MD1159Z - Procedeu de executare a lucrărilor de tencuire - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la construcţie, în special la procedee de executare a lucrărilor de tencuire cu folosirea reperelor din mortar.Procedeul de executare a lucrărilor de tencuire include pregătirea suprafeţei înainte de tencuire, jalonarea suprafeţei, executarea reperelor din mortar şi tencuirea stratificată a suprafeţei după întărirea reperelor. La jalonarea suprafeţei la o distanţă de la peretele şi ungherul încăperii se instalează un fir cu plumb, după proiecţia firului cu plumb se instalează dibluri de distanţare, în care se înşurubează şuruburi, totodată capetele şuruburilor înşurubate în dibluri din fiecare ungher se instalează la aceeaşi distanţă de la firul cu plumb. La executarea reperelor din mortar pe fâşiile verticale de mortar care acoperă capetele şuruburilor se întinde o panglică adezivă, pe care se instalează un dreptar, care se presează în fâşia de mortar până la refuz în capetele şuruburilor, iar mortarul ieşit dincolo de limitele dreptarului se înlătură. După întărirea reperelor se efectuează tencuirea stratificată a suprafeţei, şi anume până la uscarea completă a straturilor.

Description

Invenţia se referă la construcţie, în special la procedee de executare a lucrărilor de tencuire cu folosirea reperelor din mortar.

Este cunoscută tehnologia de executare a lucrărilor de tencuire tradiţională cu folosirea reperelor din mortar de construcţii, care include următoarele operaţii: jalonarea planului înainte de tencuire; executarea reperelor din mortar; tencuirea nemijlocit după întărirea reperelor.

Jalonarea se începe de la planul vertical şi se execută cu ajutorul firelor cu plumb speciale. Pe suprafaţa de la tavan şi ungher la distanţa de minimum 15 cm se bate un diblu sau un cui, care rămâne în afara peretelui cu 10…50 mm. După aceasta de el se întăreşte firul plumbului, care se lasă în jos, neajungând un pic până la podea. În continuare, orientându-se după firul plumbului, la distanţa de 15 cm de la podea, se bate încă un diblu. Acesta se bate astfel, încât floarea diblului abia să se atingă de firul plumbului. Cu aceasta se termină marcarea ungherului dat. În continuare se trece în alt ungher şi se efectuează aceleaşi acţiuni. Ca rezultat se obţin două repere (A şi B) cu puncte de control în unghere (sus - 1, jos - 2). Se întinde un fir de la vârful reperului A1 spre vârful reperului В1, de la A2 spre В2, de la A1 spre В2, de la A2 spre В1. Vizual se determină, dacă firul se atinge de perete undeva. Dacă se atinge, atunci diblurile, cuiele se bat din nou, iar firele se întind din nou. La distanţa de maximum 100 cm unul de la celălalt, de-a lungul firelor orizontale, atât sus, cât şi jos, se bat dibluri. Apoi pe deasupra florilor diblurilor, plasate vertical unul deasupra celuilalt, se instalează un dreptar sau o miră dreaptă, iar spaţiul format între miră şi perete se umple cu mortar. După întărirea mortarului mira se scoate, curăţând-o de reperul format prin ciocăniri uşoare. Fâşia de mortar obţinută va servi drept reper în timpul tencuirii. Aşa se face pe toată suprafaţa construcţiei. Apoi se efectuează nemijlocit tencuirea pe suprafaţa pregătită [1].

Dezavantajul cunoscutei tehnologii de executare a lucrărilor de tencuire este volumul mare de muncă şi complexitatea executării reperelor din mortar. Dacă în timpul jalonării planului construcţiei (peretelui) care urmează a fi tencuit(ă) firele întinse se ating de perete, atunci diblurile, cuiele se bat din nou. Evident, că prin terminul diblu se înţelege diblul-cui fără bucşă de distanţare, adică o piesă analoagă cuiului. Are loc supraconsum de materiale (de dibluri-cuie, de cuie), se măreşte timpul executării reperelor şi, prin urmare, timpul pentru executarea lucrărilor de tencuire. Timpul pentru executarea lucrărilor de tencuire de asemenea se măreşte din cauză că mirele se scot în timpul executării reperelor numai după întărirea mortarului. În plus, după instalarea diblurilor-cuielor, cuielor superioare şi atârnarea de ele a firelor cu plumb instalarea diblurilor inferioare la adâncimea necesară prin batere are efect slab. La lovirea ulterioară a elementului (piesei) de bătut(e) este imposibil de prevăzut mărimea adâncirii acestuia în construcţie, care depinde şi de puterea loviturii, şi de caracteristicile mecanice ale materialului, în particular ale materialului peretelui, unde se află „vârful ascuţit” al elementului etc.

Este cunoscută de asemenea tehnologia de executare a lucrărilor de tencuire, care include pregătirea suprafeţei pentru tencuire, instalarea reperelor şi aplicarea straturilor de mortar de tencuială [2].

Dezavantajul tehnologiei date este că fiecare strat următor de tencuială se aplică pe stratul precedent nivelat, uscat şi întărit, ceea ce măreşte timpul de executare a lucrărilor de tencuire.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în reducerea timpului de executare a lucrărilor cu asigurarea calităţii înalte a acestora.

Problema se soluţionează prin aceea că procedeul de executare a lucrărilor de tencuire include pregătirea suprafeţei înainte de tencuire; jalonarea suprafeţei, la care la o distanţă de la peretele şi ungherul încăperii se instalează un fir cu plumb, după proiecţia firului cu plumb în perete sus şi jos se instalează două dibluri de distanţare, în care se înşurubează şuruburi la o adâncime, ca distanţa de la firul cu plumb până la capul fiecărui şurub să fie aceeaşi, analogic se instalează dibluri cu şuruburi în ungherul opus al încăperii, după care se întind fire, care unesc capetele şuruburilor superioare între ele, capetele şuruburilor inferioare între ele, capetele şuruburilor superioare cu capetele şuruburilor inferioare pe verticală şi pe diagonală, totodată dacă un oarecare fir se atinge de perete, atunci se efectuează deşurubarea şuruburilor la adâncimea, la care lipseşte atingerea firelor de perete şi se asigură aceeaşi distanţă a capetelor şuruburilor din fiecare ungher de la firul cu plumb corespunzător, iar pentru instalarea reperelor intermediare la o distanţă egală de la firul cu plumb de-a lungul firelor orientate orizontal sus şi jos se instalează dibluri şi se înşurubează în ele şuruburi la aşa adâncime, încât capetele lor să se atingă de firele orientate orizontal; executarea reperelor din mortar, la care de-a lungul proiecţiilor liniilor firelor cu plumb pe perete se aplică fâşii verticale de mortar, grosimea cărora acoperă capetele şuruburilor amplasate vertical unul sub celălalt, şi pe fâşiile de mortar se întinde o panglică adezivă, pe care se instalează un dreptar sau o miră dreaptă, care se presează în fâşia de mortar până la refuz în capetele şuruburilor superior şi inferior, iar mortarul presat şi ieşit dincolo de limitele dreptarului/mirei se înlătură şi se scoate dreptarul/mira; tencuirea stratificată a suprafeţei după întărirea reperelor, la care panglica adezivă se înlătură şi pe suprafaţa pregătită pentru tencuire se aplică un strat de tencuială stropită, care se netezeşte, până la uscarea stratului tencuielii stropite pe suprafaţă se aplică un strat de grund, care se netezeşte cu dreptarul după repere, după priza grundului, dar până la uscarea acestuia şi, la necesitate, umezind suprafaţa, se aplică un strat finisor şi se netezeşte cu dreptarul, iar după priza acestuia, dar până la uscarea acestuia, umezind suprafaţa, se aplică pe loc cel puţin un strat finisor următor şi se netezeşte acesta până la priza lui.

Avantajele invenţiei constau în următoarele. Folosirea diblurilor de distanţare cu şuruburi permite de a economisi timpul şi materialele, deoarece este exclusă necesitatea de mutare (batere din nou) a diblurilor la atingerea firelor întinse de suprafaţa peretelui, iar ajustarea se efectuează numai prin înşurubarea-deşurubarea şuruburilor în diblurile instalate. Plasarea capetelor şuruburilor (superior şi inferior) ale fiecărui ungher la aceeaşi distanţă de la firul cu plumb respectiv asigură plasarea capetelor (semnelor reperului corespunzător) unul sub celălalt strict în poziţie verticală. Instalarea analogică a semnelor în ungherul opus al peretelui şi întinderea corespunzătoare a firelor permite la final de a asigura o suprafaţă strict verticală a peretelui tencuit. Prin înşurubarea-deşurubarea şuruburilor conform regulilor propuse se atinge distanţa cerută între fire şi perete, ceea ce asigură grosimea necesară (conform proiectului) a tencuielii aplicate ulterior. Dacă distanţa este minimă, se asigură grosimea minimă a tencuielii, ceea ce reduce consumul de materiale şi de timp pentru efectuarea lucrărilor. Propusa procedură de instalare a reperelor permite de a economisi timpul, deoarece dreptarul/mira după încheierea operaţiei se scoate îndată până la întărirea reperului şi se foloseşte acelaşi dreptar/aceeaşi miră la instalarea reperelor următoare. De asemenea se evită încălcarea posibilă a integrităţii reperului, ca în sursa [1], când dreptarul este îndepărtat (se desparte de reperul întărit) prin ciocănire şi există riscul ştirbirii (desprinderii) unei părţi a reperului având în vedere lipirea de dreptar a mortarului reperului după întărirea acestuia. Procedeul propus permite de a economisi timpul pentru executarea lucrărilor, deoarece, în primul rând, nu se aşteaptă uscarea completă şi întărirea straturilor de tencuială, ca în sursa [2], şi, în rândul al doilea, lipseşte operaţia de drişcuire (de şlefuire) care necesită volum de muncă.

Procedeul se efectuează în modul următor.

Înainte de a începe lucrările de tencuire se pregăteşte suprafaţa: se curăţă de materialele de prisos, de mortarul de prisos, de murdărie, de petele grase şi de bitum etc. La necesitate se efectuează şpiţuirea suprafeţei.

După pregătirea suprafeţei se efectuează jalonarea acesteia. La o distanţă de la peretele şi ungherul încăperii se instalează firul cu plumb, de exemplu, de un sfredel adâncit în perete. După proiecţia firului cu plumb în perete sus şi jos se instalează două dibluri de distanţare, în care se înşurubează şuruburile la aşa o adâncime, ca distanţa de la firul cu plumb până la capul fiecărui şurub să fie aceeaşi. Analogic se instalează dibluri cu şuruburi în ungherul opus al încăperii. Totodată nu este neapărat ca capetele perechii de şuruburi superioare şi inferioare să se afle în strict plan orizontal. Se întind firele, care unesc capetele şuruburilor superioare între ele, capetele şuruburilor inferioare între ele, capetele şuruburilor superioare cu capetele şuruburilor inferioare pe verticală şi pe diagonală. Dacă un oarecare fir se atinge de perete, atunci se efectuează deşurubarea şuruburilor la adâncimea, la care lipseşte atingerea firului de perete şi se asigură distanţa egală a capetelor şuruburilor din fiecare ungher de la firul corespunzător al plumbului. Pentru instalarea reperelor intermediare la aceeaşi distanţă de la firul cu plumb, de-a lungul firelor orientate orizontal de sus şi de jos se instalează dibluri şi se înşurubează în ele şuruburi la aşa o adâncime, încât capetele acestora să se atingă de firele orientate orizontal. Pentru jalonarea suprafeţei se pot folosi diferite instrumente - firul cu plumb, nivela, constructorul de axe cu laser ş.a.m.d.

Lucrările se execută, de exemplu, folosind mortare pe liant cu ipsos. Pentru instalarea reperelor din mortar de-a lungul proiecţiilor liniilor firelor cu plumb pe perete se aplică fâşii de mortar verticale, a căror grosime acoperă capetele şuruburilor plasate vertical unul sub celălalt. Pe fâşiile de mortar se întinde o panglică adezivă, pe care se instalează dreptarul sau mira dreaptă, care se presează în fâşia de mortar până la refuz în capetele şuruburilor superior şi inferior. Mortarul ieşit în afară şi care se află dincolo de limitele dreptarului/mirei se înlătură şi se scoate dreptarul/mira, trecând la instalarea reperului următor.

După întărirea reperelor panglica adezivă se înlătură şi pe suprafaţa pregătită pentru tencuire, se aplică un strat de tencuială stropită, care se netezeşte, de exemplu, cu drişte, semidrişte etc. Până la uscarea tencuielii stropite pe suprafaţă se aplică un strat de grund, care se netezeşte cu dreptarul după repere. După priza grundului, dar până la uscarea acestuia şi, la necesitate, umezind suprafaţa, se aplică stratul finisor şi se netezeşte cu dreptarul. Dreptarul se orientează orizontal, vertical, diagonal. După priza acestui strat, dar până la uscarea acestuia, umezind suprafaţa, se aplică pe loc cel puţin un strat finisor următor şi se netezeşte acesta până la priza lui. Totodată, instrumentul de lucru, de exemplu, spatula, mistria se curăţă permanent şi mortarul se aruncă în recipient. La necesitate instrumentul se umezeşte, ceea ce reduce la minimum riscul „roaderii” mortarului uscat (chitului) de pe straturile precedente. Operaţia drişcuirii de finisare (de şlefuire) a suprafeţei este exclusă. Suprafaţa este pregătită pentru executarea următoarelor lucrări de finisaj, de exemplu, pentru vopsire, încleierea tapetelor ş.a.m.d.

Procedeul propus permite de a reduce timpul pentru executarea lucrărilor de tencuire şi a asigura o calitate superioară a acestora.

1. Штукатурные работы (обычная штукатурка), 2011 [regăsit la 2017.03.20]. Găsit pe Internet: <http://39-duimov.ru/11-shtukaturnye-raboty-obychnaya-shtukaturka.html >.

2. Технология отделочных работ в строительстве, Ştiinţa, 2011, p. 22-29

Claims (1)

1. Procedeu de executare a lucrărilor de tencuire, care include pregătirea suprafeţei înainte de tencuire; jalonarea suprafeţei, la care la o distanţă de la peretele şi ungherul încăperii se instalează un fir cu plumb, după proiecţia firului cu plumb în perete sus şi jos se instalează două dibluri de distanţare, în care se înşurubează şuruburi la o adâncime, ca distanţa de la firul cu plumb până la capul fiecărui şurub să fie aceeaşi, analogic se instalează dibluri cu şuruburi în ungherul opus al încăperii, după care se întind fire, care unesc capetele şuruburilor superioare între ele, capetele şuruburilor inferioare între ele, capetele şuruburilor superioare cu capetele şuruburilor inferioare pe verticală şi pe diagonală, totodată dacă un oarecare fir se atinge de perete, atunci se efectuează deşurubarea şuruburilor la adâncimea, la care lipseşte atingerea firelor de perete şi se asigură aceeaşi distanţă a capetelor şuruburilor din fiecare ungher de la firul cu plumb corespunzător, iar pentru instalarea reperelor intermediare la o distanţă egală de la firul cu plumb de-a lungul firelor orientate orizontal sus şi jos se instalează dibluri şi se înşurubează în ele şuruburi la aşa adâncime, încât capetele lor să se atingă de firele orientate orizontal; executarea reperelor din mortar, la care de-a lungul proiecţiilor liniilor firelor cu plumb pe perete se aplică fâşii verticale de mortar, grosimea cărora acoperă capetele şuruburilor amplasate vertical unul sub celălalt, şi pe fâşiile de mortar se întinde o panglică adezivă, pe care se instalează un dreptar sau o miră dreaptă, care se presează în fâşia de mortar până la refuz în capetele şuruburilor superior şi inferior, iar mortarul presat şi ieşit dincolo de limitele dreptarului/mirei se înlătură şi se scoate dreptarul/mira; tencuirea stratificată a suprafeţei după întărirea reperelor, la care panglica adezivă se înlătură şi pe suprafaţa pregătită pentru tencuire se aplică un strat de tencuială stropită, care se netezeşte, până la uscarea stratului tencuielii stropite pe suprafaţă se aplică un strat de grund, care se netezeşte cu dreptarul după repere, după priza grundului, dar până la uscarea acestuia şi, la necesitate, umezind suprafaţa, se aplică un strat finisor şi se netezeşte cu dreptarul, iar după priza acestuia, dar până la uscarea acestuia, umezind suprafaţa, se aplică pe loc cel puţin un strat finisor următor şi se netezeşte acesta până la priza lui.