RO137809A2 - Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant - Google Patents

Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant Download PDF

Info

Publication number
RO137809A2
RO137809A2 ROA202200348A RO202200348A RO137809A2 RO 137809 A2 RO137809 A2 RO 137809A2 RO A202200348 A ROA202200348 A RO A202200348A RO 202200348 A RO202200348 A RO 202200348A RO 137809 A2 RO137809 A2 RO 137809A2
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
recipe
sea buckthorn
days
fodder
chromium
Prior art date
Application number
ROA202200348A
Other languages
English (en)
Inventor
Mihaela Saracila
Arabela Elena Untea
Tatiana Dumitra Panaite
Iulia Varzaru
Petru Alexandru Vlaicu
Raluca Paula Turcu
Alexandra Oancea
Mariana Ropota
Original Assignee
Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti filed Critical Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti
Priority to ROA202200348A priority Critical patent/RO137809A2/ro
Publication of RO137809A2 publication Critical patent/RO137809A2/ro

Links

Landscapes

  • Fodder In General (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la o reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) îmbogăţită în nutrienţi esenţiali şi compuşi cu potenţial antioxidant. Reţeta, conform invenţiei, conţine faţă de o reţetă convenţională, 0,00002 % masic Crom picolinat şi 2 % masic frunze de cătină, având un conţinut de 20% proteină brută, 6,49% grăsime brută, 2,48 mg EAG/g polifenoli totali, capacitate oxidantă de 7,63 mmoli echivalent Trolox/kg şi 10,79 μ g/g luteină şi zeaxantină, cu efect asupra stabilităţii oxidative a cărnii de pui în perioada de depozitare în condiţii de refrigerare.

Description

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII Șl MĂRCI
Nr. ......I...........
RETETA FURAJERA PENTRU PUII DE CARNE(28-42 ZILEyA CĂREI STRUCTURA
CONȚINE COMPUȘI CU POTENȚIAL ANTIOXIDANT
DESCRIEREA INVENȚIEI
Domeniul tehnic la care se referă invenția: Zootehnie
Invenția se refera la o noua reteta furajera structurata pentru faza finisare (28-42 zile), a puilor de came, care, fata de o reteta furajera convenționala conține in structura sa un supliment natural bogat in nutrienti esențiali si un oligoelement cu proprietăți benefice asupra organismului.
Producția avicola globală a făcut un salt cuantic în ultimele decenii. Succesul sectorului avicol este larg creditat pentru abordarea sa științifică în ceea ce privește fondul genetic, managementul efectivelor, nutriția, procesarea produselor, ambalarea, îngrijirea sănătății, echipamentele de înaltă tehnologie pentru păsări etc. Este fără îndoială că o creștere accelerată a sectorul avicol este necesara pentru a acoperi necesarul de proteine populației în creștere din întreaga lume în următoarele decenii (FAO, 2014). Cu toate acestea, preocupările tot mai mari de biosecuritate și creșterea gradului de conștientizare în rândul consumatorilor cu privire la produsele avicole sigure și sănătoase au dus la o schimbare de paradigmă în acest sector. Se fac eforturi pentru exploatarea diferitelor plante sau subproduse ale acestora ca alternativă viabilă la antioxidantii de sinteza din hrana păsărilor pentru imbunatatirea calitatii nutriționale si întârzierea proceselor oxidative a lipidelor (Untea si colab., 2021).
îmbogățirea calității nutriționale a cărnii de pui este un domeniu de cercetare intens dezbătut, mai ales în condițiile actuale în care unele alimente sunt văzute ca aliment-medicament (Sărăcită si colab., 2022). Din ce in ce mai mult se observa un trend de a înlocui suplimentele alimentare achiziționate din farmacii cu surse naturale care fac parte obișnuit din alimentația omului spre a furniza acestuia necesarul zilnic de nutrienti. Acizii grași în principal acizii grași polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA), carotenoizii, polifenolii, mineralele și vitaminele sunt cei mai studiati nutrienți potriviti pentru îmbogățirea cărnii. însă îmbogățirea cărnii cu substanțe nutritive precum acizii grași poate aduce și unele dezavantaje, cum ar fi accelerarea oxidării lipidelor, care afectează negativ calitatea și durata lor de păstrare.
Dieta a fost descrisă ca un factor major care influențează compoziția chimică a cărnii. Astfel, cea mai obișnuită strategie de manipulare a compoziției nutriționale a cărnii rămâne suplimentarea furajelor cu diverse surse.
Diferite suplimente nutriționale folosite in hrana animalelor, pot avea un impact diferit asupra dezvoltării animalelor și, în cele din urmă, asupra calității produsului final de origine animala. Datorită profilului bogat de nutrienți al cărnii, nutritionistii au investigat efectul includerii mai multor tipuri de suplimente naturale bogate in fitonutrienti asupra calității diferitelor produse de origine animală. Calitatea ouălor, calitatea cărnii de pui sau de porc sunt câteva dintre rezultatele studiate ale includerii fitoaditivilor ca suplimente în hrana animalelor de ferma.
Având in vedere cele prezentate mai sus, o noua reteta furajera este necesara pentru a putea obține came de pui cu proprietăți nutritive imbunatatite. Reteta furajera propusa cuprinde doi aditivi furajeri cu potențial antioxidant (direct sau indirect) care sa conducă la avantaje economice atat pentru producătorii de furaje, pentru crescătorii de animale si consumatori.
Problema tehnica pe care o rezolva invenția revendicata consta in folosirea unei noi retete furajere pentru puii de came (28-42 de zile) cu scopul de a creste valoarea nutritiva a cărnii de pui, prin îmbogățirea acesteia in nutrienti esențiali. Fata de o reteta convenționala, noua reteta propusa pentru brevetare este imbogatita in nutrienti si substanțe cu potențial antioxidant prin includerea a doua suplimente: frunzele de cătină si cromul in forma trivalenta.
Frunzele de cătină sunt surse importante de antioxidant!, vitamine, minerale si alti nutrienti si reprezintă o posibila soluție de îmbogățire pe cale naturala a cărnii de pui in vitamine si minerale.
De asemenea, cromul este considerat un co-factor al insulinei, promovând activitatea acesteia și sporind absorbția de aminoacizi în celulele musculare pentru sinteza proteinelor. Studiile au aratat că suplimentarea cu Cr are un efect pozitiv asupra calității cărnii și asupra dezvoltării carcasei puilor de came.
Avantajele pe care le prezintă invenția revendicata se refera la o noua structura de reteta furajera care vizeaza alimente de origine animala cu valoare nutritiva crescută. In plus, datorita folosirii noii retete furajere, conținutul de xantofile, minerale esențiale si acizi grași omega 3 cu lanț lung, prezente in matricea cărnii de pui poate fi imbunatatit.
Invenția revendicata poate fi obtinuta la scara industriala fiind adresata producătorilor de furaje in vederea diversificării producției in condițiile asigurării de furaje, fara antibiotice, dedicate creșterii puilor broiler. Posibilitatea oferirii unor produse animaliere cu valoare nutritivă crescută și cu efect benefic asupra sanatatii constituie un mare avantaj atat pentru producătorii de came de pui cat si pentru consumatorii acesteia. Obținerea unor rații optimizate de hranire cu impact asupra calitatii carcasei este de un real interes pentru crescătorii de animale, interesați sa-si diversifice produsele. Conform noii retete furajere propusa pentru brevetare, se ofera noi soluții naturale de obținere a unor alimente de origine animala cu attribute de aliment funcțional.
Cătină si produsele derivate din aceasta se afla in atentia cercetătorilor de mai multi ani, datorita proprietăților funcționale pe care acestea le dețin atat pentru nutriția umana, cat si cea a animalelor de ferma (Gao și colab. 2000; Bal și colab. 2011). In mod tradițional, cătină a fost utilizata mult timp in scopuri medicinale si nutriționale. Studiile efectuate (Stobdan și colab. 2013) au evidențiat cătina ca o sursă bogată de nutrienți și substanțe bioactive. Sucul rezultat din fructele de cătină este bogat în zahăr, acizi organici, aminoacizi, acizi grași esențiali, fitosteroli, flavonoide, vitamine și minerale. In componenta sucului intra 24 de elemente minerale; 18 aminoacizi diferiți; iar concentrația totala a fitosterolilor este de aproximativ 4—20 mai mare decât cea a uleiului de soia. Semințele reprezintă o sursă valoroasă de ulei, cu un nivel ridicat de acid oleic și un raport ideal de 1:1 al acizilor grași PUF A omega-3 și omega-6. Frunzele conțin numeroși nutrienți și substanțe bioactive, cum ar fi carotenoide, steroli liberi și esterificați, triterpenoli și izoprenoli (ShuklaetaL, 2018).
Cătina a fost folosită mult timp în hrana animalelor in calitate de aditiv furajer datorita efectelor sale favorabile asupra sănătății acestora. Mai mult de atat, efectele pozitive ale utilizării catinei s-au remarcat si cu privire la calitatea produselor de origine animală. Grecii antici foloseau frunze și crenguțe de cătină in hrana animalelor, cu un efect pozitiv asupra creșterii acestora în greutate (Suryakumar și Gupta 2011). Alte studii (Kaushal și Sharma 2011) au raportat srotul din semințe de cătină si frunzele acestora ca fiind bogate în proteine și minerale, reprezentând o materie prima benefică pentru furajarea animalelor. în mod similar, Biswas și colab. (2010) au studiat subprodusele rezultate de la prelucrarea catinei ca furaj adecvat pentru furajarea animalelor si păsărilor de fermă, evidențiind efectele pozitive asupra producției de ouă și greutății corporale a găinilor ouătoare.
Intr-un studiu realizat de Pathak si colab. (2015) in care au folosit diferite părți ale câtimi, (frunze, extract de frunze, pulpă și ulei din semințe) au raportat o creștere a greutății corporale a puilor de came, in timp ce Ma si colab., (2015) au raportat ca diferite niveluri de flavone ale fructelor de cătină (0,05%, 0,10% și 0,15%) au scăzut grăsimea abdominală, au crescut grăsimea intramusculară în piept cu 7,21 %, 23,42% și 6,30% și în carnea coapsei a fost crescută cu 4,43%, 24,63% și 12,32%, comparativ cu lotul martor. Totodată conținutul de zinc al pieptului de curcan a crescut semnificativ (p<0,05) atunci când păsările au fost hrănite cu un supliment de 0.5% frunze de cătină în comparație cu carnea de la lotul martor (Sharma si colab., 2018). Srotul de cătină, in combinație cu frunze de afin, pudră de fenicul si frunze de mentă, s-au dovedit a fi surse excelente de compuși antioxidanti care au imbunatatit calitatea cărnii de pui când aceștia au fost crescuți atat in condiții normal cat si in condiții de stres termic (Saracila si colab., 2020). Similar, Mâkinen si colab., (2020), au demonstrat eficienta frunzelor de cătină in prevenirea oxidarii lipidice si creșterea calităților senzoriale in produse din came precum carnea de pui înarmata si camati de porc.
Informațiile generale disponibile legate de crom se refera la faptul ca acesta este un mineral indispensabil pentru procesele metabolice ale organismului nostru, avand un rol important in funcționarea normala o sistemelor si aparatelor corpului uman. Cromul se poate ingera direct din alimente sau din suplimentele alimentare disponibile in farmacii. Studiile arata ca doza zilnica recomandata (33 ± 3 pg pentru bărbați și 25 ± 1 pg pentru femei) (Anderson et al, 1985) este foarte rar atinsa. Motivul principal este alimentația bogata in zahar, bazata pe faina alba, lipsita de crom. Carența de crom se manifesta prin pofta exagerata de dulciuri, oboseala sau scăderea capacitatii de concentrare, tendința este de a manca dulciuri mai multe, ceea ce contribuie la scăderea rezervelor de crom si asa mici, dar mai ales la suprasolicitarea pancreasului. Acest cerc vicios poate fi întrerupt prin înlocuirea dulciurilor si a preparatelor din faina alba cu alimente bogate in crom. Carnea roșie, ficatul de vaca si de pasare, mirodeniile, cerealele nerafinate, ouăle, nucile, drojdia de bere, germenii de grâu, soia, piperul negru sunt principalele surse de crom.
Huang si colab. (2016) au raportat ca indiferent de sursa de Cr folosita, procentul de pierdere al apei la gătit a fost scăzut semnificativ in carnea din piept Același studiu a indicat faptul că suplimentarea cu Cr, independent de sursa sa, ar putea promova creșterea și ar putea îmbunătăți caracteristicile carcasei și calitatea cărnii puilor de came în condiții de stres termic. Propionatul de crom pare să aibă efecte benefice mai mari asupra culorii cărnii în comparație cu CrPic și CrC13. Cromul in concentratii de 1.0 mg Cr/kg si 1.5 mg Cr/kg a imbunatatit capacitatea de retentie a apei in came, a contribuit la scăderea concentrației de colesterol din came si a crescut profilul antioxidant in carnea de pui imbogatita in lipide (Mir si colab., 2017). Utilizarea cromului picolinat si srot de camelina, au crescut concentrațiile de fier si zinc in pieptul de pui si, concomitent au condus la scăderea valorilor substanțelor reactive la acid tiobarbituric (Untea si colab., 2019). Kroliczewska și colab. (2005) au raporat ca 500 pg/kg Cr au contribuit la scăderea concentrației de colesterol din came cu aproximativ 19%, fata de o reteta standard. Sabin și colab. (2003) au evaluat efectele suplimentelor cu Cr Pic și acid ascorbic asupra performanței și a caracteristicilor carcasei puilor de came a raportat că suplimentarea unei combinații de vitamina C (250 mg/kg de dietă) și Cr (400 mg Cr/kg de dietă) poate oferi o potențială sursa de antioxidanti.
O serie de brevete avand ca subiect principal cătină (frunze, fructe sau tulpina) a fost publicata in China si au avut drept scop: tehnologii de preparare a ceaiurilor (CN110810522A, CN107184856A, CN108813032A/2018), sucuri si alte băuturi (CN104705739A,
CN103126021B/2013, CN106333199A/2016, CN104293587B/2014, CN112155215A/2020), pudre, prăjituri si produse cosmetice (CN109770287A/2019, CN109221885A/2018, CN 109846812A/2019). Ca aditiv furajer a fost brevetat un amestec de cătină si maca (CN103168926A), semințe de cătină folosite pentru tratamentul holerei la pui (CN105432970A/2016), metoda de preparare a unui furaj cu amestec de cătină si alte plante medicinale (CN104920904A/2018), furaj cu semințe de cătină pentru creșterea producției de oua (CN105475669A/2016) sau pentru tratamentul gripei puilor de came (CN105433030A/2016) sau pentru scăderea costului de creștere (CN105533235A/2016) sau pentru imbunatatirea texturii cărnii de pui (CN105475670A/2016). Alti aditivi cu cătină au fost brevetati pentru creșterea imunității (CN103734541B/2014) sau prevenirea micotoxicozei (RU2433738C1/2011).
Cromul ca aditiv furajer a fost brevetat sub forma de crom propionat in nutriția suinelor (US6303158B1), un proces de realizare a propionatului de crom in vederea utilizării sale ca aditiv furajer (US 2017/0066707 Al), furaj care conține săruri de crom si mangan ale acizilor grași cu lanț scurt (EP 0 897 267 Bl).
Cu toate acestea, studii privind utilizare unui amestec de frunze de cătină si crom, nu au fost identificate ca fiind raportate.
In acest context s-a realizat un studiu experimental privind efectele folosirii unei noi retete furajere cu frunze de cătină si crom picolinat pentru furajarea puilor broiler (28-42 zile). Reteta furajera propusa pentru brevetare, a fost elaborata ținând cont de cerințele nutriționale conform NRC (1994) si a recomandărilor producătorului hibridului Cobb 500 pe care s-a organizat testarea in vivo.
Folosirea noii retete furajere propuse pentru brevetare, intr-un experiment desfasurat pe pui de carne (28-42 zile)
Studiul experimental de 28 de zile a fost efectuat pe 90 pui Cobb 500 într-o hala experimentală conform protocolului experimental aprobat de Comisia de Etică a Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală. Până la vârsta de 14 zile, puii au fost hrăniți cu o dietă convențională. în a 14-a zi, puii au fost repartizați în 3 loturi, 30 de pui per lot și 5 replici cu câte 6 păsări fiecare. Puii au fost adăpostiți în cuști de digestibilitate cu trei niveluri (65 x 75 x 45 cm) și crescuți în microclimat controlat. în primele 3 zile s-a asigurat o temperatură de 34°C, după care s-a redus treptat până la atingerea temperaturii de confort termic de 26°C. Toate cuștile au fost echipate cu hrănitori și adăpători. Dietele au constat intr-o reteta martor pe bază de porumb și srot de soia, fără adaos de crom (M) și doua retete experimentale suplimentate fie cu 0,00002% crom (El), fie cu 0,00002 % Crom plus 2% frunze de cătină (E2). Ca sursă de Cr a fost folosit picolinat de crom (CrPic, Santa Cruz Biotechnology, CA, SUA). Frunzele de cătină au fost achiziționate de la SC. SILVER ROM AGRO S.R.L., Tomești, Iași, Romania.
Ingredientele și compoziția chimică a dietei de bază simt prezentate în Tabelul 1. Hrana și apa au fost disponibile ad libitum. Temperatura și umiditatea relativă a aerului au fost înregistrate zilnic pe parcursul perioadei experimentale folosind un computer Viper Touch. Regimul de lumină a fost de 23 h lumină/1 h întuneric. Puii au fost vaccinați și după aceasta nu a fost aplicat niciun program sau tratament medical. Pe tot parcursul perioadei experimentale s-au monitorizat următorii parametri: greutatea corporala (g); consumul mediu zilnic (g furaj/broiler/zi); sporul mediu zilnic (g/broiler/zi). Mortalitatea a fost înregistrată pe toată perioada experimentală. Conform protocolului aprobat de către Comisia de Etica a institutului, la 42 zile au fost sacrificati cate 6 pui /lot, prin dislocare cervicala. Carcasele au fost eviscerate manual si probe de piept si pulpa (6 probe de piept si 6 probe de pulpa/lot) au fost colectate si folosite pentru efectuarea analizelor (compoziție chimica bruta- substanța uscata, grăsimea bruta, proteina bruta, cenușa; profilul de acizi grași; compuși bioactivi- polifenoli totali, luteina si zeaxantina, vitamina E, capacitate antioxidanta, minerale- Cu, Fe, Mn, Zn; stabilitatea oxidati va a lipidelor -testul
TBARS). In vederea efectuării testului TBARS pentru investigarea stabilitatii oxidative a lipidelor, probele de piept si pulpa au fost refrigerate la 4°C timp de 7 zile.
’abelul 1. Structura retetei furajere
Ingrediente Faza de finisare (28-42 zile)
M El E2
%
Porumb 44,70 44,7 42,91
Srot de soia 5,00 5,00 5,00
Grâu 20,00 20,00 20,00
Gluten de porumb 21,32 21,32 21,06
Frunze de cătină - - 2,00
Ulei 4,62 4,62 4,66
Fosfat monocalcic 1,19 1,19 1,19
Carbonat de Calciu 1,13 1,13 1,11
Sare 0,36 0,36 0,36
Metionina 0,26 0,26 0,27
Lizina 0,30 0,30 0,31
Treonina 0,07 0,07 0,08
Colina 0,05 0,05 0,05
Crom - - 0,00002
Premix Al 1,00 1,00 1,00
Total 100 100 100
Analiza teoretica
Energia metabolizabila, Kcal/kg 3217,72
Proteina bruta, % 20,00
Grăsime bruta, % 6,49
Celuloza bruta, % 3,36
Ca,% 0,81
P,% 0,65
Fosfor disponibil, % 0,41
Profil antioxidant
Polifenoli totali, mg/g EAG 1.96 1,97 2,48
Capacitatea antioxidanta, mmol echivalenti Trolox /kg 6,00 7,12 7,63
Luteina si zeaxantina, pg/g 9,91 8,94 10,79
Ikg premix vitamino- mineral conține: = 1100000 lU/kg vit A; 200000 lU/kg vit. D3; 2700 lU/kg vit. E; 300 mg/kg Vit K; 200 mg/kg Vit. Bl; 400 mg/kg Vit. B2; 1485 mg/kg acid pantotenic; 2700 mg/kg acid nicotinic; 300 mg/kg Vit. B6; 4 mg/kg Vit. B7; 100 mg/kg Vit. B9; 1.8 mg/kg Vit. B12; 2000 mg/kg Vit. C; 8000 mg/kg mangan; 8000 mg/kg fier; 500 mg/kg cupru; 6000 mg/kg zinc; 37 mg/kg cobalt; 152 mg/kg iod; 18 mg/kg seleniu.
Frunzele de cătină folosite in structura noii retete furajere propuse pentru brevetare au fost caracterizate din punct de vedere chimic (tabelul 2) pentru a evalua calitatea lor nutriționala si potențialul de supliment furajer.
In tabelul 2 este prezentata compoziția chimica a frunzei de cătină folosite in experiment, din punct de vedere al compoziției chimice brute, al acizilor grași si al profilului antioxidant si mineral.
Tabelul 2. Caracterizarea frunzei de cătină
Parametri analizati Frunze de cătină
Compoziție chimica bruta (%)
Substanța uscata 91,63
Proteina bruta 14,48
Grăsimea bruta 5,12
Celuloza bruta 13,68
Cenușa 6,37
Acizi grași (g/100 g FAME)
Σ Acizi grași saturati (SFA) 30,76
Σ Acizi grași mononesaturati (MUFA) 32,66
Σ Acizi grași polinesaturati (PUF A) 35,65
Σ Acizi țprasi nesaturati (UFA) 68,31
SFA/UFA 0,45
PUFA/MUFA 1,09
Σ n-3 din care: 24,92
Acid a-linolenic 23,61
Eicosadienoic 0,47
Σ n-6 din care: 10,72
Arachidonic 0,69
Σ n-6/ Σ n-3 0,43
Profilul antioxidant
Total polifenoli, mg/g EAG 58,61
Capacitatea antioxidanta, pM Trolox 1147,91
Luteina si zeaxantina, pg/g 583,4
Vitamina E, pg/g 321,29
Profilul mineral (mg/kg)
Cupru 3,05
Fier 334,79
Mangan 159,59
Zinc 126,78
Frunzele de cătină au fost incluse in structura rețetelor furajere in procent de 2%. Datele prezentate in tabelul 2, arata ca frunzele de cătină reprezintă o valoroasa sursa de proteina si celuloza bruta. Rezultatele acizilor grași arata ca fruzele de cătină au un conținut ridicat de acid alinolenic, suma PUFA fiind mai mare decât cea a SFA. Se observa totodată ca conținutul de acizi grași omega 3 (Σ n-3) din frunza de cătină este de 2 ori mai mare decât a celor omega 6 (Σ n-6). Din analiza acizilor grași se concluzionează ca frunzele de cătină conțin pe langa compușii bioactivi cu capacitate antioxidanta si acizi grași polinesaturati omega 3 valoroși din punct de vedere nutrițional. Profilul antioxidant al frunzelor de cătină indica un conținut ridicat atat de compuși antioxidanti lipofili (vitamina E, luteina si zeaxantina) cat si hidrofili (polifenoli). Profilul mineral evidențiază concentratii însemnate de Fe, Mn si Zn si scăzute de Cu.
Tabelul 3. Efectul retetei furajere propuse spre brevetare asupra performantelor productive
Specificație Perioada (zile) M El E2 SEM P
Greutate corporala finala (g/pui) 42 3224,17 3205,83 3260,00 32,336 0,7865
Consum mediu zilnic (g/pui/zi) 28-42 194,15 183,53 194,36 2,387 0,1841
Spor mediu zilnic (g/pui/zi) 28-42 87,78 89,74 98,34 5,306 0,5550
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; *b Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05).
In tabelul 3 se observa efectul retetei furajere propuse spre brevetare asupra performantelor productive. Pe parcursul perioadei experimentale, nu s-au observat diferente semnificative in ceea ce privește greutatea corporala, consumul mediu zilnic si sporul mediu zilnic ale puilor, astfel ca reteta propusa spre brevetare nu a afectat performantele.
Tabelul 4. Compoziția chimica bruta (%) a pieptului si pulpei de pui
Specificație M El E2 SEM P
Piept
Substanța uscata 25,33 25,17 25,99 0,6549 0,561
Proteina bruta 22,79 23,12 23,39 0,5394 0,530
Grăsimea bruta 1,47 1,51 1,49 0,0024 0,061
Cenușa 1,05 1,07 1,10 0,0015 0,188
Pulpa
Substanța uscata 23,48 23,90 24,47 0,8651 0,346
Proteina bruta 18,85 19,22 18,89 0,5478 0,762
Grăsimea bruta 3,68b 3,71b 4,45a 0,0197 0,0001
Cenușa 0,86 0,89 0,91 0,0025 0,288
M- reteta furajera martor, El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; Mediile dintr-un rand fara superscript comun diferă (P < 0,05)
Tabelul 4 prezintă compoziția chimica bruta a pieptului si pulpei de pui. In privința pieptului de pui nu s-au înregistrat diferente semnificative. Referitor la pulpa de pui, adaosul de 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de cătină (reteta care urmeaza a fi brevetata) in dieta a determinat creșterea semnificativa a conținutului de grăsime bruta comparativ cu celelalte retete. Totodată, nu doar conținutul de grăsime este important, ci si calitatea acizilor grași din componenta acesteia, respectiv profilul de acizi grași, acesta fiind prezentat in tabelele de mai jos (tabelul 5 si 6)·
Tabelul 5. Profilul acizilor grași din pieptul de pui
Acizi grași M El E2 SEM P
Miristic CI 4:0 0,61 0,43 0,48 0,0184 0,161
Pentadecanoic CI 5:0 0,14 0,11 0,12 0,0001 0,951
Palmitic CI 6:0 18,17b 18,08b 18,76“ 0,0674 0,001
Heptadecanoic CI 7:0 0,2 lb 0,21b 0,20“ 0,0001 0,001
Stearic CI 8:0 7,57 7,76 8,20 0,1172 0,139
Lignoceric C24:0 0,26“ 0,22b 0,22b 0,0001 0,0001
Σ Acizi grași saturati 26,88 26,84 28,00 0,4881 0,090
Miristoleic C14:l 0,08“ 0,07ab 0,06b 0,0001 0,001
Pentadecenoic C15:1 0,56 0,64 0,81 0,0181 0,121
Palmitoleic CI 6:1 2,53“ 2,48ab 2,39b 0,0017 0,0001
Heptadecenoic CI 7:1 0,13b 0,16b 0,21“ 0,0005 0,0001
Oleic cis C18:l 29,46“ 29,63“ 27,90b 0,1851 0,0001
Erucic C22:ln9 0,09“ 0,07b 0,09“ 0,0001 0,003
Nervonic C24:ln9 l,03b l,08b 1,38“ 0,0058 0,0001
Σ Acizi grași mononesaturati 33,85’ 34,11’ 32,84b 0,1247 0,0001
Linoleic cis C18:2n6 32,42 32,35 31,23 0,2938 0,125
Linolenic C18:3n6 0,29b 0,30ab 0,28b 0,0028 0,019
Eicosadienoic C20:2n6 0,26“ 0,22ah 0,17b 0,0011 0,0001
Eicosatrienoic C20:3n6 0,78 0,70 0,91 0,0453 0,321
Arachidonic C20:4n6 2,64b 2,89b 3,64“ 0,0370 0,0001
Docosadienoic C22:2n6 0,16 0,15 0,18 0,0451 0,355
Docosatrienoic C22:3n6 0,13 0,17 0,13 0,0006 0,196
Docosatetraenoic C22:4n6 0,34b 0,30b 0,43“ 0,0007 0,0001
Ση-6 37,26b 37,08b 40,00’ 0,1472 0,0001
Linolenic a C18:3n3 0,67“ 0,59ab 0,54b 0,0021 0,010
Octadecatetraenoic C18:4n3 0,19b 0,30“ 0,36a 0,0001 0,0001
Eicosatrienoic C20:3n3 0,50b 0,48b 0,63a 0,0009 0,0001
Eicosapentaenoic C20:5n3 0,22a 0,17b 0,18b 0,0002 0,0001
Docosapentaenoic C22:5n3 0,1 lb 0,12b 0,15a 0,0001 0,0001
Docosahexaenoic C22:6n3 0,06b 0,07b 0,10a 0,0002 0,0001
Ση-3 l,79b l,74b 1,96’ 0,0029 0,0001
Σ Acizi grași polinesaturati 39,05 38,82 38,94 0,1534 0,158
Alti acizi grași 0,23 0,23 0,22 0,0743 0,511
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05)
Tabelul 5 prezintă profilul acizilor grași din pieptul de pui. In ceea ce privește acizii grași mononesaturati, totalul acestora a fost semnificativ mai mic in pieptul de la lotul E2 fata de cel de la celelalte loturi. Totalul de acizi grași polinesaturati omega 3 si omega 6 a fost semnificativ mai mare la lotul care a inclus in rație adaos de 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de calina (E2) fata de M si El. Deși acidul alfa-linoleic (ALA) a înregistrat concentratii semnificativ mai mici la lotul E2 fata de M, acidul gras polinesaturat cu catena lunga (LC-PUFA), acidul docosahexaenoic (DHA), cu beneficii in prevenirea bolilor cardiovasculare, a crescut semnificativ datorita prezentei crom si frunze de cătină (E2) fata de cele hrănite cu o reteta convenționala (M) sau doar cu adaos de crom (El). Acest fapt este important, cunoscut fiind ca acest acid nu poate fi sintetizat de novo la mamifere și, prin urmare, trebuie să fie obținut în dietă în primul rând prin pește, nutraceutice și alimente funcționale (Patterson si Stark, 2008) sau sintetizat în organism din ALA. De-a lungul timpului, s-a acordat multă atenție îmbogățirii cărnii în ALA, deoarece se știe că este principalul precursor al acizilor grași polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) precum acidul eicosapentaenoic (EPA, C20:5n3) și acidul docosahexaenoic (DHA, C22:6n3). Descoperiri recente au arătat că nu concentrația de ALA este importantă, ci rata de conversie la LC-PUFA, în special DHA. La om, creșterea aportului de EPA și DHA a redus puternic morbiditatea cazuata de bolile cardiovasculare (Khan si colab., 2021). Se sugerează că ratele de sinteză a DHA din ALA sunt scăzute în raport cu aportul alimentar (Domenichiello si colab., 2015).
Tabelul 6. Profilul acizilor grași din pulpa de pui
Acizi grași M £1 £2 SEM P
Miristic CI 4:0 0,50 0,46 0,50 0,0032 0,188
Pentadecanoic C15:0 0,19 0,15 0,15 0,0011 0,063
Palmitic CI 6:0 19,13ab 18,87b 19,99a 1,072 0,040
Heptadecanoic C17:0 0,22b 0,24ab 0,26a 0,0002 0,0001
Stearic CI 8:0 7,15b 7,96a 7,31b 0,0362 0,0001
Σ Acizi grași saturati 27,44 27,69 28,52 0,9335 0,061
Miristoleic CI 4:1 0,10 0,08 0,07 0,0005 0,324
Pentadecenoic C15:1 0,91 0,83 0,89 0,0157 0,231
Palmitoleic CI6:1 3,33a 2,95b 3,15ab 0,0281 0,0001
Heptadecenoic C17:1 0,16b 0,13b 0,24a 0,0025 0,002
Oleic cis CI 8:1 29,59a 29,42a 28,3 lb 0,2157 0,0001
Erucic C22:ln9 0,07 0,06 0,07 0,0002 0,125
Nervonic C24:ln9 0,59b 0,88a 0,74^ 0,0223 0,025
Σ Acizi grași mononesaturati 34,74* 34,36* 33,48b 0,1243 0,0001
Linoleic cis C18:2n6 31,27 31,16 30,92 0,1226 0,185
Linolenic C18:3n6 0,2 lc 0,23bc 0,25ab 0,0004 0,0001
Eicosadienoic C20:2n6 0,28 0,26 0,18 0,0060 0,077
Eicosatrienoic C20:3n6 0,49 0,54 0,50 0,0029 0,233
Arachidonic C20:4n6 2,82 3,10 2,81 0,0583 0,987
Docosadienoic C22:2n6 0,19 0,18 0,21 0,0019 0,088
Docosatrienoic C22:3n6 0,15C 0,54a 0,23b 0,00143 0,0001
Docosatetraenoic C22:4n6 0,19 0,20 0,24 0,0015 0,058
Ση-6 35,61 35,75 35,28 03502 0,125
Linolenic a C18:3n3 0,53a 0,50b 0,52ab 0,0002 0,0001
Octadecatetraenoic C18:4n3 0,38 0,32 0,30 0,0021 0,241
Eicosatrienoic C20:3n3 0,34 0,37 0,40 0,0084 0,711
Eicosapentaenoic C20:5n3 0,44 0,51 0,30 0,0182 0,115
Docosapentaenoic C22:5n3 0,12 0,12 0,08 0,0005 0,065
Docosahexaenoic C22:6n3 0,07^ 0,05b 0,10a 0,0007 0,026
Ση-3 1,85 1,85 1,76 0,0249 0,624
Σ Acizi grași polinesaturati 37,55 37,60 36,99 0,5506 0,175
Alti acizi grași 0,44b 0,48b l,33a 0,0387 0,0001
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05)
Tabelul 6 prezintă profilul acizilor grași din pulpa de pui. In ceea ce privește acizii grași mononesaturati, totalul acestora a fost semnificativ mai mic la lotul E2 fata de M si El. In rest, totalul acizilor grași polinesaturati, omega 3 si omega 6 nu a fost afectat de suplimentarea rețetelor cu adaos de crom (El) sau crom si frunze de cătină (E2). Notabil este ca similar cu pieptul de pui, adasoul de 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină (reteta ce urmeaza a fi brevetata) a condus la o creștere semnificativa a concentrației de DHA in pulpa de pui.
Tabelul 7. Indicii de calitate nutrițională a lipidelor din pulpa si pieptul de pui
Parametri M El E2 SEM P
Pulpa
Ω6/Ω3 18,76 19,45 20,76 4,571 0,084
SFA/UFA 0,38 0,38 0,40 0,0004 0,458
PUF A / MUFA 1,08 1,09 1,11 0,0004 0,523
Piept
Ω6/Ω3 20,80a 21,22a 18,85b 0,3027 0,0001
SFA/UFA 0,39 0,37 0,39 0,0002 0,093
PUFA/MUFA l,15b l,14b l,19a 0,0001 0,0001
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; *b Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05).
In tabelul 7 sunt prezentati indicii de calitate nutrițională a lipidelor din pulpa si pieptul de pui. Deși in cazul pulpei de pui nu s-au înregistrat diferente semnificative, la piept raportul Ω6/Ω3 a fost semnificativ mai mic la lotul E2 fata de M si El. Totodată, suplimentarea retetei furajere cu 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de cătină a condus la obținerea unui raport PUF A / MUFA semnificativ mai mare comparativ cu celelalte loturi.
Tabelul 8. Conținutul in compuși bioactivi ai pieptului de pui
Nutrient bioactiv M El E2 SEM P
Profil antioxidant
Total polifenoli, mg/g EAG 1,64 1,61 1,86 0,0497 0,060
Capacitatea antioxidanta, μΜ Trolox 1,77 1,98 2,01 0,0223 0,089
Luteina si zeaxantina, pg/g 2, 73b 3,16ab 3,64a 0,0959 0,010
Profil mineral (mg/kg)
Cupru nd nd nd - -
Fier 28,60a 26,0 lb 23,42c 0,4021 0,0001
Mangan nd nd nd - -
Zinc 28,42a 26,18b 25,71b 0,3566 0,001
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; Mediile dintrun rând fara superscript comun diferă (P < 0,05).
In tabelul 8 este prezentat conținutul in compuși bioactivi ai pieptului de pui. Aportul crescut de xantofile provenit din adaosul de frunzele de cătină din reteta, a condus la o creștere a concentrațiilor de luteina si zeaxantina in pieptul de pui de la lotul E2 (reteta furajera cu adaos de 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de cătină) fata de lotul M. In ceea ce privește profilul mineral, nivelul de Fe si Zn a scăzut semnificativ in pieptul de la lotul E2 fata de celelalte loturi.
Tabelul 9. Conținutul in compuși bioactivi ai pulpei de pui
Nutrient bioactiv M El E2 SEM P
Profil antioxidant
Total polifenoli, mg/g EAG l,22b l,21b l,47a 0,005 0,0001
Capacitatea antioxidanta, pM Trolox l,98b 2,00b 2,49a 0,052 0,003
Luteina si zeaxantina, pg/g l,45c l,69b l,97a 0,0125 0,001
Profil mineral (mg/kg)
Cupru 2,31 2,04 2,34 0,0324 0,103
Fier 36,18b 38,14a 38,23“ 0,7381 0,011
Mangan 0,38 0,58 0,32 0,0194 0,091
Zinc 69,96b 68,58c 72,49a 0,3669 0,0001
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat; E2= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinat +2% frunze de cătină; ° Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05).
In tabelul 9 este prezentat conținutul in compuși bioactivi ai pulpei de pui. In ceea ce privește profilul antioxidant, totalul polifenolilor si concentrația de luteina si zeaxantina au fost semnificativ mai mari la pulpa de pui de la lotul E2 fata de cea de la M si El. Prin urmare, pulpa recoltata de la lotul E2 a prezentat o capacitate antioxidanta superioara celei de la M si El. In ceea ce privește profilul mineral, nivelul de Fe si Zn a crescut semnificativ in pulpa de pui de la lotul hrănit cu reteta E2 fata de celelalte loturi.
Figura 1 Substanțele ce reacționează cu acidul tiobarbituric (TBARS) (pg/kg) decelate in pulpa (A) si pieptul de pui (B) după 7 zile de depozitare in condiții de refrigerare
M- reteta furajera martor; El= reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picoiinat; E2~ reteta furajera experimentala suplimentată cu 0,00002% Crom picolinai +2% frunze de cătină; a,b Mediile dintr-un rând fara superscript comun diferă (P < 0,05)
Oxidarea lipidelor este un proces spontan care are loc după recoltare în came și este amplificat de factori endogeni (lipide totale, cantitatea de Fe prezentă și compoziția acizilor grași) și exogeni, inclusiv încălzirea, distrugerea membranelor sau depozitarea prelungită. Concentrația substanțelor ce reacționează cu acidul tiobarbituric (TBARS) a fost măsurată ca marker al daunelor oxidative, fiind principalul biomarker al peroxidării lipidelor.
Efectul retetei furajere propuse spre brevetare asupra substan telor ce reacționează cu acidul tiobarbituric (TBARS) decelate in pulpa si pieptul de pui după 7 zile de depozitare in condiții de refrigerare este prezentat în Figura 1. In acest studiu, administrarea de 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de cătină (E2) a întârziat procesele de oxidare observate prin scăderea concentrației de MDA în probele de piept de pui după 7 zile de depozitare la frigider în comparație cu reteta M. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că rețetele experimentale nu au afectat stabilitatea ox idati vă în pulpa în comparație cu reteta M.
Metodologia aplicata:
Analiza chimica bruta a fost determinata in conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 152/2009.
Profilul acizilor grași a fost determinat folosind metoda descrisa de Turcu et al., 2019.
Compușii antioxidant! liposolubili (xantofile) au fost determinati folosind metoda descrisa de Varzaru et al., 2015.
Capacitatea antioxidanta si polifenolii totali au fost determinati folosind metoda descrisa de Saracila et al., 2022.
Substanțele care reacționează cu acidul tiobarbituric (TBARS) au fost determinate folosind metoda descrisa de Untea et al., 2019.
Bibliografie selectiva:
Bal L.M., Meda V., Naik S. N., Santosh S., 2011. Sea buckthom berries: A potențial source of valuable nutrients for nutraceuticals and cosmoceuticals. Food Res Int. 44: 1718-1727.
Biswas A, Bharti VK, Achaiya Pawar DD, Singh SB., 2010. Sea buckthom: new feed opportunity for poultiyin cold arid Ladakh region of India. World Poultry Sci J 66: 707-714.
Domenichiello, A.F.; Kitson, A.P.; Bazinet, R.P. Is docosahexaenoic acid synthesis from alinolenic acid sufficient to supply the adult brain? Prog. Lipid Res. 2015, 59, 54-66.
Gao X, Ohlander M, Jeppsson N, Bjork L, Trajkovski V., 2000. Changes in antioxidant effects and their relationship to phytonutrients in fruits of sea buckthom (Hippophae rhamnoides L.) during maturation. J Agr Food Chem 48: 1485-1490.
Kaushal M, Sharma PC., 2011. Nutrițional and antimicrobial property of seabuckthom (Hippophae sp.) seed oii. J Sci Indust Res 70: 1033-1036.
Khan, S.U.; Lone, A.N.; Khan, M.S.; Virani, S.S.; Blumenthal, R.S.; Nasir, K.; Miller, M.; Michos, E.D.; Ballantyne, C.M.; Boden, W.E.; et al. Effect ofomega-3 fatty acids on cardiovascular outcomes: A systematic review and meta-analysis. EClinica 2021, 38,100997.
Ma, J. S., Chang, W. H., Liu, G. H„ Zhang, S., Zheng, A. J., Li, Y„ Cai, Η. Y. (2015). Effects of flavones of SB fruits on growth performance, carcass quality, fat deposition and lipometabolism for broilers. Poultry Science, 94(11), 2641-2649.
Mihaela, S., Dumitra, P. T., Puia, P. C., Nicoleta, P. C., & Arabela, U. (2020). Dietary phytogenic mixture for broilers reared under thermoneutral and heat stress conditions. Archiva Zootechnica, 23(2), 101-116.
Mir, N.A.; Tyagi, P.K.; Biswas, A.K.; Tyagi, P.K.; Mandal, A.B.; Sheikh, S.A.; Deo, C.; Sharma, D.; Verma, A.K. Impact of feeding chromium supplemented flaxseed based diet on fatty acid profile, oxidative stability and other funcțional properties of broiler chicken meat. J. Food Sci. Technol. 2017, 54, 3899-3907
Pathak, G. P., Sharma, N., Mane, B. G., Sharma, D., Krofa, D., & Khurana, S. K. (2015). Effect of Seabuckthom (Hippophae rhamnoides) - leaves, pulp and oii on growth performance, carcass characteristics and meat quality of broilers chicken. Journal of Poultry Science and Technology, 3(1), 20-23.
Patterson, A.C.; Stark, K.D. Direct determinations of the fatty acid composition of daily dietary intakes incorporating nutraceuticals and funcțional food strategies to increase n-3 highly unsaturated fatty acids. J. Am. Coli. Nutr. 2008, 27, 538-546.
Stobdan T, Korekar G, Srivastava RB., 2013. Nutrițional attributes and health application of sea buckthom (Hippophae rhamnoides L.). A review. Current Nutr Food Sci 9:151-165.
Suryakumar G., Gupta A., 2011. Medicinal and therapeutic potențial of Sea buckthom Hippophae rhamnoides L.). J Ethnopharmac. 138:268-278.
Untea, A.E.; Panaite, T.D.; Dragomir, C.; Ropota, M.; Olteanu, M.; Varzaru, I. Effect of dietary chromium supplementation on meat nutrițional quality and antioxidant status from broilers fed with Camelina-meal-supplemented diets. Animal.

Claims (3)

  1. REVENDICĂRI:
    1. Reteta furajera pentru puii de came (28-42 zile) a cărei structura conține compuși cu potențial antioxidant care are in structura sa, din 100 de procente: 0,00002% Crom picolinat si 2% frunze de cătină.
  2. 2. Reteta furajera pentru puii de came (28-42 zile) a cărei structura conține compuși cu potențial antioxidant caracterizata prin 20% proteina bruta, 6,49% grăsime bruta, 2,48 mg EAG/g polifenoli totali, capacitate antioxidanta de 7,63 mmoli echivalent Trolox/kg si 10,79 pg/g luteina si zeaxantina.
  3. 3. Reteta furajera pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structura conține compuși cu potențial antioxidant care asigura creșterea concentrațiilor de acizi grași polinesaturati cu catena lunga (DHA), luteina si zeaxantina in carnea de pui in condițiile unei stabilitati oxidative crescute.
ROA202200348A 2022-06-20 2022-06-20 Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant RO137809A2 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA202200348A RO137809A2 (ro) 2022-06-20 2022-06-20 Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA202200348A RO137809A2 (ro) 2022-06-20 2022-06-20 Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO137809A2 true RO137809A2 (ro) 2023-12-29

Family

ID=89324794

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA202200348A RO137809A2 (ro) 2022-06-20 2022-06-20 Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO137809A2 (ro)

Similar Documents

Publication Publication Date Title
JP4410969B2 (ja) バランスの取れた脂質組成の卵
Dalle Zotte et al. The role of rabbit meat as functional food
CN102696869B (zh) 富含dha及维生素e成分鸡蛋的生产方法
Yannakopoulos et al. Enhanced egg production in practice: the case of bio-omega-3 egg
Abril et al. Production of docosahexaenoic acid-enriched poultry eggs and meat using an algae-based feed ingredient
Moghadam et al. Use of flaxseed in poultry feeds to meet the human need for n-3 fatty acids
CN106858141A (zh) 一种生产富含ω‑3多不饱和脂肪酸和辅酶Q10鸡蛋的饲料
Panda et al. Growth performance, carcass characteristics, fatty acid composition and sensory attributes of meat of broiler chickens fed diet incorporated with linseed oil
Buckiuniene et al. EFFECT OF SUNFLOWER AND RAPESEED OIL, ORGANIC AND INORGANIC SELENIUM AND VITAMIN E IN THE DIET ON YOLK FATTY ACIDS PROFILE, MALONDIALDEHYDES CONCENTRATION AND SENSORY QUALITY OF LAYING HENS EGGS.
Cherian Supplemental flax and impact on n3 and n6 polyunsaturated fatty acids in eggs
RU2497377C1 (ru) Корм для кур
Gheorghe et al. Obtaining eggs enriched in polyunsaturated fatty acids (PUFA). 1. Use of vegetable sources rich in PUFA as functional ingredients in laying hens diets: a review.
CN106962819A (zh) 富含ω‑3多不饱和脂肪酸和辅酶Q10的鸡蛋及其制备方法
Elsayed et al. Fatty acid pattern and productive performance of laying hens fed dietary flaxseed oil
Van der Heide et al. The effect of deshelled and shell-reduced mussel meal on egg quality parameters of organic laying hens under commercial conditions
RO137809A2 (ro) Reţetă furajeră pentru puii de carne (28-42 zile) a cărei structură conţine compuşi cu potenţial antioxidant
Mentang et al. Fatty acid composition and sensory evaluation of the meat of broilers fed silkworm (Bombyx mori L) pupa dietary supplementation
JP7133824B1 (ja) 鶏の飼育方法、鶏用飼料、鶏卵及び鶏肉
Vlaicu et al. Egg physical characteristics, fatty acid profile and health lipid indexes of stored eggs from hens fed diets supplemented with mixtures of flaxseed meal and carotenoids.
Gjorgovska et al. Dietary Enrichment of Eggs with DHA Using Different Sources of Fatty Acids.
Vlaicu et al. The profile of fatty acids and the eggs quality from hens fed to the diet with flax seeds, rapeseed meal and vitamin e supplements
JP7281211B2 (ja) ジカルボン酸の新たな使用及び適用
RO137214A0 (ro) Reţetă furajeră pentru îmbunătăţirea calităţii nutriţionale a lipidelor din gălbenuş
PL222877B1 (pl) Pasza dla drobiu
Nehra et al. Enrichment of Essential Fatty Acids in Food