RO128592B1 - Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale - Google Patents

Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale Download PDF

Info

Publication number
RO128592B1
RO128592B1 ROA201101299A RO201101299A RO128592B1 RO 128592 B1 RO128592 B1 RO 128592B1 RO A201101299 A ROA201101299 A RO A201101299A RO 201101299 A RO201101299 A RO 201101299A RO 128592 B1 RO128592 B1 RO 128592B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
ruminal
content
parts
ruminal content
animals
Prior art date
Application number
ROA201101299A
Other languages
English (en)
Other versions
RO128592A2 (ro
Inventor
Violeta-Elena Simion
Original Assignee
Violeta-Elena Simion
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Violeta-Elena Simion filed Critical Violeta-Elena Simion
Priority to ROA201101299A priority Critical patent/RO128592B1/ro
Publication of RO128592A2 publication Critical patent/RO128592A2/ro
Publication of RO128592B1 publication Critical patent/RO128592B1/ro

Links

Landscapes

  • Fodder In General (AREA)
  • Feed For Specific Animals (AREA)

Description

Orice persoană are dreptul Să formuleze în scris șl motivat, la OSIM, o cerere de revocare a brevetului de
Invenție, în termen de 6 luni de la publicarea mențiunii hotărârii de acordare a acesteia
RO 128592 Β1
Invenția se referă la un procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale, cu utilizare în domeniul zoo-veterinar.
Rumegătoarele, comparativ cu animalele monogastrice, au un ecosistem ruminal microbian care joacă un rol activ în digestia hranei, producerea de aminoacizi, vitamine din complexul B și, totodată, este implicat în digestia unor toxine din plante (Cheeke și Palo, 1995) sau a unor micotoxine (Kurmanov, 1977; Diez, 2005). Micotoxinele sunt metaboliți secundari, elaborați de fungi printr-un metabolism diferit de cel primar prin natura sa aleatorie, diversitatea compușilor formați și specificitatea sușelor implicate. Datorită structurii chimice diverse și condițiilor variate în care fungii le produc, aceste toxine sunt capabile să provoace o mare varietate de simptome acute, în egală măsură la animale și om. Majoritatea - dintre care se remarcă aflatoxinele, ochratoxinele, tricotecenele, zearalenona și fumonizinele - au efecte carcinogene, mutagene, teratogene.
Conținutul ruminal singur sau în combinație cu alte substanțe nutritive constituie o sursă suplimentară de proteine și energie pentru hrana animalelor și, totodată, un supliment alimentar cu proprietăți de biodegradare a unor toxine, cum sunt micotoxinele de exemplu.
Este cunoscută valorificarea conținutului ruminal obținut de la taurine în unități de abatorizare, în urma căruia rezultă un complex de substanțe bioactive cu valoare nutritivă îmbunătățită față de caracteristicile native, ce pot fi folosite ca atare în hrana animalelor sau prin prelucrări ulterioare, în diverse produse.
Studii și cercetări anterioare au relevat calitatea nutritivă a lichidului ruminal ca sursă de proteină pentru hrana administrată iepurilor (Togun și col., 2009), puilor de găină (Adeniji și Jimoh, 2007) și rumegătoarelor (Messersmith și col., 1974; Prokopșicol., 1974; El-Yassin și col., 1991; Slinas-Chavira si col., 2007), deși tipul de digestie și alimentație este diferit pentru fiecare dintre speciile prezentate.
El-Yassin și col. (1991), Dominguez și col. (1994) au raportat pentru o probă de conținut ruminal recoltat de la taurine și ulterior uscat, următoarea compoziție chimică brută: 14,4% proteină brută (PB), 4,2% grăsime brută (GB), 41,1% acid-detergent-fibră (ADF) și 9,7% cenușă brută (CenB).
Microbiologic, la nivelul rumenului există o populație de 108-1010 microorganisme/g lichid ruminal, cele mai comune fiind bacteriile și protozoarele. Protozoarele din rumen contribuie la peste 50% din totalul biomasei microbiene ruminale (Williams și Coleman, 1992), cantitatea și calitatea acestora fiind dependente de factori legați de animal (specia de rumegătoare, rasa, vârsta animalului, stadiul fiziologic) și de hrana administrată (structură, compoziție chimică).
în funcție de substratul utilizat în hrană, protozoarele sunt specializate în consumul de zaharuri solubile, amidon sau lignoceluloză, acest lucru fiind posibil datorită unui echipament enzimatic foarte bine dezvoltat (amilază, invertază, pectinesterază, poligalacturonază) (Williams și Coleman, 1992). Protozoarele având dimensiuni mari digeră și degradează polimerii structurali ai plantelor, în timp ce protozoarele de dimensiuni mai mici digeră predominant zaharurile (Orpin, 1983), Toate protozoarele depozitează glucide solubile sub forma amilopectină ca și polizaharide (componentele amidonului sunt amiloza și amiiopectina) și au specificitate pentru zaharuri: holotrichele depozitează zaharuri solubile în timp ce oligotrichele depozitează amidon.
Câteva dintre invențiile referitoare la metodele de obținere și valorificare a lichidului ruminal sub forma unor suplimente pentru hrana animalelor, brevetate până în prezent, sunt prezentate în continuare;
US 4119741 Production ofsubstantialty full-dietbeef cattle feed tbrough proeessing ofthe rumen content of slaughtered cattle prezintă un procedeu de obținere care constă în valorificarea conținutului ruminal de la vacile abatorizate, fără adaosuri de substanțe sau diluție a acestuia. Conținutul este separat mecanic pentru a înlătura 90% din lichid.
RO 128592 Β1
Materia primă obținută este tocată și ulterior uscată pe un transportor, valoarea temperaturii 1 și tipul de aer aplicat având proprietatea de a fragmenta materia fibroasă din conținut. în funcție de umiditatea (U%) finală a produsului, care poate varia între 2 și 60%, compoziția 3 chimică a acestuia este: 10...12% PB; 3,3...3,8% GB și 70...80% SEN.
U S 403 70 02 Method and process for treating rumen content descrie procedeele de 5 prelucrare a conținutulu ruminal prin: sterilizare, separare mecanică a fazelor lichidă și solidă. Ulterior, este reținută faza solidă pentru hrana animalelor, are loc convertirea unor 7 acizi din faza lichidă în diverse săruri, concentrarea reziduului solid în lichid neutralizant prin evaporare până la 80% din conținutul de apă și prelucrarea mecanică a produsului solid 9 astfel obținut, în vederea administrării în hrana animalelor.
US 3932670 Method of manufacturing a bacteria! preparationconsisting of a norma! 11 rumen bacteria! flora with an improved ability to utiliza ammonium salts prezintă metoda de producere a unui preparat bacterian pe baza conținutului rumial, prin inoculări repetate și 13 cultivare pe un mediu selectiv conținând săruri de amoniu, care influențează pozitiv capacitatea bacteriilor de prelucrare a azotului. 15
RU 2270584 Method for production of bioactive additive se referă la un procedeu care constă în producerea unui aditiv bioactiv pentru animale, din conținut ruminal nativ. 17 Acesta este supus proceselor de: extracție (timp de 72 h, la 38,..42°C, în apă minerală/plată în raport de 2:1), defecare (timp de 36 h, la 10°C), filtrare concomitent cu răcire (timp de 19 48 h, la -50cC); congelarea-deshidratarea se desfășoară timp de 48 h, la 38...40°C (în primele 5 h, la 1O°C, apoi se crește temperatura cu 5°C/oră până la 38:..40°C). 21
US 403 70 02 Method andprocess for treating rumen content descrie procedeele de prelucrare a conținutulu ruminal prin: sterilizare, separare mecanică a fazelor lichidă și 23 solidă. Ulterior, este reținută faza solidă pentru hrana animalelor, are loc convertirea unor acizi din faza lichidă în diverse săruri, concentrarea reziduului solid în lichid neutralizant prin 25 evaporare până la 80% din conținutul de apă și prelucrarea mecanică a produsului solid astfel obținut, în vederea administrării în hrana animalelor. 27
DE 4118908 Stomach rumen contents disposal ofslaughtered beef-usesmechanical and indirect drying before burning with enclosed gas systern to contain smells prezintă 29 prelucrarea conținutului ruminal recoltat de la vaci abatorizate: o parte a conținutului de apă din lichidul ruminal este îndepărtată mecanic, iar restul conținutului rămas este uscat indirect, 31 printr-un procedeu specific de uscare, fără pătrunderea aerului și a vaporilor de apă care sunt absorbiți. Materia uscată obținută este carbonizată în vacuum, la temperatură scăzută, 33 pentru producerea de cenușă și CO2, Gazul de combustie obținut este utilizat în continuare, ca sursă de energie termică, în procesul aplicat prin invenție. 35
JP 57091158 Preparation ofconcentrated feed by artificial rumen prezintă prepararea unei hrane concentrate pe baza resturilor de materie organică provenite de la animale, 37 prelucrate prin adaos de substanțe (melasă, așchii de lemn, salivă artificială, microorganisme colectate din rumenul vacilor etc.) și procese mecanice și microbiologice precum: măcinare, 39 focare, autoclavare, fermentare etc. într-un rumen artificial.
US 3857971 Ruminant feed additive and method ofpreparing the same prezintă un 41 aditiv furajer pentru administrarea în hrana rumegătoarelor cu afecțiuni digestive, obținut din microorganisme din rumen adaptate și cultivate in vitro pe un mediu cu conținut bogat în 43 amidon.
Metodele folosite până în prezent presupun prelucrarea conținutului ruminal prin 45 diferite procedee mecanice, chimice și microbiologice, în vederea obținerii de produse în stare proaspătă sau procesate (umede, semi-umede sau uscate), care sunt ulterior folosite 47 în hrana animalelor, ca sursă suplimentară de hrană sau pentru capacitatea microorganică îmbunătățită. 49
RO 128592 Β1
Problema tehnică obiectivă propusă spre rezolvare de prezenta cerere constă în obținerea unui supliment bioactiv de hrană pentru animale.
Soluția constă în valorificarea conținutului ruminal obținut de la taurine în condiții de abatorizare, printr-un procedeu de prelucrare fizică și chimică de biodegradare a toxinelor.
Procedeul conform invenției constă în aceea că se recoltează în întregime conținutul ruminal de la taurine, în stare proaspătă, din abator, se depozitează într-un recipient menținut la bain-marie la o temperatură de 39°C, în condiții de anaerobioză, se adaugă 0,5...1,5 părți amidon/părți conținut ruminal și 0,5...1,5 părți sucroză/părți conținut ruminal, se filtrează conținutul ruminal după un interval de 1...5 h, printr-un filtru din pânză de tifon bbc concomitent cu presarea resturilor de materie vegetală din compoziția acestuia, apoi se centrifughează și se filtrează lichidul obținut anterior, printr-o pânză de etamină.
Procedeul conform invenției prezintă următoarele avantaje:
- este valorificat un deșeu de abator cu o valoare nutritivă semnificativă;
- rezultă un produs cu calități nutritive și de biodegradare îmbunătățite;
- prelucrarea conținutului ruminal nu este laborioasă și poate fi efectuată cu costuri reduse pentru tehnologie în abator sau în unități specializate în acest sens;
- se efectuează un număr redus de operații mecanice (recoltare, depozitare, filtrare, centrifugare) și chimice (adăugarea a două substanțe glucidice);
- se prelucrează fizic și chimic lichidul ruminal, în vederea obținerii unui supliment bioactiv de hrană pentru animale.
Se prezintă în continuare explicația figurii: fluxul de prelucrare a lichidului ruminal.
Se prezintă în continuare 2 exemple de realizare a invenției.
Exemplul 1. Procedeul conform invenției a constat din următoarele faze și etape:
- recoltarea în întregime a conținutul ruminal în stare proaspătă din abator;
- depozitarea conținutului ruminal într-un recipient menținut la bain-marie la o temperatură de 39°C, în condiții de anaerobioză;
- Îmbunătățirea calității nutritive a conținutului ruminal prin adăugarea a 0,5...1,5 g amidon solubil p.a./kg conținut ruminal și 0,5...1,5 g sucroză/kg conținut ruminal;
- filtrarea conținutului ruminal după un interval de 1...3 h printr-un filtru din pânză de tifon bbc concomitent cu presarea/stoarcerea resturilor de materie vegetală din compoziția acestuia;
- centrifugarea lichidului la 1.000 x g, 10 min, la temperatura camerei; filtrarea conținutului ruminal printr-un filtru din pânză de etamină.
Exemplul 2. Procedeul conform invenției a constat din următoarele etape și faze:
- recoltarea în întregime a conținutul ruminal în stare proaspătă din abator;
- depozitarea conținutului ruminal într-un recipient menținut la bain-marie la o temperatură de 39°C, în condiții de anaerobioză;
- îmbunătățirea calității nutritive a conținutului ruminal prin adăugarea a 0,5...1,5 g amidon solubil p.a./kg conținut ruminal și 0,5...1,5 g sucroză/kg conținut ruminal;
- filtrarea conținutului ruminal după un interval de 3.....5 h printr-un filtru din pânză de tifon bbc concomitent cu presarea/stoarcerea resturilor de materie vegetală din compoziția acestuia;
- centrifugarea lichidului la 1.000 xg. 10 min, la temperatura camerei;
- filtrarea conținutului ruminal printr-un filtru din pânză de etamină.
în continuare, este prezentată pe larg invenția.
Procedeul folosit permite obținerea unui produs, care administrat ulterior în hrana vacilor de lapte, de exemplu, îmbunătățește calitatea conținutului ruminal prin prisma calității protozoarelor, permițând totodată păstrarea alimentației specific fibroase la acestea.
RO 128592 Β1
Datorită procedeului de obținere a conținutului ruminal direct de la rumegătoarele abatorizate 1 și a unui număr redus de substanțe nutritive adăugate (un dizaharid și un polizaharid), este valorificat, cu costuri foarte scăzute, un deșeu cu un potențial nutritiv și de biodegradare 3 valoros.
Tipul de alimentație al taurinelor (structura rației, compoziția chimică) este primul 5 factor implicat în calitatea populației de microsimbionți ruminali.
Conținutul ruminal la taurine, care poate varia cantitativ de la 70 la 90 kg/animal în 7 funcție de particularitățile animalului (rasă, vârstă, stare fiziologică), este caracterizat microbiologic prin următoarea populație de: bacterii de ordinul a 10 miliarde/ml conținut, 9 condiționată de cantitatea de energie liberă, de N2 degradabil disponibil și de o cantitate suficientă de substanțe minerale; protozoarede ordinul a 5 milioane/ml atunci când rația este 11 bogată în glucide solubile sau în alimente concentrate; fungicu rol mai ales în degradarea celulozei, hemicelulozei. 13
Protozoarele au capacitatea de a sintetiza acizi cu lanț lung utilizând ca precursori substanțe din lichidul ruminal precum și capacitatea de a metaboliza și sintetiza proteinele 15 microbiene și proteinele rezultate din hrană; acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât protozoarele sunt capabile să sintetizeze aminoacizi care pot lipsi din structura proteinei 17 alimentare.
Un alt aspect important este digestibilitatea proteinei sintetizate de protozoare, care 19 este crescută comparativ cu cea produsă de bacteriile ruminale.
Procedeul utilizat a urmărit îmbunătățirea calităților naturale și valorificarea 21 potențialului detoxifiantal lichidului ruminal, alcătuit dintr-o diversitate de populații microbiene incluzând bacterii (1011/mL), protozoare (106/mL) și fungi (104 zoospori/mL); dintre acestea, 23 protozoarele reprezintă aproximativ 50% din biomasa microbiană ruminală.
Valorificarea conținutului ruminal obținut de la taurine are locîn unități de abatorizare, 25 printr-un procedeu de prelucrare fizică și chimică, în urma căruia rezultă un complex de substanțe bioactive cu valoare nutritivă îmbunătățită față de proprietățile microbiologice 27 native, precum și de biodegradare a unor toxine.
Procedeul de îmbunătățire a conținutului ruminal prin adaosul a două substanțe 29 glucidice - amidonul și sucroza - crește calitatea protozoarelor din lichidul ruminal și implicit capacitatea acestora de metabolizare a unor micotoxine. 31
TESTĂRI MICOTOXICOLOGICE în vederea aprecierii calității populației de protozoare din lichidul ruminal, au fost 33 efectuate numărări ale simbionților ciliați după o prelucrare sumară a probei.
S-a procedat la adăugarea de colorant verde briliant și diluție în glicerol 30% , după 35 care proba a fost diluată cu un amestec de verde de metil-formalină-clorură de sodiu. S-a luat o picătură din lichidul ruminal diluat și s-a analizat între lamă și lamelă la microscop 37 (obiectiv 400x) în vederea numărării microsimbionților ciliați.
în final, a fost aplicatîn final un algoritm de calculare a microsimbionților ruminali/cm3. 39 REZULTATE
Rezultatele obținute au relevat un număr constant al microsimbionților ciliați în fiecare 41 din probele analizate.
Au rezultatîn medie 6 microsimbionți/picătură în proba analizată, atât în stare nativă, 43 pe lichidul proaspăt recoltat, cât și după adăugarea celor două substanțe glucidice, la un interval de 5 h de la recoltare, în condițiile menținerii lichidului ruminal la temperatura de 45 39°Ο, pH în jur de 6,5 și condiții de anaerobioză,
Cercetări anterioare, efectuate la vaci de lapte, privind transferul micotoxinelor din 47 furaje în sânge și urină, au demonstrat că atât metaboliții, cât și cantitatea acestora, sunt influențați de mulți factori, unii imprevizibili ca efect (sursa de hrană, starea fiziologică a 49 animalului, particularitățile fiziologice ale acestuia).
RO 128592 Β1
Studiul efectuat a demonstrat că, pentru OTA, valorile obținute au fost de 2,2 pg/kg în ovăz, 3,2 pg/kg în tărâțe și 0,1 ng/ml în serul sanguin, 0,018 ng/ml în lapte și 0,009 ng/ml în urină, toate fiind sub limita maximă admisă.
Din cantitatea totală de micotoxină OTA ingerată prin furaje (5,4 pg/kg), o proporție de 1,8% s-a regăsit în serul sanguin, 0,3% în lapte și 0,1% în urină ceea ce confirmă transferul metaboliților acestor micotoxine din furaje prin lichide biologice, în produse date la exterior.
Rezultatele diverselor studii privind absorbția și excreția OTA și a metabolitului OTA-alfa la rumegătoare sunt explicate prin varietatea rațiilor administrate în hrana animalelor. Microorganismele ruminale ca și cele intestinale degradează nesemnificativ OTA atunci când rația rumegătoarelor este bogată în nutrețuri concentrate.
Activitatea protozoarelor este strâns condiționată de modul de alimentație și de calitatea hranei, transformarea OTA în OTA-alfa, de exemplu, fiind favorizată de rația bogată în amidon (Diaz, 2005) mai mult decât cea bogată în fibre. Trebuie precizat că alimentația de bază la rumegătoare o reprezintă furajele fibroase, astfel că suplimentarea acestora cu nutrețuri concentrate trebuie să se facă limitat și în favoarea sănătății animalelor.
Procedeul revendicat este realizabil în condiții de laborator, de către personal specializat, cât și în condiții industriale, în abator sau în unități specializate în acest sens.

Claims (1)

  1. Revendicare 1
    Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale, 3 caracterizat prin aceea că se recoltează în întregime conținutul ruminal de la taurine, în stare proaspătă, din abator, se depozitează într-un recipient menținut la bain-marie la o 5 temperatură de 39°C, în condiții de anaerobioză, se adaugă 0,5...1,5 părți amidon/părți conținut ruminal și 0,5... 1,5 părți sucroză/părți conținut ruminal, se filtrează conținutul ruminal 7 după un interval de 1...5 h, printr-un filtru din pânză de tifon bbc concomitent cu presarea resturilor de materie vegetală din compoziția acestuia, apoi se centrifughează și se filtrează 9 lichidul obținut anterior, printr-o pânză de etamină.
    RO 128592 Β1
ROA201101299A 2011-12-05 2011-12-05 Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale RO128592B1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201101299A RO128592B1 (ro) 2011-12-05 2011-12-05 Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201101299A RO128592B1 (ro) 2011-12-05 2011-12-05 Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO128592A2 RO128592A2 (ro) 2013-07-30
RO128592B1 true RO128592B1 (ro) 2014-02-28

Family

ID=48868831

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201101299A RO128592B1 (ro) 2011-12-05 2011-12-05 Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO128592B1 (ro)

Also Published As

Publication number Publication date
RO128592A2 (ro) 2013-07-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Abdel-Aziz et al. Biological treatments as a mean to improve feed utilization in agriculture animals—An overview
CN105939613A (zh) 酶组合物在反刍动物饲料中的应用
WO2019154849A1 (en) Method of preparing prebiotic dietary fiber and probiotic-fibre complexes
CN107319211A (zh) 一种吸血水蛭幼体全价配合饲料及其制备方法
Herrick et al. Lactation performance and digestibility of forages and diets in dairy cows fed a hemicellulose extract
KR101578981B1 (ko) 옥수수 발효물을 포함하는 육성돈 사료 조성물, 이의 제조 방법 및 이를 이용한 돼지의 사육 방법
CN112205516A (zh) 一种用于提高机体免疫力的营养组合鸡饲料及制备方法
US20160249643A1 (en) Use of Enzymes to Condition Ruminant Feedstocks
CN106544299A (zh) 一种预防反刍动物草酸中毒的复合菌剂及其制备方法与应用
Adel et al. Effect of feed additive “Exogenous Enzymes” on growth performance of Maghraby Camels
KR102613013B1 (ko) 감귤 부산물을 이용한 돼지 증체용 사료 조성물
CN113057258B (zh) 一种环保有机猪饲料及其制备方法
Banu et al. Efficacy of probiotics on growth performance and hemato-biochemical parameters in broiler
RO128592A2 (ro) Procedeu de obţinere a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale
CN103013959A (zh) 一种用于降解纤维素的混合酶
Mehrez et al. INFLUENCE OF LIVE YEAST FEED ADDITIVES ON PRODUCTIVE PERFORMANCE OF GROWING RAHMANY LAMBS.
KR101218086B1 (ko) 양어사료 및 그 제조방법
Belewu et al. Performance characteristics of goat fed Trichoderma treated feather meal-rice husk mixture
Ghoneem et al. Impacts of Lactobacillus acidophilus Fermentation Product on Digestibility, Immune System Response, Blood Parameters, Milk Production and Milk Composition in Mid-Lactating Buffaloes (Bubalus bubalis)
Jiwuba et al. Nutritional and phytogenic properties of soursop (Annona muricata) leaf meal on the productive and physiological performances of West African Dwarf goats
Kumar et al. Effect of feeding maize silage containing Moringa (Moringa oleifera) leaves on growth, blood metabolites, serum antioxidant and coccidial egg count in Barbari goats under stall-fed condition
JP2007117079A (ja) 反芻動物用飼料
LT5640B (lt) Pašarinis priedas ir jo gamybos būdas
JP5224018B2 (ja) サイレージ及びその調製方法
El-Garhy et al. Influence of using pectinase enzymes in the ration on nutrient digestibility, blood chemistry, milk composition and economics of lactating buffaloes