RO133538B1 - Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare - Google Patents

Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare Download PDF

Info

Publication number
RO133538B1
RO133538B1 ROA201800755A RO201800755A RO133538B1 RO 133538 B1 RO133538 B1 RO 133538B1 RO A201800755 A ROA201800755 A RO A201800755A RO 201800755 A RO201800755 A RO 201800755A RO 133538 B1 RO133538 B1 RO 133538B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
cellulose
feed
alfalfa
egg
laying hens
Prior art date
Application number
ROA201800755A
Other languages
English (en)
Other versions
RO133538A0 (ro
Inventor
Vasile Bunduc
Tatiana Dumitra Panaite
Rodica Diana Criste
Margareta Olteanu
Petru Alexandru Vlaicu
Ionel Virgil Criste
Raluca Paula Turcu
Marilena Lepădatu
Mariana Rapota
Original Assignee
Avicola Lumina S.A.
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Avicola Lumina S.A. filed Critical Avicola Lumina S.A.
Priority to ROA201800755A priority Critical patent/RO133538B1/ro
Publication of RO133538A0 publication Critical patent/RO133538A0/ro
Publication of RO133538B1 publication Critical patent/RO133538B1/ro

Links

Classifications

    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23KFODDER
    • A23K10/00Animal feeding-stuffs
    • A23K10/30Animal feeding-stuffs from material of plant origin, e.g. roots, seeds or hay; from material of fungal origin, e.g. mushrooms
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23KFODDER
    • A23K50/00Feeding-stuffs specially adapted for particular animals
    • A23K50/70Feeding-stuffs specially adapted for particular animals for birds
    • A23K50/75Feeding-stuffs specially adapted for particular animals for birds for poultry

Landscapes

  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Polymers & Plastics (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Animal Husbandry (AREA)
  • Birds (AREA)
  • Food Science & Technology (AREA)
  • Zoology (AREA)
  • Biotechnology (AREA)
  • Physiology (AREA)
  • Mycology (AREA)
  • Molecular Biology (AREA)
  • Botany (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Fodder In General (AREA)

Description

Invenția se referă la o combinație nutritivă pentru utilizare ca nutreț, cu nivel ridicat de celuloză (7%) pentru găini ouătoare adulte în săptămânile 29...36, în vederea creșterii calității nutriționale a oului și a eficienței economice, având aplicații în zootehnie.
Celuloza se găsește în toate materiile prime furajere și, de aceea, inevitabil se va găsi în toate rețetele furajere. Dar convențional se consideră că celuloza nu contribuie, la valoarea nutrițională a furajului pentru păsări. Ca regulă, celuloza nu este un subiect despre care să existe referire la cerință minimă sau valoarea maximă din rețetele păsărilor, mai degrabă specialiștii se asigură că nu se găsește excedentar în rație. Însă în prezent, eficiența economică este un aspect foarte important în formularea rețetelor și evaluarea materiilor prime. Costurile trebuie întotdeauna luate în considerare în condițiile în care furajele reprezintă 70-80% din costurile de producție. Eficiența economică a unei materii prime furajere este determinată de conținutul în nutrienți și de prețul absolut în cadrul rețetei, în competiție cu alte materii prime alternative. Opțiunile sunt limitate când sunt utilizate rețetele clasice pe bază de porumb și soia însă conștientizarea beneficiilor pe care celuloza le poate avea, încurajează nutriționiștii și producătorii de furaje să caute activ materii prime care nu au fost utilizate inițial, în încercarea de a le introduce în formularea unor rețete nutriționale.
Problema tehnică pe care o rezolvă invenția revendicată constă în creșterea conținutului de celuloză din nutrețurile combinate destinate găinilor ouătoare aflate în prima fază de ouat (29-36 săptămâni). Nivelul ridicat de celuloză este adus de prezența șrotului de floarea-soarelui și a lucernei granulate în structura nutrețului combinat. Șrotul de floareasoarelui este mai potrivit pentru includerea în nutrețurile găinilor ouătoare, decât pentru păsările cu cerințe mari de proteină și energie, precum broilerii și curcanii. Lucerna pe lângă faptul că este o sursă de celuloză, prezintă un conținut mare în acidul alfa-linolenic și are un conținut ridicat de xantofile ceea ce poate genera efecte benefice asupra calității nutriționale a ouălor obținute de la găinile furajate cu noul nutreț combinat revendicat prin prezenta cerere de brevet.
Avantajele pe care le prezintă invenția revendicată se referă la o soluție inovativă pentru reducerea costurilor de furajare prin folosirea în hrana găinilor ouătoare a unei noi structuri de nutreț combinat cu un nivel de 7% celuloză. Acest nivel de celuloză este asigurat prin folosirea de materii prime furajere alternative, disponibile pe plan local, scăzând astfel costurile de alimentare. Eficiența economică este influențată de prețul materiilor prime furaje care este un factor determinant pentru costurile nutrețului combinat. Materiile prime furajere bogate în celuloză, în general, au prețuri relativ reduse.
Invenția revendicată poate fi obținută la scară industrială fiind propusă de cea mai mare unitate de producere a ouălor din județul Constanța (SC Avicola Lumina SA) care urmărește să-și crească eficiența economică în condițiile folosirii pentru fabricarea nutrețurilor combinate destinate găinilor a unor materii prime furajere, bogate în celuloză, cu prețuri mai mici decât a celor folosite în fabricarea nutrețurilor combinate pe bază de porumb și soia.
Prezentăm în continuare contextul în care se pune problema creșterii conținutului de celuloză în nutrețurile combinate destinate găinilor ouătoare precum și câteva caracteristici ale materiilor prime furajere folosite ca surse de celuloză în structura noului nutreț combinat (șrotul de floarea-soarelui, respectiv lucernă).
Una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI este asigurarea unei cantități suficiente de alimente sănătoase pentru populația globală în creștere. În ultimii 20 de ani, importanța hrănirii și nutriției animalelor a stimulat dezvoltarea de soluții inovatoare în sprijinul conceptului de la fermă la furculiță. Obiectivul activităților de inovare în nutriția animalelor este de a oferi răspunsuri pertinente și coerente la cerințele producției actuale.
Astfel, dietele sunt regândite atât din punct de vedere al ingredientelor, cât și din punct de 1 vedere al formulării. (Mateos și colab., 2002; Pottgtite, 2008). Eficiența economică este un aspect foarte important al rețetelor furajere, iar selecția ingredientelor se face în funcție de 3 costul acestora (Abdallah et al., 2015). Materiile prime furajere bogate în celuloză au în general prețuri destul de scăzute, deși concentrația lor de proteine poate fi destul de 5 semnificativă (van Krimpen et al., 2008). De obicei, atât cercetarea, cât și practica creșterii păsărilor au considerat celuloza ca fiind ceva care diluează rețeta (Rougiere și Carre, 2010), 7 cu consecințe negative asupra consumului voluntar de hrană și a digestibilității nutrienților (Mateos et al., 2002). 2002; Pottgtite, 2008). Prin urmare, rețetele comerciale, în special 9 pentru creșterea găinilor, au fost formulate astfel încât să aibă un conținut în celuloză mai mic de 3%. Wenk C, (2007) consideră că rația animalelor trebuie să conțină un nivel minim 11 de celuloză, care să mențină funcțiile fiziologice normale ale intestinului. Concentrația mai ridicată de celuloză în nutrețurile combinate este o preocupare majoră din cauza conținutului 13 net de energie care este inferior. Mai mulți autori (Sklan și colab., 2003; Amerah și colab., 2009; Svihus, 2011; Knudsen și colab., 1997, Walugembe și colab., 2014) consideră că 15 celuloza din rații poate avea efecte pozitive în menținerea sănătății intestinului o sațietate mai mare, îmbunătățind comportamentul și bunăstarea animalelor. Prin structura și proprietățile 17 sale, celuloza din nutrețuri influențează rata de tranzit, digesta p H și producerea de acizi grași volatili în intestin (Montagne et al., 2003, Raninen și colab., 2011). Efectele celulozei 19 din rații asupra fiziologiei și productivității păsărilor depind de: nivelul și sursa de celuloză din nutreț (Jimenez-Moreno et al., 2011); structura nutrețului (Jimenez-Moreno et al., 2009); 21 structura fizică a sursei de celuloză (Jimenez-Moreno et al., 2010); forma de condiționare a hranei (Jimenez-Moreno et al., 2007); hibridul de păsări și vârstă lor (Gonzâlez-Alvarado et 23 al., 2010). În practica hrănirii, dimensiunea particulelor și solubilitatea fracțiunii de celuloză în mediul digestiv și nivelul de lignificare sunt caracteristici-cheie (Lindberg JE, 2014), care 25 influențează productivitatea datorită efectului lor asupra tranzitului intestinal (Saki și colab., 2011). Disponibilitatea celulozei din furajele cu conținut ridicat în acest nutrient poate fi 27 mărită prin: granulare și prin reducerea dimensiunii particulelor (Lindberg JE, 2014; Brufau et al., 2006); adăugarea enzimelor exogene (Svihus și Gullord, 2002); combinații enzimă- 29 cereale (Bedford, 2000; Ribeiro și colab., 2011).
Șrotul de floarea-soarelui este al patrulea cel mai important șrot de oleaginoase, după 31 șrotul de soia, șrotul de rapiță și șrotul de semințe de bumbac. Calitatea șrotului de floareasoarelui depinde de caracteristicile plantei și de procesul de extracție al uleiului (Golob și 33 colab., 2002). Culoarea șrotului de floarea-soarelui variază de la gri la negru în funcție de gradul de decorticare al semințelor (șroturile cu mai puține coji sunt mai luminoase) și de 35 procesul de extracție (Naidu, 2008). Pentru că șrotul de floarea-soarelui nu are factori antinutriționali, el prezintă siguranță în formularea rețetelor de nutrețuri combinate pentru 37 toate speciile de animale, singura limitare fiind conținutul de celuloză și deficiență în anumite aminoacizi esențiali. În rațiile găinilor ouătoare se poate introduce până la 30% șrot de 39 floarea-soarelui, fără a influența negativ performanțele productive ale păsărilor.
Totuși, utilizarea șrotului de floarea-soarelui în alimentația păsărilor este limitată de 41 variațiile compoziției sale chimice, iar cele două componente principale care se pare că îi restricționează utilizarea sunt conținuturi ridicate de celuloză/scăzute de energie și conținut 43 redus de lizină (Senkoylu și Dale, 1999). Variațiile în compoziția chimică a șrotului de floareasoarelui sunt o consecință a diferitelor metode de prelucrare care determină compoziția 45 utilizării acestui ingredient ca furaj. Temperaturile ridicate asociate procesării pot afecta proteinele și pot reduce disponibilitatea mai multor aminoacizi, în special a Uzinei (Ravindran 47 și Blair, 1992; Dale, 1996). Adăugarea metioninei și a colinei este necesară pentru a contracara efectul acidului clorogenic atunci când șrotul de floarea-soarelui este utilizat în 49 dietă (Swick, 1999).
Rapoartele privind utilizarea șrotului de floarea-soarelui în alimentația păsărilor nu sunt întotdeauna consecvente, probabil datorită diferențelor de varietate a plantelor, compoziției chimice, metodei de prelucrare, vârstei păsărilor și tehnicilor de preparare a furajelor utilizate în diferite studii. Într-un studiu efectuat de Pinheiro et al., (1999) pe găini în vârstă de 12-20 de săptămâni, a observat că, până la nivelul de includere de 21%, șrotul de floarea-soarelui (fără adaos de lizină) nu a afectat performanța păsărilor. Pe de altă parte, Serman și colab., (1997), evaluând efectul șrotului de floarea-soarelui decorticate, ca sursă de proteine în dietele comerciale pentru găini ouătoare, a concluzionat că dietele formulate cu acest ingredient trebuie suplimentate cu lizină și de asemenea cu o sursă de energie. Karunajeewa și colab., (1989) au evaluat mai întâi includerea șrotului de floarea-soarelui, a semințelor de floarea-soarelui și a altor produse secundare de la extracția uleiului de floareasoarelui în hrana găinilor ouătoare și a concluzionat că acest ingredient poate înlocui până la 75% din sursa de proteine atunci când energia și aminoacizii esențiali sunt suplimentați.
Lucerna (Medicago sativa) - are un conținut ridicat în proteină (15,93%) dar și celuloză (30,58%). Mourâo et al. (2006) au raportat valori apropiate pentru proteină (17,5%) și celuloză (24,1%) dar scăzut în energie metabolizabilă. De asemenea, lucerna conține acid alfa-linolenic (11,68 g/100 g total acizi grași), acizi grași polinesaturați omega 3, dar și un conținut ridicat de xantofile (15,129 ppm). Macromineralele reprezentate de Ca și P se regăsesc în concentrații mari, în special calciul, ceea ce înseamnă că prin includerea lucernei în rețetele găinilor ouătoare se poate diminua cantitatea de carbonat de Ca utilizată în rețetă, ca sursă disponibilă de calciu. Conform rezultatelor obținute de Tedeschi et al. (2001), compoziția chimică a lucernei variază în funcție de timpul și faza de recoltare (17,221,7% PB), în timp ce Homolka et al. (2008) a analizat conținutul de celuloză (25,4-40,1%) în funcție de faza de recoltare. Studii recente au demonstrat că lucerna poate determina reducerea concentrației de colesterol din carne și gălbenușul de ou (Dong și col., 2007; Krauze și Grela, 2010). Cu toate acestea, utilizarea lucernei în hrana păsărilor este limitată datorită conținutului sau de celuloză (Mourâo et al., 2006; Hua și colab., 2008; Coblentz și colab., 2013).
Pentru îmbunătățirea digestibilității celulozei din rație respectiv pentru înlăturarea efectului polizaharidelor neamidonoase este necesar un aport exogen de enzime specifice de tip P-gluconaze și xilanaze (Svihus și Gullord, 2002). Efectele benefice ale preparatelor enzimatice includ: reducerea vâscozității digestei, îmbunătățirea digestibilității nutrienților, reducerea consumului de apă (Jeroch și colab., 1995; Chesson, 2001; Choct, 2006). În ultimul timp rețetele nutriționale pe bază de șrot de floarea-soarelui sunt suplimentate cu preparate enzimatice care conțin celulaze cu rol de a îmbunătăți în mare măsură digestibilitatea șroturilor.
“Effect of crude fibre concentration in pullet diets (9-16 weeks) on their subsequent performance” (Cristinel Vasile panaite, Rodica Diana Criste, Dumitru Dragotoiu, Tatiana Dumitra Panaite, Margareta Olteanu - AgroLife Scientific Journal - Volume 5, Number 1,2016) reprezintă un studiu asupra performanțelor puilor de găină în vârrstă de 9-16 săptămâni ca urmare a unei diete bogate în fibre celulozice. Nutrețul administrat conține diferite procente de șrot de floarea soarelui (10,22%, 12%, 18,51% și 21,58%), lucernă sub formă de peleți (4%, 8% și 19,44%), precum și un complex enzimatic care contribuie la digerarea pereților celulari ai celulozei.
RO 107808 B1 descrie un nutreț pentru furajarea bobocilor de gâscă crescuți pentru carne, în compoziția căruia se regăsește un procent de 3...7,4% șrot de floarea soarelui și 1...2% făină de lucernă.
Formularea combinației nutritive utilizată ca nutreț, conform invenției, este fundamen-1 tată științific ca urmare a unei diete prealabile administrată puilor de găină în săptămânile 916 conform studiului mai sus prezentat, astfel că vine în completarea acesteia cu un procent 3 de 7% celuloză în dieta zilnică a găinilor ouătoare în săptămânile 29...36.
Materiile prime furajere considerate pentru elaborarea unei noi structuri de nutreț5 combinat pentru găini ouătoare sunt: porumb, grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, lucernă, ulei vegetal, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, sare, metionina, lizina, colina și7 premix vitamino-mineral.
Noua combinație nutritivă utilizată ca nutreț cu nivel ridicat de celuloză (7%) pentru9 găini ouătoare, conform invenției, a fost elaborată ținând cont de analiza fizico-chimică a materiilor prime furajere și de recomandările producătorului hibridului de găini ouătoare Tetra11
SL pe care s-a organizat testarea experimentală. Combinația nutritivă cu nivel ridicat de celuloză (7%) pentru găini ouătoare include:13
- șrot de floarea-soarelui caracterizat de un conținut ridicat de proteină (33,23%) dar și de celuloză (23,56%). Șrotul de floarea-soarelui este subprodusul obținut în urma extracției15 uleiului din semințele de floarea-soarelui. Șrotul de floarea-soarelui reprezintă un furaj valoros, având un mare avantaj datorat lipsei factorilor antinutriționali existenți în șroturile de17 soia și rapiță;
- lucerna granulată care este caracterizată prin: 15,93% proteină brută; 30,58% 19 celuloza; 11,68 g acid linolenic/100 g total acizi grași; 15,129 mg/kg luteina și zeaxantina. Prin prezența lucernei în noua structură de nutreț combinat pe lângă asigurarea nivelului de 21 7% celuloză pot fi influențate pozitiv și concentrațiile de acizi grași omega 3 polinesaturați și xantofile din ou; 23
- (BIOZYM M6000 un preparat enzimatic adăugat la un nivel de 0,015% în structura nutrețului combinat pentru a favoriza o digestie mai bună a materii prime furajere bogate în 25 celuloză. Produsul Biozym M6000 este un aditiv furajer multienzimatic care are ca substanță activă Beta-xylanaza (produs de fermentația imersată a unei tulpini selectate de Trichoderma 27 longibrachiatum CNMC MĂ 6-10W) și Beta-glucanaza.
Folosirea combinației nutritive, conform invenției revendicate într-un experiment 29 desfășurat pe găini ouătoare
Experimentul s-a efectuat timp de 8 săptămâni pe 64 găini ouătoare din rasa Tetra 31 SL, în vârsta de 29 săptămâni. La demararea experimentului s-a întocmit un protocol experimental care a fost aprobat de către Comisia de etică din IBNA Balotești înființată prin 33 decizia nr. 52/30.07.2014 și care funcționează pe lângă Consiliul de Administrație și Consiliul Științific al IBNA.35
Pasările au fost cântărite individual, la începutul experimentului, fiind lotizate în funcție de greutate, în 2 loturi (32 găini/lot). După lotizare, găinile au fost cazate în cuști37 speciale, structurate pe 3 niveluri (2 păsări/cușcă; 16 cuști/lot; 32 găini/lot) amplasate într-o hală cu microclimat controlat (temperatura = 19,27 ± 1,63 C și umiditatea = 65 ± 6,38% și39 iluminat incandescent cu 16 h lumina și 8 h întuneric). Pe perioada derulării experimentului (timp de 8 săptămâni) au fost monitorizați următorii parametri: consumul specific de furaj (kg 41 NC/kg ou); intensitatea la ouat (%) și greutatea medie a ouălor (g). La finalul experimentului au fost recoltate randomizat 18 ouă/lot pentru a determina parametrii interni și externi de 43 calitate ai ouălor: greutatea oului și a componentelor sale (albuș, gălbenuș, coaja) și calitatea nutrițională a oului reprezentată de concentrația de xantofile, acizi grași și cholesterol în ou. 45 Materiile prime bogate în celuloză - șrotul de floarea-soarelui și lucerna granulată au fost analizate fizico-chimic în vederea utilizării lor în structura recepturii de nutreț combinat 47 a lotului experimental (tabelul 1).
Valoarea nutrițională a materiilor prime celulozice folosite în rețeta experimentală
Tabelul 1
Specificație Șrot de floarea soarelui Lucernă peleți
Analiza chimică primară
Substanță uscată (SU), % 88,97 91,41
Substanță organică (SO), % 82,22 81,23
Proteină brută (PB), % 33,22 15,93
Grăsime brută (GB), % 0,65 0,97
Celuloza brută (CelB), % 23,56 30,58
Substanțe extractive neazotate (SEN), % 24,79 33,75
Cenușa (Cen), % 6,75 10,17
Profilul acizilor grași, polinesatuarți (PUFA)
Acid Linoleic (Ω1:6), g/100 g total acizi grași 37,71 12,70
Acidul Linolenic (Ω:3), g/100 g total acizi grași 0,03 11,68
Total PUFA, g/100 g total acizi grași, din care: 37,74 25,01
- PUFA Ω:6, g/100 g total acizi grași 37,71 13,33
- PUFA Ω:3, g/100 g total acizi grași 0,03 11,68
- PUFA Ω:6/Ω:3 12,57 1,14
Profil mineral
Calciu (Ca), % 0,45 1,27
Fosfor (P), % 1,19 0,39
Conținutul în xantofile (luteina și zeaxantina)
Luteina + zeaxantina, ppm nd* 15,129
Nota: rezultatele sunt exprimate/100 g substanța reală; analize efectuate de Laboratorul de Chimie IBNA Balotești
După cum se poate observa (tabelul 1) lucerna a prezentat un conținut ridicat în proteină (15,93%), celuloză (30,58%), acid linolenic (11,68 g/100 g total acizi grași) și xantofile (15,129 mg/kg). Macromineralele reprezentate de Ca și P se regăsesc în concentrații mari, în special calciul, ceea ce înseamnă că prin includerea lucernei în rețetele găinilor ouătoare se poate influența calitatea cojii oului. Și șrotul de floarea- soarelui (tabelul 1) a prezentat un conținut ridicat de proteină (33,23%) dar mai ales de celuloză (23,56%).
Rețeta folosită în cazul lotului martor (M) a avut o structură convențională, folosită în mod uzual de către producătorii de furaje, compusă din: porumb, grâu, șrot de soia și ulei vegetal. Rețeta E s-a diferențiat de rețeta M prin includerea combinației nutritive reprezentată de șrotului de floarea-soarelui și a lucernei granulate. Structura rețetelor furajere (tabelul 2) a fost elaborată pe baza determinărilor de compoziție chimică a materiilor prime furajere, ținând cont de recomandările din ghidul de creștere al hibridul Tetra SL.
Utilizarea în combinația nutritivă experimentală, a materiilor prime furajere bogate în celuloză (șrotul de floarea-soarelui și lucernă granulate) au condus la optimizarea acesteia, determinând scăderea prețului de producție al furajului. Este cunoscut faptul că în creșterea și exploatarea găinilor ouătoare, eficiența economică este un aspect foarte important legat de formularea rețetelor, iar alegerea materiilor prime furajere se face în funcție de costurile acestora mai ales că prețul de achiziție al materiilor prime, pe parcursul unui an, variază extrem de mult. Din cauza cheltuielilor de furajare, s-a urmărit elaborarea și testarea unei combinații nutritive care să reducă cheltuielile cu achiziția principalelor materii prime, de exemplu a șrotului de soia - resursa furajeră proteică cu cost ridicat - cu alte surse de proteină, mai ieftine. De asemenea, combinația nutritivă experimentală optimizată din punct de vedere tehnico-economic și echilibrată nutrițional, poate reprezenta o alternativă viabilă și economică pentru perioadele în care prețul șrotului de soia crește, prin utilizarea șrotului de soia și a lucernei granulate care sunt mai ieftine față de materia primă de referință - șrotul de soia.
Rețetele furajere testate
Tabelul 2
Specificație M E
Porumb, % 40,79 26,915
Grâu, % 20,00 20,00
Șrot soia, % 25,94 13,50
Lucernă, % - 8,25
Șrot de floarea-soarelui, % - 15,00
Ulei vegetal, % 0,96 4,28
Lizina, % ^- 0,18
DL-Metionina, 0,17 0,19
Clorura de colină, % 0,5 0,05
Sare, % 0,37 0,38
Carbonat de Ca, % 9,30 9,00
Fosfat monocalcic, % 1,42 1,24
Premix A6* 1,00 1,00
Enzima BIOZIM, M6000 - 0,015
Total 100 100
Preț de cost al rețetei, lei/kg 1,053 1,025
*1 kg premix conține: 1350000 UI vit. A/kg; 300000 UI vit. D3/kg; 2700 UI vit. E/kg; 200 mg Vit. K/kg; 200 mg Vit. B1/kg; 480 mg Vit. B2/kg; 1485 mg Acid pantotenic;/kg 2700 mg Acid nicotinic/kg; 300 mg Vitamina B6/kg; 4 mg vitamina B7/kg; 100 mg vitamina B9/kg; 1,8 mg vitamina B12/kg; 2500 mg vitamina C /kg; 7190 mg mangan/kg; 6000 mg fier /kg nutreț; 600 mg cupru/kg; 6000 mg zinc/kg; 50 mg cobalt/kg; 114 mg iod/kg; 18 mg seleniu/kg;
Nota: *M - reteța convențională (RM); E - RM+7% celuloză (lucernă);
După fabricarea nutrețurilor combinate, acestea au fost analizate pentru a evalua calitatea nutrițională a acestora (tabelul 3). Analiza chimică brută a nutrețurilor combinate a arătat că acestea sunt echilibrate energetic și proteic, asigurând necesarul de nutrienți pentru găinile ouătoare pe care s-a realizat experimentul. În stabilirea concentrației în nutrienți (substanță uscată, proteină, grăsime, celuloză, cenușă) s-au utilizat metode standardizate conform Regulamentului (CE) nr. 152/2009. Acizii grași s-au determinat prin metoda gazcromatografică, conform cu standardul SR CENISO/TS 17764 -2: 2008.
Conținutul de celuloză a fost semnificativ mai mare la lotul experimental (7,38% celuloza/kg NC) datorită utilizării lucernei granulate (8,25%) și a șrotului de floarea-soarelui (15%). Față de lotul M, creșterea concentrației de celuloză/kg de nutreț combinat a fost de 1,96 de ori mai mare la lotul E comparativ cu M.
În urma determinării profilului acizilor grași din grăsimea nutrețurilor combinate (tabelul 3), s-a constatat că cea mai mare concentrație (3,16%) de acid α-linolenic (C18:3n3) s-a determinat în nutrețul lotului experimental E, creșterea fiind de aproximativ 5,64 de ori mai mare decât concentrația de acid α-linolenic din nutrețul lotului martor (0,56%).
În urma determinării de xantofile s-a observat că nutrețul combinat administrat lotului experimental (E) au avut un conținut mai mare de xantofile, față de nutrețul lotului M. Includerea lucernei granulate în nutrețul combinat destinat furajării găinilor ouătoare a determinat o creștere a conținutului de luteină și zeaxantină față de M, cu 22,2% la lotul furajat cu rețeta experimentală.
Compoziția chimică primară a nutrețurilor combinate
Tabelul 3
Specificație M E
Analiză chimică primară, (%)
Energie metabolizabilă, kcal/kg 2760,0 2760,0
Substanță uscată 89,75 90,41
Substanță organică 77,16 76,62
Proteină brută 17,79 18,03
Grăsime brută 2,41 5,95
Celuloză brută 3,76 7,38
Substanțe extractive neazotate 53,20 45,26
Cenușă 12,59 13,78
Profilul acizilor grași polinesaturați (PUFA), g/100 g total acizi grași
Acid Linoleic (Q:6) 43,54 63,02
Acidul Linolenic (Q:3) 0,56 3,16
Total PUF A, din care: 44,30 66,18
- PUFA Ω:6 43,74 63,02
- PUFA Ω:3 0,56 3,16
- PUFA Ω:6/Ω:3 78,49 19,94
Conținutul în xantofile (luteină și zeaxantină), ppm
Luteină + zeaxantină 4,50 5,50
Notă: *M - rețetă convențională (RM); E- RM + 7% celuloză (lucernă și enzimă); ** PUFA = acizi grași polinesaturați; Ω:3 = acizi grași omega 3; Ω:6 = acizi grași omega 6; Ω:6/Ω:3 = raport acizi grași omega 6/acizi grași omega 3; ***rezultate exprimate/100 g substanță uscată; analize efectuate de Laboratorul de Chimie - IBNA Balotești
În perioada experimentală au fost monitorizați parametrii productivi, rezultatele fiind prezentate în tabelul 4. Prin utilizarea șrotului de floarea-soarelui și a lucernei granulate în rețeta experimentală, nu au fost înregistrate diferențe semnificative în ceea ce privește consumul specific de furaj și intensitatea la ouat.
Pentru a evalua calitățile fizico-chimice și nutriționale ale ouălor (tabelul 4), după 8 săptămâni de furajare a păsărilor cu nutrețul combinat (7% celuloză) s-au recoltat randomizat câte 18 ouă/lot din care s-au determinat parametrii de calitate ai ouălor: greutatea oului și a componentelor sale (albuș, gălbenuș, coajă), intensitatea culorii, prospețimea oului și unitatea Haugh (analizor Egg Analyzer TM); grosimea cojii (Egg Shell Thicknes Gauge) și rezistența la spargere a cojii de ou (Egg Force Reader).
Parametrii fizici ai oului (tabelul 4) nu au înregistrat variații semnificative cu excepția greutății gălbenușului și culoarea oului. Greutatea gălbenușului a fost mai mare la lotul experimental, creșterea greutății gălbenușului fiind cu 3,99% față de lotul E. De asemenea, intensificarea culorii gălbenușului a fost cu 60,5% mai mult la lotul experimental față de lotul martor, sub influența adaosului de lucernă granulată în nutrețul combinat administrat lotului E.
Performanțe productive și parametrii fizici interni și externi ai ouălor (valori medii/lot)
Tabelul 4
Specificație M E SEM p-value
Performanțe productive
Consum specific (kg NC/kg ou) 1,98 2,02 0,011 0,0103
Intensitatea la ouat (%) 96,37 94,58 0,516 0,3428
Parametrii fizici interni și externi ai ouălor (ouă recoltate după 8 săptămâni de experiment)
Greutate ou, (g) 60,58 60,57 0,178 0,2431
albuș, (g) 3679 3616 0,197 0,4754
gălbenuș, (g) 15,76 a 16,39 b 0,127 0,0609
coajă, (g) 8,03 8,02 0,059 0,8384
Grosimea cojii, (mm) 0,342 0,342 0,002 0,4233
Forța de spargere, (kgF) 4,41 4,14 0,109 0,0007
Culoare 4,00b 5,83a 0,088 < 0,0001
Unități Haugh 62,81 6,245 0,985 0,6055
Notă: *M - rețetă convențională (RM); E - RM + 7% celuloză (lucernă și enzimă); **a,b. = reprezintă diferențe semnificative (P < 0,05) față de M și E
După înregistrarea parametrilor fizici interni și externi de calitate, din ouăle recoltate la finalul experimentului s-au constituit 6 probe medii/lot de gălbenuș din care s-au determinat: concentrația de luteină și zeaxantină din gălbenuș (tabelul 5), concentrația și profilul acizilor grași din gălbenuș (tabelul 6) și concentrația de colesterol din gălbenuș (tabelul 7).
Combinația nutritivă experimentală care a inclus lucernă granulată (8,25%) a determinat o creștere a conținutului de xantofile din gălbenuș, evoluția concentrației de luteină și zeaxantină pe perioada experimentului fiind prezentată în tabelul 5. Atât după 3, cât și după 6 respectiv 8 săptămâni experimentale, au fost observate creșteri semnificative
1 3 5 (P < 0,05) ale concentrațiilor de luteina și zeaxantina la lotul cu lucerna față de lotul martor. Creșterea concentrației xantofile în ou a fost de 1,41 ori, după 3 săptămâni; 1,81 ori după 6 săptămâni respectiv 1,41 ori după 8 săptămâni.
Concentrația de luteina din gălbenuș de ou (valori medii/lot) Tabelul 5
7 Xantofile (luteina + zeaxantina), mg/kg M E SEM p-value
- demararea experimentului 3,03 3,03 - -
9 - după 3 săptămâni 4,55b 6,42a 0,155 0,0010
- după 6 săptămâni 3,09b 5,61a 0,188 < 0,0001
11 - după 8 săptămâni 2,97b 4,19a 0,171 < 0,0001
Valori medie/experiment 3,37b 5,55a 0,119 < 0,0001
13 Notă: *M - rețetă convențională (RM); E - RM + 7% celuloză (lucernă și enzimă) reprezintă diferențe semnificative (P < 0,05) față de M și E **a,b, =
15
În ceea ce privește acidul linolenic (C18:3n3), din datele prezentate în tabelul 6 se observă o creștere semnificativă (P < 0,05) a acestui acid la lotul experimental față de lotul
M. La lotul experimental, furajat cu lucernă granulată (8,25%) s-a observat că nivelul concen19 trației de acid α-linolenic (C18:3n3) în gălbenușul ouălor lotului E a crescut cu 407,69% față de M sau de 5,07 ori. Acidul docosahexaenoic (C22:6n3) a înregistrat o creștere de 69,32% față de M sau de 1,69 ori. În ceea ce privește conținutul de PUFA (acizi grași polinesaturați) din gălbenușul de ou uscat se observă o creștere semnificativă (P < 0,05) la lotul experi23 mental față de lotul M, respectiv de 1,52 ori.
Din datele prezentate în tabelul 6 se poate observa că raportul dintre acizii grași omega 6 (Linoleic; γ-linolenic; Eicosadienoic; Eicosatrienoic; Arachidonic; Docosatetraenoic) și acizii grași omega 3 (α-linolenic; Eicosatrienoic; Docosapentaenoic; Docosahexaenoic), ouăle recoltate de la lotul experimental a înregistrat o scădere semnificativă (P < 0,05) față de lotul M.
Concentrația în acizi grași în gălbenuș (valori medii/lot)
31 Tabelul 6
Specificație M E SEM p-value
33 Profilul lipidic al gălbenușului
Linolenic α, (C18:3n3) 0,26b 1,32a 0,069 < 0,0001
35 Eicosatrienoic, (C20:3n3) 0,21b 0,18a 0,006 < 0,0002
Docosapentaenoic, (C22:5n3) 0,08b 0,18a 0,009 < 0,0001
37 Docosahexaenoic, (C22:6n3) 0,88b 1,49a 0,093 < 0,0001
EPUFA, din care: 21,55b 32,53a 0,798 < 0,0001
39 ΣΩ3 1,44b 3,17a 0,153 < 0,0001
ΣΩ6 20,11b 29,36a 0,653 < 0,0001
41 Ω6/Ω3 14,02b 9,32a 0,426 < 0,0001
Nota: *M - rețeta convențională (RM); E - RM + 7% celuloză (lucerna și enzimă); **PUFA = acizi
43 grași polinesaturați; Ω:3 = acizi grași omega 3; Ω:6 = acizi grași omega 6; Ω:6 /Ω:3 = raport acizi
grași omega 6/acizi grași omega 3; ***a,b = reprezintă diferențe semnificative (P < 0,05) față de
45 M și E
Datele din tabelul 7 arată, că la ambele recoltări, nivelul de colesterol în gălbenușul uscat s-a diminuat semnificativ (P < 0,05) în ouăle recoltate de la lotul experimental (furajat cu rețeta care a inclus lucerna în proporție de 8,25%), față de lotul M.
Raportat la valorile medii/perioadă, colesterolul în gălbenușul uscat al loturilor experimentale a fost cu 14,62% mai mic la lotul E față de M, diferențele fiind asigurate statistic. Prin urmare, eficiența utilizării rețetelor cu un nivel de 7% celuloză în care s-a folosit lucerna granulată (8,25%) pentru diminuarea colesterolului în gălbenuș, s-a îmbunătățit prin adaosul de enzimă.
Concentrația de colesterol din gălbenuș de ou
Tabelul 7
Concentrația de colesterol în gălbenuș, (g colesterol/100 g gălbenuș uscat) M E SEM p-value
- după 3 săptămâni 1,70b 1,47a 0,030 0,0819
- după 8 săptămâni 1,72b 1,44a 0,038 0,1436
Valori medie/perioada 1,71b 1,46a 0,024 0,0043
% de scădere a colesterolului față de lotul M (-)14,62
Nota: *M - rețeta convențională (RM); E - RM + 7% celuloză (lucernă și enzimă); **a,b = reprezintă diferențe semnificative (P < 0,05) față de M și E

Claims (2)

  1. RO 133538 Β1
    1 Revendicări
    3 1. Combinație nutritivă, caracterizată prin aceea că, cuprinde 15% șrot de floarea soarelui și 8,25% de lucernă granulată, pentru utilizare ca nutreț în hrana găinilor ouătoare
    5 adulte în săptămânile 29...36.
  2. 2. Combinație nutritivă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, are un
    7 conținut de 90,41 % substanță uscată; 18,03% proteina brută; 5,95% grăsime brută; 7,38% celuloză; 2760 kcal/kg energie metabolizabilă; 3,16 g acid linolenic (omega3)/100 g total
    9 acizi grași; 5,50 mg/kg luteină și zeaxantină.
    Editare și tehnoredactare computerizată - OSIM Tipărit la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub comanda nr. 370/2023
ROA201800755A 2018-09-28 2018-09-28 Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare RO133538B1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201800755A RO133538B1 (ro) 2018-09-28 2018-09-28 Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201800755A RO133538B1 (ro) 2018-09-28 2018-09-28 Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO133538A0 RO133538A0 (ro) 2019-08-30
RO133538B1 true RO133538B1 (ro) 2023-09-29

Family

ID=67733561

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201800755A RO133538B1 (ro) 2018-09-28 2018-09-28 Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO133538B1 (ro)

Also Published As

Publication number Publication date
RO133538A0 (ro) 2019-08-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
JP4410969B2 (ja) バランスの取れた脂質組成の卵
Wang et al. Nutritional modulation of health, egg quality and environmental pollution of the layers
Świątkiewicz et al. Effect of maize distillers dried grains with solubles and dietary enzyme supplementation on the performance of laying hens
Daley et al. A review of fatty acid profiles and antioxidant content in grass-fed and grain-fed beef
CN102696869B (zh) 富含dha及维生素e成分鸡蛋的生产方法
Riaz et al. Use of Camelina sativa and by-products in diets for dairy cows: A review
CN102599358B (zh) 一种可提高家禽产蛋率的营养饲料及其制备方法
Costa et al. Effects of high dietary inclusion of Arthrospira platensis, either extruded or supplemented with a super-dosing multi-enzyme mixture, on broiler growth performance and major meat quality parameters
Yannakopoulos et al. Enhanced egg production in practice: the case of bio-omega-3 egg
Andrade et al. Beef quality of young Angus× Nellore cattle supplemented with rumen-protected lipids during rearing and fatting periods
Madacussengua et al. Effects of using microalgae in poultry diets on the production and quality of meat and eggs: a review
Baéza et al. Nutritive value of duck meat and eggs
Van der Heide et al. The effect of deshelled and shell-reduced mussel meal on egg quality parameters of organic laying hens under commercial conditions
Dumorné et al. Importance of banana flour and its effect on growth performance of broiler
Rodic Production of poultry meat and eggs as functional food: Challenges and opportunities
RO133538B1 (ro) Combinaţie nutritivă cu nivel ridicat de celuloză pentru utilizare în hrana găinilor ouătoare
Guimarães et al. Biological silage from tambaqui (Colossoma macropomum) by-products on the productive performance, hematological parameters and egg quality of older commercial hens
Flórez-Miranda et al. Microalgae in livestock nutrition
Jiang et al. Effects of dietary inclusion of black soldier fly larvae raised on kitchen waste on laying performance and egg quality in laying hens
RO133385B1 (ro) Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi
Vlaicu et al. Future Directions for Sustainable Poultry Feeding and Product Quality: Alternatives from Insects, Algae and Agro-Industrial Fermented By-Products.
Yimer Issues, challenges, and recommendations on the uses of sunflower meal in the developing world; a case of Africa
Amini et al. Production of omega-3 fatty acid enriched eggs using pearl millet grain, low levels of flaxseed and natural pigments
Nanubhai et al. Comparision of nutritive qualities of different types of eggs for ensuring better nutritional security
KR101671565B1 (ko) 카폭박을 포함하는 비육돈 사육용 사료 조성물, 이를 이용한 사육 방법 및 이로부터 얻은 돈육