RO126740A2

RO126740A2 - Instrument chirurgical endoscopic cu clamp detaşabil, instrument extractor al clamp-ului şi metodă de utilizare

Info

Publication number: RO126740A2
Application number: ROA201000309A
Authority: RO
Inventors: Cătălin Eşanu
Original assignee: Cătălin Eşanu
Priority date: 2010-04-02
Filing date: 2010-04-02
Publication date: 2011-10-28
Also published as: US20130023911A1; US9259232B2; WO2012021082A2; WO2012021082A3

Abstract

Invenţia se referă la un instrument chirurgical endoscopic, folosit în intervenţiile chirurgicale laparoscopice, şi la o metodă de utilizare a acestuia. Instrumentul conform invenţiei este alcătuit dintr-un clamp (100) detaşabil, fixat, printr-un dispozitiv (199) de prindere, de un conduct (80) tubular, alcătuit din două tuburi (320 şi 200) concentrice, interior şi, respectiv, exterior, care se rotesc unul faţă de altul, în legătură cu un dispozitiv (50) rotator, fixat de o carcasă (20) în care o tijă (12), acţionată de un mâner (30), transmite comenzile unui chirurg, în sensul deschiderii sau închiderii unor braţe (101 şi 102) ale clampului (100), precum şi pentru detaşarea/asamblarea clampului (100). Metoda conform invenţiei constă în prehensiunea unui conduct tubular sau a unui vas sanguin cu nişte braţe ale unui clamp, până la obţinerea hemostazei, apoi detaşarea clampului în corpul uman, până la aplicarea unor măsuri de hemostază sau a unui tratament definitiv al leziunii, urmată de extragerea clampului cu un instrument extractor.

Description

Data depozit.....................

Instrument chirurgical endoscopic cu clamp detașabil, instrument extractor al clampului și metodă de utilizare

Invenția se referă la un instrument chirurgical endoscopic cu clamp detașabil utilizat în intervențiile chirurgicale laparoscopice și la o metodă de utilizare a acestuia.

în ultimii ani, din ce în ce mai mulți chirurgi înlocuiesc chirurgia clasică deschisă cu tehnici chirurgicale endoscopice de obținere a accesului la câmpul operator din cavitățile abdominale și toracică cu instrumente endoscopice, care permit abordarea chirurgicală prin mici orificii de acces. Metoda presupune introducerea unor trocare (canule) în cavitatea la nivelul căreia se intervine (abdomen, torace, etc.) prin mici încizii. Prin aceste trocare se introduc instrumentele necesare intervenției (laparoscopul, electrocauter, pense speciale, etc.). Diametrul trocarelor variază între 5 și 10 mm, iar cel al inciziilor între 0, 5 și 1, 5 cm. Tot printr-un trocar este introdus laparoscopul: un sistem telescopic de lentile, conectat la o camera video și la care este atașată o sursă de lumină (halogen sau xenon). Sursa aceasta iluminează câmpul operator. Astfel, toate manevrele efectuate de operatori sunt văzute de aceștia pe un monitor. Am putea spune ca este tipul de intervenție în care chirurgul se uită foarte puțin în plagă, el privind în monitor. O pensă hemostatică este un instrument asemănător unui clește care utilizează acțiunea mecanică între brațele sale pentru a comprima vase de sânge în scopul opririi unei hemoragii.

în chirurgia deschisă, când accesul la câmpul operator nu este limitat, se folosesc pensele hemostatice standard care sunt aplicate direct pe conductele tubulare, ocluzându-le, ulterior deschiderea brațelor pensei fiind blocată de o cremalieră. în cazul lezării accidentale a unor vase sanguine, aceste pense se aplică cuprinzând între brațe locul hemoragiei urmând a se aplica un fir de ligatură subiacent. în momentul strângerii nodului de ligatură se deblochează cremalieră urmată de deschiderea brațelor pensei. Aceste tipuri de pense nu pot fi aplicate în chirurgia endoscopică datorită limitelor date de mărimea trocarelor.

în chirurgia endoscopică, clampurile sunt aplicate în locul unde se intervine prin mici orificii de acces făcute de chirurg. Este de dorit ca numărul orificiilor de acces să fie minim pentru o anumită intervenție. Clampurile endoscopice sunt fie pre-tensionate cu ajutorul unui arc fie

2010-00309-0 2 -(Μ- 2010 aplicate prin intermediul unor dispozitive în scopul ocluzării unor conducte tubulare (segmente de tract digestiv, vase de sânge).

în timpul unor intervenții chirurgicale endoscopice se poate produce lezarea accidentală a unor vase sanguine sau a altor conducte tubulare, leziuni care pot fi greu sau imposibil de remediat endoscopic, ducând la necesitatea convertirii intervenției endoscopice la o intervenție chirurgicală deschisă. De asemenea, leziunea se poate produce într-un segment anatomic care nu permite aplicarea primordială a electro-cauterizării uni sau bi-polare în scopul obținerii hemostazei, datorită unor elemente de vecinătate care pot fi lezate termic. Aplicarea în scop hemostatic a unei pense de laparoscopie uzuală în scopul rezolvării unei hemoragii va conduce în mod inevitabil la blocarea trocarului pe care este introdusă, limitând astfel numărul de instrumente cu care se poate remedia situația sau ducând la necesitatea creerii unor căi de acces suplimentare.

Există în prezent o mare diversitate de dispozitive și metode adaptate chirurgiei endoscopice care au ca scop obținerea hemostazei, dintre care menționăm clipurile de hemostază, clampurile pre-tensionate și clampurile cu acționare prin filet.

Brevetul US67231O9 descrie un sistem de clamp chirurgical, un dispozitiv de livrare /recuperare și un dispozitiv de acționare. Dispozitivul de livrare/recuperare este conectat în mod detașabil la clampul chirurgical și este utilizat de chirurg pentru aplicarea clamp-ului respectiv retragerea lui de la un loc anatomic, fiind acționate de către dispozitivul de acționare, clampul fiind blocat într-o anumită poziție a brațelor după ce este aplicat la locul de acțiune. Dezavantajul acestei soluții tehnice este aplicarea sa premeditată, tehnica nefiind fezabilă în cazul lezării accidentale a unor vase de sânge sau conducte tubulare.

Brevetul W09800066 descrie un clamp chirurgical alcătuit dintr-o pereche de brațe care pot fi manevrate pentru a ocluza un conduct tubular, în speță tract digestiv, al organismului. Aplicatorul clampului se poate adapta pentru a prinde și manevra brațele câmpului din poziție închisă spre deschisă și invers. Similar cu brevetul menționat anterior, dezavantajul acestei soluții tehnice este aplicarea sa premeditată, tehnica nefiind fezabilă în cazul lezării accidentale a unor vase de sânge sau conducte tubulare.

<Λ-2 Ο 1 Ο - ο Ο 3 Ο 9 - ο 2 -04- 2010

Brevetul US6350269 descrie un aplicator de clip-uri chirurgicale pentru ocluzarea unor segmente vasculare ce este alcătuit dintr-un suport, o pereche de brațe aplicatoare și un set de clip-uri în așteptare. Clip-ul este împins în față spre brațele care îl preiau și îl aplică la locul anatomic destinat, urmând ca aparatul să se reîncarce automat. Dezavantajul acestui aparat precum și a tuturor aplicatoarelor de clip-uri cunoscute este necesitatea ca segmentul vascular să fie perfect disecat și izolat pentru a preveni deraparea clip-ului, ceea ce-l face mai puțin fezabil în caz de lezare accidentală a unor vase.

Brevetul US53686OO prezintă un aparat pentru aplicarea unor cleme endoscopice pretensionate alcătuit din mâner, porțiunea alungită și un aplicator de cleme. Dezavantajul acestui aparat este că forța de strângere este aceeași indiferent de grosimea țesutului prins de brațele clemei, ceea ce poate duce la dislocarea clemei.

Brevetul US53686O6 prezintă un aparat endoscopic alcătuit dintr-un mâner, un ax alungit și o multitudine de unelte dispozabile care se înfiletează în porțiunea terminală a axului alungit. Acest aparat se comportă de altfel ca o pensă obișnuită laparoscopică și are ca dezavantaj faptul că asamblarea uneltelor dispozabile la axul lung se poate face doar în afara corpului uman.

Scopul invenției este de a realiza un instrument chirurgical endoscopic cu clamp detașabil și de a asigura o metodă de utilizare a acestuia.

Problema pe care o rezolvă invenția este folosirea unui instrument chirurgical endoscopic ca și pensă uzuală de laparoscopie, care, în cazul în care voit sau prin lezarea accidentală a unui vas de sânge sau conduct tubular, să permită detașarea clampului în corpul uman în scop hemostatic sau de ocluzie până la aplicarea unor manevre terapeutice eficiente și cu caracter definitiv urmată de retragerea clampului într-o manieră similară cu cele folosite în chirurgia deschisă.

Instrumentul chirurgical endoscopic cu clamp detașabil înlătură dezavantajele menționate anterior prin aceea că este alcătuit dintr-un clamp detașabil prins printr-un dispozitiv de prindere de un conduct tubular alcătuit din două tuburi concentrice ce se pot roti unul față de altul, în legătură cu un dispozitiv rotator fixat de o carcasă în care o tijă acționată de un mâner transmite comenzile chirurgului în sensul deschiderii sau închiderii brațelor clamp-ului precum ^-2010-00309-0 2 -0^- 2010 Γ~ și detașarea/asamblarea clampului prin acționarea dispozitivului de prindere determinată de rotirea tuburilor concentrice unul față de altul ce determină deșurubarea/înșurubarea clampului și blocarea brațelor clampului în poziția în care a fost detașat.

Instrumentul extractor al clampului detașabil înlătură dezavantajele menționate anterior prin aceea că este alcătuit dintr-un element prehensor cu un braț fix cu cârlig și un braț mobil, atașat prin intermediul unui conduct tubular alungit alcătuit din teci concentrice la un mâner care determină prin apăsarea unui piston alunecarea unora dintre teci în raport cu celelalte și prinderea clampului, deblocarea brațelor clampului și extragerea clampului din corpul uman.

Metoda de utilizare a instrumentului chirurgical endoscopic cu clamp detașabil înlătură dezavantajele menționate anterior prin aceea că în scopul obținerii hemostazei sau a ocluzării unui conduct tubular secționat accidental sau voit în cursul unei intervenții chirurgicale, cuprinde prehensiunea conductului tubular sau a vasului sanguin cu brațele clampului până la obținerea hemostazei, detașarea clampului în corpul uman până la aplicarea unor măsuri de hemostază sau tratament definitiv al leziunii urmată de extragerea clampului cu un instrumentul extractor al clampului.

Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje:

-posibilitatea aplicării clampului în cazul secționării voite sau accidentale a unui conduct tubular vascular sau de altă natură până la aplicarea unor măsuri de tratament specifice și retragerea sa ulterioară;

-posibilitatea de utilizare a instrumentului ca și o pensă uzuală disectoare laparoscopică până la detașarea clampului, ceea ce face ca instrumentul să fie util în situații de urgență;

-detașarea clamp-ului permite ca acesta să fie înlocuit cu o mare varietate de accesorii chirurgicale ca de exemplu foarfeci, clamp intestinal etc, ceea ce face ca instrumentul să poata avea multiple aplicații;

-prin detașarea clamp-ului se poate obține un instrument resterilizabil ce poate fi reutilizat în timp ce clampul poate fi de unică folosință.

în continuare se dau câteva exemple de realizare a invenției în legătură cu figurile 1-51 care reprezintă:

^-2010-00309-Ο 2 -04- 2010 ?</

Fig. 1 Instrument chirurgical endoscopic cu clamp detașabil, vedere laterală.

Fig.2 Instrument chirurgical endoscopic cu clamp detașat, vedere laterală.

Fig.3 Secțiune de profil prin brațul superior al clamp-ului.

Fig.4 Vedere inferioară a brațului superior al clamp-ului.

Fig.5 Vedere superioară a unei variante preferabile de realizare a clamp-ului

Fig.6 Vedere laterală a unei variante preferabile de realizare a clamp-ului

Fig.7 Vedere de perspectivă a unei variante preferate de realizare a clamp-ului

Fig. 8 Vedere de perspectivă a unei variante preferate de realizare a clamp-ului

Fig.9 Vedere de perspectivă a unei alte variante preferate de realizare a clamp-ului

Fig.10 Vedere de perspectivă a sistemului de blocare al clampului

Fig.ll Vedere de perspectivă a unei variante a sistemului de blocare al clampului

Fig. 12 Vedere de perspectivă a unei variante a sistemului de blocare al clampului

Fig. 13 Vedere de perspectivă a unei alte variante a sistemului de blocare al clampului

Fig.14 Vedere de perspectivă a unei alte variante a sistemului de blocare al clampului

Fig.15 Vedere în secțiune a părții terminale a conductului tubular

Fig. 16 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o variantă preferată de realizare

Fig. 17 Vedere superioară în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o variantă preferată de realizare

Fig. 18 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării clamp-ului.

Fig. 19 Vedere superioară în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării clamp-ului.

Fig.20 Vedere laterală a instrumentului extractor al clamp-ului.

Fig.21 Vedere laterală a îmbinării între clamp și instrumentul extractor.

Fig.22 Vedere laterală a îmbinării între clamp și instrumentul extractor.

Fig.23 Vedere laterală a îmbinării între clamp și instrumentul extractor.

Fig.24 Vedere în secțiune a mânerului, carcasei și elementului rotator.

Fig.25 Vedere în secțiune a carcasei și elementului rotator.

^-2010-00309-ο 2 -04- 2010'

Fig.26 Vedere superioară a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului

Fig.27 Vedere laterală a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului

Fig.28 Vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului într-o variantă preferată de realizare Fig.29 Vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în altă variantă preferată de realizare Fig.3O Vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în altă variantă preferată de realizare Fig.31 Vedere în secțiune superioară a bazei clamp-ului în altă variantă preferată de realizare Fig.32 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o altă variantă preferată de realizare.

Fig.33 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării clamp-ului în altă variantă preferată de realizare a invenției.

Fig.34 Vedere superioară a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului Fig.35 Vedere laterală a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului Fig.36 Vedere laterală a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului Fig.37 Vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în altă variantă preferată de realizare Fig.38 Vedere în secțiune transversală prin bază clamp-ului

Fig.39 Vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în altă variantă preferată de realizare Fig.40 Vedere în secțiune transversală prin bază clamp-ului

Fig.41 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o altă variantă preferată de realizare.

Fig.42 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o altă variantă preferată de realizare.

Fig.43 Vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării clamp-ului în altă variantă preferată de realizare a invenției.

Fig.44 Vedere în secțiune a carcasei și elementului rotator în altă variantă de realizare.

Fig.45 Vedere în secțiune a carcasei și elementului rotator în altă variantă de realizare.

Fig.46 Vedere în secțiune laterală a instrumentului extractor

Fig.47 Vedere în secțiune laterală a îmbinării între clamp și instrumentul extractor, într-o alta varianta de realizare.

<-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -- ___

2-04-2010 yc

Fig.48 Vedere în secțiune laterală a îmbinării între clamp și instrumentul extractor, într-o alta varianta de realizare.

Fig.49 Secțiune de profil prin brațul superior al clamp-ului într-o altă variantă de realizare.

Fig.5O Vedere superioară a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului.

Fig.51 Vedere laterală a unei alte variante preferabile de realizare a clamp-ului.

Fig.52 Vedere superioară a unei variante de realizare a clampului in care brațele sunt reprezentate de foarfeci.

Fig.53 Vedere laterală a unei variante de realizare a clampului in care brațele sunt reprezentate de foarfeci.

Fig.54 Vedere laterala a unei variante de realizare a clampului.

Fig.55 Vedere laterala a unei variante de realizare a clampului.

Exemplul 1 în Figura 1 este prezentată o imagine de profil a unei variante preferate a unui instrument de chirurgie endoscopica numerotit 1, dotata cu posibilitatea de ejectare a porțiunii distale/functionale ca și clema hemostatica în timpul unei intervenții, format dintr-un mâner 30, o carcasa 20, un conduct tubular 80, atașat la carcasa prin intermediul unui dispozitiv rotator 50, și clampul de prehensiune 100, prezentând brațele pensei 101,102, opozabile, ce pivotează în jurul axului 105, atașat la un cadru 103. La nivelul fetei proximale a carcasei 20 este prezenta o tija metalica 57 destinata aplicării la acest nivel a unui electrod monopolar pentru includerea aparatului intr-un circuit electric.

Referitor la mânerul 30, situat proximal, acesta este constituit dintr-o porțiune imobila 31, fixată de carcasa 20, care prezintă un orificiu 32 prin care se introduce policele operatorului, o nișă 33 în care se fixează un pivot 72 de care se atașează tija 70 la care voi reveni în descriere.

Brațul distal 38 al mânerului prezintă un orificiu 39 menit sa primească celelalte degete ale operatorului, și este mobila, fiind articulata prin intermediul pivotului 40 la carcasa 20 a instrumentului 1. La nivelul feței distale a orificiului 39 este prezentat un mecanism de clapeta 41, care prezintă la nivelul capătului inferior al acestuia o tija 45, menita sa fie primita la nevoie în nișa 49 a blocatorului 47, care este acționat manual la capătul extern al acestuia, prin ^-2010-00309-0 2 -04- 2010 pivotare în jurul axului 48. De asemenea , brațul mobil 38 al mânerului prezintă o nișă 51 în grosimea sa, la nivelul căreia, pe fata inferioară sunt prezente niște indentații 53, cu rolul de a se angrena cu indentațiile 78 ale tijei 70, aflate pe suprafața inferioară 76 a acesteia formând un mecanism de cremaliera 65. Clapeta 41 este atașata la mânerul 38 prin intermediul unui pivot 42 și se angrenează cu tija 70 pe suprafața inferioară 74 a acesteia prin intermediul extensiei 54, care în cazul acționarii clapetei elevează suprafața 76 a tijei de pe indentațiile 53 ale brațului 38, permițând astfel mișcarea liberă a brațului 38 al mânerului 30 în raport cu brațul fix 31. Tija 70 are forma de arc de cerc pe secțiune longitudinala și prezintă două suprafețe pe fata inferioara, dintre care suprafața 74 este mai elevata, plana, la nivelul ei având loc angrenarea cu extensia 54 a clapetei 41. Suprafața 76 prezintă în porțiunea distală indentațiile 78 care au rolul de a se angrena cu indentațiile 53 ale brațului 38, formând un mecanism de cremalieră 65, împiedicând astfel deschiderea accidentala a brațelor mânerului 30. De asemenea, tija 70 este menținută în poziție cu dinții 78 și 53 angrenați de către arcul lamelar 73 atașat la suprafața superioară a nișei 33 a brațului fix 31.

Carcasa 20 a instrumentului 1,construita preferabil din material resterilizabil, se articulează mobil cu brațul 38 al mânerului pensei prin intermediul pivotului 40. Brațul 31 al mânerului este fixat la carcasa 20. în porțiunea distala, carcasa este angrenata cu rotatorul 50. Acesta prezintă proeminente cu rolul de a facilita rotația conductului tubular 80 în vederea unui mai bun abord asupra câmpului operator. în partea distală a carcasei 20 este ilustrat pistonul 85 a cărui prelungire pătrunde în interiorul carcasei 20 printr-o fantă inferioară a acesteia.

Conductul tubular 80 primește în porțiunea sa distală clampul 100 al instrumentului, acesta prezentând brațele pensei 101,102, opozabile, atașate la cadrul 103 prin intermediul axului 105.

Figura 2 prezintă o imagine de profil a unei variante constructive a instrumentului 1 descris anterior, cu clampul 100 detașat de la nivelul conductului tubular 80, în scopul clampării temporare a unui vas hemoragie sau conduct tubular secționat accidental sau voit intraoperator, până la aplicarea unor măsuri de hemostază sau tratament definitiv a leziunii.

Se observă brațul mobil 38 al mânerului menținut în poziție închisă prin angrenarea dinților 53 și 78 ai cremalierei 65 și pistonul 85 tracționat spre proximal de către chirurg. Prin ^-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010

imprimarea unei mișcări de rotație elementului rotator 50 cu parcurgerea unei pătrimi de cerc, se eliberează clampul 100, după cum va deveni evident din descrierea ulterioară.

Clampul este constituit din brațele pensei 101,102, opozabile, atașate la cadrul 103 prin intermediul axului 105, în jurul căruia pivotează . Cadrul extern 103, situat întotdeauna în afara conductului tubular 80, se continuă cu cadrul 107, mai îngust, care pătrunde în interiorul conductului tubular 80, angrenându-se cu acesta prin intermediul nișelor 120. Tot la nivelul cadrului 107 este atașat un element blocator 130 care basculează în jurul axului 125. în momentul în care este eliberat din conductul tubular, blocatorul este în poziție închisă, nepermițând pistonului 150, care antrenează brațele clampului , să execute mișcări de translație dinspre proximal spre distal și invers, deci menținând brațele opozabile 101,102 ale clampului în poziție fixă. Elementul deblocator 140 este reprezentat de un ic centrat de pistonul 150, care, în momentul în care este împins dispre proximal spre distal elevează blocatorul 130 din poziția închis, permițând astfel mobilizarea pistonului 150.

Figura 3 prezintă o secțiune de profil prin brațul superior al clampului 101, acesta prezentând o parte cu rol de prehensiune 170, de grosime ce scade progresiv spre vârful brațului, cu o suprafața inferioară 178, prevăzută cu dinți ce nu permit țesutului cuprins între brațele pensei sa derapeze, și o parte cilindrică 180, la nivelul căreia se angrenează cu cadrul 103.

Brațul pensei 170 creste progresiv în grosime spre proximal, unde se unește cu elementul cilindric 180, care pivotează în jurul axului introdus în orificiul central 179, antrenând brațele pensei. Elementul cilindric prezintă o porțiune superioară 172, aflata în continuarea brațului pensei și una inferioară 176. La nivelul porțiunii 172, înspre proximal se gaseste o proeminență 174 cu un orificiu 175, care primește axul 115 al pârghiei 110. Pârghia este alcătuită dintr-o porțiune solida 117, și în continuarea acesteia două lamele 114, care abordează bilateral proeminenta 174 a elementului cilindric 180, articulându-se cu aceasta prin intermediul pivotului 115. Este preferabil ca suprafața de contact dintre porțiunea solida 117 a pârghiei 110 și proeminenta 174 sa fie indentata sau rugoasa pentru o mai buna angrenare a acestora și o transmitere mai eficienta a forței. La capătul proximal, pârghia prezintă un orificiu 112.

A 2 O 1 O - O O 3 0 9 - - ,

O 2 -O²»- 2010 ~

Figura 4 prezintă o vedere inferioara a brațului superior 101 al clampului, alcătuit dintr-o porțiune cu rol prehensor 170 care prezintă o margine concava și una convexa, o suprafața prehensoare prevăzută cu dinți 178 și elementul cilindric 180, figurat în secțiune centrală care pivotează în jurul axei orificiului 179. Se vizualizează și proeminenta 174, situata într-un plan superior și care se articulează cu pârghia 110 prin intermediul axului 115 care atașează lamelele 114 la proeminenta 174, precum și prin contact direct între proeminenta 174 și porțiunea solida 117 a pârghiei 110. La capătul proximal, pârghia 110 prezintă un orificiu 112.

Figura 5 prezintă o vedere superioară a unei variante preferabile de realizare a clampului 100, vizualizandu-se brațul superior 101 al forcepsului, care se continua proximal cu elementul cilindric 180, vizualizandu-se suprafața sa superioară 172, care se articulează la nivelul proeminentei sale 174 cu pârghia 110 prin intermediul unei suprafețe rugoase 119. Se vizualizează de asemenea și lamelele 114 ale pârghiei, care cuprind dinspre lateral proeminenta 174, fiind fixate de aceasta prin intermediul unui ax 115 (Fig.4). Paralel cu elementul cilindric 180 se vizualizează porțiunea inferioară 176 a elementului cilindric al brațului forcepsului de parte opusa și proeminenta 174', articularea cu pârghia 110' făcându-se în mod similar. Se observa cadrul extern 103 cu cele două brațe paralele 102, care cuprind elementele cilindrice 180 și 180' ale brațelor forcepsului, în centrul acestora trecând axul 105, fixat la cadrul 103, în jurul căruia ele basculează, fiind antrenate de către pârghiile 110, 110'. Acestea pivotează cu porțiunea proximală în jurul axului 185, care rulează într-o nișă longitudinală 117 (Fig.7) situata pe fata internă a cadrului 103 , și este ancorat de extremitatea distală 152 a pistonului 150, care parcurge central partea transversala 106 a cadrului 103. în porțiunea distala, pistonul 150 prezintă o îngustare 153, care se interpune între pârghiile 110, 110*, de ea ancorandu-se axulpivot 185. Porțiunea mai lată terminală a pistonului 150 are rolul de asemenea de a împinge pârghia 110 spre distal, augmentând astfel forța care va fi transmisa pentru închiderea brațelor pensei.

In continuare, spre proximal, se află cadrul intern 107, care este atașat de partea transversala 106 a cadrului extern 103, fiind mai îngust decât acesta, și prezentând lateral la mijlocul sau un filet format din două nișe laterale, 120 120*, de forma triunghiulara, cu o ac2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 09 - Ο 2 -04- 2010

suprafața distală verticala, și cu cea proximală oblica, cele două suprafețe oblice 124 fiind orientate în sens opus pentru a fi infiletate în tubul 80 (Fig. 15).

Partea proximală a cadrului 107 prezintă o îngustare din care derivă două axe 125, 125', în jurul carora pivotează clapeta blocatoare 130. Aceasta prezintă trei suprafețe ce circumscriu parțial pistonul 150, una superioară 132 care este ilustrată aici transparent și două suprafețe laterale 134, prevăzute cu indentațiile 138 pe interior, menite a se angrena cu dinții 157 ai pistonului 150, realizând astfel blocarea mișcărilor acestuia. în continuare spre proximal, tot axat de pistonul 150, pe care îl circumscrie se află elementul deblocator 140. Acesta prezintă spre distal două suprafețe laterale 142, ca un ic cu suprafața superioară oblica, care în momentul în care elementul deblocator 140 este împins spre distal, dezangrenează indentațiile 138 ale clapetei blocatoare 130 de pe dinții 157 ai pistonului 150, deblocându-l și permițându-i mișcări libere de translație. De asemenea, elementul deblocator 140 prezintă în partea sa proximală suprafața angulata 148.

Pistonul 150 prezintă în partea sa proximală două nișe triunghiulare 152, care mărginesc spre proximal o proeminenta poligonala 155, acționarea asupra pistonului 150 făcându-se la acest nivel, după cum va rezulta din descrierea ulterioara. Porțiunea 155 a pistonului 150 prezintă central un orificiu poligonal 157.

Figura 6 prezintă o vedere laterală a unei variante preferabile de realizare a clamp-ului 100. Brațele pensei 101,102 sunt formate dintr-o porțiune cu rol de prehensiune 170, 170*, care se continua cu elementul cilindric 180 corespunzător. La nivelul orificiului 179 al elementului cilindric, acesta se atașează cadrului 103 (figurat transparent) prin intermediul axului pivot 105, care permite bascularea brațelor pensei în jurul sau, ele fiind antrenate de pârghiile 110,110', acestea fiind la rândul lor mobilizate de pistonul 150, care este împins sau retras în porțiunea sa proximală 155 și parcurge central dinspre proximal spre distal elementul deblocator 140, elementul blocator 130, cadrul 107, și porțiunea transversala 106 a cadrului extern 103. Pistonul antrenează în cazul împingerii sale spre distal închiderea brațelor forcepsului și în cazul tracțiunii spre proximal deschiderea lor prin transmiterea forței de-a lungul brațelor 110.

Cadrul 103 este format din două brațe parelele aplatizate 102, care cuprind lateral porțiunea cilindrica 180 a brațelor forcepsului. în porțiunea distală a cadrului 103 se află atașat

Λ 2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -Ο²»- 2010

de acesta axul 105, în jurul căruia pivotează brațele pensei 101,102. în porțiunea proximala, cadrul 103 prezintă o parte solida transversala 106 parcursă central de pistonul 150.

Cadrul extern 103 este situat întotdeauna în afara conductului tubular iar porțiunea sa transversala 106 se continua cu cadrul intern 107, de forma paralelipipedica în aceasta varianta, care prezintă în porțiunea proximală o îngustare pe care se montează un ax 125, în jurul căruia pivotează clapeta 130. în porțiunea mijlocie a cadrului 107, pe fețele laterale ale acestuia sunt prezente două nișe 120 situate diametral opus ce formează împreună un filet, destinate ancorării clampului 100 la conductul tubular 80 după cum va deveni evident din descrierea ulterioara. Aceste nișe prezintă o suprafața verticala 122, distala, și o suprafața proximală 124 angulata în raport cu verticala pentru a fi înșurubata în teaca externa 300 a conductului tubular 80.

Clapeta blocatoare 130 pivotează în jurul axului 125, ce aparține cadrului 107, prezentând trei suprafețe care cuprind pistonul 150. în poziția indicata în desen a clapetei 130, aceasta este în poziție de blocare a mișcărilor libere ale pistonului 150. Suprafețele laterale ale clapetei prezintă în partea proximală o muchie încurbată 126. Aceasta are rolul de angrena cu icul 142 al elementului deblocator 140, în vederea elevarii clapetei 130, respectiv deblocării pistonului 150. Elementul deblocator 140 este de asemenea parcurs central de pistonul 150.

Elementul deblocator 140 prezintă o zona proximală poligonala pe secțiune 144, care circumscrie pistonul 150 și o zona distala triangulară pe secțiune, situata lateral de piston care prezintă suprafața icului 142 ca un plan înclinat. Aceasta are rolul de a acroșa, în momentul în care elementul deblocator 140 este împins spre distal, clapeta blocatoare 130, la nivelul marginii proximale 126 a suprafeței laterale, obligând astfel clapeta sa basculeze în jurul axului 125 și sa elibereze pistonul 150. Elementul deblocator 140 prezintă în partea sa proximală suprafața angulata 148.

Pistonul 150 are în porțiunea sa proximală segmentul 155, mărginit distal de două nișe simetrice bilaterale 152.

Figura 7 prezintă o vedere de perspectivă a unei variante preferate de realizare a clampului, făcându-se abstracție de brațele forcepsului și de axul în jurul căruia acestea pivotează .

J-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 0 2 -ον 2010

Este ilustrat cadrul 103 cu cele două brațe parelele 102, care prezintă în porțiunea lor distală cate un orificiu 108,108', menit sa primească axul 105(Fig.5), în jurul căruia pivotează brațele forcepsului 101,102 (Fig.5). De asemenea brațele laterale 102 ale cadrului extern prezintă pe suprafața lor internă o nișă 117, în care aluneca dinspre proximal spre distal și invers axul 185, acesta fiind atașat de porțiunea terminală distală 153 a pistonului 150, care parcurge porțiunea transversala 106 a cadrului 103 print-un orificiu central patrulater 121. Cadrul 107, mai îngust decât cadrul 103 pe care îl continua spre proximal, are rolul de a ancora clampul 100 la teaca externa 300 a conductului tubular 80 (Fig. 15). Cadrul intern 107 este pe secțiune transversala de forma patrulatera, fiind parcurs la rândul sau central de pistonul 150. Cadrul prezintă două nișe triunghiulare 120,120' la mijlocul său ce împreună formează un filet, acestea fiind alcătuite dintr-o suprafață distală verticală 122, și una proximală orientată oblic 124, direcția orientării oblice fiind opusa la cele două nișe. Cadrul 107 se îngustează spre proximal, prezentând la acest nivel două axe 125 situate diametral opus, în jurul carora pivotează clapeta blocatoare 130. în aceasta imagine, clapeta este în poziție „închis, blocând mișcarea liberă a pistonului 150, care îl parcurge central. Clapeta 130 este constituita dintr-o suprafața orizontala 132, situata superior, care unește cele două suprafețe laterale cu orientare verticală 134,134', care în porțiunea lor proximală prezintă o muchie încurbată 126.

In continuare spre proximal, și figurat la distanta de clapeta blocatoare 130, se află elementul deblocator 140 cu o porțiune centrata de pistonul 150, pe secțiune poligonala 144, care se continua lateral de piston cu icul 142, pe secțiune triunghiular, având rolul de a eleva clapeta 130, dezangrenand-o de pe pistonul 150.

Porțiunea proximală a pistonului 150 prezintă două nișe triangulare 152 ce mărginesc o proeminenta 155, cu rol în mobilizarea pistonului dinspre proximal spre distal și invers. în centrul porțiunii proximale 155 a pistonului 150 se află un orificiu vertical de forma poligonala 157, cu diametrul lung longitudinal.

Figura 8 prezintă o vedere de perspectiva a clampului 100 din varianta ilustrată în figura precedenta, prezentând aceleași elemente cu excepția elementului deblocator 140 care este împins spre distal de-a lungul pistonului 150, acroșând cu icul 142 muchia încurbată 126 a suprafatei laterale 134 a clapetei blocatoare 130, imprimandu-i acesteia o mișcare de basculare ^-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010 în jurul axului 125, realizându-se astfel elevarea din planul pistonului 150, deblocându-l astfel și permițând mișcarea liberă de translație a acestuia.

Figura 9 prezintă o vedere de perspectiva a unei alte variante de realizare a clampului 100, având ca diferența fata de varianta expusa în figurile 7 și 8 faptul ca atașarea clapetei blocatoare 160 de cadrul 107, nu se face prin intermediul unui ax situat la capătul proximal al cadrului, ci prin intermediul unei lamele 168 atașate feței superioare a cadrului 107 în porțiunea distală a acestuia, permițând astfel mișcarea liberă a lamelei 168, respectiv elevarea clapetei blocatoare 160 de pe pistonul 250. Se observa faptul ca pistonul 250 prezintă de-a lungul sau o muchie laterala 256.

Clapeta blocatoare 160 este formata dintr-o suprafața superioară 162, alipita de lamela 168, care unește cele două suprafețe laterale 164. Suprafețele laterale prezintă o porțiune proximală rigida 164 cu o muchie proximală încurbată 166, care este acrosata de porțiunea 142 a elementului deblocator 140 în cazul împingerii acestuia spre distal, elevand clapeta 160 de pe pistonul 250, permițând astfel mișcarea liberă de translație a acestuia. In partea distală a feței laterale a clapetei 160, separat de partea rigida 164, se gaseste o lamela flexibila 264, cu capătul inferior încurbat 266, realizând un mecanism de clema în jurul marginii 256 a pistonului 250, atunci când clapeta 160 e in poziție închisă, în vederea menținerii unei prize solide a clapetei.

Partea proximală a pistonului 250 prezintă aceleași elemente ca și cele descrise în figurile anterioare, iar porțiunea proximală inferioară a cadrului 107 are rolul de a împiedică translația exagerata a elementului deblocator 140 spre distal.

Cadrul 103 are aceleași elemente ca în figurile precedente, iarfiletul format din nișele de pe cadrul 107 au aceleași specificații cu cele descrise anterior.

Figura 10 prezintă o vedere de perspectiva a sistemului blocator al translației pistonului clampului format din cadrul 107, care prezintă un filet format din două nișe laterale 120,120', și o îngustare în porțiunea sa proximală unde sunt ancorate două axe 125,125', în jurul carora pivotează clapeta 130 , în imagine aceasta fiind în poziție deschisa, separata și dispusa la distanta fata de locul de acțiune. Clapeta prezintă trei suprafețe ce circumscriu parțial pistonul 150, și anume o suprafața superioară orizontala 132, care unește cele două suprafețe verticale ^-2010-00309-0 2 -04- 2010

134. Suprafețele verticale prezintă în porțiunea lor distală două orificii 135,135' pentru angrenarea cu axul 125 și în porțiunea proximală o margine încurbată 126, 126' care este menținută elevata prin contactul cu porțiunea distală 142 a elementului deblocator 140, împins spre distal. Pe suprafața internă a feței verticale 134 a clapetei blocatoare se află un set de dinți, care în momentul în care clapeta 130 este împinsă în poziție „închis, se angrenează cu marginile laterale dintate 157 ale pistonului 150, blocând mișcarea liberă de translație a acestuia. De asemenea , elementul deblocator 140 este împins spre proximal în momentul aplicării clapetei 130 pe pistonul 150.

Figura 11 prezintă o alta varianta preferata a elementului blocator, format din cadrul 107 cu cele două nișe laterale 120,120' si axurile 125, 125' anterior descrise, cadrul fiind parcurs central de pistonul 250. Clapeta blocatoare 230, care în figura este dispusa în poziție deschisa și la distanta, este constituita dintr-o suprafața orizontala 232, care prezintă în partea ei distală două inele ce mărginesc orificiile cu orientare orizontala 235, 235', care se angrenează și pivotează în jurul axelor 125,125' ale cadrului 107. La mijlocul feței inferioare a suprafeței orizontale 232, în porțiunea ei proximală se află o lamela transversala 238 împreună cu un element de susținere 239. Lamela 238, în cazul basculării spre inferior a clapetei blocatoare 230, va pătrunde în nișele transversale 257, decupate în porțiunea mediana a pistonului 250. Suprafețele laterale ale clapetei sunt constituite dintr-o porțiune proximala, rigida 234, prezentând o margine proximală încurbată 236, care va fi elevata împreună cu clapeta prin acționarea spre distal a elementului deblocator 140, prin intermediul porțiunii 142 a acestuia, anterior descrise. In porțiunea distală a suprafeței laterale, separat de suprafața rigida 234 se află o lamela flexibila 264 cu marginea sa inferioară încurbată 266 , acționând ca o clema ce menține clapeta blocatoare 230 în poziție închisă prin culisarea peste marginea 256 a pistonului 250, distanta dintre cele două margini ale pistonului fiind mai mare decât distanta dintre vârfurile marginilor încurbate 266,266'. ,

Figura 12 prezintă o vedere de perspectiva infero-laterala a variantei prezentate în figura 11, cu clapeta 230 în poziție închisă. Este reprezentat cadrul 107, anterior descris cu cele două axe laterale 125, în jurul carora basculează clapeta blocatoare 230, alipita de pistonul 250, blocând mișcarea de translație a acestuia. Se observa la nivelul clapetei blocatoare 230

C\- 2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 ο 9 - Ο 2 -04- 2010 suprafața laterala formata dintr-o porțiune proximală rigida cu margine proximală încurbată 234, aflata la distanta de porțiunea 142 a elementului deblocator 140, precum și lamela elastica 264, prezentând curbura inferioară 266, care circumscrie marginea 256 a pistonului 250, blocând deschiderea clapetei blocatoare 230.

Figura 13 prezintă o perspectiva infero-laterala a variantei de clapeta blocatoare 160 descrisa anterior în figura 9. Aceasta este constituita din cadrul 107 care prezintă un filet format din două nișe laterale 120,120* pentru ancorare in conductul tubular, fără a mai prezenta proximal cele două axe ce permit bascularea elementului blocator în jurul lor. Angrenarea dintre cadrul 107 și clapeta blocatoare se realizează prin intermediul unei lamele elastice 168, care se atașează prin intermediul unei porțiuni mai late de partea distală superioară a cadrului 107, elementul blocator 160 fiind figurat in poziție deschisa, la distanta de cadru, respectiv de pistonul 250. Proximal, lamela se alipește de suprafața transversala superioară 162 a clapetei. Construcția acesteia este asemanatoare variantei de clapeta introdusa în figura 11, exceptând modul de angrenare cu cadrul 107. La mijlocul feței orizontale superioare 162, pe fata inferioară a acesteia, se situează proximal o lamela transversala 238, împreună cu un element longitudinal de susținere 239 , care pătrunde în una din nișele 257 în cazul împingerii spre inferior a clapetei 160, blocând astfel mișcarea de translație a pistonului 250. Suprafețele laterale prezintă o porțiune proximală 164, rigida, cu o muchie proximală încurbată 166, care are rolul de elevare a clapetei de pe pistonul 250, deblocându-l astfel, în cazul acrosarii de porțiunea 142 a elementului deblocator 140. In porțiunea distală laterala a clapetei 160 se află o lamela elastica 264 cu marginea inferioară încurbată 266, acționând ca o clema ce menține clapeta blocatoare 160 închisă prin mecanismul descris anterior.

Figura 14 prezintă o vedere de perspectiva infero-laterala a variantei de blocator descris la figura 13, în poziție închisă. Este prezentat cadrul 107 cu cele două nișe 120,120' descrise anterior, elementul deblocator 140 situat la distanta de clapeta blocatoare 160, care este aplicata cu suprafața ei orizontala pe pistonul 250, blocându-i astfel mișcarea de translație. Se observa la nivelul feței laterale a clapetei o parte proximala, rigida 164, prezentând o muchie proximală 166 și o lamelă distală flexibila 264 cu marginea ei inferioară încurbată 266, care cuprinde ca o clema marginea 256 a pistonului 250. Astfel nu se permit mișcări libere ύΐ-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010

accidentale de deschidere a clapetei blocatoare 160 decât în cazul aplicării unei forte suficiente prin intermediul elementului deblocator 140 asupra marginii proximale 166.

Figura 15 prezintă o vedere în secțiune a părții terminale a conductului tubular 80. Conductul tubular este alcătuit din două tuburi concentrice, un tub extern 300, circular pe secțiune transversala, care circumscrie un tub intern 320 parcurs de un piston 340, a cărui mișcare de translație de-a lungul axei longitudinale a conductului tubular imprima deschiderea/inchiderea brațelor forcepsului clampului. între tubul extern 300 și cel intern 320 exista un spațiu de clivaj, ele nefiind alipite, tubul extern prezentând în raport cu cel intern posiblilitatea unor mișcări circulare ce vor duce la atașarea/detașarea clampului prin înfiletare/ defiletare. In porțiunea sa distala, tubul extern 300 prezintă spre interior un dispozitiv de prindere a clampului 199, format din două lamele - una inferioară 310 și una superioară 310' care se vizualizează parțial decupată, rigide, orientate oblic în raport cu axul tubului, pe secțiune triunghiulare, grosimea scăzând progresiv dinspre centru spre capetele lamelei, de menționat fiind faptul ca marginea internă a lamelei este rectilinie iar bază de inserție este mai groasa. Aceste lamele, care se inseră în nișele 120, 120' ale cadrului intern a clampului(Fig.7), anterior descris, delimitează o fantă patrulateră la nivelul orificului distal al conductului tubular, cu axul lung vertical atunci când clampul este angrenat la conductul tubular, și orizontal, prin rotirea tubului extern în raport cu cel intern, ca si în figura descrisa atunci când clampul este în curs de detașare sau atașare. Alinierea lamelelor 310 , 310', este oblică și în direcție opusa, astfel încât în cadrul mișcării de rotație a tubului extern 300 în raport cu cel intern 310, va rezulta o mișcare de înfiletare/ defiletare funcție de direcția de rotire , pe o pătrime de cerc. De asemenea, orientarea lor oblică imprima și stabilitate clampului și în sens transversal.

Pistonul 340 parcurge central conductul tubular 80 respectiv tubul intern 320, prezentând în porțiunea sa distală o suprafața patrulateră terminala 342, care are rolul de a se aplica pe suprafața porțiunii proximale a pistonului clampului, împingandu-l spre distal. Tot în partea distală a pistonului 342 se află dispozitivul de prindere al capătului pistonului clampului 347, alcătuit din două lamele simetrice elastice 344,344' situate lateral de suprafața terminala 342, aplicate pe fețele laterale opuse ale pistonului 340, prezintand în partea lor distală două ingrosari triunghiulare pe secțiune 346,346', care au rolul de a se inseră în nișele ce delimitează

Λ-2010-00309

2 -04- 2010 partea distală a pistonului clampului 150 cu rolul de a-l tracționa spre proximal odată cu pistonul 340.

Porțiunea distală a tubului intern 320 se termina în două brațe paralele aplatizate spre interior 322, cu secțiune transversala de segment de cerc, brațul superior 322' fiind decupat în aceasta figura. Pe fata internă a brațelor 322, median, se gaseste o suprafața proeminenta 330 cu lățimea mai redusa decât cea a brațelor. Acestea delimitează o fantă patrulateră 326, cu axul lung orizontal, la nivelul căreia se realizează angrenarea dintre porțiunea proximală a clampului și pistonul 340. Brațul 322 se termina distal într-o suprafața oblică 328, care pe de o parte are rolul de a înlesni inserția clampului în conductul tubular prin direcționarea pistonului clampului înspre fanta 326, care are o grosime corespunzătoare acestuia , iar pe de alta parte suprafețele oblice au aceeași înclinație ca marginile decupate oblic proximale 148(Fig.6) ale elementului deblocator 140. Suprafața proeminenta 330, continua pe muchia distală suprafața oblica 328, iar proximal prin muchia de forma trapezoidă ce acrosează elementele triangulare 346,346' ale dispozitivul de prindere al capătului pistonului clampului 347, când acesta este împins spre anterior în vederea detașării clampului. Referitor la fanta 326 delimitată de cele două brațe terminale 322 ale tubului intern 320, aceasta are o lățime mai redusa în, porțiunea suprafețelor proeminente 330, suficienta pentru a primi pistonul clampului cu diametrul scurt transversal, insa care este mai redusa decât lățimea elementelor 346 obligandu-le prin marginea proximală trapezoidă a suprafeței 330 sa se îndepărteze de linia mediana, dezangrenandu-se din nișele 152 pistonului clampului la nivelul carora se ancoreaza.

Intr-un plan mai proximal fata de suprafața proeminenta 330 se adauga la partea terminala a tubului intern 320 două lamele 323 care unesc marginal cele două brațe 322, rezultând la exterior o secțiune circulară care formează corpul tubului intern 320 și la interior un gol patrulater pe secțiune, parcurs de pistonul 340.

Astfel, în funcție de poziționarea pistonului 340, va rezulta fie dezangrenarea elementelor 346 din nișele proximale ale pistonului clampului, prin intermediul suprafeței 330 care le împinge spre lateral, atunci când pistonul 340 este împins înspre extremitatea distală a tubului 320 în vederea detașării clampului, fie angrenarea lor atunci când pistonul 340 este retras înspre proximal datorita împingerii elementelor 346 spre medial de către lamelele 323, asa cum ^-2010-00309-(I 2 -04- 2010 se intampla la atașarea clampului la conductul tubular 80. De asemenea, pistonul este retras în interiorul tubului 320 între lamelele 323 în timpul funcționarii ca și pensă a instrumentului endoscopic 1, împiedicându-se detașarea pistonului clampului din pri^a elementelor 346 ale pistonului 340.

Figura 16 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o variantă preferată de realizare.

Clampul 100, după cum a fost descris anterior, prezintă brațele forcepsului 101,102, care basculează prin intermediul elementului cilindric 180 în jurul axului 105, acesta fiind fixat de cadrul extern 103(care este figurat transparent). Antrenarea brațelor pensei se face prin intermediul brațelor 110,110', acestea fiind la rândul lor mobilizate prin împingerea spre proximal sau distal a pistonului 150, care parcurge central porțiunea transversala 106 a cadrului extern 103 , cadrul intern 107, clapeta blocatoare 130 și elementul deblocator 140, toate aceste elemente fiind descrise anterior.

Conductul tubular 80 este alcătuit dintr-un tub extern 300 care circumscrie tubul intern 320 și îl depășește spre distal , tubul intern fiind mai scurt decât cel extern. La nivelul porțiunii distale a tubului extern 300, acesta prezintă spre interior un dispozitiv de prindere 199 format din două lamele 310, situate diametral opus, înclinate oblic fata de axul longitudinal al conductului tubular, care, prin rotirea tubului extern 300 în raport cu cel intern 320 în sens antitrigonometric se infiletează în nișele 120, situate pe fețele laterale ale cadrului intern 107 ale clampului 100, acestea având aceeași înclinație la nivelul suprafeței proximale 124 ca și lamelele 310. Angrenare dintre lamela 310 și nișa 120 este solida atunci când lamela 310 se prezintă cu porțiunea cea mai groasa ai ei(mijlocie), adică după rotația tubului extern la 90 de grade în raport cu cel intern, cunoscandu-se ca marginea internă a lamelei este rectilinie. Tubul intern 320 este mai scurt față de cel extern, prezentând terminal o suprafață oblică 328 care, pe de o parte permite introducerea facila a pistonului 150, delimitând o fantă cu diametrul transversal corespunzător grosimii acestuia, și pe de alta parte se ambușează cu porțiunea proximală decupata oblic 148 a elementului deblocator 140, cu care are dealtfel aceeași înclinare. Elementul deblocator 140 este împins spre distal în momentul inserției clampului 100 în conductul tubular 80 și infiletarea lamelei 310 a tubului extern 300 în nișa 120 a clampului.

y-1010-00509-0 2 -Ol· 2010

Astfel elementul deblocator elevează clapeta blocatoare 130 de pe pistonul 150 făcând-o să basculeze în jurul axului 125 prin intermediul porțiunii sale 142, care acroșează marginea 126 a clapetei 130. Se permit astfel mișcări libere de translație ale pistonului 150 , deci antrenarea brațelor pensei 101,102 atat timp cât clapeta 130 este elevata. Pistonul 340 parcurge central tubul intern 320, de el fiind atașat dispozitivul de prindere al pistonului clampului 347, format din lamela 344 care se termina distal în elementul triangular 346 care agață porțiunea proximală a pistonului 150. în cazul împingerii pistonului 340 spre distal, acesta isi va transmite forța spre pistonul 150 al clampului, iar în cazul tracționării, forța se va transmite prin intermediul lamelelor 344, respectiv elementului clema 346, care nu permite scaparea porțiunii proximale 155 a pistonului 150. Tubul intern 320 se termina distal în două brațe paralele 322, 322' care prezintă cate o suprafața proeminenta 330 proximala, delimitând împreună o fantă poligonala 326 suficienta pentru a permite introducerea pistonului 150, dar care este mai redusa decât lățimea elementelor 346 ale pistonului 340, obligându-le prin marginea proximală trapezoidala a suprafeței 330 sa se îndepărteze de linia mediană, dezangrenându-se din nișele 152 ale pistonului clampului la nivelul cărora se ancoreaza.

Figura 17 prezintă o vedere superioară în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular într-o variantă preferată de realizare.

Clampul 100 prezintă brațul superior al forcepsului 101, care se continua cu elementul cilindric 180. Paralel cu acesta și axat pe pivotul 105 al cadrului extern se află elementul cilindric 180' al brațului inferior al forcepsului. Elementele cilindrice se angenează cu pârghiile 110,110* după modul descris anterior, acestea fiind la rândul lor antrenate de pistonul 150 care parcurge central dinspre distal spre proximal porțiunea transversala 106 a cadrului extern, cadrul intern 107, clapeta blocatoare 130, în aceasta imagine ea fiind elevata, deci nu impietează translației pistonului 150 care antrenează în ultima instanța brațele pensei, și elementul deblocator 140. Conductul tubular este alcătuit din tubul extern 300, care este rotit la 90 de grade fata de tubul intern 320, făcând astfel ca dispozitivul de prindere al clampului 199, format din lamelele 310,310' sa se insere și sa se infileteze în nișele 120,120' ale cadrului intern 107 al clampului, fixandu-l astfel în porțiunea distală a conductului tubular 80. Tot prin infiletare se realizează translația spre proximal a clampului 100, fixând elementul deblocator 140 prin intermediul

Ο 2 -04- 2010 suprafețelor sale proximale oblice 148, la nivelul suprafețelor oblice terminale 328 ale brațelor tecii interne 320.

In partea distală a tubului 320 este delimitată pe interior o fantă patrulateră la nivelul careia se angrenează pistoanele 340 și 150. Fanta 326 are distal o lățime mai redusa în porțiunea suprafețelor proeminente 330, suficienta pentru a primi pistonul clampului în diametrul scurt transversal, insa care este mai redusa decât lățimea elementelor 346 ale dispozitivului de prindere 347, obligandu-le prin marginea proximală trapezoidă a suprafeței 330 sa se îndepărteze de linia mediana, dezangrenandu-se din nișele 152 ale pistonului clampului 100 la nivelul carora se ancoreaza.

Cu clampul 100 angrenat la conductul tubular 80 prin infiletarea lamelelor 310 ale tubului extern în nișele 120, 120' ale cadrului intern 107, pistonul 340 împreună cu lamelele 344 și elementele 346 va ramane în interiorul tubului intern, mărginit de lamelele 323, care nu permit îndepărtarea elementelor 346 de linia mediana, deci nu permit dezangrenarea din nișele 152 ce delimitează porțiunea proximală a pistonului 150. Transmiterea forței spre clampul 100 se realizează prin împingerea spre distal a pistonului 340, care va acroșa porțiunea proximala a pistonului 150, realizând închiderea brațelor pensei, iar tracționarea spre proximal a pistonului 150 se realizează prin intermediul dispozitivul de prindere a pistonului clampului 347 format din elementele 346 ale lamelelor 344 care sunt aplicate în nișele 152.

Figurile 18 și 19 prezintă cate o vedere laterală respectiv superioara în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul atașării-detașării clamp-ului.

Clampul 100, având elementele constructive descrise anterior se prezintă pentru inserție în conductul tubular 80 (descris anterior) cu clapeta 130 aplicata pe pistonul 150, blocându-i mișcările de translație. Astfel se permite pistonului 150 al clampului sa pătrundă în întregime în fanta 326, delimitată de brațele terminale 322,322' ale tubului intern 320. Se observa ca tubul extern 300 nu este rotit în raport cu cel intern 320, astfel încât fanta delimitată de cele două lamele oblice transversale 310,310' avand secțiune triangulară și orientare opusa, are aceeași orientare ca și fanta 326 delimitată de cele două brațe terminale 322, 322' ale tubului intern, astfel fiind permisa introducerea pistonului 150, a elementului deblocator 140, a clapetei 130 în poziție închisă și a cadrului intern 107.

Γ^-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 20W

în momentul în care elementul deblocator 140 se aplica pe suprafața 328 a brațelor terminale ale tubului intern 320, odată cu infiletarea lamelelor 310,310' ale tubului extern în nișele 120,120* ale cadrului intern 107, adică cu rotirea cu un sfert de cerc a tubului extern în raport cu cel intern, elementul deblocator 140 va fi împins spre distal, abordând prin intermediul suprafeței înclinate 142 marginea încurbată 126 a fețelor laterale ale clapetei 130. Se elevează astfel clapeta 130 de pe pistonul 150, deblocându-l, rezultând modelul de configurare al instrumentului expus în figura 16 cu fanta delimitată de lamelele 310,310' ale tubului extern 300 orientată perpendicular pe fanta 326 delimitată de brațele terminale ale tubului intern 320. Pistonul 340 se atașează de porțiunea proximală a pistonului 150 cu suprafața sa distală 342, iar dispozitivul de prindere al pistonului clampului 347, format din elementele 346, atașate prin intermediul lamelelor 344 la pistonului 340 sunt depărtate de linia mediana de către suprafața proeminenta 330, care are marginea proximală de forma trapezoidă. Pe măsură ce pistonul 150 al clampului pătrunde în fanta 326 a tubului intern, acesta împinge spre proximal pistonul 340, și odată cu acesta și elementele 346 ale pistonului, eliberandu-le progresiv de pe marginile suprafețelor proeminente 330, deci permițând apropierea lor spre median pana ce se angrenează cu nișele 152 ale pistonului 150, după cum este figurat anterior în figura 17. De asemenea lamelele laterale 323 ale tubului intern împiedică depărtarea elementelor 346, deci dezangrenarea prizei asupra porțiunii proximale 155 a pistonului 150, pe măsură ce pistonul 340 migrează spre proximal.

Detașarea clampului 100 din conductul tubular 80 parcurge niște evenimente în ordine inversa fata de cele enumerate anterior. Pornind de la modul de asamblare ilustrat în figurile 16,17, la nivelul dispozitivului de prindere al clampului 199, odată cu rotirea tubului extern 300 cu 90 de grade în sens trigonometric fata tubul intern 320, se realizează defiletarea lamelelor 310 din nișele 120 ale cadrului intern, eliberând clampul. Astfel, lamelele 310 delimitează o fantă cu axul lung orizontal, permițând detașarea în ordine a cadrului intern 107, a clapetei blocatoare 130 în poziție închisă, a elementului deblocator 140 și a pistonului 150. Clapeta 130 este fortata sa pivoteze în jurul axului 125 și sa se închidă în momentul în care trece prin fanta delimitată de cele două lamele oblice 310,310*, deoarece, în poziție deschisa, ea are o lățime ce nu îi permite sa o parcurgă. Astfel se realizează blocarea pistonului 150 în poziția dată la ^c<- 2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 Ο 9 - Ο 2 -04- 2010

momentul dezinsertiei raportata la elementele fixe ale clampului, implicit se realizează blocarea brațelor forcepsului 101,102 .

Pistonul 340 parcurge tubul intern 320 spre distal împingând pistonul 150 al clampului în același sens prin intermediul suprafeței 342 aplicata pe porțiunea proximală 155 a clampului 100. în același timp elementele 346 ale dispozitivului de prindere al clampului 347 se dezangrenează din nișele 152 ale pistonului prin acrosarea marginii suprafeței proeminente 330, fiind împinse spre lateral. Prin bascularea clapetei 130 spre poziția închis, aceasta va împinge prin intermediul marginii 126 a suprafețelor laterale ale clapetei elementul deblocator 140 spre proximal cu pierderea contactului între ele. Este de dorit ca mișcarea spre distal a pistonului 340 sa se facă simultan cu defiletarea cadrului 107 din lamelele 310 ale tubului extern 300.

Figura 20 ilustrează o vedere de profil a unui instrument extractor 400 al clampului 100. Instrumentul extractor 400 este format dintr-un mâner 410, un conduct tubular alungit 420 și un element prehensor 440.

Conductul tubular alungit 420 este constituit din două teci, una externa fixă 422, care circumscrie o teaca internă 424, mobila, parcursă la rândul ei de o tija 426, care se continua la capătul ei distal cu elementul prehensor 440. Acesta este la rândul sau constituit dintr-o parte fixă 442, care continua axul tijei 426 și prezintă la capătul distal un cârlig 444 și la capătul proximal un ax 446 în jurul căruia pivotează lamela mobilă 449. Elementul prehensor este menținut în poziție deschisa de o lamela elastica 448 interpusa între brațele 442 și 449.

Mânerul 410 este constituit dintr-un piston 412 care prezintă în partea lui proximală un inel 414, în care se introduce policele operatorului. Pistonul 412 pătrunde îrl porțiunea solida 416 a mânerului care prezintă două nișe laterale 418,418' pe care se mulează indexul și mediusul operatorului. în acest fel, mânerul se prinde în mod similar unei seringi. Prin împingerea spre distal a pistonului 412 se realizează culisarea echidistantă spre distal a tecii interne 424.

Figurile 21,22,23 ilustrează modul de funcționare a elementului extractor, în vederea extragerii clampului aplicat intracorporeal.

u i u - u u όuy - O 2 -04- 2010

Prin apasarea pistonului 412 în raport cu partea solida 416 a mânerului 410( Fig. 20), se realizează culisarea echidistantă și echidirecțională a tecii interne 424 în raport cu teaca externa 422 și tija centrală 426, acestea fiind fixate la nivelul porțiunii solide a mânerului 416.

Elementul 100, având caracterele descrise anterior este aplicat ca și clamp intracorporeal în cursul unei intervenții chirurgicale. în vederea extragerii lui din corp se introduce în orificiul 157(Fig. 5) din porțiunea proximală 155 a pistonului 150 cârligul 444 situat la capătul distal al elementului prehensor 440 al instrumentului extractor.

Prin apasarea pistonului 414 se realizează culisarea tecii interne 424 în raport cu tija 426 și implicit elementul prehensor 440, rezultând într-un prim timp închiderea brațului mobil 449 pe brațul fix 442 și asigurarea unei prize fixe la nivelul porțiunii distale a pistonului 150, după cum reiese din figura 21.

Figura 22: culisarea ulterioară spre distal a pistonului 414 realizează în următoarea etapa alinierea axului lung al clampului 100 la cel al elementului extractor 400 și abordarea porțiunii proximale a elementului deblocator 140 cu împingerea sa spre distal pentru a aborda clapeta blocatoare 130 la nivelul marginii încurbate proximale 126 a suprafeței sale laterale. Se realizează în acest fel deschiderea clapetei blocatoare 130 prin elevarea ei de pe pistonul 150, basculând în jurul axului 125. Rezulta deblocarea brațelor forcepsului 101,102 ale clampului 100.

Figura 23: culisarea suplimentară a tecii interne 424 va realiza deschiderea brațelor pensei 101,102 prin împingerea spre distal a pârtilor fixe din clampul 100, deci tracționarea tijei 150 care va acționa asupra pârghiilor 110, respectiv brațelor 101,102 pensei, eliberând pensa de pe tesutul care a fost apucat de aceasta, și extragand-o din corp.

Se realizează astfel un mecanism de extragere similar cu cel aplicat în chirurgia „deschisa, permițând aplicarea de ligaturi pe anumiti pediculi vasculari și strângerea nodului sa se facă simultan cu extragerea pensei.

Figura 24 prezintă o vedere în secțiune a mânerului, carcasei și elementului rotator din varianta ilustrată anterior, formata dintr-un mâner 30, o carcasa 20, un conduct tubular 80,

010-00309-O 2 -04- 2010 atașat la carcasa prin intermediul unui dispozitiv rotator 50. Brațul 31 al mânerulului, situat proximal, a fost descris anterior, fiind fixat la carcasa 20.

Brațul distal 38 al mânerului este mobil, fiind articulat prin intermediul pivotului 40 la carcasa 20 a instrumentului 1. La nivelul feței distale a orificiului 39 este o clapeta 41, care în figura este împinsă spre distal de către degetele operatorului în cadrul unei mișcări de extensie a degetelor mâinii, basculând în jurul pivotului 42, și acționând ca un levier prin extensia sa 54, ridică (aplicandu-se pe suprafața 74 a tijei 70), suprafața 76 cu dinții 78 a tijei de pe indentațiile 53 prevăzute pe brațului 38, deblocând mecanismul de cremalieră 65 si permițând astfel mișcarea liberă a brațului 38 al mânerului 30 în raport cu brațul fix 31. Este figurat de asemenea și blocatorul 47, care acționat manual la capătul distal permite fixarea tijei transversale 45 situata la capătul inferior al clapetei 41 de către nișa 49 a blocatorului(figurat punctat in poziție de blocare a clapetei). Se menține astfel tija 70 elevata, cu dezangrenarea dinților cremalierei 65, permițând astfel mișcarea liberă a brațului mobil 38 al mânerului.

Carcasa 20 a instrumentului endoscopic ,construita preferabil din material resterilizabil, se articulează cu brațul 38 al mânerului pensei mobilizabil la nivelul pivotului 40, brațul 38 angrenandu-se prin prelungirea sa 11 cu tija 12, la nivelul unui orificiu, vertical al acesteia 13. Tija 12 care parcurge central carcasa 20 se articulează la nivelul elementului rotator 50 prin intermediul unui sistem tambur 15 cu pistonul 340, care parcurge conductul tubular 80, transmițând mișcarea imprimată de mâna operatorului si punând în mișcare in ultimă instanță brațele forcepsului. Astfel închiderea brațelor mânerului va duce la împingerea tijei 12 spre distal, cu închiderea brațelor clampului, iar deschiderea lor o va conduce spre proximal. La nivelul fetei proximale a carcasei 20 este prezenta o tija metalica 57 destinata aplicării la acest nivel a unui electrod monopolar pentru includerea aparatului intr-un circuit electric, curentul electric transmitandu-se prin intermediul firului 58 la nivelul tijei 12.

In porțiunea distala, carcasa este angrenata cu rotatorul 50, care la rândul sau se angrenează distal cu conductul tubular 80. Conductul tubular 80 este alcătuit din doua tuburi, un tub extern 300, care circumscrie tubul intern 320, existând un plan de clivaj intre cele doua tuburi, care permite rotirea libera a tubului extern in raport cu cel intern. Central, tubul intern este parcurs de pistonul 340.

Ο 1 Ο - Ο Ο 3 θ 9 - -

Ο 2 -04- 2010 _t.,^·

Elementul rotator 50 este constituit la rândul sau din doua segmente, unul extern 60 de forma tronconică, de care este fixat tubul extern 300 al conductului tubular 80, nefiind in schimb atașat la tubul intern 320. Porțiunea 60 a elementului rotator prezintă la suprafața indentatii pentru înlesnirea manipulării, si este angrenat mobil in sens rotator la carcasa 20 prin articulația 62, situata la marginea distala a carcasei 20.

Elementul rotator 50 prezintă si un al doilea segment 90, de forma cilindrica, incorporat in interiorul carcasei, mobilizabil in raport cu primul in sensul deplasării spre proximal. De segmentul intern se articulează mobil tubul intern 320 al conductului tubular la nivelul unor lamele 84 cu axul lung longitudinal care se insera in nișele interne 82 ale cilindrului 90.

Segmentul extern 60 al elementului rotator 20 se angrenează cu segmentul intern 90 prin intermediul unor tije 64, care pornesc de la nivelul fetei proximale a segmentului 60, si pătrund in nișele corespunzătoare 63 situate pe fata distala a segmentului intern 90.

In aceasta configurație cele doua segmente ale elementului rotator sunt angrenate si puse in mișcare in același sens prin rotirea segmentului extern 60 la nivelul suprafeței sale indentate, realizând rotirea concordanta(echidistanta si echidirectionala) a tuburilor extern si intern ale conductului tubular. La căpătui distal al conductului tubular găsim îmbinarea clamp-conduct ilustrata in figurile 16,17.

Cilindrul intern 90 ruleaza in sens rotator in interiorul porțiunii distale a carcasei 20(de forma circulara pe secțiune transversa in porțiunea sa distala), sub influenta mișcărilor imprimate segmentului extern 60 al rotatorului 20. Cilindrul intern prezintă la capătul proximal al feței laterale proeminențele 75 care pătrund în nișele corespunzătoare 97 cu orientare longitudinala, situate pe fata internă a carcasei , atunci când cilindrul este tracționat spre proximal de către pistonul 85.

Pistonul 85 este acționat manual, pătrunde in interiorul carcasei 20 printr-o fanta longitudinala 87 situată pe fața inferioară a carcasei, unde se prelungește și cuprinde circumferențial segmentul intern cilindric 90 al rotatorului prin intermediul unui colier 95 amplasat la nivelul unui șanț 79 situat pe fața externă a cilindrului 90, permițând dealtfel mișcările libere de rotație ale acestuia.

2010-00309-0 2 -Ο²!- 2010

Odată cu tracționarea manuală a pistonului 85 spre proximal obținem modul de asamblare al elementului rotator 50 ilustrat in figura 25.

Urmând direcția imprimată de pistonul 85 prin intermediul colierului 95, cilindrul intern 90 al elementului rotator va fi tracționat spre proximal cu dezangrenarea de segmentului extern 60 al rotatorului 50, prin dezinserarea tijelor 64 din nișele corespunzătoare 63 situate pe fata distala a segmentului intern 90. Are loc pătrunderea proeminentelor 75 în nișele 97 (nu se vizualizează toate în aceasta figura) ale carcasei, ceea ce blochează elementul cilindric intern 90 in poziția inițială de rotație. în acest fel rotația segmentului extern 60 tronconic cu 90 de grade nu se va mai transmite cilindrului intern, respectiv tubului intern 320 clare rămân fixe, ducând doar la rotirea in sensul impus al tubului extern 300, deci la defiletarea clampului cu blocarea brațelor acestuia la nivelul câmpului operator după cum este ilustrat in figurile 18,19.

Exemplul 2 în figura 26 este relevată o alta varianta preferata de realizare a clampului 500 în profil superior.

Brațele forcepsului 101,102, cadrul extern 103 la fel ca și modul de realizare a lor sunt aceleași ca și cele descrise în figura 5, astfel vizualizandu-se brațul superior 101 al forcepsului, care se continua proximal cu elementul cilindric 180, vizualizandu-se suprafața sa superioară 172, care se articulează la nivelul proeminentei sale 174 cu pârghia 110 prin intermediul unei suprafețe rugoase 119. Se vizualizează de asemenea și lamelele 114 care cuprind dinspre lateral proeminenta 174, fiind fixate de aceasta prin intermediul unui ax 115. Paralel cu elementul cilindric se vizualizează porțiunea inferioară 176' a elementului cilindric al brațului forcepsului de parte opusa și proeminenta 174', articularea cu pârghia HO' făcându-se în mod similar. Se observa cadrul 103 cu cele două brațe paralele 102, care cuprind elementele cilindrice 180 și 180' ale brațelor forcepsului, în centrul acestora trecând axul 105, în jurul căruia ele basculează, fiind antrenate de către pârghiile 110, 110'. Acestea pivotează cu porțiunea proximală în jurul axului 185, care rulează într-o nișă situata pe fata internă a brațelor cadrului 102(Fig.7), și este ancorat de extremitatea distala 251 a pistonului 250, care parcurge central partea transversala .-2010-00309-0 2 -04- 2010

106 a cadrului 103. în porțiunea distala, pistonul 250 prezintă o îngustare 251, care se interpune între pârghiile 110,110', de ea ancorandu-se axul-pivot 185.

In continuare, spre proximal, se află cadrul intern 507, care este atașat de partea transversala 106 a cadrului extern 103, de forma cilindrica și prezentând la suprafața un filet 508 cu mai multe spire , pentru infiletare în partea distală a conductul tubular. Acest cadru este de asemenea parcurs central de pistonul 250, descris anterior. Atașarea clapetei blocatoare 160 la cadrul 507, se face prin intermediul unei lamele 168 atașate cadrului 507 în interiorul acestuia, permițând elevarea clapetei blocatoare 160 de pe pistonul 250.

Clapeta blocatoare 160 este formata dintr-o suprafața superioară 162, care unește cele două suprafețe laterale 164, alipita de lamela 168. Suprafața superioară prezintă două proeminente superioare 165 cu secțiune longitudinala de segment de elipsa, și secțiune transversala de patrulater, situate simetric în raport cu linia mediana. Suprafețele laterale prezintă o porțiune proximală rigida 164 care este acrosata de porțiunea 142 a elementului deblocator 140 în cazul împingerii acestuia spre distal, elevand clapeta 160 de pe pistonul 250, permițând astfel mișcarea liberă de translație a acestuia. în partea distală a feței laterale a clapetei 160, separat de partea rigida 164, se gaseste o lamela flexibila ,264, cu capătul inferior încurbat , realizând un mecanism de clema în jurul marginii 256 a pistonului 250, în vederea menținerii unei prize solide a clapetei.

Elementul deblocator 140 prezintă aceleași caractere constructive ca și cele descrise anterior.

Partea proximală a pistonului 250 prezintă două nișe simetrice laterale 252, care mărginesc porțiunea proximală 255 a pistonului 250, acesta prezentând două proeminente laterale și un orificiu central cu contur policiclic 258.

Figura 27 prezintă o vedere laterală a variantei de realizare a clamp-ului 500 ilustrată anterior. Brațele pensei 101,102 sunt formate dintr-o porțiune cu rol de prehensiune 170,170', care se continua cu elementul cilindic 180 corespunzător. Acesta se atașează cadrului 103 (figurat transparent) prin intermediul axului pivot 105, care permite bascularea brațelor pensei în jurul sau, ele fiind antrenate de pârghiile 110,110', acestea fiind la rândul lor mobilizate de pistonul 250, care este împins sau retras în porțiunea sa proximală și parcurge central dinspre ? - 2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 Ο 9 - Ο 2 -Ο²»- 2010 proximal spre distal elementul deblocator 140, elementul blocator 160, cadrul 507, și porțiunea transversala 106 a cadrului extern 103. Pistonul antrenează în cazul împingerii sale spre distal închiderea brațelor forcepsului 101,102 și în cazul tracțiunii spre proximal deschiderea lor prin transmiterea forței de-a lungul brațelor 110.

Cadrul 103 este format din două brațe parelele aplatizate 102, care cuprind lateral porțiunea cilindrica 180 a brațelor forcepsului. în porțiunea distală a cadrului 103 se află atașat de acesta axul 105, în jurul căruia pivotează brațele pensei 101,102. în porțiunea proximala, cadrul 103 prezintă o parte solida transversala 106 parcursă central de pistonul 250.

Cadrul 103 este situat întotdeauna în afara conductului tubular 570 (Fig.32) iar porțiunea sa transversala 106 se continua cu cadrul 507, de forma cilindrica în aceasta varianta, care prezintă la suprafața un filet 508 cu mai multe ture de spiră pentru a fi înșurubat în teaca externa a conductului tubular. Cadrul 507 prezintă la nivelul feței inferioare a pistonului 250 o prelungire paralelipipedica 509, care are rolul de piedica a elementului deblocator 140, blocând împingerea exagerata spre distal a acestuia, existând riscul în acest caz de rupere a lamelei 168.

Clapeta blocatoare 160 se atașează cadrului 507 prin intermediul unei lamele elastice 168, în porțiunea ei distală, care permite elevarea clapetei blocatoare 160 de pe pistonul 250. Se observa faptul ca pistonul 250 prezintă de-a lungul său o îngustare progresiva spre lateral cu o muchie 256.

Clapeta blocatoare 160 este formata dintr-o suprafața superioară, care unește cele două suprafețe laterale 164, alipita de lamela 168. Suprafața superioară prezintă două proeminente superioare cu secțiune longitudinala de segment de elipsa 165. Suprafețele laterale prezintă o porțiune proximală rigida 164 cu o muchie încurbată 166, care este acrosata de porțiunea 142 a elementului deblocator 140 în cazul împingerii acestuia spre distal, elevand clapeta 160 de pe pistonul 250, permițând astfel mișcarea liberă de translație a acestuia. în partea distală a feței laterale a clapetei 160, separat de partea rigida 164, se gaseste o alta suprafața , de data aceasta o lamela flexibila 264, cu capătul inferior încurbat 266, realizând astfel un mecanism de clema în jurul marginii 256 a pistonului 250, în vederea menținerii unei prize solide a clapetei.

Partea proximală a pistonului 250 prezintă aceleași elemente ca și cele descrise în figurile anterioare.

^-2010-00309-0 2 ‘04- 2010

Elementul deblocator 140 prezintă o zona proximală poligonala pe secțiune, care circumscrie pistonul 250 și o zona distală triangulară pe secțiune, situata lateral de piston care prezintă suprafața 142 ca un plan înclinat. Aceasta are rolul de a acroșa, în momentul în care elementul deblocator 140 este împins spre distal, clapeta blocatoare 160, la nivelul marginii proximale 166 a suprafeței laterale rigide 164, obligând astfel clapeta sa basculeze și sa elibereze pistonul 250.

Figura 28 ilustrează o vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în varianta preferată de realizare redata în cele două figuri precedente.

Se vizualizează pistonul 250, care parcurge central dispre proximal spre distal elementul deblocator 140(descris anterior), clapeta blocatoare 160, descrisa anterior, ilustrată în poziție închisă, cadrul intern 507, cilindric, prezentând la suprafața sa externa un filet 508, atașat porțiunii transverse 106 a cadrului extern prin intermediul unei prelungiri sub forma de chenar asimetric 506 al acestuia inserata în cadrul intern. La nivelul feței superioare a chenarului 506 se realizează atașarea lamelei 168 a clapetei blocatoare 160, iar fata inferioară 509 este mai mare în grosime și lungime , depășind cadrul intern 507 spre proximal, având rolul de blocare împingerii exagerate a elementului deblocator 140 spre proximal.

Figura 29 prezintă o vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului 500 în altă variantă preferată de realizare. Sunt figurate clapeta blocatoare 230 (construita similar cu cea ilustrata în figurile 11,12) care se ataseaza la cadrul 507, figurat secționat , împreună cu porțiunea transversa 106 a cadrului extern.

Cadrul extern se atașează la cel intern prin intermediul unui chenar 506 parcurs central de pistonul 250. Clapeta blocatoare 230, în poziție închisă, este constituita dintr-o suprafața orizontala 232, care prezintă în partea ei distală două inele verticale 235, care se angrenează și pivotează în jurur axelor simetrice 525, orientate spre interior, ale chenarului 506 în porțiunea sa proximala. în porțiunea proximală a suprafeței orizontale sunt prezente două proeminente superioare 165 cu secțiune longitudinala de segment de elipsa. Suprafețele laterale ale clapetei sunt constituite dintr-o porțiune proximala, rigida 234, prezentând o margine proximală încurbată 236, care va fi elevata împreună cu clapeta prin acționarea spre distal a elementului deblocator 140, prin intermediul porțiunii 142 a acestuia, anterior descrise. în porțiunea distală ?>-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -0Α- 2010 //3 a suprafeței laterale, separat de suprafața rigida 234 se află o suprafața flexibila 264 cu marginea sa inferioară încurbată 266 , acționând ca o clema ce menține clapeta blocatoare 230 în poziție închisă prin culisarea peste marginea 256 a pistonului 250, distanta dintre cele două margini fiind mai mare decât distanta dintre vârfurile marginilor încurbate 266,266'.

Figura 30 prezintă o vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului ilustrată în figura anterioară cu clapeta 230 în poziție deschisa, elementele constituente fiind aceleași. Se observa elementul deblocator 140, împins spre distal, care acrosează prin intermediul porțiunii 142 marginea încurbată 236 a clapetei 230, realizând elevarea clapetei bldcatoare de pe pistonul 250, prin basculare în jurul axului 525. Se realizează astfel deblocarea pistonului 250.

Figura 31 prezintă o vedere în secțiune superioara a bazei clamp-ului ilustrat în figurile anterioare 29,30. Se observa pistonul 250, care parcurge central elementul deblocator 140, clapeta blocatoare 230, care basculează în jurul axelor 525, acestea fiind ancorate pe fețele interne proximale laterale ale chenarului 506 derivat din porțiunea transversa 106 a cadrului 103. în jurul chenarului se ancorează cadrul intern cilindric 507, care prezintă pe suprafața externa un filet 508. Clapeta blocatoare 230, în poziție închisă, este constituita dintr-o suprafața orizontala 232, care prezintă în partea ei distală două lamele verticale cu orificii pentru angrenarea cu axul 525. în porțiunea proximală a suprafeței orizontale sunt prezente două proeminente superioare 165 cu secțiune sagitala de segment de elipsa și secțiune transversala patrulatera. Suprafețele laterale ale clapetei sunt constituite dintr-o porțiune proximala, rigida 234, prezentând o margine proximală încurbată, care va fi elevata împreună cu clapeta prin acționarea spre distal a elementului deblocator 140. Separat de suprafața rigida 234 se află suprafața flexibila 264, care prinde ca o clema pistonul 250, nepermițând deschiderea accientala a clapetei.

Figura 32 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular.

Clampul 500, după cum a fost descris anterior, prezintă brațele forcepsului 101,102, care basculează în jurul axului 105, acesta fiind fixat de cadrul extern 103. Porțiunea transversala a cadrului extern se continua cu cadrul intern 507, descris anterior, fiind parcurse central de pistonul 250.

0 1 0 - 0 0 3 0 9 --

2 -04- 2010

Cadrul 507, de forma cilindrica prezintă la suprafața un filet 508 cu mai multe ture de spiră pentru a fi înșurubat în teaca externa a conductului tubular 570.

Elementul blocator 160 este în poziție elevata, suprafețele laterale prezentând o porțiune proximală rigida 164 cu o muchie încurbată 166, care este acrosata de porțiunea 142 a elementului deblocator 140 datorita împingerii acestuia spre distal de către suprafatele oblice terminale 328, ale brațelor 322,322' tubului intern 320 , prin infiletarea cadrului intern în porțiunea distală a tubului extern 580, elevand astfel clapeta 160 de pe pistonul 250, permițând astfel mișcarea liberă de translație a acestuia. Cadrul 507 prezintă la nivelul feței inferioare a pistonului 250 o prelungire paralelipipedica 509, care are rolul de piedica a elementului deblocator 140, blocând împingerea exagerata spre distal a acestuia, existând riscul în acest caz de rupere a lamelei 168. Partea proximală a pistonului 250 prezintă aceleași elemente ca și cele descrise în figurile anterioare.

Conductul tubular 570 este alcătuit dintr-un tub extern 580 care circumscrie tubul intern 320 și îl depășește spre distal, tubul intern fiind mai scurt decât cel extern, existând un plan de clivaj între cele două tuburi, care permite rotirea liberă a tubului extern în raport cu cel intern. La nivelul porțiunii distale a tubului extern 580, acesta prezintă spre interior dispozitivul de prindere al clampului 599 format dintr-un un filet 590, care, prin rotirea tubului extern 580 în raport cu cel intern 320 și clampul 500 se infiletează în filetul 508 situat pe fata externa distală a cadrului intern 507, realizând angrenarea clampului la conductul tubular.

Proximal de filetul 590 tubul extern este prevăzut cu o ingrosare sub forma de colier 595, care delimitează un spațiu mai îngust spre interior, cu rol în aplicarea elementului blocator 160 pe pistonul 250, în momentul detașării clampului, în vederea blocării mișcărilor pistonului 250, respectiv a brațelor pensei 101,102. Tubul intern 320, care are aceleași specificații ca și forma descrisa în figura 15 se oprește proximal fata de cel extern, prezentând terminal două suprafețe oblice 328,328', care, pe de o parte permit introducerea facila a pistonului 250, delimitând o fantă cu diametrul transversal corespunzător grosimii acestuia, și pe de alta parte se ambușează cu porțiunile proximale decupate oblic 148 ale elementului deblocator 140. Elementul deblocator 140 este împins spre distal în momentul inserției clampului 500 în conductul tubular 570.

¢-20) o-onjog - :

ι) 2 -04- 2010 ~g!

Pistonul 340 parcurge central tubul intern 320, de el fiind atașata lamela 344 care se termina distal în elementul 346 care agață porțiunea proximală a pistonului 250. în cazul împingerii pistonului 340 spre distal, acesta isi va transmite forța spre pistonul 250 al clampului, iar în cazul tracționarii, forța se va transmite prin intermediul dispozitivului de prindere 347, care nu permite scăparea porțiunii proximale 255 a pistonului 250.

Figura 33 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării/atașării clamp-ului.

Clampul 500, după cum a fost descris anterior, prezintă brațele forcepsului 101,102, care basculează în jurul axului 105, acesta fiind fixat de cadrul extern 103. Porțiunea transversala a cadrului extern se continua cu cadrul intern 507, și clapeta blocatoare 160 descrise anterior, ele fiind parcurse central de pistonul 250, și părăsind, în aceasta ordine porțiunea distală a conductului tubular prin desfiletarea filetului 590 al dispozitivului de prindere 599 al clampului situat pe fața internă distală a tubului extern 580 de pe filetul 508 al cadrului intern 507 al clampului.

Elementul blocator 160 este obligat sa se aplice pe pistonul 250 cu blocarea mișcărilor de translație ale acestuia, prin parcurgerea de către elementul blocator 160 (anterior în poziție elevata) a spațiului îngustat de colierul 595, care acrosează proeminențele 165, situate simetric pe suprafața superioară a feței orizontale a clapetei blocatoare. Suprafețele laterale prezintă o porțiune proximală rigida 164 cu o muchie încurbată 166, care împing elementul deblocator 140 spre distal . Astfel se realizează blocarea pistonului 250 în poziția dată la momentul dezinsertiei raportata la elementele fixe ale clampului, implicit se realizează blocarea brațelor forcepsului 101,102 reiesind de aici funcția de clamp a forcepsului, detașat din conductul tubular.

Pistonul 340 parcurge tubul intern 320 spre distal împingând pistonul 250 al clampului 500 în același sens prin intermediul suprafeței 342 aplicata pe porțiunea proximală 255 a clampului 500. în același timp elementele 346 se dezangrenează din nișele 252 ale pistonului prin acrosarea marginii suprafeței proeminente 330, fiind împinse spre lateral.

Este de dorit ca mișcarea spre distal a pistonului 340 sa se facă simultan cu defiletarea cadrului 507 din filetul 590 al tubului extern 580.

C1-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010

Inserția clampului în conductul tubular, parcurge niște etape inverse fata de cele descrise anterior, qjungandu-se la configurația descrisa în figura 32 cu mențiunea ca în momentul introducerii clampului, clapeta 160 trebuie sa fie în poziție închisă, pentru a putea parcurge îngustarea tubului extern dată de colierul 595.

Extragerea clampului 500, aplicat întracorporeal se va face cu același instrument, și parcurgând aceleași etape ca și cele descrise în figurile 20,21,22,23.

în această variantă de realizare, carcasa 20 , mânerul 30 si elementul rotator 50 au aceleași caracteristici ca si cele expuse în exemplul anterior la figurile 24,25 având ca și diferență faptul că, pentru detașarea respectiv atașarea clampului 500 la conductul tubular 570 sunt necesare mai multe ture de rotație la nivelul segmentului extern 60 al elementului rotator 50 cu segmentul intern 90 tracționat spre proximal de către pistonul 85, realizând astfel defiletarea, respectiv înfiletarea clampului la conductul tubular la nivelul dispozitivului de prindere 599.

Exemplul 3 în figura 34 este relevată o alta varianta preferata de asamblare a clampului în profil superior în poziție funcționala, modificandu-se fata de exemplele anterioare modul de realizare a blocării pistonului. Clampul 600 este alcătuit din brațele forcepsului 101, cadrul extern 103 cu porțiunea transversala 106, aceasta fiind atașata de cadrul intern cilindric 607, care prezintă proximal prelungirea 383 elementul blocator 380, toate acestea fiind parcurse central de pistonul 350. Pistonul 350, având axul transversal orizontal mai lung depat cel vertical, prezintă proximal două nișe laterale triangulare 352, 352', care delimitează porțiunea proximală 355, prin intermediul căreia se realizează mobilizarea pistonului. Partea 355 a pistonului prezintă de asemenea un orificiu vertical 358, poligonal, la nivelul căruia se realizează aplicarea instrumentului extractor. Pe fețele laterale, pistonul prezintă niște indentații 357 arciforme pe secțiune transversala, cu rol în blocarea pistonului într-o anumita poziție în raport cu axa longitudinala, în jurul căreia acesta se poate roti. în partea distala, în interiorul cadrului 103, pistonul se termina într-un sistem tambur 360 în care se angrenează porțiunea terminala a pistonului 365, circulară pe secțiune, primita de cadrul 367, care se continua cu o prelungire 368, interpusa între pârghiile 110,110', pe care se inseră axul 185 acesta transmițând mișcarea pârghiilor 110,110' mobilizând brațele forcepsului. Porțiunea mai lata a sistemului tambur 360

Ο 2 -04- 2010 are rolul de asemenea de a acroșa și împinge pârghia 110 spre distal, augmentând astfel forța care va fi transmisa pentru închiderea brațelor pensei.

Brațele forcepsului 101,102 , cadrul extern 103 la fel ca și modul de asamblare sunt aceleași ca și cele descrise în figura 5, astfel vizualizandu-se brațul superior 101 al forcepsului, care se continua proximal cu elementul cilindric 180, vizualizandu-se suprafața sa superioară 172, care se articulează la nivelul proeminentei sale 174 cu pârghia 110 prin intermediul unei suprafețe rugoase 119. Se vizualizează de asemenea și lamelele 114 care cuprind dinspre lateral proeminenta 174, fiind fixate de aceasta prin intermediul unui ax 115, care nu se vizualizează. Paralel cu elementul cilindric se vizualizează și porțiunea inferioară 176 a elementului cilindric al brațului forcepsului de parte opusa și proeminenta 174', articularea cu pârghia 110' făcându-se în mod similar. Se observa cadrul 103 cu cele două brațe paralele 102, care cuprind elementele cilindrice 180 și 180⁷ ale brațelor forcepsului, în centrul acestora trecând axul 105, în jurul căruia ele basculează, fiind antrenate de către pârghiile 110, 110⁷. Acestea pivotează cu porțiunea proximală în jurul axului 185, care rulează într-o nișă situata pe fata internă a brațelor cadrului 102(Fig.7), și este ancorat de extremitatea distală 368 a sistemului tambur 360, care se articulează cu partea distală a pistonului 350.

In continuare, spre proximal, se află cadrul intern 607, care este atașat de partea transversala 106 a cadrului extern 103, de forma cilindrica și prezentând la suprafața în jumatatea distală un filet 608 cu mai multe spire pentru a fi infiletate în partea distală conductul tubular. în jumatatea proximala, cadrul intern nu prezintă filet, iar extremitatea proximală circulară prezintă niște indentații 603 care au rol în extragerea clampului 600. Acest cadru este de asemenea parcurs central de pistonul 350, descris anterior. Din interiorul porțiunii proximale a cadrului cilindric 607, iese privind spre proximal prelungirea elementului blocator al rotației 383, aplicat pe suprafața superioara a pistonului 350, cu suprafața terminala cu orientare oblică 385.

Figura 35 prezintă o imagine de profil lateral a variantei clampului 600 ilustrată anterior, în poziție funcționala cu pistonul 350 având axul transversal lung orientat orizontal. Brațele pensei 101,102 sunt formate dintr-o porțiune cu rol de prehensiune 170, 170', care se continua cu elementul cilindic 180 corespunzător. Acesta se atașează cadrului 103 (figurat transparent)

Ο 2 -Ο²!- 2010 prin intermediul axului pivot 105, care permite bascularea brațelor pensei în jurul sau, ele fiind antrenate de pârghiile 110,110^ acestea fiind la rândul lor mobilizate de pistonul 350 prin intermediul sistemului tambur 360, care este împins sau retras în porțiunea sa proximală 355 și parcurge central dinspre distal spre proximal cadrul extern 103 în partea sa transversala, și cadrul intern 607 din interiorul căruia ies prelungirile elementului blocator 383, 383', aplicate pe suprafețele superioara si inferioara ale pistonului 350. Pistonul antrenează în cazul împingerii sale spre distal închiderea brațelor forcepsului și în cazul tracțiunii spre proximal deschiderea lor prin transmiterea forței de-a lungul brațelor 110.

Cadrul 103 este format din două brațe parelele aplatizate 102, care cuprind lateral porțiunea cilindrica 180 a brațelor forcepsului. în porțiunea distală a cadrului 103 se află atașat de acesta axul 105, în jurul căruia pivotează brațele pensei 101,102. în porțiunea proximala, cadrul 103 prezintă o parte solida transversala 106, parcursă central de pistonul 350, și de care este atașat cadrul intern 607, de forma cilindrica în aceasta varianta, care prezintă la suprafața în jumatatea distală un filet 608 cu mai multe ture de spiră pentru a fi înșurubat în teaca externa 680 (Fig.41) a conductului tubular 670. în jumatatea distală cadrul intern nu prezintă filet, iar extremitatea proximală circulară prezintă niște indentații 603 care au rol în extragerea clampului 600.

Figura 36 prezintă o imagine de profil lateral a variantei clampului 600 ilustrată anterior, în poziție de blocare a pistonului 350, acesta având axul transversal lung orientat vertical. Elementele constitutive sunt aceleași cu cele ilustrate în figura precedentă, diferența fiind dată de rotirea pistonului 350 în jurul axei sale longitudinale, astfel încât să parcurgă cadrul intern 607, respectiv partea transversală a cadrului extern cu axul transversal lung în poziție verticală. Se observă pistonul 350 prezentând pe fețele laterale orientate acum vertical, niște indentații arciforme pe secțiune 357, cu rol în blocarea pistonului în aceasta poziție în raport cu axa longitudinala, în jurul căreia acesta se poate roti. în partea distala, în interiorul cadrului 103, pistonul se termina într-un sistem tambur 360 în care se angrenează porțiunea terminala 365 a pistonului 350, circulară pe secțiune și rotita la 90 de grade în raport cu cadrul 367, nerotit. Cadrul 367 se continua cu o prelungire 368, prin care se transmite mișcarea pârghiilor 110,110' mobilizând brațele forcepsului. De asemenea, din cadrul intern 607 proemina prelungirea cv-2 0 1 0-00309-0 2 -OV 20W ' JU· proximală 383 a elementului blocator al rotației pistonului 380 (Fig.37) care este de asemenea rotita odată cu pistonul 350.

Figura 37 prezintă o vedere în secțiune laterală a bazei clamp-ului 600, varianta expusă in cele trei figuri precedente. Pistonul 350, având axul transversal orizontal mai lung decât cel vertical, prezintă proximal nișa laterală 352, care delimitează porțiunea proximală 355. Pe fețele laterale, pistonul prezintă niște indentații arciforme pe secțiune 357, cu rol în blocarea pistonului într-o anumita poziție în raport cu axa longitudinala, în jurul căreia acesta se poate roti. în partea distala, pistonul se termina într-un sistem tambur 360 în care se angrenează porțiunea terminala a pistonului 365, circulară pe secțiune, cu cadrul 367, anterior descris.

In jumatatea distală prevăzută cu filet 608 a cadrului intern 607, sunt amplasate pe fata internă, superior și inferior, mai multe indentații care formează elementul blocator 612, orientate orizontal, pe secțiune transversala având forma de segment de cerc, care au rolul de a se angrena cu indentațiile 357 situate pe suprafețele laterale ale pistonului 350 în momentul în care acesta este rotit cu axul transversal lung în plan vertical. în aceasta figura, pistonul este în poziție funcționala cu axul lung transversal orientat orizontal, adică sunt permise mișcări libere de translație ale acestuia. Porțiunea proximală 609 a cadrului intern 607, fără filet pe exterior este de asemenea cilindrica, prezentând la nivelul marginii terminale o coroana de dinți 603 cu rol în extragerea clampului. în interiorul ei, împins în poziție proximală de către un arc 615, este situat elementul blocator al rotației pistonului 380, de asemenea de forma cilindrică, prezentând spre proximal cate o prelungire 383,383' pe fețele superioară, respectiv inferioară a pistonului 350, care depasesc spre proximal marginea cadrului 607.

La bază prelungirilor 383, 383' este prevăzut cate un set de dinți 381, 381', care se angrenează cu un alt set de indentații 610, dispuse în coroana și proeminente pe suprafața internă terminală a cadrului 609. Elementul blocator al rotației este împins în poziție proximală cu dinții 381,381' angrenați cu indentațiile interne 610 ale cadrului 609 de către arcul 615, care se aplică proximal pe blocatorul 380, și distal în interiorul porțiunii filetate 608 a cadrului 607, mai îngusta în diametru intern decât porțiunea 609. în acest fel se previne rotirea accidentala a pistonului 350, respectiv blocarea/deblocarea mișcărilor de translație ale pistonului. Singurul mod în care se poate trece din poziție de blocare a pistonului spre deblocare a lui, sau invers, [(-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -OV 2010 este împingerea spre distal a prelungirilor 383,383' ale elementului blocator 380, cu dezangrenarea consecutiva a dinților 381,381' de pe indentațiile 610.

Figura 38 redă o vedere în secțiune transversală prin baza clampului ilustrat în figura anterioară la nivelul indicat prin săgeți în aceasta. Este ilustrat cadrul intern 607, prezentând la suprafața sa filetul 608 și pe fața internă elementul blocator 612, reprezentat de indentații orizontale superioare și inferioare in formă de segment de cerc. Pistonul 350 se prezintă cu axul său lung transversal în orientare orizontală, astfel încât indentațiile arciforme amplasate pe fețele sale laterale nu sunt angrenate cu cele ale elementului blocator 612, permițând mișcări libere de translație ale pistonului.

Figura 39 prezintă o vedere în secțiune laterala a bazei clamp-ului în varianta descrisă anterior, cu pistonul 350, rotit cu axul transversal lung orientat vertical. în acest fel se angrenează indentațiile 357 situate pe fețele laterale ale pistonului 350 cu identațiile orizontale ale elementului blocator 612, aplicate pe porțiunile interne inferioară și superioară ale părții cu filet 608 a cadrului intern 607, blocând mișcările de translație dinspre distal spre proximal și invers ale pistonului 350. Elementele constitutive sunt aceleași cu cele ilustrate anterior, diferența fiind dată de rotirea pistonului 350 în jurul axei sale longitudinale, el terminandu-se într-un sistem tambur 360 în care se angrenează prin porțiunea terminala 365, circulară pe secțiune și rotita la 90 de grade în raport cu cadrul 367, nerotit. De asemenea este rotit la 90 de grade, odată cu pistonul și prelungirea 383 a elementului blocator al rotației pistonului . Se observa cadrul 609 în interiorul căruia se vizualizează elementul blocator 380, rotit la 90 de grade împreună cu pistonul 350, astfel încât dinții 381 situati la baza prelungirii sale proximale , precum și aceasta sunt situati în plan vertical, angrenandu-se cu indentațiile 610 amplasate în coroană pe fata internă a marginii cadrului 609. Elementul blocator al rotației 380 este împins spre capătul proximal al porțiunii 609 a cadrului intern menținând angrenarea dintre indentațiile sus - amintite de către arcul 615, blocând astfel rotirea accidentala și , implicit deraparea clampului pana în momentul în care prelungirea proximală a elementului blocator al rotației este împinsă spre distal. Se vizualizează de asemenea și partea proximală a pistonului 350, mărginită de două nișe pe fețele laterale 352, și orificiul 358.

010-00309-0 2 -Ο²!- 2010

Figura 40 redă ο vedere în secțiune transversală prin baza clampului ilustrat în figura anterioară la nivelul indicat prin săgeată. Este ilustrat cadrul intern 607, prezentând la suprafața sa filetul 608 și pe fața internă elementul blocator 612, reprezentat de indentații orizontale superioare și inferioare in formă de segment de cerc. Pistonul 350 se prezintă cu axul său lung transversal în orientare verticală, astfel încât indentațiile arciforme arinplasate pe fețele sale laterale se angrenează cu cele ale elementului blocator 612, blocând mișcările pistonului.

Figura 41 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în această variantă de realizare.

Clampul 600, după cum a fost descris anterior, prezintă brațele forcepsului 101,102, care basculează în jurul axului 105, acesta fiind fixat de cadrul extern 103. Porțiunea transversala a cadrului extern se continua cu cadrul intern 607, descris anterior, fiind parcurse central de pistonul 350.

Conductul tubular 670 este alcătuit dintr-un tub extern 680 care circumscrie tubul intern 320 și îl depășește spre distal, tubul intern fiind mai scurt decât cel extern, existând un plan de clivaj între cele două tuburi, care permite rotirea liberă a tubului extern în raport cu cel intern si invers. La nivelul porțiunii distale a tubului extern 680, acesta prezintă spre interior dispozitivul de prindere al clampului 699 format dintr-un filet 690, care, prin rotirea tubului extern 680 în raport cu cel intern 320 și clampul 600, se infiletează în filetul 608 situat pe fata externa distală a cadrului intern 607, realizând atașarea clampului la conductul tubular.

Tubul intern 320, care aceleași specificații ca și forma descrisa în figura 15 este mai scurt fata de cel extern, prezentând terminal două suprafețe oblice 328, care, pe de o parte permit introducerea facila a pistonului 350, delimitând o fantă cu diametrul transversal corespunzător grosimii acestuia, și pe de alta parte se ambusează cu porțiunile proximale decupate oblic 385, 385' ale prelungirilor proximale 383 ale elementului blocator al rotației 380 a pistonului 350, cu care au aceeași înclinație. Elementul blocator 380 este împins spre distal prin intermediul prelungirii sale proximale 385 de către suprafatele oblice terminale 328 ale brațelor distale 322 ale cadrului intern 320 în momentul inserției clampului 600 în conductul tubular 670 și infiletarea celor două, vizualizandu-se arcul 615 comprimat. Se observa în aceasta figura ^-2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010 împingerea spre distal a prelungirilor 383,383' ale elementului blocator 380 de către suprafețele oblice terminale 328 ale tubului intern 320, cu dezangrenarea consecutiva a dinților 381, de pe indentațiile 610 ale cadrului intern. Acest lucru permite rotirea pistonului 350, respectiv blocarea/deblocarea mișcărilor de translație ale pistonului. De asemenea se observa pistonul 350 orientat cu axul transversal lung în poziție orizontala, ceea ce permite mișcări libere de translație ale acestuia, deci antrenarea brațelor pensei conform comenzilor date de chirurg.

Pistonul 340 parcurge central tubul intern 320, de el fiind atașat dispozitivul de prindere 347 al pistonului clampului 350 format din lamela 344 care se termina distal în elementul 346 care agață porțiunea proximală a pistonului 350. în cazul împingerii pistonului 340 spre distal, acesta isi va transmite forța spre pistonul 350 al clampului, iar în cazul tracționarii, forța se va transmite prin intermediul lamelelor, respectiv elementului clema 346, care nu permite scaparea porțiunii proximale 355 a pistonului 350. Tubul intern 320 se termina distal în două brațe paralele 322 care prezintă cate o suprafața proeminenta 330 proximala, delimitând împreună o fantă poligonala 326 anterior descrisa.

Figura 42 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în această variantă preferată de realizare. Este ilustrat modul de angrenare între conductul tubular 670 figurat secționat și clampul 600, cu pistonul 350 rotit în poziție verticala de blocare a mișcărilor de translație ale sale. Aceasta rotație este realizata de către și odată cu conductul intern 320 ilustrat de asemenea în poziție verticala și reprezintă o etapa intermediară în procesul de atașare, respectiv detașare a clampului 600 din conductul tubular 670.

Clampul 600, după cum a fost descris anterior, prezintă brațele forcepsului 101,102, care basculează în jurul axului 105, acesta fiind fixat de cadrul extern 103. Porțiunea transversala a cadrului extern se continua cu cadrul intern 607, descris anterior, fiind parcurse central de pistonul 350, rotit în poziție verticala. în acest fel se angrenează indentațiile 357 situate pe fețele laterale ale pistonului 350 cu dispozitivul blocator reprezentat de indentațiile orizontale 612 aplicate pe porțiunile interne inferioară și superioară ale cadrului cu filet 608, blocând mișcările de translație dinspre distal spre proximal și invers ale pistonului 350. Elementele constitutive sunt aceleași cu cele ilustrate în figura precedenta, diferența fiind dată de rotirea χ-2010-00309-0 2 -04- 2010

pistonului 350 la 90 de grade în jurul axei sale longitudinale. Se observa în porțiunea proximală a cadrului 607, cadrul 609 în interiorul căruia se vizualizează elementul blocator 380, împins spre distal, comprimând arcul 615, prin contrapresiunea dată de ambușarea prelungirilor sale 383 la suprafața oblică fixă a tubului intern 320 odata cu infiletarea clampului 600 în tubul extern 680. Elementul blocator este rotit la 90 de grade împreună cu pistonul 350, astfel încât dinții 381 situati la baza prelungirii sale proximale sunt situati în plan vertical, neangrenati, ceea ce permite rotirea a pistonului 350, respectiv blocarea/deblocarea mișcărilor de translație ale pistonului.

Conductul tubular 670 este alcătuit dintr-un tub extern 680, în care este infiletata porțiunea distală a cadrului intern 607, și care circumscrie tubul intern 320, existând un plan de clivaj între cele două tuburi, care permite rotirea liberă a tubului extern în raport cu cel intern și invers. Tubul intern 320, este prezentat rotit cu brațele terminale 322 în poziție verticala care are aceleași specificații ca și forma descrisa în figura 15, se oprește proximal fata de cel extern, prezentând terminal două suprafețe oblice din care se vizulizează doar 328', și se ambusează cu porțiunea proximală decupata oblic 385, a prelungirii proximale 383 ale elementului blocator al rotației 380 a pistonului 350, cu care are dealtfel aceeași înclinare. Imprimarea unei mișcări de rotație la nivelul tubului intern va antrena cu sine rotirea în același sens, a pistonului 350, împreună cu prelungirile 383, respectiv blocatorul 380.

Pistonul 340 parcurge central tubul intern 320, de el fiind atașat dispozitivul de prindere 347 al pistonului 350 format din lamela 344 care se termina distal în elementul 346 care agata porțiunea proximală a pistonului 350. Modul de construcție și funcționare al pistonului 340 a fost anterior descris. Pistonul 340 va ramane în interiorul tubului intern, mărginit de lamelele laterale 323 ale acestuia , care nu permit îndepărtarea elementelor 346 de linia mediana, deci nu permit dezangrenarea din nișele 352 ce delimitează porțiunea proximală a pistonului 350.

Figura 43 prezintă o vedere laterală în secțiune a îmbinării clamp-conduct tubular în momentul detașării respectiv atașării clampului.

Aceasta etapă este precedată de rotirea pistonului în poziție verticala, după cum este ilustrat în figura precedenta în cazul detașării pistonului, iar în cazul atașarii, succesiunea evenimentelor este inversaffigura 43, 42, 41). în acest fel se angrenează indentațiile 357 situate

V -2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 Ο 9 - ·

2-04-2010 02 pe fețele laterale ale pistonului 350 cu elementul blocator reprezentat de cele orizontale 612 aplicate pe porțiunile interne inferioară și superioară ale cadrului 608, blocând mișcările de translație dinspre distal spre proximal și invers ale pistonului 350. Aceasta este o condiție necesară detașării clampului.

Elementul blocator 380 este rotit la 90 de grade împreună cu pistonul 350, astfel încât dinții 381 situati la baza prelungirii sale proximale sunt situati în plan vertical, angrenandu-se cu indentațiile 610 amplasate în coroana pe fata internă a marginii(nu se vizualizează angrenarea), deoarece se eliberează prelungirile elementului blocator 383 de contrapresiunea dată de suprafața oblică terminala a tubului intern 320, odata cu defiletarea clampului din conductul tubular. Elementul blocator al rotației 380 este împins spre capătul proximal al porțiunii 609 a cadrului intern menținând angrenarea dintre indentațiile sus - amintite de către arcul 615, blocând astfel rotirea accidentala si, implicit deraparea elementului plasat ca și clamp pana în momentul în care prelungirea proximală a elementului blocator al rotației este împinsă spre distal. Se vizualizează de asemenea și partea proximală a pistonului 350, mărginită de două nișe pe fețele laterale 352, și orificiul 358, la nivelul căreia se realizează angrenarea cu pistonul 340 al conductului tubular.

Conductul tubular 670 este alcătuit dintr-un tub extern 680 care circumscrie tubul intern 320. La nivelul porțiunii distale a tubului extern 680, acesta prezintă spre interior dispozitivul de fixare al clampului 699 format dintr-un filet 690, care, în funcție de direcția de rotire a tubului extern 680 în raport cu cel intern 320 și clampul 600 se infiletează sau se defiletează în filetul 608 situat pe fata externa distală a cadrului intern 607, realizând atașarea sau detașarea clampului la conductul tubular.

Asa cum a a fost descris anterior, pistonul 340 parcurge tubul intern 320 spre distal împingând pistonul 350 al clampului în același sens prin intermediul suprafeței 342 aplicata pe porțiunea proximală 355 a clampului 600. în același timp elementele 346 se dezangrenează din nișele 352 ale pistonului prin acrosarea marginii suprafeței proeminente 330, fiind împinse spre lateral. Clampul se prezintă cu pistonul 350 rotit în poziție verticala de blocare a mișcărilor de translație ale sale. Este de dorit ca mișcarea spre distal a pistonului 340 sa se facă simultan cu defiletarea cadrului 607 din filetul tubului extern 690.

·.-! 0 1 0 - 0 0 3 09-- 0 2 -04- 2010 ‘'T pj

Figura 44 prezintă o vedere în secțiune a carcasei și elementului rotator în aceasta variantă de realizare.

Elementele constitutive sunt în mare parte aceleași ca și cele descrise în figurile 24, 25 exceptând nișele 98 situate pe fata internă a porțiunii distale a carcasei 20 (care înlocuiesc nișele 97 descrise anterior), de forma sigmoidiană în această variantă, în care pătrund proeminențele 75 situate pe fața laterală a segmentului intern 90 a elementului rotator 50 atunci când segmentul 90 este tracționat spre proximal prin intermediul pistonului 85.

Cu segmentele extern 60 si intern 90 ale rotatorului 50 angrenate , pistonul 85 fiind împins spre distal, după cum este ilustrat in figură, găsim la capătul distal al conductului tubular îmbinarea clamp-conduct ilustrată în figura 41.

Odată cu tracționarea manuala a pistonului 85 spre proximal obținem modul de asamblare al elementului rotator 50 ilustrat în Figura 45.

Urmând direcția imprimata de pistonul 85 prin intermediul colierului 95, cilindrul intern 90 al elementului rotator va fi tracționat spre proximal cu pătrunderea proeminentelor 75 în nișele 98 (nu se vizualizează în aceasta figura) ale carcasei, ceea ce obliga elementul cilindric intern 90 sa se rotească la 90 de grade raportat la poziția inițiala. Aceasta mișcare este imprimata și tubului intern 320 prin intermediul nișelor 82 în care pătrund prelungirile radiale lamelare 84 ale tubului 320. Rezulta la capătul distal al conductului tubular configurația de îmbinare clampconduct ilustrată în figura 42.

De asemenea se produce dezangrenarea segmentului extern 60 de cel intern 90 ale rotatorului 50, prin dezinserarea tijelor 64 din nișele corespunzătoare situate pe fata distală a segmentului intern. în acest fel rotația segmentului extern tronconic nu se va mai transmite cilindrului intern, respectiv tubului intern 320 care raman fixe, ducând doar la rotirea în același sens al tubului extern 680, deci la defiletarea clampului cu brațele blocate la nivelul câmpului operator după cum este ilustrat în figura 43.

Desigur, infiletarea clampului la nivelul conductului tubular parcurge etapele enumerate anterior în ordine inversa.

<1-2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 0 9 - Ο 2 -04- 2010

Figura 46 ilustrează ο vedere in secțiune a unui instrument extractor al clampului 700. Instrumentul extractor 700 este format dintr-un mâner 710, un conduct tubular alungit 720 și un element prehensor 440.

Conductul tubular alungit 720 este constituit din trei teci, una externa 722 fixata la mâner, o teaca internă 724, mobilă în sens longitudinal și rotator fata de teaca externa, acționată de la nivelul pistonului, prezentând în porțiunea distală două proeminente interne situate diametral opus 725,725', între cele două teci interpunandu-se o teaca mijlocie 726, care cuprinde teaca internă ca un manșon în partea distala, fiind imobila în sens rotator fata de teaca externa 722 datorită unor prelungiri lamelare radiale 728 situate proximal, care pătrund în niște nișe longitudinale 721 situate pe fata internă a tecii externe, ce permit astfel doar mișcarea de translație a tecii mijlocii. Teaca mijlocie este imobilă în sens translațional în raport cu teaca internă 724 , fiind atașată atât la nivel proximal prin intermediul unei proeminențe interne în colier a tubului 730, care pătrunde într-un șanț situat pe fata externa a tecii interne, cât și distal, nivel la care depășește teaca internă, prezentând o coroana 731 prevăzută cu indentații 732 pe marginea distala, permițând astfel doar mișcări de rotație între tecile menționate . Teaca internă este parcursă la rândul ei de o tija 736, care se continua la capătul ei distal cu elementul prehensor 440. Acesta este la rândul sau constituit dintr-o parte fixă 442, care continua axul tijei 736 și prezintă la capătul distal un cârlig 444 și la capătul proximal un ax 446 în jurul căruia pivotează lamela mobilă 449. Elementul prehensor este menținut în poziție deschisa de o lamela elastica 448 interpusă între brațele 442 și 449.

Mânerul 710 este constituit dintr-un piston 712 care prezintă în partea lui proximală un cilindru rotativ 711, ce se articulează la nivelul articulației tambur 713 cu un inel 714, în care se introduce policele operatorului. Pistonul 712 pătrunde în porțiunea solida 716 a mânerului care prezintă două nișe laterale 718,718' pe care se mulează indexul și mediusul operatorului. în acest fel, mânerul se prinde în mod similar unei seringi.

Se vizualizează teaca internă 724 în prelungirea pistonului 712 care, la nivelui porțiunii solide 716 a mânerului, prezintă cate un orificiu eliptic alungit 748 simetric in raport cu axa longitudinala, la nivelul căruia se fixează tija 736(si implicit partea prehensoare 440) la mâner

Α-2 Ο 1 Ο - 0 0 3 0 9 - Ο 2 -Μ- 2010 prin intermediul unei bare transverse 746. Atașarea acesteia de tija 736 se face prin intermediul unei articulații tambur 740, ceea ce permite mișcări libere in sens rotator ale tijei.

Prin împingerea spre distal a pistonului 712 se realizează culisarea echidistantă spre distal a tecii interne 726 și a celei mijlocii, iar prin rotirea cilindrului rotativ 711 se realizează rotația tecii interne 726, și a elementului prehensor 440, împreună cu tija 736, raportat la teaca externa 722 și cea medie 726.

Figurile 47,48 ilustrează modul de funcționare a instrumentului extractor 700, în vederea extragerii clampului 600 plasat intracorporeal.

Prin apasarea pistonului 712 în raport cu partea solida 716 a mânerului 710, se realizează culisarea echidistantă și echidirecțională a tecilor medie 726 și internă 724 în raport cu teaca externa 722 și tija centrală 726, acestea fiind fixe în sens translațional la nivelul porțiunii solide a mânerului 716.

Clampul 600, având caracterele descrise anterior este aplicat întracorporeal în cursul unei intervenții chirurgicale, cu pistonul 350 rotit în poziție verticala, blocând mișcările libere ale brațelor clampului 101,102. în vederea extragerii lui din corp se introduce în orificiul 357 din porțiunea proximală 355 a pistonului 350 cârligul 444 situat la capătul distal al elementului prehensor al elementului extractor. ’

Prin apasarea pistonului 714 se realizează culisarea tecii interne 724 și medii 726 în raport cu tija 736 și implicit elementul prehensor 440, rezultând într-un prim timp închiderea brațului mobil 449 pe brațul fix 442 și asigurarea unei prize fixe la nivelul porțiunii proximale 355 a pistonului 350. Culisarea progresiva spre distal realizează alinierea axului lung al clampului 600 la cel al instrumentului extractor 700 și abordarea prelungirii proximale a elementului blocator al rotației 383 de către proeminențele interne 725,725' ale tecii interne cu împingerea sa spre distal. Astfel se împinge spre distal elementul blocator 380 al rotației(Fig.37) permițând rotația liberă a pistonului 350. în același timp, se aplica coroana 731 prevăzută cu indentații 732 pe marginea proximală a cilindrului 607, prevăzut cu indentații congruente 603. Prin rotirea la 90 de grade a cilindrului 711 de la nivelul pistonului 712 se realizează pivotarea tecii interne 726 și a și a elementului prehensor 440, împreună cu tija 736, raportat la teaca externa 722 și cea medie 726. Indentațiile 732 amplasate la marginea distală a tecii medii 726 blochează prin fV-2 010-00309-0 2 -04- 2010

Λ/ angrenarea cu dinții 603 ai marginii proximale a cilindrului de la bază clampului rotirea acesteia, permițând doar rotirea pistonului 350, deblocat astfel.

Culisarea suplimentară a tecii interne 724 cu pistonul 350 cu axul transversal lung în poziție orizontala va realiza deschiderea brațelor pensei 101,102 prin împingerea spre distal a pârtilor fixe din clampul 600, deci tracționarea tijei 350 care va acționa asupra pârghiilor 110,110' respectiv asupra brațelor pensei 101,102, eliberând pensa de pe tesutul care a fost apucat de aceasta, și extragand-o din corp.

Figura 49 ilustrează o secțiune de profil printr-o varianta alternativa de realizare a brațului clampului 801, acesta prezentând o parte cu rol de prehensiune 170, de grosime ce scade progresiv spre vârful brațului și o suprafața inferioară 178, prevăzută cu dinți ce nu permit țesutului cuprins între brațele pensei sa derapeze.

Brațul pensei creste progresiv în grosime spre proximal, unde se unește cu porțiunea 880, care pivotează în jurul axului introdus în orificiul central 879, antrenând brațele pensei. Porțiunea 880 prezintă o porțiune superioară 872, aflata în continuarea brațului pensei și una inferioară 876, îngustandu-se progresiv înspre proximal printr-o prelungire triunghiulara 874 de aceeași grosime ca si porțiunea 880 care conține o fantă cu orientare oblică 875 .

Figurile 50,51 redau o vedere superioară respectiv laterală a clampului 600 în varianta utilizării brațelor opozabile 801,802 construite după modelul ilustrat în figura precedentă. La nivelul orificiului 879 a porțiunii 880 a brațelor forcepsului, acestea se atașează cadrului 103 (figurat transparent) prin intermediul axului pivot 105, care permite bascularea brațelor pensei în jurul său, ele fiind mobilizate de pistonul 350.

în partea distala, în interiorul cadrului 103, pistonul se termina într-un sistem tambur 860 în care se angrenează porțiunea terminala a pistonului 365, circulară pe secțiune, cu cadrul 867. Cadrul se continua cu o prelungire lamelară 868, interpusa între prelungirile triunghiulare 874, din care derivă transversal axul 185 care pătrunde in fanta alungită 875 situată în grosimea

prelungirilor 874 și se inserează lateral în nișele interne ale brațelor 102(Fig,7) ale cadrului 103, antrenând brațele forcepsului prin împingerea divergentă a prelungirilor 874 în cazul progresiei pistonului 350 spre distal și convergența prelungirilor în cazul tracțiunii spre proximal. Porțiunea distală 869 a sistemului tambur 860 este de forma semieliptică pe secțiune, având rolul de a acroșa și împinge în sens divergent fața inferioară a prelungirilor 874,874', augmentând astfel forța care va fi transmisa pentru închiderea brațelor pensei. De la nivelul sistemului tambur 860 pornește un ax transversal 865, inserat de asemenea în nișele interne ale brațelor 102, care îi conferă stabilitate.

Celelalte elemente constitutive ale clampului 600 au fost descrise anterior și nu voi reveni asupra lor în descriere. De asemenea brațele 801,802 pot fi aplicate în variante alternative de construcție a clampului si în exemplele 1 si 2.

Figurile 52 și 53 redau o vedere superioara, respectiv laterala a clampului într-o varianta alternativă în care brațele forcepsului sunt înlocuite de lame de foarfeci opozabile 901,902. Elementele constitutive sunt aceleași ca și cele descrise în figurile 34,35,36 în ceea ce privește elementele cilindrice 180, modul lor de angrenare cu pistonul 350, cadrul 103, exceptând cadrul intern 607, care este constituit in această varianta doar din porțiunea ce prezintă filetul 608 la exterior cu rol în înfiletarea sa în conductul tubular 670, și pistonul 350, care nu mai prezintă indentații pe suprafețele laterale, deoarece nu mai este necesară blocarea brațelor foarfecii, aceasta nefiind lăsată ca și clamp intracorporeal.

Figurile 54,55 și 56 ilustrează câte o vedere laterală prin clampul 600, la nivelul căruia brațele opozabile ale pensei au forme ce le atribuie funcții speciale în cadrul unei intervenții chirurgicale. Sunt reprezentate brațele unei pense - crocodil 911,912 în figura 54, acestea prezentând dinți puternici 913 orientați spre proximal, ce realizează o forță de prehensiune puternică la nivelul țesutului apucat. Brațele opozabile 921,922 ilustrate în figura 55 au o formă ce delimitează o cavitate internă 923 rezultând o pensă de biopsie, prelevându-se mostre tisulare prin ciupire la nivel cavității menționate.

Claims

Revendicări:

1. Instrument chirurgical endoscopic (1) cu clamp detașabil caracterizat prin aceea că este alcătuit dintr-un clamp detașabil (100,500,600) prins printr-un dispozitiv de prindere (199,599,699) de un conduct tubular (80,570,670) alcătuit din două tuburi concentrice dintre care unul interior (320) și unul exterior (300,580,680) ce se pot roti unul față de altul în legătură cu un dispozitiv rotator (50) fixat de o carcasă (20) în care o tijă (12) acționată de un mâner (30) transmite comenzile chirurgului în sensul deschiderii sau închiderii brațelor (101,102,801,802) clamp-ului precum și detașarea/asamblarea clampului de la/la conductul tubular prin acționarea dispozitivului de prindere determinată de rotirea tuburilor concentrice unul față de altul ce determină deșurubarea/înșurubarea clampului și blocarea brațelor clampului în poziția în care a fost detașat.
2. Instrument extractor (400,700) al clampului detașabil caracterizat prin aceea că este alcătuit dintr-un element prehensor (440) cu un braț fix (442) cu cârlig (444) și un braț mobil (449), atașat prin intermediul unui conduct tubular (420,720) alungit alcătuit din teci concentrice (422,424,722,724,726) la un mâner (410,710) care determină prin apăsarea unui piston (412,712) alunecarea tecilor unele în raport cu celelalte și prinderea clampului (100,500,600), deblocarea brațelor (101,102,801,802) clampului și extragerea clampului (100,500,600) din corpul uman.
3. Clamp detașabil (100,500,600) caracterizat prin aceea că în conformitate cu revendicarea 1 este prevăzut cu două brațe opozabile (101,102,801,802) acționate direct de un piston (150,250,350) sau prin intermediul unor pârghii (110,110') care transformă mișcarea de translație a pistonului în mișcare de rotație a brațelor clampului între un cadru exterior (103) și un cadru interior (107, 507, 607) cu filet (120,508,608) pentru atașarea clampului detașabil la conductul tubular (80, 570, 670) și cu element blocator (130,160,612,230) al mișcării de translație a pistonului prin intermediul dinților (157,257,357,138,238,612), deblocat de elementul deblocator (140,380).
4. Dispozitiv de prindere (199,599,699) caracterizat prin aceea că în conformitate cu revendicările 1 și 2 este alcătuit dintr-un filet (120,508,608) al cadrului interior (107,507,607) al ν- 2 0 1 0 - 0 0 3 0 9 -0 2 -04- 2010 /r clampului detașabil ce se înfiletează pe un filet (310,590,690) al tubului extern (300,580,680) al conductului tubular (80,570,670).
5. Conduct tubular (80,570,670) al instrumentului chirurgical endoscopic caracterizat prin aceea că în conformitate cu revendicarea 1 are un tub extern (300,580,680) prevăzut cu filet (310,590,690) care se atașează la clamp-ul detașabil (100,500,600) prin înfiletare și un tub intern (320) cu un piston (340) cu dispozitiv de prindere (347) al capătului pistonului (150,250,350) care transmite mișcarea chirurgului brațelor clampului detașabil.
6. Dispozitiv rotator (50) al instrumentului chirurgical endoscopic caracterizat prin aceea că în conformitate cu revendicarea 1 este alcătuit din două segmente detașabile prin intermediul unui piston (85) , dintre care un segment extern (60) fixat la tubul extern (300,580,680) al conductului tubular (80,570,670) și un segment intern (90) atașat la tubul intern (320) al conductului tubular , segmente ce determină prin rotirea segmentului extern (60) fie detașarea/atasarea clampului în poziție detașată fie rotirea elementelor conductului tubular în ansamblu în poziție atașată.
7. Carcasă (20) a instrumentului chirurgical endoscopic caracterizată prin aceea că în conformitate cu revendicările 1 și 7 prezintă în porțiunea de angrenare cu dispozitivul rotator (50) nișe(97,98) care determină fixarea sau rotirea segmentului intern (90) al dispozitivului rotator cu 90 grade atunci când segmentul intern (90) se detașează de segmentul extern (60).
8. Mâner (30) al instrumentului chirurgical endoscopic caracterizat prin aceea că în conformitate cu revendicarea 1 este alcătuit din două brațe dintre care un braț fix (31) cu o tijă (70) fixată pe dinții (53) ai brațului mobil (38) prevăzut cu o clapetă (41) ce deblochează o cremalieră (65) la deschiderea brațelor (31,38) ce acționează tija (12) din carcasa (20) în sensul deschiderii brațelor (101,102,801,802) clampului detașabil (100,500,600), clapeta (41) fiind opțional blocată cu blocatorul (47).
9. Metodă de utilizare a instrumentului chirurgical endoscopic cu clamp detașabil caracterizată prin aceea că în scopul obținerii hemostazei sau a ocluzării unui conduct tubular secționat accidental sau voit în cursul unei intervenții chirurgicale în conformitate cu revendicările 1-8 cuprinde prehensiunea conductului tubular sau a vasului sanguin cu brațele clampului (101,102) până la obținerea hemostazei, detașarea clampului (100,500,600) în corpul uman până la iV 2 Ο 1 Ο - Ο Ο 3 ο 9 Ο 2 -04- 2010 aplicarea unor măsuri de hemostază sau tratament definitiv al leziunii urmată de extragerea j clampului cu un instrument extractor (400,700) al clampului.