RO98069B1 - Procedeu de realizare a tevilor nervurate si dispozitiv pentru aplicarea procedeului - Google Patents

Abstract

Prezenta inventie se refera la un procedeu si un dispozitiv pentru producerea de tevi nervurate. Dispozitivul are în componenta sa un miez (8, 9 si 10) care împreuna cu un manson de extruziune (4) formând o duza (11) prin care un material plastic este alimentat într-un spatiu de formare (12) defit de catre un dorn (9) si cochiliile (1 si 2) cu posibilitate de deplasare în raport cu dornul, iar dimesionarea spatiului de formare (12) al dispozitivului si canalelor 813) ale cochiliilor este definit de spatiul cuprins între planurile (20 si 17) si o suprafata (16) a dornului ce contine suprafata de acoperire a nucleului (10) care este egal cu volumul combinat al canalelor (13) pozitionate în zona dornului în orice moment.

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu pentru realizarea de țevi nervurate și la un dispozitiv pentru producerea țevilor nervurate având o față interioară netedă fiind constituite din material plastic.

Se cunoaște că brevetul GB nr. 1431796 descrie un aparat pentru producerea în mod continuu a furtunurilor având fața exterioară prevăzută cu nervuri inelare, relativ înalte, înguste, care înconjoară furtunul pe periferia acestuia, fața interioară a acestuia fiind netedă. Aparatul are în componența sa cochilii care înconjoară două căi fără sfârșit și care alături de un prim cap de extruziune formează o cavitate închisă, și mai mult, având fața interioară prevăzută cu canale mutual distanțate. Un manșon inelar de extruziune având un diametru în mod substanțial corespunzător cu diametrul interior al cochiliilor este poziționat în interiorul cavității precum și un dom drept (de diametru constant) care este poziționat pe axa centrală a aparatului parțial în interiorul manșonului de extruziune pentru a se extinde în parte după manșonul de extruziune. O duză inelară este prevăzută între capătul manșonului și dorn, duza care este direcționată în mod oblic către suprafața interioară cu canale a cochiliilor și care se deschide într-un spațiu de turnare inelar, mic, definit de către suprafața conică a dornului, față de capăt a manșonului de extruziune și fața interioară a cochiliilor. Furtunuri prevăzute cu nervuri de întărire pot să fie produse cu ajutorul acestui aparat prin alimentarea unui material elastic la o presiune ridicată printr-o duză într-un prim spațiu de turnare în care fața exterioară a furtunului este formată cu ajutorul feței interioare a cochiliei iar fața interioară a furtunului cu ajutorul domului. Stratul neted de pe fața interioară este furnizat într-un al doilea spațiu de formare al aparatului.

Acest procedeu de producere, are însă câteva dezavantaje din cauza cărora ea nu a fost aplicată pentru producerea țevilor din material plastic. Cel mai mare dezavantaj este un rezultat al lipsei procedurilor speciale cerute de către un material plastic compact pentru a îmbunătăți proprietățile de curgere cât și din faptul că apar dificultăți operaționale în timpul procesului, dificultăți care sunt dificil de eliminat. Aceste deranjamente sunt datorate variației rapide, brusce, a volumului primului spațiu de formare umplut cu un material de presiune ridicată, ne-compresibil atunci când cochiliile se deplasează către înainte în raport cu manșonul de extruziune și dornul; această variație, la rândul ei, este datorată canalelor și nervurilor prevăzute în mod alternativ pe fața interioară a cochiliilor. Astfel de schimbări bruște de volum dau naștere la impacturi de presiune care, de exemplu, fac astfel încât materialul plastic să fie strivit între cochilii, ceea ce poate fi văzut în produsul final sub forma unor bavuri.

Pentru eliminarea acestor probleme s-a propus în cadrul descrierii brevetului Statelor Unite nr.4365948 ca viteza de deplasare a cochiliilor să fie reglată în mod continuu, astfel încât atunci când volumul spațiului de formare este mic, viteza este mai mare decât atunci când volumul spațiului de formare este mare. Datorită acestei idei cunoscută în sine de la tehnica generală de producere a țevilor din plastic, debitul de material plastic rămâne constant, și nu apare nici un impact al presiunii. Totuși, dezavantajul acestei soluții este acela că dispozitivul de reglare a vitezei mașinii de ondulat este extrem de complicat. în plus, este dificil să se regleze în mod rapid viteza secvențelor cochiliilor din cauza forțelor de inerție, în timp ce productivitatea aparatului este mai curând mică.

Cele două procedee menționate până acum sunt așa-numitele procedee de formare cu extruziune care sunt caracterizate prin aceea că diametrul dornului, mai precis cel al nucleului, nu crește ci mai curând descrește pornind de la duză înainte. în consecință, presiunea care forțează materialuf în canalele cochiliilor este în întregime provenită din extruder. Presiunea este creată de către materialul de răcire care formează un dop.

O problemă esențială în cazul acestor două metode este aceea a controlului presiunii de extruziune în materialele plastice cu vâscozitate ridicată și cea a uniformității alimentării. Supraalimentarea constituie un factor de risc permanent care este dificil de eliminat deoarece calitatea produsului are de suferit atunci când temperatura scade, adică suprafața interioară devine rugoasă și/sau canalele nu sunt complet umplute. Din cauza acestor motive, nu a fost posibil să se pună în aplicare cele două metode pentru producerea țevilor din material plastic de mari dimensiuni sau pentru producerea de materiale plastice care să aibă un modul de elasticitate ridicat, precum un material PVC fără nici un fel de plastifiant,

Ideea de bază prezentată în cadrul descrierii brevetului german nr.2362444 provine din cele care stau la baza procedeelor anterioare. Un element caracteristic al acesteia este acela că spațiul de formare este foarte mie și închis. Domul și manșonul de extruziune sunt conice. Partea domului care se extinde în afara manșonului formează o extensie liniară a părții din interior. Nucleul este drept. Dat fiind faptul că spațiul de formare este închis în direcția spre spate, de asemenea, acest procedeu poate fi considerat similar cu o formare continuă prin injecție. Din această cauză dificultățile care au apărut în timpul procesului au fost, de asemenea proporții încât procedeul nu a fost niciodată pus în practică. Reglarea presiunii este extrem de dificilă și, mai mult încă, capacitatea teoretică este redusă din cauza vitezelor de forfecare ridicate, căci capacitatea cilindrică este prea mică.

Mai este cunoscut un procedeu de fabricare care este bazat pe formarea cu injecție și a cărei idee fundamentală este asemănătoare eu cea a procedeelor descrise mai sus. în cadrul procedeului cunoscut, o bucată de țeavă scurtă, de 10 - 40 cm, este extrudată între două jumătăți de formă și deplasată înainte, iar această etapă este repetată astfel încât o piesă următoare care va fi extrudată va fi și sudată de cea dinaintea ei. Procedeul este avantajos prin aceea că este posibil să se aplice presiuni de injecție extrem de ridicate care asigură o suprafață interioară foarte netedă. Dezavantajele sunt acelea că, de exemplu, aparatura are un preț ridicat din cauza mai sus-numitelor presiuni și din cauză că apar probleme în sincronizare cauzate de natura ciclică a procedeului.

O a treia variantă a principiului de formare prin injecție este prezentată de către descrierea brevetului german nr.1233128. Aceasta este, de asemenea, caracterizată printr-o extindere liniară a domului după duză, un nucleu drept și un spațiu închis, atât înspre în spate, cât și înspre în față. Dificultățile care apar în acest caz sunt aceleași ca mai sus și, în consecință, acest procedeu nu este aplicat pentru producerea de țevi din material plastic.

Al treilea principiu de bază pentru producerea țevilor nervurate având o suprafață interioară netedă este cunoscut, atât din descrierea brevetului finlandez nr.60825, cât și a publicației germane nr.27O9395. Partea care se lărgește conic a dornului este în cazul acestor aparaturi poziționată la o distanță mai mare față de manșonul de extruziune, iar spațiul de formare definit între manșonul de extruziune, dom și mijlocul de formare, adică cochiliile, este deschis către spate printr-o fantă între manșonul de extruziune și cochilii. în cadrul acestor metode materialul plastic curge uniform din duza axială, oblic către în de variație a volumului, un alt neajuns care provoacă bavuri, apare în cadrul procedeelor în conformitate cu descrierile de brevet mai sus-menționate. Aceste neajunsuri sunt 5 datorate oscilațiilor naturale ale vitezei lanțului ondulator și variației materialului alimentat de către extruder. în cadrul procedeelor convenționale, influența acestui tip de neajunsuri poate fi prevenită numai prin 10 acordarea unei mai mari forțe de închidere a cochiliilor. Această forță de închidere mai mare este necesară deoarece spațiile de formare sunt în prezent astfel dimensionate încât este nevoie de presiuni mai mari. 15 Acest lucru, la rândul lui, conduce către soluții extrem de costisitoare. Miezul problemei este cum să fie dimensionat spațiul de formare, astfel încât nervurile să fie umplute cu ușurință și în mod complet 20 fără a fi nevoie să se crească presiunea până la un astfel de nivel precum cel întâlnit în cazul formării prin injecție obișnuite.

Dificultățile tehnologiei procesului care apar în conexiune cu metodele cunoscute au fost discutate înainte. Acestea singure nu sunt poate suficiente pentru a explica faptul că nici una dintre aceste metode nu a fost pusă în aplicare la scară industrială pentru 30 producerea țevilor din material plastic. Cel mai important motiv pentru care aceste metode sunt necorespunzătoare pentru producerea țevilor din material plastic de calitate ridicată poate fi acela că, condițiile de formare nu sunt în mod fizic corespunzătoare.

Producția industrială a corpurilor termoplastice este bazată pe capacitatea de formare a materialelor termoplastice prin intermediul presiunii și căldurii. O prezență simultană a presiunii și căldurii este esențială în cazul în care două debite de material trebuie să se unească într-o mașină. O sudare completă se efectuează atunci când aceste două elemente sunt în măsură să influențeze materialul plastic penafară spre suprafața interioară a formei metalice (cochiliilor) și este forțată în canalele formei metalice datorită diametrului crescător al dornului și forței de tracțiune a elementului ondulator. De aceea, acest procedeu poate fi privit ca un procedeu de formare prin extruziune.

Deși totuși ideea de bază este corectă, aceste procedee nu dau la punerea lor în practică, rezultatele dorite. Rezultatul este acela că o țeavă la care nervurile sunt în mod corespunzător umplute prezintă o suprafață internă extrem de rugoasă. în plus, procesul este stânjenit de către deranjamentele de reglare menționate mai înainte. Din aceste cauze procesul nu este pus în aplicare.

Nu s-a înțeles până acum care factor este decisiv în cadrul procesului de formare prin extrudare. Ca un rezultat al volumului excesiv al spațiului de formare în raport cu volumul țevii, materialul este răcit în mod excesiv de către cochilii și devine rigid. în cazul în care temperatura materialului este crescută, acesta se va 25 arde. în felul acesta lungimea dornului, care este definită în cadrul brevetului finlandez nr. 60825, ea fiind aproximativ de 4 - 5 ori mai mare decât diametrul, este mult prea mare, conducând la o disproporție între volumul țevii și cel al spațiului de formare.

După cum a fost prezentat și mai sus, variațiile volumului spațiului de formare produc șocuri de presiune care, la rândul 35 lor, cauzează bavuri între cochilii. Astfel de bavuri sunt dezavantajoase având în vedere calitățile de funcționare ale țevii.

De exemplu, o bavură longitudinală poate face imposibilă utilizarea feței 40 exterioare precum o suprafață de etanșare. Aceasta, totuși, ar putea asigura o suprafață naturală de etanșam pentru un inel din cauciuc deoarece este bine susținută de către nervuri. 45 în mod suplimentar la această formă tru o perioadă de timp suficientă. S-a descoperit că acest factor timp este datorat încetinelii mișcării lanțurilor de molecule, adică relaxării; timpul necesar pentru sudare poate fi scurtat prin creșterea temperaturii de sudare sau a tensiunii care predomină asupra materialului. O sudare defectuoasă apare, de exemplu, precum de laminarea la o temperatură ridicată, suduri reci și carcteristici mecanice înrăutățite.

în cadrul procedeelor prezentate mai înainte, aceste probleme devin evidente din cauza țelurilor care sunt contrare; în încercarea de mărire a capacității de producție sunt utilizate viteze de injecție mari, și prin aceasta vitezele de forfecare sunt ridicate și crește riscul fisurilor de topire. Lanțurile de molecule nu au timp suficient pentru a se . recombina deoarece temperatura cade simultan datorită efectului de răcire al lanțului formei metalice și/sau a dornului.

în descrierea brevetului suedez nr. 381001 se dezvăluie că materialul plastic trebuie să fie alimentat cu o viteză suficientă pentru ca, canalele mijlocului de formare să fie umplute complet, și că o viteză de alimentare insuficientă va avea ca rezultat nervuri incomplete. în conformitate cu soluția prezentată în descrierea brevetului suedez publicat, viteza de alimentare este astfel ajustată pe baza rezultatului obținut, ceea ce reprezintă o cale de reglare nesigură deoarece necesită un control permanent și adesea produce țevi cu defecte.

Obiectul prezentei invenții este acela de a furniza o aparatură pentru producerea de țevi nervurate, aparatură care să permită o curgere uniformă liniară a materialului plastic din duză prin spațiul de formare către zona nucleului, să ceară numai presiuni cuprinse într-un domeniu normal și să nu producă țevi cu bavuri complete. Aparatura în conformitate cu in8 venția este caracterizată prin aceea că volumul spațiului inelar definit de către un plan care se extinde transversal pe axa centrală a numitului miez adiacent unei fețe de capăt a numitului manșon de extruziune, o suprafață a numitului dom, și un plan care are în componența sa suprafața de acoperire a numitului nucleu, corespunde în mod substanțial volumului de umplere combinat al acestor șanțuri ale numitului mijloc de formare care sunt poziționate la numitul dorn în fiecare moment.

S-a descoperit în mod neașteptat că, în conformitate cu invenția, dezavantajele menționate mai sus pot fi evitate printr-o astfel de construcție a aparaturii, astfel încât volumele menționate mai sus să fie în mod substanțial egale, cea mai mare abatere permisă fiind de 25%. Deși motivul nu este cunoscut cu deplină certitudine, se presupune că astfel este obținută o relație avantajoasă între volumul țevii și volumul spațiului de formare, datorită cărei relații orice turbulență ne-necesară a materialului plastic precum și formarea de suduri reci pot fi evitate. Oricum, au fost efectuate teste care arată că materialul plastic care curge prin manșonul de extruziune mai apropiat de ax trece de-a lungul suprafeței domului în mod substanțial lipsită de turbulență către zona nucleului în care formează un perete de țeavă fără defecte. Un strat de material plastic curgând în interiorul manșonului de extruziune, apropiat de acesta, este, la rândul lui, trecut în întregime în canalele cochiliilor. în felul acesta, este obținută o curgere extrem de uniformă în cadrul căreia nu apar vârtejuri și care, în consecință, produce țevi de calitate ridicată. în cadrul aparaturii în conformitate cu invenția, nu apar nici șocuri de presiune. Acest lucru este datorat faptului că lungimea unei curse volumice este astfel dimensionată, încât în mod simultan în timp ce un canal al unei cochilii este închis un alt canal se deschide de către duză, astfel încât volumul spațiului de formare este practic constant.

Teste practice arată că curgerea metrialului plastic este cea mai uniformă atunci când lungimea domului este în mod substanțial egală cu multiplul distanței dintre canalele mijlocului de formare, de preferință cu de patru ori această distanță. Pentru același motiv este esențial ca unghiul dintre generatoarea părții care se lărgește în mod substanțial conic a domului și axul central al miezului să fie de la 2 la 30°, de preferință de aproximativ 15°. în scopul uniformității curgerii, este un avantaj suplimentar dacă unghiul dintre generatoarea părții care se lărgește conic și axul central variază într-un astfel de mod, încât este cu zona cea mai mare la începutul numitei părți a dornului și cu zona cea mai mică la sfârșitul acesteia. Suprafața acestei părți a dornului poate de aceea să fie, de exemplu, parabolică.

în conformitate cu o modalitate de realizare preferată a invenției, volumul de umplere a canalelor este numai o parte din volumul combinat al canalelor, ceea ce împiedică formarea vârfurilor de presiune în cadrul materialului. în cadrul prezentei modalități de realizare practică, acest lucru este realizat prin intermediul suprafeței interioare a cochiliilor nu numai cu canalele care formează volumul de umplere, dar și cu canalele pentru egalizarea presiunii, considerabil mai înguste, care sunt de o astfel de dimensiune încât ele rămân complet sau parțial libere la presiunile normale ale materialului aparaturii, ca un rezultat al viscozității materialului.

Datorită existenței canalelor de echilibrare a presiunii, nu se pot forma vârfuri importante de presiune în cadrul spațiului de formare, deoarece materia’ul începe să fie forțat în canalele pentru echilibrarea presiunii în cazul în care presiunea depășește valoarea normală.

io

Datorită prezenței canalelor pentru echilibrarea presiunii, scopul aplicării aparaturii, conforme cu invenția, este foarte larg. Ca atare, este posibil să se întrebuințeze aparatura pentru producerea țevilor nervurate într-un mod convențional, astfel încât canalele cochiliilor sunt umplute complet, în timp ce canalele pentru echilibrarea presiunii împiedică formarea vârfurilor de presiune care atrag după sine dezavantajele menționate mai înainte. în mod alternativ, aparatura poate fi utilizată pentru producerea de țevi având nervuri de înălțime inegală prin reglarea gradului de umplere a canalelor de nervură, în timp ce canalele pentru echilibrarea presiunii pot să fie, astfel încât ele să ajute la menținerea gradului de umplere a canalelor de nervură la o valoare constantă.

Pentru ca materialul aflat sub presiune să umple mai întâi canalele de nervură și în scopul ca el să umple canalele pentru echilibrarea presiunii numai în cazul în care aceasta crește excesiv, este esențial să-i fie mai ușor materialului să umple canalele de nervură decât canalele pentru echilibrarea presiunii. De aceea, este avantajos ca relația adâncimii canalelor pentru echilibrarea presiunii cu lățimea acestora să fie cel puțin dublă față de respectiva proporție a canalelor de nervură. în cadrul dispozitivelor convenționale pentru producerea de țevi, proporția dintre adâncimea și lățimea canalelor pentru echilibrarea presiunii poate fi în domeniul de la 3:1 la 15:1, de preferință de aproximativ 10:1. Teste practice arată că o lărgime corespunzătoare a canalelor pentru echilibrarea presiunii este de la 0,1 la 3 mm, de preferință aprox. 1 mm.

Trebuie remarcat totuși, că proporțiile și dimensiunile date mai sus sunt numai directoare, și ele pot varia în funcție de viscozitatea materialului de bază folosit și de presiunea standard a aparaturii. Este ușor pentru un specialist în domeniu să găseas98069 că dimensiunile corespunzătoare fiecărui' material prin intermediul unor experimentări.

Pentru ca crestele posibil formate în Iodurile în care sunt poziționate canalele pentru echilibrarea presiunii să stânjenească pe cât de puțin posibil utilizarea țevilor, este avantajos ca aceste canale pentru echilibrarea presiunii să fie poziționate în vecinătatea canalelor pentru nervurare și ca ele să fie paralele totodată. Crestele poziționate alături de nervuri nu stânjenesc, de exemplu, plasarea unui inel de etanșare în jurul țevii, între nervuri.

Pentru a avea siguranța că există suficiente canale pentru echilibrarea presiunii asigurate pe suprafața de formare a cochiliilor, este avantajos ca un canal pentru echilibrarea presiunii să fie format pe ambele părți ale fiecărui canal de nervură.

Invenția se referă, de asemenea, la o metodă pentru producerea țevilor nervurate având o suprafață interioară netedă, în care un material plastic este alimentat printr-un canal inelar definit între un manșon de extruziune și un miez, într-un spațiu de formare care este definit între o față de capăt a numitului manșon de extruziune, un miez care se lărgește în mod conic, și mijloace de formare cu posibilitate de deplasare prevăzute cu canale și înconjurând numitul manșon de extruziune și numitul miez.

Procedeul, în conformitate cu invenția, este caracterizat prin aceea că volumul materialului alimentat prin canalul inelar în unitatea de timp este reglat pentru a fi în mod substanțial cel puțin egal cu suma volumului peretelui țevii care este formată și volumul de umplere a acelor canale ale mijlocului de formare care trec pe lângă canalul inelar în timpul numitei unități de timp, și cel mult egal cu volumul combinat al acelor canale ale mijloa12 celor de formare care trec pe lângă canalul inelar și peretele țevii care este format în numita unitate de timp.

Formarea dezavantajoasă a turbulenței și bavurilor poate fi evitată prin reglarea vitezei de alimentare a materialului, astfel încât să fie substanțial egală cu viteza de deplasare a cochiliilor.

în cele ce urmează se dă un exemplu de realizare a invenției, cu referire la fig. 1 la 6, care reprezintă:

- fig. 1, prezintă principalele caracteristici ale unei aparaturi pentru producerea de țevi nervurate;

- fig. 2, este o vedere mărită a unui detaliu a aparaturii în secțiune longitudinală;

- fig. 3, este o vedere parțială a celei dea doua modalități de realizare practică a invenției;

- fig. 4, ilustrează curgerea materialului plastic;

- fig. 5, este o vedere parțială a celei dea treia modalități de realizare practică a aparaturii;

- fig. 6, este o vedere mărită a unui detaliu din figura 5.

Aparatul prezentat în cadrul fig. 1, are în componență niște cochilii 1 și 2 care se deplasează circular în jurul a două căi fără sfârșit, întâlnindu-se în zona unor ghidaje 3 pentru a forma o formă cilindrică. Un manșon de extruziune 4 conectat la un cap de extruziune 6 al unui extruder 5 se extinde în interiorul numitei forme. Din fig. 1, mai apare și modul în care o țeavă terminată 7 iese în afară de la celălalt capăt al formei realizată de către cochilii.

Fig. 2, este o vedere mai în detaliu a acelor părți ale aparatului care iau parte la formarea țevii. Un ax 8 este poziționat pe axa centrală a aparatului în întregime în interiorul manșonului de extruziune, numitul ax având în componența sa o parte cu un diametru constant și o parte care se mărește în diametru în mod substanțial conic Sa. Un dorn 9 asemănător mărit în mod substanțial conic este poziționat după partea de mărire a axului în întregime în afara manșonului de extruziune, un nucleu 10 având un diametru constant fiind poziționat după numitul dorn. Nucleul este prevăzut cu mijloace de răcire pentru rigidizarea țevii. Axul 8, dornul 9 și nucleul 10 formează împreună miezul aparatului.

Manșonul de extruziune 4 și partea Sa a axului formează între ele o duză inelară 11 prin care poate fi alimentat un material plastic pentru a fi format într-un spațiu de formare 12, definit de către manșonul de extruziune 4, cochiliile 1 și 2 și dornul 9. Pentru a se obține o țeava care să aibă o suprafață exterioară bervurată, suprafața interioară a cochiliilor este prevăzută cu niște canale 13 reciproc distanțate în care este forțat materialul plastic pentru a forma nervurile.

în conformitate cu invenția, aparatul asigură o extrem de uniformă curgere a materialului plastic datorată unei anumite proporționări a volumelor ale celor două părți ale spațiului de formare 12 în raport unul cu celălalt.

în cadrul fig. 2, aceste părți sunt indicate prin numerele de referință 14 și 15. Spațiul 14, al cărui volum este numit volum de cursă, este de formă circulară și are o secțiune transversală în mod substanțial triunghiulară. Spațiul este definit între un plan 20 poziționat alături de fața de capăt a manșonului de extruziune 4 perpendicular pe axa centrală a domului, o suprafață 16 a domului, și un plan 17 cuprinzând suprafața de acoperire a nucleului 10. Spațiul 15, al cărui volum este numit volum de umplere, este constituit din volumul combinat al nervurilor 13 poziționate între manșonul d^ extruziune 4 și nucleul 10, adică la/sau în aria nucleului 9, în orice moment. în conformitate cu invenția, volumele spațiilor 14 și 15 sunt în mod substanțial identice, abaterea fiind de cel mult 25%.

După cum apare din cadrul fig. 2, lungimea dornului este de trei ori distanța dintre nervurile 13. în general vorbind, este de dorit ca lungimea dornului 9 să corespundă în mod substanțial cu un multiplu al numitei distanțe. în cazul cel mai avantajos, lubgimea dornului 9 corespunde cu multiplul distanței dintre nervuri din care se scade o grosime a canalului. Variația de presiune este în acest caz minimă. în cadrul modalității de realizare practică din fig.2, generatoarea suprafeței 16 a domului este la un unghi de aproximativ 20° în raport cu axa centrală a miezului. Unghiul poate varia de la 2 la 30°, cel mai avantajos unghi pentru cele mai multe aplicații fiind de aproximativ 15°. Dimensiunea precisă a unghiului este determinată de către volumul de cursă necesar. în plus, din figură se poate vedea că suprafața 16 nu este pur și simplu cilindrică ci arcuită într-o oarecare măsură astfel încât unghiul dintre generatoare și axul central al miezului este cel mai mare la începutul domului și cel mai mic la sfârșitul acestuia. Suprafața 16 este de preferință parabolică.

Fig. 3, prezintă a doua modalitate preferată de realizare practică a aparatului în conformitate cu invenția. în acest caz, dornul 9 este format dintr-o parte dreaptă 9a poziționată cel mai apropiat de axul 8 iar această parte este urmată de o parte mărită conică 9b la care este racordat un nucleu drept 10. Volumul de cursă al aparatului este constituit în mod similar cu cel din modalitatea de realizare practică din fig. 2, adică spațiul este definit între planurile 20 și 17 și suprafața 16, care în acest caz se extinde peste partea dreaptă 9a a domului. De asemenea, volumul de umplerea al aparatului este constituit de către canalele 13 poziționate în zona suprafeței 16. Aceste canale sunt hașurate.

Fig.'4, ilustrează formarea materialului plastic atunci când acesta ajunge în spațiul de formare 12. Un strat 18 din material plastic poziționat cel mai aproape de ax și dorn și indicat prin intermediul liniilor încrucișate, înaintează cu un debit aproape nestânjenit în spațiul dintre nucleu 10 și cochiliile 1 și 2, unde formează un perete din țeavă. Un strat de plastic 19 poziționat cel mai aproape de manșonul de extruziune 4 și indicat prin linii paralele este, ia rândul său, forțat în canalele 13 ale cochiliilor, fiind astfel format, în întregime în concordanță cu suprafața interioară, a cochiliilor.

Atunci când se produc țevi prin intermediului aparatului, în conformitate cu invenția, un material plastic presurizat este alimentat prin intermediul duzei 11 în spațiul de formare 12. Este esențial în cadrul metodei, conforme cu invenția, ca volumul materialului alimentat prin canalul inelar pe unitate de timp să fie reglat pentru a fi în mod substanțial cel puțin egal cu suma volumului peretelui țevii care este formată și volumul acelor canale ale mijlocului de formare care trece pe lângă canalul circular în timpul numitei unități de timp, și cel mult egal cu volumul combinat al acelor canale ale mijlocului de formare care trec pe lângă canalul circular și peretele țevii care este formată pe parcursul acelei unități de timp. în practică, această metodă poate fi realizată într-un astfel de mod, încât viteza de alimentare a materialului în duza 11 este ținută la o valoare care este în mod substanțial egală cu viteza de deplasare a cochiliilor. Viteza de alimentare a materialului trebuie să se abată de la viteza mijlocului de formare cu cel mult 25%. Partea 18 a materialului formează peretele 7 al țevii, în timp ce partea 19 este forțată în canalele 13 ale cochiliilor umplând în felul acesta numitele canale în momentul în care cochiliile sunt deplasate în direcția săgeții arătate pe figură. Deoa16 rece volumul de cursă 14 și volumul de umplere 15 arătate în fig. 2 și 3, sunt identice, curgerea materialului este extrem de uniformă chiar Și în spațiul de formare 12, astfel încât nu există închideri majore de aer sau cuplări slabe între diferitele straturi de material la materialul poziționat în zona nucleului 10.

în conformitate cu invenția, curgerea materialului poate fi reglată în direcția axială și radială prin varierea relației dintre temperaturile cochiliilor și miezului. De exemplu, în cazul în care canalele cochiliilor nu sunt umplute complet temperatura miezului poate fi descrescută, iar temperatura cochiliilor poate fi crescută astfel încât curgerea axială a materialului este întârziată, iar curgerea radială este accelerată. Ca un rezultat al acestui lucru, canalele sunt umplute mai bine decât înainte.

Cu ajutorul invenției este ușor să se producă țevi ale căror nervuri sunt făcute din plastic cu proprietăți diferite de materialul plastic din care sunt formați pereții țevilor. Materialele plastice pot, de exemplu, să difere precum culoare, sau nervurile pot fi făcute dintr-un material plastic cu reziliență modificată în timp ce peretele este făcut dintr-un material plastic obișnuit, în acest caz materialul plastic este alimentat din canalul circular 11 precum două straturi concentrice care corespund straturilor 18 și 19 din fig. 4. Aceste straturi sunt alimentate prin intermediul unor extrudere separate.

După cum a fost deja prezentat mai înainte, volumul de umplere al canalelor 13 înseamnă acel volum care trebuie să fie umplut cu material plastic astfel încât volumul total al tuturor canalelor poate fi mai mare decât volumul spațiului 14. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul celei de-a treia modalități de realizare practică arătată în cadrul fig. 5 și 6. După cum este arătat în cadrul acestor figuri, un miez 21 este poziționat pe axa centrală a aparatului, miez care are în componența sa o porțiune dreaptă și o parte care se mărește în mod conic și cafe este urmată de către o parte de răcire care are un diame- . tru constant și are în componență cavități· (nearătate) pentru agentul de răcire. Un 5 manșon de extruziune 22 și miezul 21 formează între ele o duză circulară 23 prin care este alimentat un material plastic într-un spațiu de formare 24 definit între cochilii, miez și manșonul de extruziune. 10 în vederea obținerii unei țevi care să aibă o față exterioară nervurată, suprafața interioară a unor cochilii 25 și 26 este prevăzută cu niște canale 27 circulare reciproc distanțate în care este forțat 15 materialul plastic pentru a se forma niște nervuri 28.

în conformitate cu prezenta modalitate de realizare practică a invenției, suprafața interioară a cochiliilor 25 și 26, . este. 20 prevăzută cu niște canale 29 pentru echilibrarea presiunii, canale ce sunt prevăzute în plus față de numitele canale 27. Aceste canale pentru echilibrarea presiunii sunt astfel dimensionate încât ele rămân 25 complet sau parțial goale la presiunile normale ale materialului din aparat datorită viscozității materialului plastic.

în cadrul modalității de realizare practică din fig. 5 și 6, canalele 29 pentru 30 echilibrarea presiunii sunt extrem de înguste și ele sunt poziționate pe ambele părți ale canalelor pentru nervuri 27, alăturat acestora. în plus, canalele pentru echilibrarea presiunii se extinde paralel cu 35 canalele pentru nervuri.

După cum se poate vedea din figură, canalele pentru echilibrarea presiunii 29 sunt foarte adânci în raport cu lățimea acestora. în modalitatea de realizare prac- 40 tică prezentată, proporția dintre adâncimea canalelor pentru echilibrarea presiunii și lățimea lor este de aproximativ 10:1, adică în cazul în care lățimea canalului este de exemplu de 1 mm, adâncimea lui 45 este de 10 mm. Canalele pentru echilibrarea presiunii dimensionate în felul acesta, de obicei, se armonizează cu canalele pentru nervuri 27 având o lățime de 4 mm și o adâncime de 14 mm. Trebuie totuși remarcat că dimensiunile canalelor pentru echilibrarea presiunii și proporțiile dintre canalele 27 și 29 sunt dependente de materialul plastic utilizat la confecționarea țevilor, și mai ales de viscozitatea acestuia.

Atunci când se produc țevi prin intermediul aparatului în conformitate cu fig. 5 și 6, un material plastic sub presiune este alimentat prin intermediul duzei 23 în spațiul de formare 24. O parte a acestui material formează un perete de țeavă, în timp ce restul acestuia este forțat în canalele pentru nervuri 27 ale cochiliilor pentru a le umple imediat ce cochiliile sunt deplasate în direcția săgeții arătate în fig. 5. Volumul spațiului de formare 24 se schimbă în mod brusc atunci când canalul 27 atinge spațiul de formare. Din această cauză, și posibil de asemenea din cauza variațiilor alimentării materialului și vitezei de deplasare a cochiliilor, presiunea materialului care curge prin spațiul de formare are mari variații. Prin intermediul canalelor pentru echilibrarea presiunii 29, vârfurile de presiune, totuși, nu sunt atât de ridicate precum cele din aparaturile cunoscute, deoarece este posibil ca materialul să pătrundă în canalele pentru echilibrarea presiunii către canale să acționeze precum un fel de supapă de siguranță. Gradul de umplere al canalelor pentru echilibrarea presiunii depinde de mărimea vârfurilor de presiune. în condiții normale materialul nu pătrunde în canalele pentru echilibrarea presiunii într-un grad mare și în consecință în locurile unde sunt poziționate canalele este formată numai o creastă joasă 30 precum în fig. 6.

Ca modalitate deosebită de cea de mai sus, canalele pentru echilibrarea presiunii pot fi poziționate în alt loc decât în imediata vecinătate a canalelor pentru nervuri 27, de exemplu la jumătatea drumului dintre canalele pentru nervuri. Canalele pentru echilibrarea presiunii nu au de asemenea nevoie să se extindă paralel cu canalele pentru nervuri, ci ele pot avea o altă direcție corespunzătoare.

Claims (16)

1. Revendicări

   1. Procedeu de realizarea țevilor nervurate având o suprafață interioară netedă, în care un material plastic este alimentat prin intermediul unui canal circular definit de către manșonul de extruziune și un miez într-un spațiu de formare care este definit între o față de capăt a manșonului de extruziune, uri miez crescător în mod conic și mijloace de formare cu posibilitate de deplasare, prevăzute cu canale și înconjurând manșonul de extruziune și miezul caracterizat prin aceea că volumul materialului plastic alimentat prin intermediul canalului circular (11 și 23) pe unitatea de timp este reglat pentru a fi în mod substanțial cel puțin egal cu suma volumului peretelui țevii care este formată și volumul de umplere (15) al acelor canale ale mijloacelor de formare care trec pe lângă canalul circular într-o unitate de timp, și cel mult egal cu volumul combinat al canalelor (13; 27 și 29) ale mijloacelor de formare (1, 2; 25 și 26) care trec pe lângă canalul circular și peretele țevii care este formată într-o unitate de timp.
2. 2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că debitul materialului pe direcția axială și pe direcția radială este reglat prin varierea relației dintre temperatura miezului și cea a cochiliilor.
3. 3. Procedeu, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că materialul este alimentat prin intermediul canalului circular (11) precum și prin intermediul a două straturi concentrice (18 și 19) care vin de la două extrudere separate.
4. 4. Procedeu, conform revendicărilor 1 la

   3, caracterizat prin aceea că viteza de alimentare a materialului, în canalul (11)
5. 5 dintre manșonul de extruziune și miez este menținută egală cu viteza de deplasare a mijloacelor de formare (1 și 2).

   5. Procedeu, conform revendicărilor 1 la

   4, caracterizat prin aceea că viteza de ali10 mentare a materialului plastic se abate de la viteza de deplasare a mijloacelor de formare cu cel mult 25%, la fel și volumele.
6. 6. Dispozitiv pentru realizarea procedeului, conform revendicărilor 1 la 5, în vede15 rea producerii de țevi nervurate având o față interioară netedă, dintr-un material plastic, având în componența sa un manșon de extruziune; un miez poziționat pe axa centrală a manșonului de extruziune și

   20 având în componență un ax poziționat în manșonul de extruziune, un dom care iese în afară din manșon și care are o parte care se lărgește în mod substanțial conic în direcția de producere, și un nucleu cu un

   25 diametru constant care formează o extindere a domului, în timp ce miezul formează un canal tubular cu manșonul de extruziune, canal ce comunică cu un dispozitiv de alimentare cu material plastic și mijloace

   30 de formare care înconjoară manșonul de extruziune și miezul central care sunt poziționate într-un șir fără sfârșit care se deplasează în direcția extruderii, suprafața interioară a cochiliilor fiind prevăzută cu

   35 canale pentru formarea nervurilor țevii; caracterizat prin aceea că volumul de cursă al unui spațiu inelar (14) definit de către un plan care se extinde transversal pe axa centrală a miezului alăturat unei fețe

   40 de capăt a manșonului de extruziune (4 și 22), o suprafață (16) a domului și un plan (17) care conține suprafața de acoperire a nucleului (10), corespunde cu volumul combinat de umplere al unor canale (13 și

   45 27) ale mijloacelor de formare care sunt poziționate față de dorn în orice moment.
7. 7. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 6, caracterizat prin aceea că lungimea dornului (9) corespunde cu un multiplu al distanței dintre canalele (13) ale mijloacelor de formare redus cu o grosime a unui canal (13).
8. 8. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 7, caracterizat prin aceea că generatoarea părții care se lărgește sub forma unui con (9 și 9b) a dornului este la un unghi de la 2 la 30°, de preferință de aproximativ 15°, în raport cu axul central al miezului.
9. 9. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 8, caracterizat prin aceea că unghiul dintre generatoarea părții conice (9 și 9b) a domului și axa centrală a miezului variază, astfel încât este cea mai mare la începutul părții conice a domului și cea mai mică la sfârșitul acesteia.
10. 10. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 9, carcterizat prin aceea că suprafața părții conice (9, și 9b) a dornului este o suprafață parabolică.
11. 11. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 10, caracterizat prin aceea că canalele (13 și 27) care formează volumul de umplere și suprafața interioară a cochiliilor sunt prevăzute niște canale (29) pentru echilibrarea presiunii care sunt mai înguste decât canalele (13 și 27) și astfel dimensionate încât ele rămân complet sau parțial goale la presiunile obișnuite ale materialului ca un rezultat al viscozității materialului plastic.

    5
12. 12. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 11, caracterizat prin aceea că raportul dintre adâncimea canalelor pentru echilibrarea presiunii (29) și lățimea acestor canale este cel puțin dublă față de respectivul

    10 raport a canalelor de nervuri (27).
13. 13. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 12, caracterizat prin aceea că proporția adâncimii canalelor pentru echilibrarea presiunii (29), lățimea acestor canale se

    15 află în domeniul de la 3:1 la 15:1, de preferință având valoarea de 10:1.
14. 14. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 13, carcaterizat prin aceea că lățimea canalelor pentru echilibrarea presiunii (29)

    20 este de 0,3 la 3 mm, de preferință 1 mm.
15. 15. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 14, caracterizat prin aceea că canalele (29) pentru echilibrarea presiunii sunt dispuse în vecinătatea unor canale pentru

    25 nervuri (27) și sunt paralele cu acestea.
16. 16. Dispozitiv, conform revendicărilor 1 la 15, caracterizat prin aceea că un canal pentru echilibrarea presiunii (29) este prevăzut pe ambele părți ale fiecărui canal

    30 pentru nervuri (27).