RO137654A2 - Aeronave reconfigurabile cu decolare şi aterizare pe verticală-vtol - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o aeronavă reconfigurabilă cu decolare şi aterizare pe verticală, de tipul celei cu corp pivotant şi propulsie electrică distribuită, utilizată ca vehicul individual sau ca dronă pentru misiuni de scurtă sau lungă durată în funcţie de configuraţie. Aeronava, conform invenţiei are o aripă (2) zburătoare care poate fi de formă trapezoidală, fiind dispusă vertical la decolare/aterizare, aripa (2) zburătoare susţine în partea mediană un scaun (3), montat prin intermediul unei balamale (4) care îi permite scaunului (3) să pivoteze, sub acţiunea forţei gravitaţionale, pe scaun (3) este aşezat un pilot (5) care îşi sprijină picioarele pe o platformă (6) orizontală şi este asigurat cu o centură (7), un sistem (12) de propulsie este fixat prin intermediul unui braţ (13) central în partea mediană a aripii (2) zburătoare, deasupra pilotului (5), pe braţul (13) central este fixată simetric o bară (14) transversală, suficient de rigidă, care conţine la capete câte un suport (15) de motoare, fiecare suport (15) de motoare susţine două motoare (16 şi 17) electrice, superior şi respectiv inferior, cele două motoare (16 şi 17) electrice, superior şi inferior antrenează două elice (18 şi 19) superioară şi inferioară, contrarotative.

Description

OFICIUL DE STAT PENTRU INVEtÎfH Șl MĂRCI

Aeronave reconfigurabile cu decolare si aterizare pe verticala - VTOL

Prezenta invenție se refera la aeronave reconfigurabile cu decolare si aterizare pe verticala - VTOL, de tipul celor cu corp pivotant si propulsie electrica distribuita, care pot fi utilizate ca vehicule individuale sau ca drone pentru misiuni de scurta sau de lunga durata, in funcție de configurație.

Aeronavele care au capacitatea de decolare si de aterizare pe verticală (VTOL) combina avantajele elicopterelor, si anume decolarea si aterizarea pe un spațiu limitat sau pe terenuri greu accesibile, cu avantajele avioanelor convenționale, cum ar fi viteza de croazieră crescută si zborul orizontal cel mai eficient energetic. în ultimele decenii, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul aeronavelor cu decolare si aterizare pe verticală dar până în prezent un progres comercial semnificativ nu a fost atins.

O mare parte a soluțiilor de aeronave VTOL utilizează sisteme de propulsie separate pentru zborul pe orizontala si pentru zborul pe verticala ceea ce complica construcția, creste greutatea aeronavei si prezintă un cost ridicat.

Este cunoscuta soluția descrisa in brevetul US2021347473 pentru o aeronava individuala. Soluția descrisa oferă o redundanta ridicata utilizind un număr mare de rotoare ceea ce creste substanțial costul vehiculului. In plus la aceasta soluție poziția pilotului in zborul orizontal nu este comoda si oferă o vizibilitate limitata.

Este de asemenea cunoscuta soluția descrisa de invenția US2018002027 care descrie o aeronava cu corp pivotant de tipul biplan. Deși foarte eficienta aceasta aeronava are o structura complexa cu cost ridicat si care nu poate fi utilizata intr-un grup volant.

Obiectivul principal al prezentei invenții este acela de a realiza din punct de vedere mecanic cea mai simpla construcție de aeronava cu decolare si aterizare pe verticala, respectiv care sa aiba un număr minim de piese in mișcare, avind cel mai redus cost in condițiile utilizării unui sistem de propulsie suficient de redundant.

Un alt obiectiv al invenției este acela de a realiza o aeronava reconfigurabila si versatila care sa poata fi utilizata pentru misiuni diferite atit de lunga durata cit si de scurta durata, si care in plus poate avea o utilizare modulara.

Un al treilea obiectiv al prezentei invenții este acela de a folosi interacțiunea dintre sistemul de propulsie si aripa pentru creșterea eficientei in zborul vertical, in zborul de tranziție si in zborul orizontal.

Un al patrulea obiectiv al prezentei invenții este acela de a realiza in mod facil dezactivarea unor elice in zborul de croaziera pentru marirea eficientei si creșterea autonomiei.

Conform unui prim aspect al invenției, o aeronava, cu decolare si aterizare pe verticala, utilizeza o configurație cu o aripa zburătoare, ce poate fi de forma trapezoidala si care este poziționată vertical la decolare/aterizare. Aripa zburătoare, care reprezintă si corpul aeronavei, susține in partea mediana un scaun, montat prin intermediul unei balamale, ce ii permite scaunului sa pivoteze, sub acțiunea forței gravitaționale. Pe scaun este așezat un pilot care isi sprijină picioarele pe o platforma orizontala si este asigurat cu o centura. Platforma orizontala servește de aesemenea ca punct de sprijin al aeronavei la decolare si aterizare. Aripa zburătoare prezintă la capete doua limitatoare de jet care de asemenea se constituie ca puncte de sprijin ale aeronavei la decolare si aterizare. La partea inferioara pe aripa zburătoare sunt montate doua suprafețe de control sau flapsuri acționate de niște actuatoare care pot controla eficient aeronava in toate fazele zborului. Pilotul poate pilota aeronava cu ajutorul a doua joystkuri fixate pe scaun. Pilotul este protejat de un ecran transparent ce poate fi de asemenea rotit in balamaua scaunului, pentru a permite pilotului sa se așeze. Aeronava utilizează un sistem de propulsie fixat prin intermediul unui braț central in partea mediana a aripii zburătoare, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei si deasupra pilotului. Pe brațul central este fixata simetric o bara transversala care conține la capete cite un suport de motoare. Fiecare suport de motoare susține doua motoare electrice unul superior si celalalt inferior. Motorul electric superior antrenează o elice superioara si motorul electric inferior antrenează o elice inferioara. Elicea superioara si cea inferioara corespunzătoare sunt contra-rotative.

Conform unui alt aspect al invenției, elicele superioare si inferioare sunt montate la o anumita distanta de aripa zburătoare astfel incit fuxul de aer dezvoltat de ele sa creeze o presiune substanțial crescută la decolare/aterizare, dar si in zborul orizontal, pe intradosul aripii zburătoare, pentru a mari eficienta zborului.

Conform unui alt aspect al invenției, in timpul funcționarii, respectiv la decolare pilotul sta cu spatele intr-o poziție considerata in mod substanțial verticala. Elicele superioare si inferioare sunt accelerate si aeronava se ridica pe verticala. La o anumita înălțime suprafețele de control sunt înclinate spre fata ceea ce creste presiunea pe intradosul aripii zburătoare si aripa zburătoare începe sa se încline cu sistemul de propulsie spre fata. Concomitent aeronava începe sa dezvolte o viteza pe orizontala din ce in ce mai mare pina ce aripa zburătoare ajunge intr-o poziție considerata apropiata de orizontala. In aceasta perioada pilotul ajunge intr-o poziție înclinată care este rezultatul compunerii forței gravitaționale cu forța aerodinamica de rezistenta la înaintarea in aer.

Conform unui alt aspect al invenției, aripa zburătoare poate fi prelungita pe ambele laturi cu cite o aripa suplimentara pentru a mari autonomia aeronavei in cazul misiunilor mai lungi.

Conform unui alt aspect al invenției, intr-o varianta de utilizare ca drona, mai multe aeronave se pot cupla in lateral si pot zbura împreuna, formind un grup volant, care utilizează numai o parte din sistemele de propulsie asociate.

Aeronava conform invenției utilizează o construcție foarte simpla cu patru elice dar care menține un nivel bun de redundanta, respectiv in cazul defectării unui motor aeronava continua sa zboare. In consecința prețul de cost al aeronavei este redus. Mai mult, poziția elicelor fata de aripa zburătoare creeaza fenomene aerodinamice pozitive, care măresc eficienta atit in zbor vertical cit si in zbor orizontal. Datorita aerodinamicii imbunatatite aeronava poate avea o autonomie crescută. Aeronava are o utilizare versatila, puțind fi reconfigurata corespunzător in mod facil atit pentru misiuni de scurta durata cit si pentru misiuni de lunga durata. In varianta pentru pasageri pilotul are o poziție verticala sau înclinată confortabila ce ii permite o vizibilitate buna in toate direcțiile.

Se dau mai jos un număr de exemple de realizare a invenției in legătură cu figurile l, 2, 3. 4, 5, 6, 7. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 si 20 care reprezintă:

- Fig. 1, o vedere izometrica frontala a unei aeronave individuale cu decolare si aterizare pe verticala in poziția de îmbarcare a pilotului cu ecranul de protecție rotit in sus;

- Fig. 2, o vedere laterala a aeronavei de la figura 1 pregătită pentru zbor;

- Fig. 3, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 1 aflata in zbor vertical;

- Fig. 4, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 1 aflata in zbor de tranziție;

- Fig. 5. o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 1 aflata in zbor orizontal;

- Fig. 6, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 1 echipata cu aripi adiționale pentru autonomie extinsa;

- Fig. 7, o vedere izometrica frontala a unei aeronave individuale cu decolare si aterizare pe verticala in poziția de îmbarcare a pilotului cu ecranul de protecție rotit in sus, pilotul stind in picioare;

- Fig. 8, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 7 aflata in zbor vertical;

- Fig. 9, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 7 aflata in zbor de tranziție;

- Fig. 10, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 7 aflata in zbor orizontal;

- Fig. ll,o vedere izometrica frontala a unei aeronave de tip drona aflata in zbor vertical;

- Fig. 12, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 11 aflata in zbor de tranziție;

- Fig. 13, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 11 aflata in zbor orizontal;

- Fig. 14, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 11 aflata in zbor economic, de croaziera;

- Fig. 15, o vedere izometrica frontala a unui grup volant aflat în zbor orizontal;

- Fig. 16, o vedere izometrica frontala a unei aeronave de tip drona cu o aerodinamica imbunatatita aflata in zbor orizontal;

- Fig. 17, o vedere laterala a unei aeronave de tip drona cu elice decalate longitudinal, aflata in zbor vertical;

- Fig. 18, o vedere izometrica frontala a aeronavei de la figura 17, aflata in zbor orizontal;

- Fig. 19, o vedere izometrica frontala a unei aeronave de tip drona cu doua elice si arbore pivotant, aflata in zbor vertical;

- Fig. 20, o vedere laterala a aeronavei de la figura 19, aflata in zbor de tranziție.

Intr-un prim exemplu de realizare a invenției, o aeronava 1, inviduala. avind decolare si aterizare pe verticala, utilizează o aripa zburătoare 2, ce poate fi de forma trapezoidala care este poziționată vertical la decolare/aterizare, ca in figura I. Aripa zburătoare 2. care reprezintă si corpul aeronavei 1, susține in partea mediana un scaun 3. montat prin intermediul unei balamale 4, ce ii permite scaunului 3 sa pivoteze, sub acțiunea forței gravitaționale. Pe scaunul 3 este așezat un pilot 5 care isi sprijină picioarele pe o platforma orizontala 6 si este asigurat cu o centura 7. Platforma orizontala 6 servește de asemenea ca punct de sprijin al aeronavei 1 la decolare si aterizare. Aripa zburătoare 2 prezintă la capete doua limitatoare de jet 8 care de asemenea se constituie ca puncte de sprijin ale aeronavei I la decolare/aterizare. Dimensiunea exterioara a limitatoarele de jet 8 este asfel aleasa incit bordul de fuga al aripii zburătoare 2 sa fie protejat, respectiv sa nu ia contact cu solul la decolare/aterizare. La partea inferioara pe aripa zburătoare 2 sunt montate cel puțin doua suprafețe de control 9 sau flapsuri acționate de niște actuatoare (nefigurate) care pot controla eficient aeronava 1 in toate fazele zborului. Pilotul 5 poate pilota aeronava 1 cu ajutorul a doua joystikuri 10 fixate pe scaunul 3. Pilotul 5 este protejat de curentul frontal de aer de un ecran 11, transparent, ce poate fi de asemenea rotit in balamaua 4 a scaunului 3. pentru a permite pilotului 5 sa se așeze, ca in figura 1. Aeronava 1 utilizează un sistem de propulsie 12 fixat prin intermediul unui braț central 13 in partea mediana a aripii zburătoare 2, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei 1 si deasupra pilotului 5. Sistemul de propulsie 12 este considerat in general de tipul propulsiei electrice distribuite (in engleza “distributed electric propulsion-DEP”) care utilizează alimentarea de la o sursa de energie electrica (nefigurata). Pe brațul central 13 este fixata simetric o bara transversala 14, sufficient de rigida, care conține la capete cite un suport de motoare 15. Fiecare suport de motoare 15 susține doua motoare electrice unul superior 16 si celalalt inferior 17. Motorul electric superior 16 antrenează o elice superioara 18 si motorul electric inferior 17 antrenează o elice inferioara 19. Elicea superioara 18 si cea inferioara 19 corespunzătoare sunt contra-rotative. Elicele superioare 18 si cele inferioare 19 sunt montate la o distanta M fata de aripa zburătoare 2 care este substanțial egala cu distanta dintre aripa zburătoare 2 si centrul de greutateal aeronavei 1 ca in figura 2. Amplasarea elicelor superioare 18 si inferioare 19 permite realizarea unui fux de aer asimetric care actioneaza preponderant pe intradosul aripii zburătoare 2 si creeza o presiune substanțial crescută pe acesta la decolare/aterizare, dar si in zborul orizontal, ca in cazul aripilor suflate. In timpul funcționarii, respectiv la decolare pilotul 5 sta cu spatele intr-o poziție considerata in mod substanțial vertical, ca in figurile 2 si 3. Eticele superioare 18 si inferioare 19 sunt accelerate si aeronava se ridica pe verticala. La o anumita înălțime suprafețele de control 9 sunt înclinate spre fata ceea ce creste presiunea pe intradosul aripii zburătoare 5 si aripa zburătoare 5 începe sa se încline cu sistemul de propulsie 12 spre fata ca in figura 4. Concomitent aeronava 1 începe sa dezvolte o viteza pe orizontala din ce in ce mai mare pina ce aripa zburătoare 5 ajunge intr-o poziție considerata apropiata de orizontala ca in figura 5. In aceasta faza pilotul 5 ajunge intr-o poziție înclinată care este rezultatul compunerii forței gravitaționale cu forța aerodinamica de rezistenta la înaintarea in aer.

Intr-o alta varianta constructiva derivata din cea anterioara, aeronava I este reconfigurata pentru un zbor cu raza de acțiune extinsa ca in figura 6. In acest caz, aripa zburătoare 5 este prelungita pe ambele laturi exterioare cu cite o aripa suplimentara 30 care creste portanta in zborul orizontal. Fiecare aripa suplimentara 30 este atașata la aripa zburătoare 5 prin intermediul unor cuple rapide (nefigurate).

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 40, inviduala, avind decolare si aterizare pe verticala, utilizeza o aripa zburătoare 41, ca in figura 7. Aripa zburătoare 41, care reprezintă si corpul aeronavei 40, susține in partea mediana o platforma 42. fixata in zona bordului de fuga al aripii zburătoare 41. Pe platforma 42 este așezat un pilot 43 care isi sprijină picioarele pe o platforma 42 si este asigurat cu o centura 44. Platforma 42 servește de asemenea ca punct de sprijin al aeronavei 40 la decolare si aterizare. Pilotul 43 este protejat de curentul frontal de aer de o cupola 45, transparenta, ce poate fi rotita pe o balama (nefigurata) pentru a permite pilotului 43 sa-si ocupe poziția pe verticala, ca in figura 7. Aeronava 40 utilizează un sistem de propulsie 46 fixat prin intermediul unui braț central 47 in partea mediana a aripii zburătoare 41, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei 40 si deasupra pilotului 43. Pe brațul central 47 este fixata simetric o bara transversala 48, sufficient de rigida, care conține la capete cite un suport de motoare 49. Fiecare suport de motoare 49 susține doua motoare electrice unul superior 50 si celalalt inferior 51. Motorul electric superior 50 antrenează o elice superioara 52 si motorul electric inferior 51 antrenează o elice inferioara 53. Elicea superioara 52 si cea inferioara 53 corespunzătoare sunt contra-rotative. Elicele superioare 52 sunt configurate pentru zborul orizontal, respectiv au pasul elicei si forma optimizate pentru zborul orizontal. Elicele inferioare 53 sunt configurate pentru zborul vertical, respectiv au pasul elicei si forma optimizate pentru zborul vertical. Elicele inferioare 53 sunt substanțial mai mari in diametru decit elicele superioare 52 pentru a asigura un flux majorat de aer la decolare/aterizare fara a creste nivelul de zgomot. In funcționare pilotul 43 se afla in poziția verticala la decolare/aterizare ca in figura 8. In tranziție pilotul 43 începe sa se încline odata cu aripa zburătoare 41, ca in figura 9. In zborul orizontal pilotul 43 ajunge intr-o poziție substanțial orizontala, similara cu aripa zburătoare 41, ca in figura 10.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 60, tip drona, avind decolare si aterizare pe verticala, utilizeza o aripa zburătoare 61, ca in figura 11. Aripa zburătoare 61, care reprezintă si corpul aeronavei 60, susține in partea mediana o nacela 62, care se prelungește pina in zona inferioara a aripii zburătoare 61, constituind un punct de sprijin al aeronavei 60 la decolare si aterizare. Aeronava 60 utilizează un sistem de propulsie 63 fixat prin intermediul unui braț central 64 in partea mediana a aripii zburătoare 61, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei 60 si deasupra nacelei 62. Pe brațul central 64 este fixata simetric o bara transversala 65, sufficient de rigida, care conține la capete cite un suport de motoare 66. Fiecare suport de motoare 66 susține doua motoare electrice unul superior 67 si celalalt inferior 68. Motorul electric superior 67 antrenează o elice superioara 69 si motorul electric inferior 68 antrenează o elice inferioara 70. Elicea superioara 69 si cea inferioara 70 corespunzătoare sunt contra-rotative. Fiecare elice inferioara 70 prezintă niște palete 71, pliabile. In funcționare la decolare/aterizare, in tranziție si in zborul orizontal cu viteza maxima elicele inferioare 70 funcționează normal ca in figurile 11, 12 si 13. Atunci cind se dorește o funcționare cu consum redus de energie, respectiv in regim de zbor orizontal cu viteza de croaziera, elicele inferioare 70 sunt dezactivate, motoarele electrice inferioare 68 fiind oprite, ca in figura 14. In acest caz paletele 71 se pliaza spre spate fiind împinse de curentul frontal de aer, ceea ce reduce rezistenta la înaintarea in aer.

Intr-o configurație derivata din cea anterioara, mai multe aeronave 60 se cuplează in lateral si pot zbura împreuna, formind un grup volant 80, ca in figura 15. in funcționare grupul volant 80 utilizează numai o parte din sistemele de propulsie asociate, realizind o economie de energie importanta in deplasarea pe orizontala.

Intr-un alt exemplu de realizare derivat din cele anterioare, o aeronava 90, de tip drona, utilizează un sistem de propulsie 91 fixat prin intermediul unui braț central 92 de o aripa zburătoare 93, ca in figura 16. Pe brațul central 92 sunt fixate simetric doua aripi frontale 94, sufficient de rigide, care fac legătură cu doi suporți de motoare 95, situati la exterior. Aripile frontale 94 au un profil aerodinamic aliniat cu profilul aerodinamic al aripii zburătoare 93. In funcționare, aripile frontale 94 generează o portanta suplimentara in zborul orizontal.

Intr-un alt exemplu de realizare derivat din cele anterioare, o aeronava 100, de tip drona. utilizează un sistem de propulsie 101 fixat prin intermediul unui braț central 102 de o aripa zburătoare 103, ca in figura 17 si 18. Pe brațul central 102 este fixata simetric o traversa 104, sufficient de rigida, care face legătură cu doi suporți de motoare 105, situati la exterior. Fiecare suport de motoare 105 susține doua motoare electrice unul superior 106 si celalalt inferior 107. Motorul electric superior 106 antrenează o elice superioara 108 si motorul electric inferior 107 antrenează o elice inferioara 109. Elicea superioara 108 si cea inferioara 109 corespunzătoare sunt contra-rotative. Elicea superioara 108 si cea inferioara 109 corespunzătoare sunt decalate intre ele cu o anumita distanta N. in funcționare, prin accelerarea mișcării de rotatie a elicelor superioare 108 fata de viteza de rotatie a elicelor inferioare 109 se modifica unghiul de cabrare al aeronavei 100.

Intr-un alt exemplu de realizare o aeronava 120, tip drona, avind decolare si aterizare pe verticala, utilizeza o aripa zburătoare 128, ca in figurile 19 si 20. Aripa zburătoare 128, care reprezintă si corpul aeronavei 120, susține in partea mediana o nacela 129. care se prelungește pina in zona inferioara a aripii zburătoare 128, constituind un punct de sprijin al aeronavei 120 la decolare si aterizare. Aeronava 120 utilizează un sistem de propulsie

121 fixat prin intermediul unui braț central 122 la partea superioara a nacelei 129, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei 120. Pe brațul central 122 este fixat simetric un arbore 123, sufficient de rigid, care conține la capete cite un suport de motoare 124. Fiecare suport de motoare 124 susține doua motoare electrice unul superior 125 si celalalt inferior 126. Motoarele electrice superior 125 si inferior 126 sunt așezate in serie. Fiecare pereche de motoare electrice superior 125 si inferior 126 antrenează o elice 127. Arborele 123 este acționat de un actuator (nefigurat). In funcționare arborele 123, împreuna cu elicele 127, poate fi rotit pentru a controla unghiul de cabrare al aeronavei 120, ca in figura 20. In cazul defectării unuia din motoarele electrice superior 125 si inferior 126, celalalt motor ramine funcțional si continua sa antreneze elicea 127 corespunzătoare, asigurind un anumit nivel de redundanta.

Claims (17)

1. Revendicări

   1. Aeronava reconfigurabila cu decolare si aterizare pe verticala de tipul celor cu corp pivotant si care folosește același sistem de propulsie distribuit atit pentru zborul vertical cit si pentru cel orizontal, caracterizata prin aceea ca o aeronava (1) utilizeza o aripa zburătoare (2), ce poate fi de forma trapezoidala, care este poziționată vertical la decolare/aterizare, si aeronava (1) utilizează un sistem de propulsie (12) fixat prin intermediul unui braț central (13) in partea mediana a aripii zburătoare (2), respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei (1), si pe brațul central (13) este fixata simetric o bara transversala (14), sufficient de rigida, care conține la capete cite un suport de motoare (15), si fiecare suport de motoare (15) susține doua motoare electrice unul superior (16) si celalalt inferior (17), si motorul electric superior (16) antrenează o elice superioara (18) si motorul electric inferior (17) antrenează o elice inferioara (19), si elicea superioara (18) si cea inferioara (19) corespunzătoare sunt contra-rotative, si elicele superioare (18) si cele inferioare (19) sunt montate la o distanta M fata de aripa zburătoare (2) care este substanțial egala cu distanta dintre aripa zburătoare (2) si centrul de greutateal aeronavei (1).
2. 2. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca elicele superioare (18, 52) sunt configurate pentru zborul orizontal, respectiv au pasul elicei si forma optimizate pentru zborul orizontal, si elicele inferioare (19, 53) sunt configurate pentru zborul vertical, respectiv au pasul elicei si forma optimizate pentru zborul vertical, si elicele inferioare (53) sunt substanțial mai mari in diametru decit elicele superioare (52) pentru a asigura un flux majorat de aer la decolare/aterizare fara a creste nivelul de zgomot.
3. 3. Aeronava ca la revendicarea 2 caracterizata prin aceea ca fiecare elice inferioara (19, 70) prezintă niște palete (71), pliabile.
4. 4. Aeronava ca la revendicarea 3 caracterizata prin aceea ca amplasarea elicelor superioare (18) si inferioare (19) permite, atunci cind sunt acționate, realizarea unui fux de aer asimetric care actioneaza preponderant pe intradosul aripii zburătoare (2) si creeza o presiune substanțial crescută pe acesta la decolare/aterizare, dar si in zborul orizontal, ca in cazul aripilor suflate.
5. 5. Aeronava ca la revendicarea 4 caracterizata prin aceea ca aeronava (1), este de tipul individual si susține in partea mediana un scaun (3), montat prin intermediul unei balamale (4) pe aripa zburătoare (2), balama (4) ce ii permite scaunului (3) sa pivoteze, sub acțiunea forței gravitaționale, si pe scaunul (3) este așezat un pilot (5) care isi sprijină picioarele pe o platforma orizontala (6) si este asigurat cu o centura (7), si platforma orizontala (6) servește de asemenea ca punct de sprijin al aeronavei (1) la decolare si aterizare, si aripa zburătoare (2) prezintă la capete doua limitatoare de jet (8) care se constituie ca alte puncte de sprijin ale aeronavei (1) la decolare/aterizare, si dimensiunea exterioara a limitatoarele de jet (8) este asfel aleasa incit bordul de fuga al aripii zburătoare (2) sa fie protejat, respectiv sa nu ia contact cu solul la decolare/aterizare, si la partea inferioara pe aripa zburătoare (2) sunt montate cel puțin doua suprafețe de control (9) acționate de niște actuatoare care pot controla eficient aeronava (1) in toate fazele zborului, si pilotul (5) poate pilota aeronava (1) cu ajutorul a doua joystikuri (10) fixate pe scaunul (3), si pilotul (5) este protejat de curentul frontal de aer de un ecran (11), transparent, ce poate fi de asemenea rotit in balamaua (4) a scaunului (3), pentru a permite pilotului (5) sa se așeze.
6. 6. Aeronava ca la revendicarea 5 caracterizata prin aceea ca in timpul funcționarii, respectiv la decolare pilotul (5) sta cu spatele intr-o poziție considerata in mod substanțial vertical, si elicele superioare (18) si inferioare (19) sunt accelerate si aeronava se ridica pe verticala, si la o anumita înălțime suprafețele de control (9) sunt înclinate spre fata ceea ce creste presiunea pe intradosul aripii zburătoare (5) si aripa zburătoare (5) începe sa se încline cu sistemul de propulsie (12) spre fata, si concomitent aeronava (1) începe sa dezvolte o viteza pe orizontala din ce in ce mai mare pina ce aripa zburătoare (5) ajunge intr-o poziție considerata apropiata de orizontala, si in faza de tranziție si zbor orizontal pilotul (5) ajunge intr-o poziție inclinata care este rezultatul compunerii forței gravitaționale cu forța aerodinamica de rezistenta la înaintarea in aer.
7. 7. Aeronava ca la revendicarea 4 caracterizata prin aceea ca o aeronava (40), inviduala, utilizează o aripa zburătoare (41), si aripa zburătoare (41) susține in partea mediana o platforma (42). fixata in zona bordului de fuga al aripii zburătoare (41), si pe platforma (42) este așezat un pilot (43), in poziție verticala, care isi sprijină picioarele pe o platforma (42) si este asigurat cu o centura (44), si platforma (42) servește de asemenea ca punct de sprijin al aeronavei (40) la decolare si aterizare, si pilotul (43) este protejat de curentul frontal de aer de o cupola (45), transparenta, ce poate fi rotita pe o balama pentru a permite pilotului (43) sa-si ocupe poziția.
8. 8. Aeronava ca la revendicarea 4 caracterizata prin aceea ca o aeronava (60), de tip drona. avind decolare si aterizare pe verticala, utilizeza o aripa zburătoare (61), si aripa zburătoare (61) susține in partea mediana o nacela (62), care se prelungește pina in zona inferioara a aripii zburătoare (61), constituind un punct de sprijin al aeronavei (60) la decolare si aterizare.
9. 9. Aeronava ca la revendicările 5, 7 si 8 caracterizata prin aceea ca aeronava (1. 40. 60) este reconfigurata pentru un zbor cu raza de acțiune extinsa, si aripa zburătoare (5) este prelungita pe ambele laturi exterioare cu cite o aripa suplimentara (30) care creste portanta in zborul orizontal, si fiecare aripa suplimentara (30) este atașata la aripa zburătoare (5) prin intermediul unor cuple rapide.
10. 10. Aeronava ca la revendicarea 8 caracterizata prin aceea ca mai multe aeronave (60) se cuplează in lateral si pot zbura împreuna, formind un grup volant (80).
11. 11. Aeronava ca la revendicarea 10 caracterizata prin aceea ca in funcționare grupul volant (80) utilizează numai o parte din sistemele de propulsie asociate, realizind o economie de energie importanta in deplasarea pe orizontala.
12. 12. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca o aeronava (90). de tip drona. utilizează un sistem de propulsie (91) fixat prin intermediul unui braț central (92) de o aripa zburătoare (93), si pe brațul central (92) sunt fixate simetric doua aripi frontale (94), sufficient de rigide, care fac legătură cu doi suporți de motoare (95), situati la exterior, si aripile frontale (94) au un profil aerodinamic aliniat cu profilul aerodinamic al aripii zburătoare (93).
13. 13. Aeronava ca la revendicarea 12 caracterizata prin aceea ca in funcționare, aripile frontale (94) generează o portanta suplimentara in zborul orizontal al aeronavei (90).
14. 14. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca o aeronava (100), de tip drona, utilizează un sistem de propulsie (101) fixat prin intermediul unui braț central (102) de o aripa zburătoare (103), si pe brațul central (102) este fixata simetric o traversa (104). sufficient de rigida, care face legătură cu doi suporți de motoare (105), situati la exterior, si fiecare suport de motoare (105) susține doua motoare electrice unul superior (106) si celalalt inferior (107), si motorul electric superior (106) antrenează o elice superioara (108) si motorul electric inferior (107) antrenează o elice inferioara (109), si elicea superioara (108) si cea inferioara (109) corespunzătoare sunt contra-rotative, si elicea superioara (108) si cea inferioara (109) corespunzătoare sunt decalate intre ele cu o anumita distanta N.

    R0 137654 Α2
15. 15. Aeronava ca la revendicarea 14 caracterizata prin aceea ca in funcționare, prin accelerarea suplimentara a mișcării de rotatie a elicelor superioare (108) fata de viteza de rotatie a elicelor inferioare (109) se modifica unghiul de cabrare al aeronavei (100).
16. 16. Aeronava reconfigurabila cu decolare si aterizare pe verticala de tipul celor cu corp pivotant si care folosește același sistem de propulsie de propulsie electric distribuit atit pentru zborul vertical cit si pentru cel orizontal, caracterizata prin aceea ca o aeronava 120, utilizeza o aripa zburătoare 128 pe care este fixate o nacela 129, si aeronava 120 utilizează un sistem de propulsie 121 fixat prin intermediul unui braț central 122 pe nacela 129, respectiv deasupra centrului de greutate al aeronavei 120, si pe brațul central 122 este fixat simetric un arbore 123, sufficient de rigid, care conține la capete cite un suport de motoare 124, si fiecare suport de motoare 124 susține doua motoare electrice unul superior 125 si celalalt inferior 126, si motoarele electrice superior 125 si inferior 126 sunt așezate in serie, si fiecare pereche de motoare electrice superior 125 si inferior 126 antrenează o elice 127, si arborele 123 este acționat de un actuator.
17. 17. Aeronava ca la revendicarea 16 caracterizata prin aceea ca, in funcționare, arborele 123. împreuna cu elicele 127, poate fi rotit pentru a controla unghiul de cabrare al aeronavei

    120, si in cazul defectării unuia din motoarele electrice superior 125 si inferior 126. celalalt motor ramine funcțional si continua sa antreneze elicea 123 corespunzătoare.