MD952Z

MD952Z - Process for sulphitation of wine product

Info

Publication number: MD952Z
Application number: MDS20150013A
Authority: MD
Inventors: Иван ПРИДА; Антонина ЯЛОВАЯ; Алла КРАЖЕВСКАЯ; Родика СТУРЗА; Екатерина КОВАЧ
Original assignee: Иван ПРИДА
Priority date: 2015-01-30
Filing date: 2015-01-30
Publication date: 2016-04-30
Also published as: MD952Y

Abstract

The invention relates to the wine industry, namely to processes for sulphitation of wine products.The process for sulphitation of wine product, according to the invention, provides for the preparation of an aqueous solution of potassium sulfite, addition therein of tartaric acid in solid form or in the form of aqueous solution, intense stirring with optional separation of the formed precipitate, as well as administration of the mixture into the wine product.

Description

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la procedee de sulfitare a produselor vinicole. The invention relates to the wine industry, namely to processes for sulfitating wine products.

Sulfitarea produselor vinicole este un procedeu de rutină, folosit pe larg în industria vinicolă la diferite etape de producere şi inclus în documentele normative şi tehnologice la fabricarea acestora, cu unele restricţii, care se referă la limitele sulfitării şi natura sursei de dioxid de sulf. Sulfiting of wine products is a routine process, widely used in the wine industry at various stages of production and included in the normative and technological documents for their manufacture, with some restrictions, which refer to the limits of sulfitisation and the nature of the sulfur dioxide source.

Mai mult ca atât, sulfitarea produselor vinicole, ţinând cont de toxicitatea dioxidului de sulf (şi acidului sulfuros, format în soluţii după solubilizarea acestuia), rămâne o operaţiune tehnologică indispensabilă la fabricarea produselor vinicole datorită proprietăţilor acestuia antiseptice, antioxidante şi conservante. În dependenţă de necesităţile şi posibilităţile tehnice şi tehnologice, sulfitarea produselor vinicole este efectuată folosind în calitate de sursă a dioxidului de sulf, a sulfului nativ, a dioxidului de sulf lichefiat şi a sărurilor acidului sulfuros - a sulfiţilor. Moreover, the sulphiting of wine products, taking into account the toxicity of sulfur dioxide (and sulfurous acid, formed in solutions after its solubilization), remains an indispensable technological operation in the manufacture of wine products due to its antiseptic, antioxidant and preservative properties. Depending on the needs and technical and technological possibilities, the sulphiting of wine products is carried out using as a source of sulfur dioxide, native sulfur, liquefied sulfur dioxide and sulfurous acid salts - sulfites.

Sulfitarea produselor vinicole cu utilizarea în calitate de sursă a sulfului nativ este efectuată prin arderea acestuia şi dizolvarea dioxidului de sulf gazos, format în urma oxidării sulfului nativ la ardere, în produsele vinicole [1]. Sulfiting of wine products using native sulfur as a source is carried out by burning it and dissolving gaseous sulfur dioxide, formed following the oxidation of native sulfur upon combustion, in wine products [1].

Procedeul este simplu de executat (ca regulă, sulful nativ este ars în dispozitive speciale sub formă de fitile), însă este practic imposibil de a asigura concentraţii precise în produsele vinicole tratate. Procedeul se foloseşte, ca regulă, în condiţiile vinificaţiei artizanale, pentru sulfitarea vinurilor în butoaie etc. The process is simple to perform (as a rule, native sulfur is burned in special devices in the form of wicks), but it is practically impossible to ensure precise concentrations in the treated wine products. The process is used, as a rule, in artisanal winemaking conditions, for sulfitating wines in barrels, etc.

Cel mai răspândit procedeu de sulfitare a produselor vinicole este realizat cu utilizarea dioxidului de sulf lichefiat, pentru pregătirea prealabilă a soluţiilor de lucru (inclusiv apoase) şi/sau pentru introducerea directă în mustuială, must, vin materie primă şi alte produse sau semifabricate vinicole în flux continuu sau cu amestecare intensivă [2]. The most widespread process of sulfitating wine products is carried out using liquefied sulfur dioxide, for the preliminary preparation of working solutions (including aqueous ones) and/or for direct introduction into must, must, raw material wine and other wine products or semi-finished products in continuous flow or with intensive mixing [2].

Procedeul de sulfitare a produselor vinicole cu utilizarea dioxidului de sulf lichefiat este pe larg utilizat la întreprinderile vinicole mari pentru sulfitarea volumelor industriale de produse vinicole. The process of sulfitating wine products using liquefied sulfur dioxide is widely used in large wineries for sulfitating industrial volumes of wine products.

În acelaşi timp, folosirea dioxidului de sulf lichefiat, care este un produs cu grad înalt de primejdie şi toxicitate, necesită folosirea unor baloane speciale (anticorozive, care rezistă la presiune) şi crearea condiţiilor speciale de stocare a acestora. Utilizarea dioxidului de sulf lichefiat necesită, de asemenea, condiţii speciale de pregătire a soluţiilor de lucru, de utilizare a sistemelor şi dozatoarelor speciale etc. At the same time, the use of liquefied sulfur dioxide, which is a highly hazardous and toxic product, requires the use of special cylinders (anticorrosive, pressure-resistant) and the creation of special conditions for their storage. The use of liquefied sulfur dioxide also requires special conditions for the preparation of working solutions, the use of special systems and dispensers, etc.

Este cunoscut, de asemenea, procedeul de sulfitare a produselor vinicole cu utilizarea sărurilor acidului sulfuros - sulfiţilor de potasiu [3]. The process of sulfitating wine products using sulfurous acid salts - potassium sulfites is also known [3].

Procedeul de sulfitare a produselor vinicole cu utilizarea sărurilor acidului sulfuros - sulfiţilor de potasiu, este simplu, nu necesită precauţii deosebite la păstrarea materialelor (sulfiţii sunt săruri destul de stabile, sub formă de praf, cristale, tablete higroscopice, care pot fi păstrate în ambalaje ermetice din plastic, folii de aluminiu etc. în condiţii obişnuite). Folosirea acestor săruri pentru sulfitare nu necesită nici calificare înaltă, nici precauţii deosebite. Sulfitarea cu utilizarea sulfiţilor de potasiu se limitează la cântărirea cantităţii calculate de acest material şi introducerea lui în volumul necesar de produs vinicol (cu amestec intensiv) cu sau fără solubilizarea prealabilă a acestuia în apă sau produs vinicol. The process of sulfitating wine products using sulfurous acid salts - potassium sulfites, is simple, does not require special precautions when storing materials (sulfites are quite stable salts, in the form of powder, crystals, hygroscopic tablets, which can be stored in hermetic plastic packaging, aluminum foil, etc. under normal conditions). The use of these salts for sulfitating does not require either high qualification or special precautions. Sulfiting using potassium sulfites is limited to weighing the calculated amount of this material and introducing it into the required volume of wine product (with intensive mixing) with or without its prior solubilization in water or wine product.

Procedeul de sulfitare a produselor vinicole cu utilizarea sărurilor acidului sulfuros - sulfiţilor de potasiu, datorită avantajului evident, a căpătat o răspândire mare nu numai în vinificaţia artizanală, ci şi la întreprinderile vinicole mari. The process of sulfitating wine products using sulfurous acid salts - potassium sulfites, due to its obvious advantage, has become widespread not only in artisanal winemaking, but also in large wineries.

În acelaşi timp, dezavantajul de bază al acestui procedeu este îmbogăţirea produselor vinicole cu ioni de potasiu, fapt ce duce la apariţia riscului de tulburări cristaline în urma precipitării sărurilor tartrice şi limitează aplicarea procedeului cunoscut la primele etape de fabricare a produselor vinicole. At the same time, the main disadvantage of this process is the enrichment of wine products with potassium ions, which leads to the risk of crystal disorders due to the precipitation of tartaric salts and limits the application of the known process to the first stages of wine product manufacturing.

Problema pe care o rezolvă invenţia propusă este sporirea stabilităţii produselor vinicole prin diminuarea riscurilor de tulburări cristaline la sulfitarea acestora cu utilizarea soluţiilor de sulfiţi de potasiu, fapt ce face posibilă utilizarea procedeului pentru toate etapele de producere a produselor vinicole. The problem solved by the proposed invention is to increase the stability of wine products by reducing the risks of crystalline disorders during their sulfitation using potassium sulfite solutions, which makes it possible to use the process for all stages of wine product production.

Problema expusă este rezolvată prin aceea că procedeul de sulfitare a produsului vinicol prevede pregătirea soluţiei apoase de unul din sulfiţii de potasiu, adăugarea în aceasta a acidului tartric în formă solidă sau de soluţie apoasă, amestecarea intensivă cu separarea opţională a precipitatului format, precum şi administrarea amestecului în produsul vinicol. The problem presented is solved by the fact that the process of sulfitating the wine product provides for the preparation of an aqueous solution of one of the potassium sulfites, the addition of tartaric acid in solid form or aqueous solution, intensive mixing with optional separation of the precipitate formed, as well as the administration of the mixture into the wine product.

Acidul tartric în formă solidă se adaugă în soluţia de sulfit în cantitate stoichiometrică în raport cu cantitatea de potasiu. Tartaric acid in solid form is added to the sulfite solution in a stoichiometric amount relative to the amount of potassium.

Din sulfiţii de potasiu se utilizează, de preferinţă, metabisulfitul de potasiu, din care se pregăteşte o soluţie apoasă cu concentraţia de 100 g/dm3. Of the potassium sulfites, potassium metabisulfite is preferably used, from which an aqueous solution with a concentration of 100 g/dm3 is prepared.

Soluţia apoasă de acid tartric are o concentraţie de 250…300 g/dm3 şi se adaugă în soluţia de metabisulfit de potasiu în raport de 1:2 respectiv, după volum. The aqueous solution of tartaric acid has a concentration of 250…300 g/dm3 and is added to the potassium metabisulfite solution in a ratio of 1:2, respectively, by volume.

Rezultatul invenţiei constă în sporirea stabilităţii produselor vinicole sulfitate cu utilizarea soluţiilor din sulfiţi de potasiu. The result of the invention consists in increasing the stability of sulphite wine products by using potassium sulphite solutions.

Riscurile de instabilitate a producţiei vinicole sulfitate cu utilizarea soluţiilor din sulfiţi de potasiu sunt cauzate de introducerea în ele a cantităţilor considerabile de potasiu, care pot provoca tulburări cristaline în urma schimbării echilibrului fizico-chimic şi precipitării sărurilor tartrice din ele. The risks of instability of sulphite wine production using potassium sulphite solutions are caused by the introduction of considerable quantities of potassium into them, which can cause crystalline disorders due to changes in the physico-chemical equilibrium and the precipitation of tartaric salts in them.

În calitate de sulfiţi, care pot fi folosiţi în industria vinicolă, menţionăm sulfitul de potasiu, bisulfitul de potasiu şi metabisulfitul de potasiu. As sulfites, which can be used in the wine industry, we mention potassium sulfite, potassium bisulfite and potassium metabisulfite.

Ţinând cont de cele expuse, putem menţiona că sulfitarea produselor vinicole cu sulfiţii admişi prin introducerea a 100 mg/dm3 de dioxid de sulf (doză obişnuită în practica vinicolă) poate duce la îmbogăţirea lor cu 61…122 mg/dm3 de potasiu. Taking into account the above, we can mention that sulfitating wine products with permitted sulfites by introducing 100 mg/dm3 of sulfur dioxide (common dose in winemaking practice) can lead to their enrichment with 61…122 mg/dm3 of potassium.

Cantităţile menţionate de potasiu sunt capabile a reacţiona cu acidul tartric, ce se conţine în cantităţi considerabile în produsele vinicole (de regulă exprimate în grame). Reacţionând cu 234… 469 mg/dm3 de acid tartric, aceste cantităţi de potasiu pot forma 281…562 mg/dm3 de bitartrat de potasiu, component cu o solubilitate limitată, care şi este cauza principală a tulburărilor cristaline în produsele vinicole. The mentioned amounts of potassium are capable of reacting with tartaric acid, which is contained in considerable quantities in wine products (usually expressed in grams). Reacting with 234… 469 mg/dm3 of tartaric acid, these amounts of potassium can form 281… 562 mg/dm3 of potassium bitartrate, a component with limited solubility, which is the main cause of crystalline disorders in wine products.

În legătură cu faptul că dintre sulfiţii admişi, metabisulfitul de potasiu nu numai că are potenţialul maximal de eliberare a dioxidului de sulf (1,73 g/g), ci şi ponderea minimă de potasiu la o unitate de dioxid de sulf eliberat (61 mg la fiecare 100 mg), acesta este determinat preferenţial pentru executarea procedeului propus. Totodată, realizarea procedeului prin pregătirea prealabilă a soluţiilor de metabisulfit de potasiu şi acid tartric cu concentraţiile menţionate (100 şi respectiv 250…300 g/dm3) şi amestecul acestora în raport de 2:1 asigură un raport apropiat de cel stoichiometric între metabisulfitul de potasiu şi acidul tartric şi simplifică gestionarea procedeului, care nu necesită personal calificat. In connection with the fact that among the admitted sulfites, potassium metabisulfite not only has the maximum potential for releasing sulfur dioxide (1.73 g/g), but also the minimum share of potassium per unit of released sulfur dioxide (61 mg per 100 mg), it is preferentially determined for the execution of the proposed process. At the same time, carrying out the process by prior preparation of solutions of potassium metabisulfite and tartaric acid with the mentioned concentrations (100 and 250…300 g/dm3, respectively) and mixing them in a ratio of 2:1 ensures a ratio close to the stoichiometric one between potassium metabisulfite and tartaric acid and simplifies the management of the process, which does not require qualified personnel.

Mai mult ca atât, concentraţia soluţiei de lucru, obţinută din metabisulfitul de potasiu în aşa mod, este comodă pentru utilizare practică şi formează un precipitat lejer decantabil. Moreover, the concentration of the working solution, obtained from potassium metabisulfite in this way, is convenient for practical use and forms a light decantable precipitate.

Menţionăm că cristalele de bitartrat de potasiu, fiind introduse în produsele vinicole cu soluţia formată, în dependenţă de condiţiile concrete, pot să servească în calitate de centre de cristalizare pentru asemenea săruri de bitartrat cu mărirea stabilităţii (în cazul când ultimele se află în concentraţii mai joase decât concentraţia lor de saturaţie) sau să se dizolve cu diminuarea stabilităţii (în caz contrar). We note that potassium bitartrate crystals, being introduced into wine products with the formed solution, depending on the specific conditions, can serve as crystallization centers for such bitartrate salts with increased stability (in the case when the latter are in concentrations lower than their saturation concentration) or dissolve with decreased stability (in the opposite case).

Din aceste considerente, adiţionarea soluţiei obţinute din metabisulfitul de potasiu, tratat cu acid tartric, în produsele vinicole poate fi efectuată împreună cu cristalele formate (de pildă, în produsele vinicole instabile). Mai mult ca atât, în unele cazuri, adiţionarea soluţiei obţinute cu cristalele formate poate aporta un rezultat pozitiv suplimentar (de pildă - la sulfitarea vinurilor în procesul de tratare la frig cu scopul stabilizării lor contra tulburărilor cristaline). For these reasons, the addition of the solution obtained from potassium metabisulfite, treated with tartaric acid, to wine products can be carried out together with the formed crystals (for example, in unstable wine products). Moreover, in some cases, the addition of the solution obtained with the formed crystals can bring an additional positive result (for example - when sulfitating wines during the cold treatment process in order to stabilize them against crystalline disorders).

Însă, utilizarea soluţiei obţinute este preconizată, ca regulă, după separarea cristalelor (în produsele vinicole la ultimele etape de prelucrare - de pildă, în vinurile tratate înainte de îmbuteliere, în licoarea de expediţie la fabricarea vinurilor spumante etc.). However, the use of the obtained solution is expected, as a rule, after the separation of the crystals (in wine products at the last stages of processing - for example, in wines treated before bottling, in the expedition liquor in the manufacture of sparkling wines, etc.).

Pentru efectuarea acestui procedeu nu este necesar aparataj sau vase cu cerinţe deosebite, se utilizează aparataj standard. To perform this process, no special equipment or vessels are required; standard equipment is used.

Procedeul propus se efectuează în modul următor. The proposed procedure is carried out in the following way.

Prealabil, în funcţie de volumul de produs vinicol şi doza necesară de sulfitare, este determinată cantitatea de sulfiţi, necesară pentru utilizare. First, depending on the volume of wine product and the required dose of sulfite, the amount of sulfites required for use is determined.

Din cantitatea cântărită de sulfit se pregăteşte o soluţie (pe bază de apă ori produs vinicol), în care se adiţionează acid tartric. From the weighed amount of sulfite, a solution is prepared (based on water or wine product), to which tartaric acid is added.

De preferinţă, se utilizează metabisulfitul de potasiu, din care se pregătesc soluţii de 100 g/dm3, iar acidul tartric prealabil se dizolvă până la concentraţia de 250…300 g/dm3. Preferably, potassium metabisulfite is used, from which solutions of 100 g/dm3 are prepared, and the tartaric acid is dissolved beforehand to a concentration of 250…300 g/dm3.

Soluţiile se amestecă în raport de 2 : 1 (după volum), se menţin în repaus în decurs de câteva ore şi, cu precauţie, sunt introduse direct în vin cu precipitatul format, sau, de preferinţă, după separarea grosieră a acestuia. The solutions are mixed in a ratio of 2:1 (by volume), kept at rest for several hours and, with caution, are introduced directly into the wine with the precipitate formed, or, preferably, after its coarse separation.

Exemplul 1 Example 1

Pentru sulfitarea a 20 dm3 de vin materie primă nestabil în doză de 50 mg/dm3 de dioxid de sulf a fost utilizat bisulfitul de potasiu (E228). Ţinând cont de cantitatea stoichiometrică (120 mg de bisulfit este echivalent cu 64 mg de dioxid de sulf), a fost calculată cantitatea necesară de acest produs, egală cu 1,875 g. For the sulphiting of 20 dm3 of unstable raw material wine at a dose of 50 mg/dm3 of sulphur dioxide, potassium bisulphite (E228) was used. Taking into account the stoichiometric quantity (120 mg of bisulphite is equivalent to 64 mg of sulphur dioxide), the required quantity of this product was calculated, equal to 1.875 g.

Având în vedere faptul că bisulfitul nu este absolut şi are umiditate admisă, pentru sulfitare au fost cântărite 2 g de bisulfit, din care a fost pregătită o soluţie cu vin cu concentraţia de aproximativ 5% (40 cm3) . Considering that bisulfite is not absolute and has permissible humidity, 2 g of bisulfite were weighed for sulfitation, from which a solution with wine with a concentration of approximately 5% (40 cm3) was prepared.

În soluţia de bisulfit a fost introdus acid tartric în cristale, în cantitatea prealabil calculată stoichiometric (în 120 mg de bisulfit de potasiu se conţin 39 mg de potasiu), pentru combinarea potasiului, care se conţine în 2 g de bisulfit (150 mg de acid tartric combină 39 mg de potasiu), egală cu 2,5 g. Tartaric acid crystals were introduced into the bisulfite solution, in the previously stoichiometrically calculated quantity (120 mg of potassium bisulfite contains 39 mg of potassium), to combine the potassium, which is contained in 2 g of bisulfite (150 mg of tartaric acid combines 39 mg of potassium), equal to 2.5 g.

După un amestec intensiv, soluţia de lucru s-a tulburat, cu formarea în volum a cristalelor de bitartrat de potasiu. Fără a aştepta limpezirea soluţiei de lucru, ea a fost introdusă în vinul materie primă instabil, care a fost supus stabilizării contra eventualelor tulburări cristaline prin răcire şi menţinere la frig. After intensive mixing, the working solution became cloudy, with the formation of potassium bitartrate crystals in volume. Without waiting for the clarification of the working solution, it was introduced into the unstable raw material wine, which was subjected to stabilization against possible crystalline disorders by cooling and keeping it cold.

Vinul, sulfitat în aşa mod, a atins stabilitatea cristalină după tratarea lui cu frig la temperatura de -4°C în decurs de 24 ore. The wine, sulfidated in this way, reached crystalline stability after being cold-treated at a temperature of -4°C for 24 hours.

Vinul, sulfitat cu aceeaşi doză de bisulfit de potasiu după procedeul cunoscut, a atins stabilitatea cristalină după tratarea lui cu frig la temperatura de -4°C în decurs de peste 48 ore. The wine, sulphited with the same dose of potassium bisulfite according to the known process, reached crystalline stability after being treated with cold at a temperature of -4°C for over 48 hours.

Exemplul 2 Example 2

Pentru sulfitarea a 1000 dal de vin materie primă tratat, destinat îmbutelierii, în doză de 25 mg/dm3 de dioxid de sulf, a fost utilizat metabisulfitul de potasiu (E220). Ţinând cont de cantitatea stoichiometrică (222 mg de metabisulfit este echivalent cu 128 mg de dioxid de sulf), a fost calculată cantitatea necesară de acest produs, egală cu 433,6 g. For the sulphiting of 1000 dal of treated raw material wine, intended for bottling, at a dose of 25 mg/dm3 of sulphur dioxide, potassium metabisulphite (E220) was used. Taking into account the stoichiometric quantity (222 mg of metabisulphite is equivalent to 128 mg of sulphur dioxide), the required quantity of this product was calculated, equal to 433.6 g.

Având în vedere că metabisulfitul nu este absolut şi are umiditate admisă, pentru sulfitare au fost cântărite 460 g de metabisulfit, din care a fost pregătită o soluţie cu apă dedurizată cu concentraţia de 100 g/dm3 - 4,6 dm3 (2/3 din volumul total al soluţiei de lucru). Paralel a fost pregătită soluţia de acid tartric cu concentraţia de 250 g/dm3 în volum de 2,3 dm3 (1/3 din volumul total al soluţiei de lucru). Given that metabisulfite is not absolute and has an acceptable humidity, 460 g of metabisulfite were weighed for sulfitation, from which a solution with softened water with a concentration of 100 g/dm3 - 4.6 dm3 (2/3 of the total volume of the working solution) was prepared. At the same time, a tartaric acid solution with a concentration of 250 g/dm3 was prepared in a volume of 2.3 dm3 (1/3 of the total volume of the working solution).

După un amestec intensiv, soluţia de lucru obţinută, în volum de 6,7 dm3, s-a tulburat, cu formarea cristalelor de bitartrat de potasiu. After intensive mixing, the working solution obtained, in a volume of 6.7 dm3, became cloudy, with the formation of potassium bitartrate crystals.

După precipitarea cristalelor formate (2…4 ore), soluţia a fost decantată şi introdusă în vinul materie primă stabil, care a fost dirijat la îmbuteliere. After the precipitation of the formed crystals (2…4 hours), the solution was decanted and introduced into the stable raw material wine, which was directed to bottling.

Vinul, sulfitat în aşa mod, nu şi-a schimbat stabilitatea cristalină (temperatura de saturaţie a bitartratului de potasiu nu s-a mărit). The wine, sulfidated in this way, did not change its crystalline stability (the saturation temperature of potassium bitartrate did not increase).

În vinul sulfitat cu aceeaşi doză de metabisulfit de potasiu după procedeul cunoscut s-a mărit riscul instabilităţii cristaline (temperatura de saturaţie a bitartratului de potasiu s-a mărit cu 2,5°C). In wine sulfidated with the same dose of potassium metabisulfite according to the known process, the risk of crystalline instability increased (the saturation temperature of potassium bitartrate increased by 2.5°C).

Exemplul 3 Example 3

Pentru sulfitarea licorii de expediţie, pregătită cu destinaţia de a fi folosită la producerea vinurilor spumante, în volum de 500 dal în doză de 500 mg/dm3, a fost utilizat metabisulfitul de potasiu (E220) în cantitate prealabil calculată stoichiometric şi egală cu 4336 g. For the sulfite treatment of the expedition liquor, prepared for use in the production of sparkling wines, in a volume of 500 dal at a dose of 500 mg/dm3, potassium metabisulfite (E220) was used in a previously stoichiometrically calculated quantity equal to 4336 g.

Având în vedere faptul că metabisulfitul nu este absolut şi are umiditate admisă, pentru sulfitare au fost cântărite 4500 g de metabisulfit, din care a fost pregătită o soluţie cu apă dedurizată cu concentraţia de 100 g/dm3 - 45 dm3 (2/3 din volumul total al soluţiei de lucru). Paralel a fost pregătită soluţia de acid tartric cu concentraţia de 300 g/dm3 în volum de 22,5 dm3 (1/3 din volumul total al soluţiei de lucru). Considering that metabisulfite is not absolute and has permissible humidity, 4500 g of metabisulfite were weighed for sulfitation, from which a solution with softened water with a concentration of 100 g/dm3 - 45 dm3 (2/3 of the total volume of the working solution) was prepared. In parallel, a tartaric acid solution with a concentration of 300 g/dm3 in a volume of 22.5 dm3 (1/3 of the total volume of the working solution) was prepared.

După un amestec intensiv, soluţia de lucru obţinută, în volum de 67,5 dm3, s-a tulburat, cu formarea cristalelor de bitartrat de potasiu. After intensive mixing, the working solution obtained, in a volume of 67.5 dm3, became cloudy, with the formation of potassium bitartrate crystals.

După precipitarea cristalelor formate (3…6 ore), soluţia a fost decantată şi introdusă, cu amestec intensiv, în licoarea de expediţie, care a fost dirijată la odihnă. After the precipitation of the formed crystals (3…6 hours), the solution was decanted and introduced, with intensive mixing, into the expedition liquor, which was allowed to rest.

Licoarea de expediţie, sulfitată după procedeul propus, a rămas stabilă, fără tulburări şi precipitat, a fost folosită la producerea vinurilor spumante de rezervor, fără afectarea stabilităţii lor cristaline (temperatura de saturaţie a bitartratului de potasiu în vinurile spumante fabricate nu s-a schimbat). The expedition liquor, sulphited according to the proposed procedure, remained stable, without turbidity and precipitate, and was used in the production of sparkling tank wines, without affecting their crystalline stability (the saturation temperature of potassium bitartrate in the manufactured sparkling wines did not change).

Licoarea de expediţie, sulfitată după procedeul cunoscut cu metabisulfit de potasiu în aceeaşi doză, s-a tulburat şi a format precipitat la odihnă. Folosită la producerea vinurilor spumante de rezervor, cu filtraţie suplimentară, ea a diminuat gardul de stabilitate cristalină al acestora (temperatura de saturaţie a bitartratului de potasiu în vinurile spumante a crescut cu 2,1…3,8°C). The expedition liquor, sulphited according to the known procedure with potassium metabisulphite in the same dose, became cloudy and formed a precipitate upon standing. Used in the production of sparkling tank wines, with additional filtration, it diminished their crystalline stability fence (the saturation temperature of potassium bitartrate in sparkling wines increased by 2.1…3.8°C).

Exemplele descrise permit de a trage concluzia că procedeul propus permite obţinerea rezultatului pozitiv preconizat, adică majorarea stabilităţii produselor vinicole prin diminuarea riscurilor de tulburări cristaline. The examples described allow us to conclude that the proposed process allows obtaining the expected positive result, i.e. increasing the stability of wine products by reducing the risks of crystalline disorders.

1. Rusu Emil. Vinificaţia primară. Chişinău, Continental Grup, 2011, p. 208-209 1. Rusu Emil. Primary winemaking. Chisinau, Continental Grup, 2011, p. 208-209

2. Rusu Emil. Vinificaţia primară. Chişinău, Continental Grup, 2011, p. 209-215 2. Rusu Emil. Primary winemaking. Chisinau, Continental Grup, 2011, p. 209-215

3. Rusu Emil. Vinificaţia primară. Chişinău, Continental Grup, 2011, p. 215-216 3. Rusu Emil. Primary winemaking. Chisinau, Continental Grup, 2011, p. 215-216

Claims

1. Process for sulfitating the wine product, which provides for the preparation of an aqueous solution of one of the potassium sulfites, the addition of tartaric acid in solid form or aqueous solution thereto, intensive mixing with optional separation of the precipitate formed, as well as the administration of the mixture into the wine product.

2. Process according to claim 1, wherein tartaric acid in solid form is added to the sulfite solution in a stoichiometric amount relative to the amount of potassium.

3. Process according to claim 1 and 2, in which potassium metabisulfite is used from potassium sulfites, from which an aqueous solution with a concentration of 100 g/dm3 is prepared.

4. Process according to claims 1 and 3, wherein the aqueous tartaric acid solution has a concentration of 250…300 g/dm3 and is added to the potassium metabisulfite solution in a ratio of 1:2, respectively, by volume.