Abstract

Reactorul cu pat fluidizah conform invenției, este destinat obținerii clorului prin reacția acidului clorhidric cu oxigenul, în prezență de catalizator, pe bază de oxid de crom și este prevăzut, în zona de reacție catalitică cu o pluralitate de plăci perforate, orizontale, dispuse, pe verticală, la distanțe nu mai mari de 100 cm, între ele avînd o rată de perforație cuprinsă între 10 și 60%.

Description

Invenția se referă la un reactor cu pat fluidizat, destinat producerii clorului, prin oxidarea acidului ciorhidric gazos cu un gaz purtător de oxigen, in prezența unui catalizator pe bază de oxid crom.

Reacția de oxidare a acidului ciorhidric, pentru producerea clorului, este cunoscută, reprezentînd procedeul Deacon. Pentru această reacție au fost propuși numeroși catalizatori.

Se mai cunosc o serie de procedee de obținere a unui catalizator ce reprezintă , un compus al unui oîrid de crom ca componentă principală și care se folosește la producerea clorului prin oxidarea acidului ciorhidric.

După cum se știe, un reactor cu pat fluidizat este prevăzut, în general, cu un difuzor de gaz în partea inferioară a sa și deasupra, cu plăci difuzoare de gaz, pe care este plasat un catalizator. Prin placa difuzoare de gaz se trece un amestec gazos de alimentare, astfel, încît amestecul gazos de alimentare să vină în con• tact cu catalizatorul inducînd o reacție chimică.

Datorită structurii menționate mai sus, stratul de catalizator ia forma unui strat fluidizat și amestecul gazos de alimentare este introdus, sub formă de bule, în contact cu catalizatorul determinînd reacția. Atunci cînd bulele se ridică, prin stratul fluidizat, aceste bule se adună formînd niște bule mai mari. Ca rezultat, eficiența de contact este redusă la partea superioară a stratului catalitic. Atît timp cît catalizatorul prezintă fo ativitate foarte mare, reacția se poate desfășura prin simpla omogenizare a amestecului gazos de alimentare cu catalizatorul și eficiența de contact dintre amestecul gazos de alimentare Și catalizator nu va afecta randamentul reacției.

O eficiență redusă de contact va duce însă la un randament scăzut, cînd viteza de reacție este redusă.

Producerea de clor, prin oxidarea acidului ciorhidric în prezența unui catalizator, descrisă mai sus, se realizează în condiții ' în care catalizatorul prezintă o mare acti10

5Q-2 vi tate, dar densitatea sa în vrac este relativ mare. De aceea catalizatorul are tendința să favorizeze adunarea bulelor de gaze în bule mai mari. Această adunare de bule conduce, în mod inevitabil, la eficiență redusă de contact dintre catalizator și amestecul gazos de alimentare. Ca rezultat, conversia acidului ciorhidric la clor este redusă.

Scopul invenției de față este de optimizare a condițiilor de desfășurare a reacției de conversie a acidului ciorhidric în clor.

Problema pe care o rezolvă invenția de față constă în perfecționarea constructivă a elementelor zonei de reacție catalitică a reactorului.

Reactorul conform invenției înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că este prevăzut, în zona de reacție catalitică, cu o pluralitate de plăci perforate, perforate orizontale dispuse, pe verticală, la distanțe nu mai mari de 100 cm, între ele și avînd o rată de perforație cuprinsă între 10 și 60%.

Se dau, mai jos, zece exemple de realizare a invenției, în legătură și cu figura care reprezintă, schematic, o vedere în secțiune în plan vertical a reactorului conform invenției.

Exemplul 1. Reactorul R, conform invenției este confecționat din nichel pur (JIS Standard: NNCP) și este prevăzut cu o zonă 1 ce formează patul de reacție 2 cu un diametru interior de 54,4 mm și o înălțime de 1000 mm. în zona 1 cu pat de reacție 2, la intervalele de 4 cm se prevăd 13 plăci perforate 3. Grosimea plăcilor perforate 3 este de 1 mm. în aceste plăci 3 sînt prevăzute niște perforații de 4,5 mm Φ dispuse la 9 mm distanță.

în zona 1 cu pat de reacție 2 se introduc 884,4 g catalizator pentru a se obține o înălțime de strat catalitic 32 cm și apoi se aplică o încălzire la exterior pentru ridicarea temperaturii sale de 370°C.

în reactorul R se introduc acid ciorhidric și oxigen gazos cu un debit de 7,38 Nl/min. și respectiv 3,69 Nl/min în zona 1 cu pat de reacție 2 printr-o intrare de gaz 4 într-o zonă de preîncălzire 5 și trecînd printr-un filtru poros, din porțelan (placă difuzoare a de gaz) 6 prevăzut în partea inferioară a zonei cu pat de reacție 2. Gazele se lasă să reacționeze la o presiune de 0,1... 0,3at în stare fluidizată, urmată de descărcare printr-o ieșire de gaz 7. Reactorul R este prevăzut cu o manta de încălzire și de izolare 8. Pentru măsurarea temperaturii se prevăd niște tuburi 9 și 10.

Pentru obținerea catalizatorului necesar desfășurării reacției 16,9 kg azotat de crom se dizolvă în 750 1 apă deionizată, după care urmează adăugarea, în picături, de 31,3 kg hidroxid de amoniu 25% concentrație în timp de 6 h, cu agitare. în suspensia de precipitat rezultată se adaugă apă deionizată pentru diluarea acesteia din urmă la 1500 3. După menținere în repaos timp de o noapte, suspensia astfel diluată se supune de mai multe ori decantării pentru spălarea precipitatului, apoi se adaugă silice coloidaiă în cantitate egală cu 25% din greutatea totală necesară după calcînare. Amestecul în suspensie se usucă într-un uscător de pulverizare și pulberea mărunțită rezultată se calcinează la 600°C, timp de 3 h în atmosferă de aer. Un catalizator fin mărunții astfel obținut se sitează apoi prin site standard JIS, obținîndu-se astfel un catalizator cu o granulație medie de 50... 60 pm și o granulație maximă de 120 pm și conținînd particule fine cu o granulație nu mai mare de 40 pm în proporție de cel puțin 12 % în greutate.

Datorită generării de căldură, temperatura în zona 1 cu pat de reacție 2 crește la 390°C. Gazul ce iese din reactorul R se colectează printr-un captator conectat la un vas de absorbție cu o soluție apoasă de iodură de potasiu și un alt vas de absorbție cu o soluție apoasă de trioxid de sodiu (nefigurate). Aceste soluții apoase se titrează cu o soluție apoasă de tiosuifat de sodiu și respectiv cu acid clorhidric, astfel incit acidul clorhidric neintrat în reacție și clorul. produs se dozează cantitativ. Conversia acidului clorhidric este de 54 %.

Exemplul 2. Se face o încercare în mod similar ca în exemplul 1 folosind reactorul R conform invenției cu excepția faptului că la intervale de 8 cm se dispun șase plăci perforate 3. Conversia acidului clorhidric este de 53 %.

Exemplul 3. Se face încercare similară cu exemplul 1, folosind reactorul R conform invenției cu excepția faptului că la intervale de 16 cm se dispun trei plăci perforate 3. Conversia acidului clorhidric este de 47%.

Exemplul 4. S-a folosit un reactor din nichel pur (JIS standard: NNCP) cu o zonă de pat de reacție 2 avînd un diametru interior de 108 mm și o înălțime de 1000 mm. La intervale de 8 cm în zona cu pat de reacție 2 se dispun șase plăci perforate 3. Grosimea plăcilor perforate 3 este de 2 mm. Ele sînt prevăzute cu perforații de 4,5 mm dispuse la 9 mm înclinări triangulare, astfel ca rata lor de perforație să fie de 22%. în mod similar ca în exemplul 1 se execută o încercare cu excepția faptului că în zona cu pat fluidizat se prevede un catalizator (3516 g; înălțimea stratului catalitic 32 cm) și acidul clorhidric gazos și oxigenul gazos se introduc cu 17,58 Nl/min și respectiv 8,79 Nl/min în zona cu pat de reacție 2 printr-un filtru poros de porțelan 6 (placă difuzoare de gaz) prevăzut în partea inferioară a zonei cu pat de reacție și unde ele reacționează la 410°C, catalizatorul fiind, în stare fluidizată. Conversia se determină în același mod ca și în exemplul 1. Conversia acidului clorhidric este 64 %.

Exemplul 5. Se realizează o încercare în condiții similare cu exemplul 4 cu excepția faptului că la intervale de 8 cm se dispun 6 plăci perforate orificiile avînd 0 9,3 mm cu înclinări triangulare de 23 mm și cu rată de perforație de 30%. Conversia acidului clorhidric a fost de 64%.

Exemplul 6. Se execută o încercare în mod similar ca și în exemplul 4 cu excepția faptului că la intervale de 8 cm se dispun 6 plăci cu perforații de 0 4,8 mm cu înclinări triangulare de 10 mm și avînd o rată de perforație de 42 %. Conversia acidului clorhidric a fost de 63 %.

Exemplul 7. în mod similar ca și în exemplul 4 se conduce o încercare cu excepția faptului că la intervale de 8 cm se .1 prevăd 6 plăci perforate cu perforații de 0 9,3 mm dispuse lâ înclinări triangulare de 17 mm și avînd o rată de perforație de 60 %. Conversia acidului clorhidric a fost de 56 %. f

Exemplul 8. Gel fin de silice (porozitate 0,75 cc/g) cu o granulație de trecere prin sita cu 3,88...13,18 och/cm² se impregnează cu o soluție apoasă de anhidridă cromică 20 % concentrație. După uscare la 120°C, se calcinează la 350... 450°C timp de 2 ore în aer.

Procesul de mai sus se repetă de trei ori fiind urmat de calcinare . finală la 500°C, timp de 3^vh pentru prepararea unui catalizator fin mărunțit. Pe bază de analiză, s-a stabilit, că respectivul catalizator constă din 68 % în greutate oxid de crom și 32 % în greutate silice. Catalizatorul se sitează apoi prin site standard JIS, obținîndu-se astfel un catalizator cu o granulație medie de 50...60 pm. Se folosește apoi un reactor R din nichel pur (JIS standard: NNCP) cu o zonă cu pat de reacție 2 cu diametru interior de 200 mm și înălțime de 4000 mm. La intervale de 16 cm, în zona cu pat de reacție 2 se prevăd 18 plăci perforate 3. Grosimea plăcilor perforate 3 este de 2 mm. Ele conțin perforații cu 0 de 4,5 mm dispuse la 11 mm cu înclinări triangulare astfel, încît rata de perforații este de 30 %. în zona cu pat de reacție 2 se introduce catalizatorul de mai sus (67,2 kg; înălțimea stratului de catalizator: 165 cm). Reactorul se încălzește, la exterior, cu aer cald ridicînd temperatura în zona cu pat de reacție 2, la 370°C. Acidul clorhidric gazos, oxigen gazos și azot gazos se introduc cu 280 Nl/min. 200 Nl/min și respectiv 75 Nl/min în zona cu pat de reacție 2 printr-o placă difuzoare de gaz 6, prevăzută la partea inferioară a zonei cu pat de reacție 2, avînd cinci găuri cu 0 5 mm și se supun reacției la o presiune de 3 at, catalizatorul fiind în stare fluidizată. Cu toate că temparatura în zona cu pat de reacție 2 are o distribuție în direcția înălțimii, ea ajunge la 415°C la maximum datorită generării de căldură. Conversia se determină în același mod ca și în . exemplul 1. Conversia acidului clorhidric a : fost de 83%.

Exemplul 9. S-a realizat o încercare în condițiile din exemplul 8 cu excepția faptului că la interval de 1 m se dispun patru plăci perforate 3. Conversia acidului clorhidric a fost .de 78 %.

Exemplul 10. în condițiile din exemplul 8, se execută o încercare cu excepția faptului că 18 plăci perforate 3 care conțin trei perforații cu 0 50 mm au fost dispuse la 86 mm înclinare traingulară și au o rază de perforație de 19 % se dispun la intervale de 16 cm. Conversia acidului clorhidric a fost de 79 %.

Pentru comparare s-au efectuat următoarele încercări.

încercarea A. S-a folosit un catalizator obținut în condiții similare cu cele precizate în exemplul 1. Un reactor avînd o zonă cu pat de reacție de 54,5- mm , diametrul interior și 1000 mm înălțime, prevăzut cu plăci neperforate confecționate din nichel pur (JIS standard: NNCP) se încarcă cu catalizatorul de mai sus cu aceeași cantitate ca și în exemplul -1. Reactorul a funcționat în condițiile precizate, în exemplul 1. Conversia acidului clorhidric a fost de 43 %.

încercarea B. S-a preparat catalizatorul în condițiile precizate în exemplul 1. Reacția se execută în condițiile din exemplul 2 cu excepția faptului că se folosește un reactor cu zonă de pat de reacție de 108 mm în diametru interior și 1000 mm în înălțime prevăzut cu placă neperforată și confecționată din nichel pur (JIS standard: NNCP) în care se încarcă catalizatorul în aceeași cantitate ca și în exemplul 1. Conversia se determină în același mod ca în exemplul 1. Conversia de acid clorhidric care s-a obținut a fost de 53 %.

încercarea C. Se obține un catalizator în condițiile precizate în exemplul 8. în condițiile descrise în exemplul 8 se desfășoară reacția cu excepția faptului că s-a folosit un reactor cu o zonă de pat de reacție de 200 mm diametru interior și 4000 mm înălțime prevăzut cu placă neperforată și ; confecționată din nichel pur (JIS standard:

NNCP). în reactor s-a încărcat catalizatorul astfel obținut în aceeași cantitate ca și în exemplul 8. Cu toate că temperatura zonei cu pat de reacție prezintă o repartizare în direcția înălțimii, ea atinge 415°C la maximum, datorită generării de căldură. Conversia se determină în același mod ca și în exemplul 1. Conversia acidului clorhidric a fost de 74 %.

în tabelul 1, se prezintă conversiile obținute în exemple și încercările comparative exprimate prin convertirea raporturilor molare de oxigen la acid clorhidric în gazele de alimentate și ratele de alimentare orare de acid clorhidric pe kilogram din catalizatorii respectivi la același raport standard și respectiv rata de perforație.

Din compararea conversiei în următoarele trei categorii: 1) între exemplele 1, 2 20 și 3 folosind plăci perforate și încercarea comparativă A, folosind plăci neperfo10 rate, în toate acestea raportul molar de oxigen la acid clorhidric este de 0,5 și rata de alimentare orară de acid clorhidric este de 500 NI pe kilogram catalizator, (2) în exemplele 4, 5, 6 și 7 folosind plăci perforate și încercarea comparativă B folosind plăci neperforate, în care la toate raportul molar de Oxigen la acid clorhidric este de 0,5 și rata de alimentare orară de acid clorhidric este de 300 NI pe kilogram catalizator și (3) între exemplele 8, 9 și 10 folosind plăci perforate și încercarea comparativă C, folosind plăci neperforate, în care la toate raportul molar de oxigen la acid clorhidric este de 0,7 și rata de alimen.tare orară de acid clorhidric este de 250 NI per kilogram catalizator. Se pot vedea în toate categoriile precizate conversiile din exemplele care cuprind folosirea de reactoare conform invenției prevăzute cu plăci perforate că sînt mai bune.

Exemplul	Rată de perforație	Raport molar O^HCl	HCl alimentat Nl/kg-cataliz.oră	Conversie %
1	.22	0,5	500	54
2	22	0,5	500	53
3	22	0,5	500	47
4	22	0,5	300	64
5	30	0,5	300	64
6	42	0,5	300	63
7	60	0,5	300	56
8	30	0,7	250	83
9	30	0,7	250	78
10	19	0,7	250	79
încerc.
comp. A	-	0,5	500 .	43
încerc.
comp.B	-	0,5	300	53
încerc.
comp.C	-	0,7	250	74

Din cele prezentate în exemple, rezultă că reactorul conform invenției este destinat producerii industriale de clor, prin oxidarea acidului clorhidric.

Reactorul conform invenției este cu pat fluidizat și este conceput pentru a preveni ca acidul clorhidric alimentat să formeze bule mari în patul fluidizat și astfel se poate evita reducerea eficienței în contactul său cu catalizatorul.

Din punctul de vedere al rezolvării problemelor care apar în procesul de obținere a clorului, prin oxidarea acidului clorhidric într-un astfel de reactor cu pat

- · fluidizat, au fost- necesare cercetări și, experimentări extinse. Ca rezultat s-a constatat că, prin prevederea unor plăci perforate într-o zonă, în care un catalizator este fluidizat pentru desfășurarea reacției, deasupra unei plăci difuzoare de gaz, în reactor se poate reduce conglomerarea de bule și poate astfel să îmbunătățească conversia acidului clorhidric în clor.

în reactorul conform invenției se produce clor prin reacția acidului clorhidric cu oxigen, în prezența unui catalizator constituit din oxid de crom drept componentă principală. Reactorul cu pat fluidizat conform invenției este prevăzut la intervale verticale nu mai mari decît 100 cm cu plăci perforate, avînd o rată de perforare de 10 ... 60 %, zonă de reacție în care catalizatorul este fluidizat în timpul funcționării. Zona de reacție este amplasată deasupra unei plăci difuzoare de gaz.

Aceasta a făcut posibilă îmbunătățirea conversiei acidului clorhidric în clor prin reacția acidului clorhidric cu oxigenul în prezența unui catalizator pe bază de oxid de crom. Clorul poate fi produs cu o mare eficiență îmbunătățind astfel valoarea industrială a catalizatorului.

De preferință, catalizatorul de oxid de crom folosit în cadrul reactorului conform invenției, este constituit așa cum s-a precizat în principal din oxid de crom (Cr₂O₃). Catalizatorul se poate prepara fie printr-un proces de precipitare, sau printr-un proces de imersie.

Dacă se folosește procedeul de precipitare, hidroxidul de crom rezultat prin precipitarea dintr-o sare de crom (III), anume sare cromică și un compus bazic se calcinează la temperaturi mai mici de 800°C. Oxidul de crom rezultat este mărunțit în particule. Particulele se amestecă f de obicei împreună cu oxid de siliciu ca .45 ¹⁰ liant, formînd astfel o suspensie. După aceea, suspensia se granulează și se usucă cu ajutorul unui uscător de. pulverizare sau ceva analog. Este posibilă «utilizarea unei suspensii de hidroxid de crom, care a fost preparată prin adăugarea unpi compus bazic la o sare cromică și, formînd hidro- . xidul de crom, se amestecă cil oxid de siliciu, după care urmează granularea, uscarea și calcinarea.

Ca sare cromică, se poate folosi azotat de crom sau clorură de crom, iar ca agent de neutralizare se folosește NH₄0H pentru obținerea oxidului de crom sub formă de precipitat. Hidroxidul de crom rezultat se calcinează apoi la temperaturi mai mici de 800°C. Hidroxidul de crom astfel obținut reprezintă o componentă principală folosind, ca liant, oxiul de siliciu.

în procedeul de imersie, de pildă, oxidul de siliciu cu o porozitate de 0,3 -1,5 cm³/g, de preferință, se cufundă ca material de suport într-o soluție apoasă de sare de crom sau anhidridă cromică solubilă în apă (CrO₃) astfel, încît sarea de crom sau anhidrida cromică să se depună pe materiale de suport. După. uscare materialul de suport se calcinează timp de 1-2 ore la

300.. .400°C. Acest procedeu se repetă de mai multe ori pînă ce oxidul de crom ce se depune să constituie o proporție de circa 75 % în greutate din materialul de suport. Materialul de suport astfel preparat se calcinează mai departe la 400 - 600°C timp de mai multe ore.

Folosindu-se în reactorul conform invenției, catalizatorul preparat în condițiile descrise mai sus, acidul clorhidric și oxigenul reacționează de preferință în următoarele condiții: .

- granulațîa medie a catalizatorului de

40.. . 100/pm granulațîa maximă nedepășind 200 pm și particulele cu o granulație de 40 pm sau mai mică fiind în cantitate de cel puțin 10 % în greutate. Catalizatorul se folosește în cantitate astfel dozată încît înălțimea stratului de catalizator să fie de . cel puțin 0,1 m atunci cînd reactorul nu funcționează; .· ·.

- raportul molar-oxigen: acid clorhidric,

- în gazul de alimentare trebuie să fie de cel puțin 0,25;

- gazul de alimentare se introduce cu un debit orar de 200 ... 1800 NI acid clorhidric/kg catalizator folosit;

- viteza superficială la care gazul de alimentare trece prin reactor se menține la 0,1 ... 1,0 m/s;

- temperatura și presiunea de reacție se stabilesc la 350 ... 450°C și respectiv presiune normală sau mai mare.

Pentru obținerea reactorului este de dorit să se folosească un material, al cărui conținut de fier să nu fie mai mare decît 1 % în greutate, pentru formarea cel puțin a unor porțiuni de contact cu gazul, în reactorul cu pat fluidizat, conform invenției. Plăcile perforate sînt confecționate dintr-un material similar cu materialul menționat mai sus și sînt dispuse la intervale verticale, nu mai mari de 100 cm deasupra unei plăci difuzoare de gaz, prin care, în patul de reacție, se alimentează acidul clorhidric și oxigenul.

Se poate folosi orice fel de placă difuzoare de gaz atît timp, cît ea poate împărți și difuza, în mod fin, amestecul gazos de acid clorhidric și oxigen. Plăcile perforate, folosite în construcția reactorului conform invenției de față, prezintă o astfel de structură, încît multe perforații de 20 . cm² sau mai mici se formează la aceeași divizare. Rata lor de perforare este determinată de numărul de perforații și de divizare. Rata de perforație este definită de următoarea ecuație:

Rată de perforație (%) ₌ (suprafața transversală totală de perforații) _Y suprafața transversală a reactorului x 100

Reactorul conform invenției este executat la o rată de perforație de 10 ... 60 %.

Dacă rata de perforație crește, reactorul se apropie de o stare prevăzută cu plăci neperforate. Rate de perforație mai mari de 60 % sînt îndeosebi ineficace pentru îmbunătățirea conversiei. Dacă rata de perforație este mai mică de 10 % pe de altă parte, cea mai mare parte din catalizator este suflată în sus deasupra plăcii perforate.

Prin urmare numai o mică parte din catalizator rămîne pe suprafața plăcilor perforate, astfel incit conversia este redusă.

Suprafața fiecărei perforații din plăcile perforate poate fi, de preferință, de 20 cm²sau mai puțin. Dacă suprafața fiecărei perforații este mare, efectul de prevenire a adunării bulelor este redus. Dacă diametrul fiecărei perforații de pe plăcile perforate, anume, diametrul calculat considerînd că fiecare perforație este circulară este însă fie substanțial egală cu sau mai mică decît grosimea plăcilor perforate, aceste plăci perforate interferează cu mișcarea catalizatorului determinînd prin aceasta localizarea catalizatorului ca în cazul folosirii unei rate mici de perforații.

Forma perforațiilor poate fi, de preferință, circulară pentru ușurința formării lor și a obținerii rezistenței necesare a plăcilor perforate. De asemenea se pot folosi și alte forme de perforații fără nici un fel de limitări. Dacă rata de perforație se găsește în intervalul descris mai sus, plăci perforate cu unele din perforațiile lor avînd o suprafață mai mare de 20 cm² poate să determine încă alte efecte similare dacă aceste perforații nu sînt în număr mare. Grosimea plăcilor perforate nu este limitată dar trebuie șă corespundă funcționării obișnuite dacă perforațiile se formează cu o rată de perforație predeterminată.

Cu cît intervalul este mai mic între placa difuzoare de gaz și placa perforată adiacentă și intervalele dintre plăcile perforate, eficacitatea este cu atît mai mare. Aceste intervale pot fi, de preferință, dispuse de la 4 la 100 cm. Practic este dificil să se construiască reactorul cu intervale mai mici de 4 cm aceasta desigur la scară industrială. Dacă astfel de intervale devin mai mari decît 100 cm plăcile perforate devin treptat mai puțin eficace pentru îmbunătățirea conversiei. Dacă intervalele cresc în continuare, reactorul rezultat nu va diferi de cel neechipat cu plăci perforate.

Numărul de plăci perforate poate fi determinat în mod obișnuit în așa fel încît să fie dispuse la intervale menționate mai sus îritr-ό zona din reactor unde catalizatorul este fluidizat.

Invenția de față prezintă următoarele avantaje: ^; '

- prin folosirea reactorului cu pat fluidizat, conform invenției se mărește gradul de conversie a acidului elorhidric în clor;

- prin .folosirea plăcilor perforate se mărește eficiența catalizatorului utilizat în procesul de conversie.

Claims

Revendicare

Reactor cu pat fluidizat, destinat obținerii clorului prin reacția acidului elorhidric cu oxigenul în prezență de catali14 • zator pe bază de oxid de crom, cuprinzînd o manta de încălzire o zonă de reacție catalitică la bază cu un filtru, cit și mijloace uzuale de alimentare a reactanților ga5 zoși în zona de reacție catalitică, de eliminare a efluenților gazoși din respectiva zonă de reacție, cît și de măsurarea temperaturii, caracterizat prin aceea că, în scopul optimizării condițiilor de desfășu-:

10 rare a reacției, este prevăzut în zona de ' reacție catalitică (2) cu o pluralitate de plăci perforate orizontale (3), dispuse pe verticală la distanțe nu mai mari de lOOcm, între ele și avînd o rată de perforație cu15 prinsă între 10 ... 60 %.

(56)Referințe bibliografice