RO127622A2 - Aplicarea metodei de coprecipitare în lichid ionic pentru prepararea nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier - Google Patents

Aplicarea metodei de coprecipitare în lichid ionic pentru prepararea nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier Download PDF

Info

Publication number
RO127622A2
RO127622A2 ROA201001357A RO201001357A RO127622A2 RO 127622 A2 RO127622 A2 RO 127622A2 RO A201001357 A ROA201001357 A RO A201001357A RO 201001357 A RO201001357 A RO 201001357A RO 127622 A2 RO127622 A2 RO 127622A2
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
nanoparticles
reaction
magnetic nanoparticles
ionic liquid
coprecipitation
Prior art date
Application number
ROA201001357A
Other languages
English (en)
Other versions
RO127622B1 (ro
Inventor
Alexandrina Emilia Nan
Rodica Paula Turcu
Jurgen Liebscher
Original Assignee
Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Tehnologii Izotopice Şi Moleculare
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Tehnologii Izotopice Şi Moleculare filed Critical Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Tehnologii Izotopice Şi Moleculare
Priority to ROA201001357A priority Critical patent/RO127622B1/ro
Publication of RO127622A2 publication Critical patent/RO127622A2/ro
Publication of RO127622B1 publication Critical patent/RO127622B1/ro

Links

Landscapes

  • Medicines Containing Antibodies Or Antigens For Use As Internal Diagnostic Agents (AREA)
  • Compounds Of Iron (AREA)

Abstract

Prezenta invenţie se referă la un procedeu de sinteză a nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier, prin reacţia de coprecipitare în lichide ionice, cuprinzând dizolvarea FeClşi FeCl, în raport molar 1:2, în tetrafluoroborat de 1-butil-3-metil imidazoliu, deoxigenarea soluţiei cu argon şi încălzirea amestecului de reacţie, sub agitare magnetică, sub argon, treptat, la 80°C, cândH-ul se aduce la 9...10 cu hidroxid de potasiu,H-ul fiind controlat şi menţinut timp de 30 min, cât durează reacţia de coprecipitare, după care soluţia este adusă la temperatura camerei, sărurile formate se îndepărtează prin separare magnetică, nanoparticulele rezultate se dispersează în lichid ionic, se adaugă acid glicolic, amestecul se aduce la 80°C sub agitare magnetică sub argo, când are loc stabilizarea magnetitei prin reacţia de absorbţie timp de 1 h, la 80°C, după care nanoparticulele magnetice sunt separate magnetic din lichidul ionic, se spală cu apă distilată şi se usucă în etuvă la 60°C.

Description

DESCRIEREA INVENȚIEI
I
APLICAREA METODEI DE COPRECIPITARE ÎN LICHID IONIC PENTRU
PREPARAREA NANOPARTICULELOR MAGNETICE DE TIP OXID DE FIER
Prezenta invenție se referă la aplicarea uneia dintre celei mai cunoscute metode de preparare a nanoparticulelor magnetice de tip Fe3O4 realizată într-un solvent nespecific și anume lichidul ionic: 1 -butil-3-metil imidazoliu tetrafluoroborat [BMIM][BF4], urmată si de stabilizarea acestor nanoparticule magnetice cu acid glicolic. Efectuarea reacției de coprecipitare a clorurilor de Fe (II) respectiv Fe (III) în mediul bazic în [BMIM][BF4] urmată de stabilizarea magnetitei cu acid glicolic în același mediu de solvatare, conduce la obținerea nanoparticulelor de magnetită având dimensiuni controlabile cu aplicații practice in nanomedicină și biotehnologie.
Procedeul de sinteză a magnetitei prin aplicarea reacției de coprecipitare a clorurilor de Fe (II) respectiv Fe(lll) în mediu bazic folosind ca solvent lichidul ionic [BMIM][BF4] nu este încă descris în literatură. Este cunoscut faptul că lichidele ionice sunt săruri care se află în fază lichidă la temperaturi extrem de scăzute și sunt rezistente la descompunere până la temperaturi foarte ridicate. Ca orice sare, lichidele ionice sunt constituite dintr-un cation și un anion dar diferă din punct de vedere al proprietăților fizice și chimice foarte mult între ele. Chiar și pentru lichidele ionce care au la bază același cation iar anionul este diferit, proprietățile chimice și fizice sunt foarte variate.
Ultimele studii recente au arătat că lichidele ionice pot fi utilizate pentru sinteza de materiale nanostructurate datorită proprietăților unice de solvatare [1]. Aceste lichide ionice au fost folosite în prepararea unor clase diverse de materiale nanostructurate incluzând oxizi metalici mezoporoși, nanoparticule metalice, aliaje metalice cu compoziție controlată etc. [2-10], în literatura de specialitate sunt trei articole care descriu prepararea nanoparticulelor de Fe2O3 în lichide ionice [11-13], Două din aceste articole, aparținând aceluiași grup de cercetare descriu procedeul sintezei nanoparticulelor de Fe2O3 utilizând metoda hidrotermală în lichidul ionic 1-butil-3-metilimidazolium bis(trifluorometilsulfonil)imidă [11, 12], Metoda 4hii&dtețn^ilă pentru obținerea
41511
V ''77ε/7:7 c\-2 0 1 0 - 0 1 3 5 7 -1 6 -12- 2010 nanoparticulelor de oxid de fier prezintă câteva dezavantaje economice. Unul din inconvenientele economice ale acestei metode este temperatura foarte ridicată la care are loc reacția de preparare, aceasta începând de la 280° C până la 310° C, ceea ce indica un consum mare de energie. Un alt dezavantaj al acestei metode hidrotermale este folosirea unor materii prime de plecare foarte scumpe (pentacarbonil de fier, acid oleic de purtitate ridicată, 1,2-hexadecanediol și oleilamină) față de materiile prime folosite în metoda clasică de coprecipitare a clorurilor de Fe(ll) respectiv Fe(lll). Cea de-a treia publicație prezintă procedeul de sinteză a nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier în lichidul ionic Nmetilimidazolium acid acrilic folosind metoda oxidării parțiale a sulfatului de fier FeSO4. Dezavantajul acestei metode a oxidării parțiale a sulfatului de fier constă în imposibilitatea controlului reacției de oxidare a ionului de Fe(ll) la ionul de Fe(lll). Pentru obținerea nanoparticulelor de magnetită este necesară menținerea unui anumit raport între ionul de Fe(ll) respectiv Fe(lll), care nu poate fi controlat prin reacția de oxidare parțială a sulfatului de fier în aer.
Tema principală a invenției este prepararea unor nanoparticule magnetice de tip magnetită cu dimensiune controlată și monodisperse utilizând ca mediu de reacție lichide ionice. Pe suprafața acestor nanoparticule magnetice au fost adsorbite diferite molecule care permit legarea diferitelor lanțuri de polimeri sau bloc copolimeri precum si a unor biomolecule cu importanță aplicativă. Structura acestora este descrisă mai jos de formula 1:
unde: φ lanțuri de polimeri sau bloc copolimeri
- biomolecule cu importanta aplicativa
Molecula adsorbita pe suprafața nanoparticulelor magnetice
Formula 1
Dimensiunea nanoparticulelor magnetice și distribuția lor dimensională este un parametru determinant atât pentru proprietățile magnetice ale acestora cât și pentru aplicațiile acestor nanoparticule magnetice în cele mai diverse domenii:
(\-2 Ο 1 Ο - Ο 1 3 5 7 - 1 6 -12- 2010
eliberarea medicamentelor la locuri țintă din organism, organocataliză, depoluarea apelor, etanșare, etc. Pentru aplicațiile în medicină ale acestor nanoparticule magnetice sunt necesare dimensiuni sub 20 nm si distribuții dimensionale înguste care sa asigure proprietăți fizice și chimice uniforme.
Chiar dacă au fost sintetizate o largă varietate de nanoparticule magnetice de tip oxid de fier, folosind diferite metode de sinteză și diferite metode de stabilizare, totuși controlul dimensiunii, al distribuției dimensionale și optimizarea morfologiei acestora nu este încă soluționată. Studii recente privind sinteza nanoparticulelor au aratat că puternica legătură de hidrogen realizată de către lichidele ionice cu nanoparticulele influențează puternic atat dimensiunea acestora cat și interacțiunea dintre nanoparticule. Controlul interacțiunii de suprafață în cazul nanoparticulelor magnetice este esențial pentru evitarea agregării acestora, de aceea lichidele ionice prezintă interes ca mediu de reacție pentru obținerea nanoparticulelor.
Această invenție prezintă utilizarea unei reacții cunoscute de sinteză a nanoparticulelor magnetice, coprecipitarea în mediul bazic iar solventul folosit pentru realizarea reacției este lichidul ionic, rezultând astfel nanoparticule magnetice cu dimensiune controlată, monodisperse, cu distribuție dimensională îngustă.
După prepararea nanoparticulelor de magnetită este necesară stabilizarea acestora. Reacția de stabilizare a nanoparticulelor de magnetită se realizează \n-situ prin adsobția unor molecule (acizi sau amine) pe suprafața acestora, reacția de adsorbție are loc la temperatura de 80° C timp de două ore. Stabilizarea nanoparticulelor de magnetită este necesară deoarece expunerea acestora în timp duce la oxidarea oxidului de Fe(ll) la oxidul de Fe(lll) aceasta însemnând transformarea nanoparticulelor de magnetită în nanoparticule de magherniță. Odată cu stabilizarea nanoparticulelor de magnetită cu diferite molecule (acizi sau amine) se introduc pe suprafața acestora diferite grupări funcționale care oferă în perspectivă posibilitatea legării unor lanțuri polimerice sau bloc copolimerice sau a unor biomolecule, dar conferă și o mai bună dispersie a nanoparticulelor în diferite medii de solvatare. Stabilizarea nanoparticulelor de magnetită lărgește de fapt spectrul de aplicare a acestor nanoparticule magnetice.
Explicarea pe scurt a schemelor și figurilor:
^ 2 0 1 0 - 0 1 3 5 7 -1 6 -12- 2010
Schema 1: Prepararea nanoparticulelor magnetice prin reacția de coprecipitare în lichidul ionic.
Schema 2: Adsorbția acidului glicolic pe suprafața nanoparticulelor magnetice.
Figura 1: Microscopia electronică în transmisie pentru nanoparticulele de magnetită stabilizate cu acid glicolic preparate în lichidul ionic [BMIM][BF4] prin metoda de coprecipitare. Nanoparticulele magnetice apar monodisperse fără a forma agregate iar morfologia lor este sferică cu dimensiunea medie de 8 nm.
Figura 2: Spectroscopia FTIR pentru nanoparticulele de magnetită preparate în lichid ionic și stabilizate cu acid glicolic NP-IL. în spectroscopia FTIR se poate observa banda intensă de adsorbție de la 583 cm’1 specifică magnetitei, iar la lungimea de undă de 1634 cm'1 este prezentă banda de adsobție specifică grupării -COO. Banda prezentă la 1064 cm'1 este specifică grupării BF4’ fapt ce indică prezența anionului din lichidul ionic legat electrostatic de nanoparticulele de magnetită.
Figura 3: Comportarea magnetizării în funcție de câmpul magnetic aplicat la temperatura camerei pentru nanoparticulele de magnetită stabilizate cu acid glicolic preparate în lichidul ionic [BMIM][BF4] prin metoda de coprecipitare. Din curba magnetizarii prezentată în figura 3 se observă absența histerezisului iar valoarea magnetizării de saturație Ms pentru nanoparticulele magnetice NP-IL este de 45,3 emu/g, aceste două caracteristici corespund cerințelor pentru aplicații ale nanoparticulelor magnetice preparate în lichide ionice in biotehnologii în scopul preparării și stabilizării nanoparticulelor magnetice de tipul oxid de fier se utilizează ca materii prime: clorură de fier (II) tetrahidrată ( FeCI2-4H2O), clorură de fier (III) hexahidrată (FeCI3-6H2O), hidroxid de potasiu, 1 -butil-3-metil imidazoliu tetrafluoroborat [BMIM][BF4, acid glicolic. într-o primă etapă se realizează procedura de sinteză a nanoparticulelor magnetice prin aplicarea reacției de coprecipitare în mediu bazic a clorurilor de Fe(ll) respectiv Fe(lll) în lichide ionice (schema 1). în cea de-a două etapă are loc stabilizarea nanoparticulelor de magnetită preparate cu acid glicolic, fără separarea acestora din mediul de reacție (schema 2).
Ο 1 Ο - Ο 1 3 5 7 - 1 6 -12- 2010 în cele ce urmează se prezintă exemplul procedeului de sinteză a nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier în lichide ionice utilizând reacția de coprecipitare în mediul bazic.
Exemplu: într-un balon cu fund rotund și trei gâturi se dizolvă în 20 ml de 1-butil3-metil imidazoliu tetrafluoroborat, clorură de fier (II) tetrahidrată (FeCI2-4H2O) și clorură de fier (III) hexahidrată (FeCl3-6H2O), raportul molar între FeCI2-4H2O și FeCI3-6H2O este de 1 : 2. Soluția formată este deoxigenată prin barbotarea argonului și este agitată magnetic iar temperatura amestecului de reacție este adus încet la 80° C, temperatura ideală pentru reacția de coprecipitare. Odată atinsă temperatura de 80° C se adaugă o anumită cantitate de hidroxidul de potasiu pentru a aduce amestecul de reacție la pH 9 - 10, timp de 30 minute cât are loc reacția de coprecipitare pH-ul soluției este controlată permanent și menținut în același interval de pH 9 și 10 prin adăugare de KOH. Pe tot parcursul reacției, temperatura este menținută la 80° C iar soluția se păstrează sub atmosferă inertă de argon. După terminarea reacției de coprecipitare, amestecul de reacție este adus la temperatura camerei, iar sărurile formate sunt îndepărtate prin separare magnetică. Nanoparticulele magnetice preparate se dispersează în 20 ml lichid ionic și apoi se adaugă acid glicolic iar temperatura amestecului se aduce la 80°C, începând reacția de stabilizare a magnetitei prin adsorbția acidului glicolic pe suprafață. Reacția de adsorbție are loc timp de o oră, la 80° C sub agitare magnetică și sub atmosferă inertă. După terminarea reacției nanoparticulele magnetice stabilizate sunt îndepărtate magnetic din lichidul ionic, fiind mai apoi spălate cu apă distilată de mai multe ori și uscate la 60° C în etuvă, rezultând astfel un solid magnetic de culoare maro închis NP-IL.
Referințe bibliografice:
1. M. Antonietti, D. B. Kuang, B. Smarsly, Z. Yong, Angew. Chem., Int. Ed., 43, 4988^992 (2004).
2. A. Taubert, Angew. Chem. Int. Ed., 43, 5380-5382 (2004).
3. V. Cimpeanu, M. Kocevar, V.l. Parvulescu, W. Leitner, Angew. Chem., Int. Ed., 48, 1085 -1088 (2009).
4. K. Ueno, A. Inaba, M. Kondoh, M.
Watanabe/Lărigra^,^, 5253-5259 (2008).
5 A
V t\- 2 O 1 0 - O 1 3 5 7 - 1 6 -12- 2010
5. D. Zou, C. Xu, H. Luo, L. Wang, T. Ying, Mater. Left., 62, 1976-1978 (2008).
6. Y. Wang, H. Yang, Chem. Commun., 2545-2547 (2006).
7. E. Redel, J. Krămer, R. Thomann, C. Janiak, J. Organomet. Chem., 694, 1069-1075 (2009).
8. Y. Wang, H. Yang, J. Am. Chem. Soc., 127, 5316-5317 (2005).
9. D.B. Zhao, Z.F. Fe, W.H. Ang, P.J. Dyson, Small, 2, 879-883 (2006).
10. H. Lin, P.W. de Oliveira, I. Grobelsek, A. Haettich, M. Veith, Z. Anorg. Allg. Chem., 636, 1947-1954 (2010).
11. Y. Wang, S. Maksimuk, R. Shen, H. Yang, Green Chem., 9, 1051-1056 (2007).
12. Y. Wang, H. Yang, Chem. Eng. J., 147, 71-78 (2009).
13. Y. Zhai, F. Liu, Q. Zhang, Ge Gao, Colloids and Surface A: Physicochem. Eng. Aspects, 332, 98-102 (2009).

Claims (1)

1. Procedeu de sinteză a nanoparticulelor magnetice de tip oxid de fier prin aplicarea reacției de coprecipitare în lichide ionice.
ROA201001357A 2010-12-16 2010-12-16 Procedeu de preparare a nanoparticulelor magnetice de oxid de fier RO127622B1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201001357A RO127622B1 (ro) 2010-12-16 2010-12-16 Procedeu de preparare a nanoparticulelor magnetice de oxid de fier

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201001357A RO127622B1 (ro) 2010-12-16 2010-12-16 Procedeu de preparare a nanoparticulelor magnetice de oxid de fier

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO127622A2 true RO127622A2 (ro) 2012-07-30
RO127622B1 RO127622B1 (ro) 2018-02-28

Family

ID=46575973

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201001357A RO127622B1 (ro) 2010-12-16 2010-12-16 Procedeu de preparare a nanoparticulelor magnetice de oxid de fier

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO127622B1 (ro)

Also Published As

Publication number Publication date
RO127622B1 (ro) 2018-02-28

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Shen et al. One-step synthesis of monodisperse, water-soluble ultra-small Fe 3 O 4 nanoparticles for potential bio-application
Zhang et al. Preparation and characterization of spindle-like Fe3O4 mesoporous nanoparticles
Si et al. Solvothermal synthesis of tunable iron oxide nanorods and their transfer from organic phase to water phase
Liu et al. Catalytic synthesis of nanosized hematite particles in solution
CN104722276B (zh) 一种瓜环/氧化石墨烯磁性复合材料及其制备方法
CN101599335B (zh) 一种耐氧化二甲基硅油基磁性液体及其制备方法
KR101363597B1 (ko) 자성 무기 복합체, 이의 제조 방법 및 그의 용도
Cha et al. Solid-state phase transformation mechanism for formation of magnetic multi-granule nanoclusters
Xia et al. Novel complex-coprecipitation route to form high quality triethanolamine-coated Fe 3 O 4 nanocrystals: their high saturation magnetizations and excellent water treatment properties
Wetchakun et al. Synthesis and characterization of novel magnetically separable CoFe2O4/CeO2 nanocomposite photocatalysts
CN104495950A (zh) 一种碳包覆的磁性C/Fe3O4纳米复合材料的制备方法及其应用
CN104001474A (zh) 一种碳包覆四氧化三铁核壳纳米粒子及其制备方法
CN103551094A (zh) 核壳结构Fe3O4@MCM-41磁性纳米材料的制备方法
Stojanović et al. The solvothermal synthesis of magnetic iron oxide nanocrystals and the preparation of hybrid poly (l-lactide)–polyethyleneimine magnetic particles
Lu et al. Sodium polyacrylate modified Fe3O4 magnetic microspheres formed by self-assembly of nanocrystals and their applications
Mosivand et al. A novel synthesis method for manganese ferrite nanopowders: The effect of manganese salt as inorganic additive in electrosynthesis cell
CN101697303A (zh) 氨基功能化的水溶性四氧化三铁纳米磁性粒子的制备方法
CN103469290A (zh) 一种合成超顺磁性Fe3O4纳米晶的方法
CN101508468A (zh) 一种铁酸盐纳米超结构多孔材料及其制备方法
Sun et al. γ-Fe2O3/La-MOFs@ SiO2 for magnetic resonance/fluorescence dual mode imaging and pH-drug delivery
CN104934185B (zh) 一种二元弱磁性混合离子型磁性液体的制备方法
Shen et al. Multifunctional amphiphilic ionic liquid pathway to create water-based magnetic fluids and magnetically-driven mesoporous silica
CN103739020A (zh) 一种制备多孔性纳米四氧化三铁的方法
Kumar et al. Synthesis of adenine mediated superparamagnetic colloidal β-FeOOH nanostructure (s): study of their morphological changes and magnetic behavior
CN102992408B (zh) 一种四氧化三铁磁性纳米晶的制备方法