RO93506B1

RO93506B1 - Tun antitanc, autopropulsat

Info

Publication number: RO93506B1
Application number: RO120216A
Authority: RO
Inventors: Mihail Buracu; Paul Darvariu
Original assignee: Institutul 111
Priority date: 1985-09-27
Filing date: 1985-09-27
Publication date: 2002-06-28

Abstract

Inventia se refera la un tun antitanc, autopropulsat, destinat nimicirii tancurilor si a altor mijloace de lupta prin trageri directe sau din pozitii adapostite. Tunul antitanc, conform inventiei, este alcatuit dintr-un sasiu (1) pe senile, deasupra caruia se roteste o turela (A) dreptunghiulara, de dimensiuni mici. Sub tun (1) si solidar de acesta a fost prevazut un scaun (18) pentru servantul ochitor. La partea posterioara a turelei (A) exista un compartiment cilindric (10) dotat cu un scaun (19) pentru comandantul piesei. Cea mai mare parte a munitiei este plasata într-un compartiment (4) de forma patrata, montat în consola, la partea posterioara a sasiului (1), si prevazut cu un culoar de acces si cu doua usi blindate (33 si 34).

Description

Invenția se referă la un tun antitanc autopropulsat, destinat nimicirii tancurilor și a altor mijloace de luptă prin trageri directe sau din poziții adăpostite.

Sunt cunoscute tunuri antitanc autopropulsate la care tunul propriu-zis este montat pe o turelă cu lățime mare, în interiorul căreia se află posturile comandantului de piesă și ale celor doi servanți, acestea din urmă fiind plasate de o parte și de alta a axei longitudinale a tancului. în turelă este depozitată, de asemenea, întreaga muniție din dotare.

Dezavantajele acestor tunuri antitanc constau în aceea că expun inamicului o țintă cu suprafață mare și că muniția periclitează, la orice început de incendiu, viața echipajului.

Scopul invenției este de a crește securitatea echipajului și, în același timp, capacitatea de luptă a tunului antitanc autopropulsat.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția este construirea unui tun antitanc autopropulsat, care să expună tirului inamic o siluetă frontală redusă și care să realizeze o mărire a preciziei ochirii, concomitent cu reducerea cantității de muniție aflată în turelă.

Tunul antitanc autopropulsat, conform invenției, înlătură dezavantajele soluției menționate anterior, prin aceea că este prevăzut cu o turelă dreptunghiulară, de dimensiuni mici, sub tun fiind fixat scaunul servantului ochitor, la partea posterioară a turelei existând un compartiment cilindric pentru comandantul de piesă, cu un compartiment, de formă patrată, separat în două de un culoar de acces și așezat în consolă, în afara tancului, la partea posterioară.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...4, care reprezintă:

- fig.1, secțiune, longitudinală, prin tunul antitanc autopropulsat;

-fig.2, vedere, laterală, a tunului antitanc autopropulsat;

-fig.3, vedere, din față, a tunului antitanc autopropulsat;

- fig.4, vedere, de sus, a tunului antitanc autopropulsat.

Tunul antitanc autopropulsat, conform invenției, este alcătuit dintr-un șasiu Ί, prevăzut cu o cutie blindată 2, cu pereți frontali îngroșați, și care adăpostește, la partea din față, un motor 3 iar la partea din spate un compartiment pentru muniție 4. Tot în partea din față a cutiei blindate 2 se află o transmisie 5, care asigură legătura cinematică dintre motorul 3 și un echipament de propulsie cu șenile B. O turelă A, montată pe șasiul 1 prin intermediul unui rulment 7, are rolul de a proteja echipajul și aparatura tunului împotriva tirului inamic. Turela A este alcătuită dintr-o turelă propriu-zisă 8, prevăzută, la partea din față, cu un scut mobil 3, iar în spate, cu un compartiment 10, destinat comandantului piesei. Turela propriu-zisă 8 are niște pereți laterali a, simetrici față de un plan median longitudinal și paraleli cu acesta, fiind uniți, la partea superioară, cu un plafon b, înclinat spre față și terminat la partea frontală cu o îngustare c. Pe turela propriu-zisă 8 este montat, prin intermediul unor umeri 11, un tun antitanc 12. 0 fereastră 13, așezată deasupra îngustării c a turelei propriu-zis 8, este protejată de un scut mobil 9 și de un scut anticumulativ 14, în care este montată o lunetă 15, cu un cap articulat 18 și solidară cu scutul mobil 9. Pe scutul mobil 9 mai este montat, de asemenea, un telemetru cu laser 17, pentru măsurarea cu precizie a distanței până la țintă. De leagănul tunului antitanc 12 este fixat un scaun 18, destinat servantului ochitor și plasat pe axa longitudinală a șasiului, sub tunul antitanc

12. La partea posterioară a turelei A, solidar cu turela propriu-zisă 8 și de aceeași lățime, se află compartimentul 10, de formă cilindrică și dotat cu un scaun 18, destinat comandantului piesei. Compartimentul 10 este prevăzut, la partea superioară, cu o cupolă rotativă 20, care depășește înălțimea turelei propriu-zise 8, iar la partea inferioară, o ieșitură d. Rotirea turelei A în direcție se execută cu echipamente electro93506 mecanice, iar ridicarea pe înălțime cu ajutorul unei instalații de acționare hidraulică 2*1. Turela A este prevăzută cu o podea 22, pe care este amplasată o instalație de încărcare automată compusă dintr-un încărcător mobil 23, care culisează perpendicular pe axa longitudinală a turelei A printr-un sistem electromecanic de acționare 24. în interiorul încărcătorului mobil 23 se află introduse în niște casete 25, loviturile de artilerie, formate, fiecare, dintr-un proiectil 26 și un tub cartuș 27. în urma comenzii de încărcare, încărcătorul mobil 23 se deplasează automat, până când caseta 25, cu lovitura dorită, se oprește sub un elevator 28, care deplasează, vertical, caseta, simultan, cu aducerea automată a tunului antitanc 12 la un unghi fix de încărcare. Proiectilul 26 și tubul cartuș 27 sunt împinse, succesiv, în camera de încărcare a tunului antitanc 12 de către un împingător 29, după care, caseta 25, goală, este coborâtă în încărcătorul mobil 23, iar tunul antitanc 12 revine automat în poziția inițială, fiind gata pentru tragere. După consumarea loviturilor din încărcătorul mobil 23, acesta poate fi realimentat de către servantul încărcător care extrage proiectilele 26 dintr-o magazie rotativă 30, le deplasează pe un ghidaj cu role 31 și le introduce în casetele 25. Tuburile cartuș 27 sunt extrase dintr-un stelaj 32, amplasat deasupra magaziei rotative 30. După consumarea întregii unități de foc din turela A, proiectilele 26 și tuburile cartuș 27 din compartimentul pentru muniție 4 sunt transferate, realimentându-se încărcătorul mobil 23, magazia rotativă 30 și stelajul 32. Compartimentul pentru muniție 4 este plasat la partea anterioară a șasiului 1, în consolă și la același nivel cu podeaua acestuia. El este prevăzut cu un culoar de acces care separă stelajul cu proiectilele 26 de stelajul cu tuburile cartuș 27. în acest culoar se poate pătrunde din exterior printr-o ușă blindată 33, iar din interiorul turelei A, printr-o altă ușă blindată 34, prevăzută cu o fereastră pentru transferul proiectilelor 26 și al tuburilor cartuș

27. în secțiune, compartimentul pentru muniție 4 are forma unui patrat cu două teșituri e și f, fiind protejat de pereți blindați și de niște panouri antiexplozive 35 și 36, montate pe plafonul compartimentului. în cupola rotativă 20 a compartimentului 10 sunt montate niște aparate de observare 37, 38 și 39, iar în compartimentul 10 există o stație radio emisie-recepție 40. Mecanismul conductor are acces la postul său printr-un oblon 41, servantul ochitor printr-un oblon 42, iar servantul încărcător printrun oblon 43. Ochitorul și încărcătorul au acces, de asemenea, în camera de luptă prin ușile blindate 33 și 34 din magazia pentru muniție 4. Șasiul 1 este protejat pe părțile laterale de niște panouri anticumulative 44. Carburanții și lubrifianții sunt transportați în rezervoare speciale 45, 46, 47, 48, 49, 50 și 51, ier lotul de bord cu piese de schimb și accesorii în două lăzi 52 și 53. Vizibilitatea mecanicului conductor este asigurată de un parbriz 54 și de un aparat periscopic de observare 55.

Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje:

- creșterea securității piesei de luptă și a echipajului;

- îmbunătățirea capacității de luptă.

Claims

Revendicare

Tun antitanc autopropulsat, alcătuit dintr-un șasiu pe șenile, dotat la partea posterioară cu un motor cuplat cu o transmisie și cu un post destinat mecanicului conductor, iar în camera de luptă cu aparatură și echipament de supraveghere și de luptă și cu un post destinat servantului încărcător, în exterior fiind protejat de panouri blindate și transportând muniție, carburanți și piesele necesare, caracterizat prin aceea că, în scopul creșterii securității echipajului și a capacității de luptă a

5 6 piesei, este prevăzut cu o turelă (A), solidară cu tunul antitanc (12) și montată pe șasiul (1), alcătuită dintr-o turelă propriu-zisă (8) ai cărei pereți laterali (a) sunt simetrici față de un plan median 5 longitudinal și paraleli cu acesta, fiind uniți, la partea superioară, cu un plafon (b), înclinat spre față și terminați, la partea frontală, cu o îngustare (c) și un compartiment (10), de formă cilindrică, 10 solidar cu turela propriu-zisă (8); în prelungirea ei și de aceeași lățime cu ea, dotat cu un scaun (19), destinat comandantului de piesă, cu o cupolă rotativă (20) ce depășește în înălțime turela 15 propriu-zisă (8) și având o ieșitură (d) la partea inferioară, de leagănul tunului antitanc (12) fiind fixat un alt scaun (18), plasat în planul median al șasiului, sub tunul antitanc (12) , cea mai mare parte a muniției fiind plasată în compartimentul pentru muniție (4), așezat în consolă la partea anterioară a șasiului (1) și la același nivel cu podeaua acestuia, având în secțiune forma de pătrat cu niște teșituri (e și f) și fiind prevăzut cu un culoar de acces care separă stelajul cu proiectile de cel cu tuburi cartuș, accesul în acest culoar făcându-se din exterior printr-o ușă blindată (33) iar din interior, printr-o altă ușă blindată (34), prevăzută cu o fereastră pentru transferul muniției spre camera de luptă.