RO115998B1 - Metoda pentru combaterea daunatorilor - Google Patents

Metoda pentru combaterea daunatorilor Download PDF

Info

Publication number
RO115998B1
RO115998B1 RO94-01202A RO9401202A RO115998B1 RO 115998 B1 RO115998 B1 RO 115998B1 RO 9401202 A RO9401202 A RO 9401202A RO 115998 B1 RO115998 B1 RO 115998B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
dose
carbonyl sulfide
infestation
case
food
Prior art date
Application number
RO94-01202A
Other languages
English (en)
Inventor
Henry Jonathan Banks
Francis James Mi Desmarchelier
Yonglin Ren
Original Assignee
Commw Scient Ind Res Org
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Commw Scient Ind Res Org filed Critical Commw Scient Ind Res Org
Publication of RO115998B1 publication Critical patent/RO115998B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C06EXPLOSIVES; MATCHES
    • C06DMEANS FOR GENERATING SMOKE OR MIST; GAS-ATTACK COMPOSITIONS; GENERATION OF GAS FOR BLASTING OR PROPULSION (CHEMICAL PART)
    • C06D7/00Compositions for gas-attacks
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A01AGRICULTURE; FORESTRY; ANIMAL HUSBANDRY; HUNTING; TRAPPING; FISHING
    • A01MCATCHING, TRAPPING OR SCARING OF ANIMALS; APPARATUS FOR THE DESTRUCTION OF NOXIOUS ANIMALS OR NOXIOUS PLANTS
    • A01M17/00Apparatus for the destruction of vermin in soil or in foodstuffs
    • A01M17/008Destruction of vermin in foodstuffs
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A01AGRICULTURE; FORESTRY; ANIMAL HUSBANDRY; HUNTING; TRAPPING; FISHING
    • A01NPRESERVATION OF BODIES OF HUMANS OR ANIMALS OR PLANTS OR PARTS THEREOF; BIOCIDES, e.g. AS DISINFECTANTS, AS PESTICIDES OR AS HERBICIDES; PEST REPELLANTS OR ATTRACTANTS; PLANT GROWTH REGULATORS
    • A01N59/00Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing elements or inorganic compounds
    • A01N59/04Carbon disulfide; Carbon monoxide; Carbon dioxide
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23BPRESERVATION OF FOODS, FOODSTUFFS OR NON-ALCOHOLIC BEVERAGES; CHEMICAL RIPENING OF FRUIT OR VEGETABLES
    • A23B2/00Preservation of foods or foodstuffs, in general
    • A23B2/70Preservation of foods or foodstuffs, in general by treatment with chemicals
    • A23B2/704Preservation of foods or foodstuffs, in general by treatment with chemicals in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor
    • A23B2/721Preservation of foods or foodstuffs, in general by treatment with chemicals in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor in a controlled atmosphere comprising other gases in addition to CO2, N2, O2 or H2O
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23BPRESERVATION OF FOODS, FOODSTUFFS OR NON-ALCOHOLIC BEVERAGES; CHEMICAL RIPENING OF FRUIT OR VEGETABLES
    • A23B7/00Preservation of fruit or vegetables; Chemical ripening of fruit or vegetables
    • A23B7/14Preserving or ripening with chemicals not covered by group A23B7/08 or A23B7/10
    • A23B7/144Preserving or ripening with chemicals not covered by group A23B7/08 or A23B7/10 in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23BPRESERVATION OF FOODS, FOODSTUFFS OR NON-ALCOHOLIC BEVERAGES; CHEMICAL RIPENING OF FRUIT OR VEGETABLES
    • A23B7/00Preservation of fruit or vegetables; Chemical ripening of fruit or vegetables
    • A23B7/14Preserving or ripening with chemicals not covered by group A23B7/08 or A23B7/10
    • A23B7/144Preserving or ripening with chemicals not covered by group A23B7/08 or A23B7/10 in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor
    • A23B7/152Preserving or ripening with chemicals not covered by group A23B7/08 or A23B7/10 in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor in a controlled atmosphere comprising other gases in addition to CO2, N2, O2 or H2O ; Elimination of such other gases
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23BPRESERVATION OF FOODS, FOODSTUFFS OR NON-ALCOHOLIC BEVERAGES; CHEMICAL RIPENING OF FRUIT OR VEGETABLES
    • A23B9/00Preservation of edible seeds, e.g. cereals
    • A23B9/16Preserving with chemicals
    • A23B9/18Preserving with chemicals in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23BPRESERVATION OF FOODS, FOODSTUFFS OR NON-ALCOHOLIC BEVERAGES; CHEMICAL RIPENING OF FRUIT OR VEGETABLES
    • A23B9/00Preservation of edible seeds, e.g. cereals
    • A23B9/16Preserving with chemicals
    • A23B9/18Preserving with chemicals in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor
    • A23B9/22Preserving with chemicals in the form of gases, e.g. fumigation; Compositions or apparatus therefor in a controlled atmosphere comprising other gases in addition to CO2, N2, O2 or H2O
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B27WORKING OR PRESERVING WOOD OR SIMILAR MATERIAL; NAILING OR STAPLING MACHINES IN GENERAL
    • B27KPROCESSES, APPARATUS OR SELECTION OF SUBSTANCES FOR IMPREGNATING, STAINING, DYEING, BLEACHING OF WOOD OR SIMILAR MATERIALS, OR TREATING OF WOOD OR SIMILAR MATERIALS WITH PERMEANT LIQUIDS, NOT OTHERWISE PROVIDED FOR; CHEMICAL OR PHYSICAL TREATMENT OF CORK, CANE, REED, STRAW OR SIMILAR MATERIALS
    • B27K3/00Impregnating wood, e.g. impregnation pretreatment, for example puncturing; Wood impregnation aids not directly involved in the impregnation process
    • B27K3/02Processes; Apparatus
    • B27K3/0271Vapour phase impregnation
    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
    • Y10STECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10S424/00Drug, bio-affecting and body treating compositions
    • Y10S424/11Termite treating
    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
    • Y10STECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10S47/00Plant husbandry
    • Y10S47/10Physical and chemical treatment of agricultural soils

Landscapes

  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Wood Science & Technology (AREA)
  • Zoology (AREA)
  • Food Science & Technology (AREA)
  • Polymers & Plastics (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Pest Control & Pesticides (AREA)
  • Environmental Sciences (AREA)
  • Combustion & Propulsion (AREA)
  • Dentistry (AREA)
  • Soil Sciences (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Agronomy & Crop Science (AREA)
  • Inorganic Chemistry (AREA)
  • Plant Pathology (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Insects & Arthropods (AREA)
  • Forests & Forestry (AREA)
  • Agricultural Chemicals And Associated Chemicals (AREA)
  • Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
  • Catching Or Destruction (AREA)
  • Low-Molecular Organic Synthesis Reactions Using Catalysts (AREA)
  • Confectionery (AREA)
  • Apparatus For Disinfection Or Sterilisation (AREA)
  • Food Preservation Except Freezing, Refrigeration, And Drying (AREA)

Abstract

Inventia se refera la o metoda pentru combaterea daunatorilor prin fumigarea cu sulfura de carbonil a locului dispus la infestare cu insecte, nematode, mucegaiuri sau capuse.

Description

Invenția se referă la o metodă pentru combaterea dăunătorilor, prin aplicarea fumiganților gazoși pe suprafețele dispuse la infestare cu insecte nematode, mucegaiuri sau căpușe.
Se știe că fumiganții sunt utilizați pe scară largă pentru dezinfectarea și protecția contra infestării, operații necesare în mod normal pentru protejarea materialelor sub formă de particule (cum ar fi, grăunțele), a materialelor depozitate (incluzând alimente durabile sau perisabile), a materialelor poroase în vrac (de exemplu, îngrășăminte sau cherestea), precum și a spațiilor (în mod tipic clădiri goale).
Un fumigant ideal ar trebui să îndeplinească mai multe condiții, după cum urmează: ar trebui să fie toxic pentru insecte, mite, nematode, bacterii, fungi și mucegaiuri și să fie eficient în concentrație scăzută. Ar trebui să fie absorbit în cantitate mică de către materiale, în zonele fumigate. De asemenea, el trebuie să prezinte toxicitate scăzută pentru mamifere și să nu lase reziduuri sau reziduuri inerte, în plus, fumigantul ideal ar trebui să nu prezinte dificultăți în ceea ce privește manipularea sa în condiții de siguranță și să nu inluențeze negativ spațiul care a fost fumigat.
Nici un fumigant nu întrunește toate aceste “criterii”. Fumiganții cei mai utilizați în mod uzual la fumigația grânelor, a altor materiale sub formă de particule, a fructelor și cherestelei sunt fosfina și bromură de metil. Fosfina este un fumigant pentru depozitele de grâne și alte produse asemenea,deoarece ea este eficientă împotriva paraziților cerealelor și lasă cantități mici de reziduu, care reprezintă de fapt un fosfat inofensiv. Totuși, fosfina este spontan combustibilă atunci când ea depășește o valoare relativ scăzută.
Bromură de metil este mai toxică pentru paraziții cerealelor decât fosfina atunci când este utilizată pentru perioade scurte de fumigație, dar fosfina prezintă o toxicitate mai ridicată pentru paraziții cerealelor atunci când se efectuează o fumigație pe termen lung. Bromură de metil are o inflamabilitate mai scăzută decât fosfina, dar lucrări recente au arătat că bromură de metil degradează stratul de ozon. Astfel, aprobarea de a folosi bromură de metil ca fumigant este în mod curent sub revizuire, urmând protocolul de la Montreal.
Alți fumiganți care au fost folosiți împotriva paraziților cerealelor cuprind acrilonitril, disulfura de carbon, tetraclorură de carbon, clorpicrina, dibromura de etilen, diclorura de etilen, oxid de etilenă, cianura de hidrogen și fluorură de sulfuril. După cum se poate observa, în majoritatea acestor “fumiganți convenționali” este prezent un halogen, nici unul dintre acești fumiganți neavând proprietățile fumigantului “ideal”.
Se cunoaște un procedeu de control al insectelor, care constă în introducerea unui gaz într-un container, gaz combinat cu un altul pentru stabilizare și pentru menținerea acestuia la o presiune mai mare decât cea atmosferică, utilizat pentru protejarea solului destinat agriculturii (EP 0412471), un procedeu ce constă în aplicarea unui amestec gaz-substanță activă pesticidă care se aplică pentru protejarea solului împotriva insectelor (US 4989363).
Se cunoaște de asemenea o compoziție fumigenă, constituită dintr-o substanță activă și un suport inert, care se aplică în scopul protejării solului împotriva insectelor, căpușelor și a altor dăunători (RO 98617).
Astfel, de mult timp există o preocupare constantă de a găsi noi fumiganți și nu există nici o îndoială că cererea pentru fumiganți îmbunătățiți va continua.
RO 115998 Bl
Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în stabilirea unei noi metode pentru combaterea dăunătorilor, în special pentru controlul insectelor, căpușelor și al mucegaiurilor, prin folosirea unui fumigant cu proprietăți corespunzătoare fumiganților convenționali. 50
Metoda pentru combarerea dăunătorilor, conform invenției, înlătură dezavantajele metodelor cunoscute, prin aceea că, cuprinde intervenția directă asupra locului dispus la infectare, prin fumigare cu sulfura de carbonil, într-o doză de 38 până la 720 mg.h.T1.
Sulfura de carbonil este un compus bine cunoscut. Este un gaz la temperatura 55 și presiunea standard, având punct de fierbere la -50,2°C. Este incolor, inflamabil (dar nu la fel de inflamabil ca fosfina) și este solubil în apă. Solubilitatea lui în apă este de 1,4 g/l la 25°C, comparativ cu solubilitatea în apă de 13,4 g/l pentru bromură de metil și, respectiv, 2,2 g/l pentru disulfura de carbon (s-a constatat că fosfina este puțin solubilă în apă). Atunci când se află în soluție apoasă ea se descompune încet. 6o Comercial, sulfura de carbonil este livrată în mod normal în forma lichefiată în tuburi la aproximativ 11,2 kgf/cm3. Totuși, ea apare în mod natural, fiind principala formă a sulfului în atmosferă (unde apare în mod uniform în troposferă și în troposfera interioară la o concentrație de 1,3 micrograme/m3 și ca parte a circuitului natural al sulfului în soluri și în mlaștini. Sulfura de carbonil se formează de asemenea prin 65 degradarea anaerobică a bălegarului și compostului în cele mai multe produse de piroliză și în rafinăriile de petrol.
Ca o consecință a rolului ei în circuitul sulfului, prezența în produsele de piroliză și utilizarea ei ca materie primă în chimie, sulfura de carbonil a fost studiată pe larg și proprietățile și utilizările ei sunt bine cunoscute. Totuși, o trecere în revistă, exten- 70 sivă, a literaturii tehnice și o cercetare documentară efectuată pe computer (condusă în fișierele CAB Abstracts 1972-1991, Biosis Previews 1969-1991, Life Sciences Collection 1978-1991, Agricola 1970-1991, Agriș Internațional 1974-1991, European Directory of Agrochemical Products și Oceanic Abstracts 1964-1991), nu a arătat nici o utilizare sau nici o utilizare previzibilă a sulfurii de carbonil ca fumigant 75 și nici o referință la toxicitatea asupra insectelor a acesteia. O cercetare manuală separată a Chemical Abstracts, dusă înapoi până în anul 1900, nu a găsit nici o referință asupra sulfurii de carbonil în calitate de fumigant.
Este cunoscut că sulfura de carbonil este un gaz toxic pentru mamifere. în articolul lui Rober J. Ferm intitulat “Chimia sulfurii de carbonil”, publicat în Chemical 80 Review, voi.57, 1957, pag. 621-637, sunt date trei referințe în sprijinul afirmației de la pagina 627, precum: “animalele cu sânge rece prezintă mai multă rezistență la sulfura de carbonil decât animalele cu sânge cald. Șoareceii și iepurii mor repede atunci când sunt expuși la aer conținând mai mult de 0,3% sulfură de carbonil”.
Și în Matheson Gas Products Catalogue, în secțiunea intitulată “Sulfura de 85 carbonil” (pag. 115-117), se afirmă la pg. 115 următoarele: “sulfura de carbonil acționează în principal asupra sistemului nervos central, moartea rezultând în principal din paralizie respiratorie. Iepurii prezintă anumite simptome după expunerea timp de jumătate de oră la 1300 ppm. La șoareci moartea a apărut în 3/4 minute când au fost expuși la 8900 ppm, în 1 și 1/2 minute la expunere la 2900 ppm și la 35 90 minute la expunere la 1200 ppm. O expunere de 60 minute la 900 ppm nu a produs nici un efect perceptibil”.
RO 115998 Bl
Totuși, se știe că, compușii gazoși care sunt letali pentru oameni și mamifere nici și de asemenea pentru vertebrate cu sânge rece, pot să nu fie toxici pentru insecte, mucegaiuri, căpușe ș.a.
Un exemplu de asemenea gaz toxic pentru mamifere este monoxidul de carbon. Astfel, doar pentru faptul că sulfura de carbonil prezintă o toxicitate măsurată pentru mamifere, ar fi incorect de presupus că, ea va fi de asemenea toxică pentru insecte, mucegaiuri și altele asemenea.
Inventatorii au fost de aceea surprinși să constate ca sulfura de carbonil este folositoare ca fumigant. Conform invenției, s-a constatat totuși că, atunci când sulfura de carbonil este folosită ca fumigant, ea poate fi aplicată nediluată, într-un mod care ar permite să se amestece cu atmosfera sistemului sub tratament, sau poate fi aplicată într-un amestec cu un gaz diluant inert. Gazul diluant va fi folosit atunci când este necesară o formă mai diluată a fumigantului, sau ca un inhibitor pentru a reduce inflamabilitatea sulfurii de carbonil. Gazul diluant este în mod normal aerul, deși pot fi folosite și alte gaze purtătoare adecvate.
Metoda pentru combarerea dăunătorilor, conform invenției, se aplică materialelor sub formă de particule, diverse produse, cherestea, incinte și silozuri și constă în aplicarea pe acestea a sulfurii de carbonil gazoase.
în cadrul exemplelor din descriere, eficacitatea unui fumigant este exprimată în mod uzual ca “produs CT”, care reprezintă produsul concentrație x timp pentru o eficacitate specificată (de obicei pentru LC95 sau LCgg, care sunt concentrațiile letaledozele pentru 95% și, respectiv, 99%, pentru populația împotriva căreia este folosit fumigantul), exprimat în mg.h/l (miligrame oră/litru). în mod normal, se dă de asemenea temperatura la care este folosit fumigantul, deoarece, în general, cu cât temperatura la care se face tratamentul cu fumigant este mai înaltă, cu atât sunt mai scăzute doza sau concentrația necesară pentru a obține o eficacitate cerută.
Produsele concentrație x timp exprimate în termeni uzuali adoptați DI_g0, DLg5 sau DLgg (deși strict vorbind acestea reprezintă L(CxT)g0, L(CxT]g5 și L(CxT)gg pentru unsprezece fumiganți cunoscuți, care se folosesc împotriva paraziților cerealelor, sunt prezentate în tabelul 1. Datele din tabelul 1 referitoare la opt specii de paraziți ai cerealelor au fost obținute tot din publicații din stadiul tehnicii.
Autorii au efectuat numeroase experimente pentru a demonstra eficacitatea sulfurii de carbonil ca fumigant. Un număr din aceste experimente sunt detaliate în exemplele de realizare. în fiecare caz în care s-a utilizat sulfura de carbonil ca fumigant, gazul a fost produs prin reacția dintre tiocianat de potasiu și acid sulfuric, așa cum este descris de A. Stock și E. Kuss în lucrarea lor din Chemische Berichte der deutschen Gesellschaft, voi.50, 1917, pag. 159. Această metodă de producere este recomandată de R.J.Ferm în lucrarea sa menționată anterior, din Chemical Review, voi.57, 1957.
Sulfura de carbonil astfel produsă a fost spălată cu o soluție de acetat de plumb în apă, pentru a îndepărta sulfura de hidrogen. Puritatea sulfurii de carbonil a fost măsurată folosind un detector de densitate a gazelor GOW-MAC (model 40Ό01]; ea a prezentat în mod tipic o puritate între 80% și 90% V/V, majoritatea impurităților fiind de dioxid de carbon. Nu s-a detectat sulfura de hidrogen sau dioxid de sulf.
Concentrațiile de fumigant în cazul experimentelor au fost analizate utilizând un cromatograf pentru gaze Shimadzu GC6, cu un detector de ionizare în flacără.
RO 115998 Bl
Condițiile de coloană au fost 20% OV 101 pe Gaz Crom Q la 42°C temperatura coloanei și temperatura de injecție de 105°C.
Pentru verificarea eficacității ca fumigant a sulfurii de carbonil, au fost supuse la teste următoarele specii: Tribolium castaneum (Herbst), [Coleoptera, tenebrionidae), tulpina CTC4; T.confusum (Jacq du Val) [Coleoptera, Curculionidae], tulpina CLS2; Rhyzopertha dominica (F) [Coleoptera, Bostrichidae), tulpina CRD2; Oryzaephilus surinamensis (L) [Coleoptera, Silvanidae], tulpina N0S4; Ephestia cautella (Walker) [Noctuidae, Pyralidae], tulpina CEC2; Bactrocera tyroni (Froggat), înainte Dacus tyroni [Diptera, Tephrididae], colectata Wollongong 1989; Liposcelis bastrychophilus Lepidoglyphus destructor (Schrank); Coptotermes acinaciformis (Froggat) [Isoptera, Rhinotermitidae]·, și Cryptotermes domesticus (Haviland) (Isoptera, Kalotermitidae].
Invenția prezintă avantaje prin faptul că, este o metodă simplă și ușor de realizat și utilizează un fumigant cu proprietăți asemănătoare fumiganților convenționali, asigurând combaterea dăunătorilor, în special a insectelor, capsulelor și mucegaiurilor.
în continuare se prezintă exemple de realizare a invenției:
Exemplul 1. Teste de eficacitate a sulfurii de carbonil pentru controlul stadiilor externe ale insectelor din produse depozitate
Pentru testarea eficacității sulfurii de carbonil împotriva stadiilor externe ale acestor insecte din produse depozitate, s-au folosit recipiente din sticlă cu ser (sticle), având o capacitate de aproximativ 120 ml. Aceste fiole prezintă un vârf strangulat și sunt închise cu un capac care permite injectarea gazului folosind o seringă (o valvă “Mininert”). Fiolele au fost lăsate deschise într-o atmosferă de 55% umiditate relativă la o temperatură la care se desfășoară biotestul (uzual 25 sau 35°C).
Pentru testarea eficacității sulfurii de carbonil împotriva insectelor vii, s-au adăugat fiecărei fiole între 25 și 35 de insecte, după care fiola a fost închisă cu capacul ei. O cantitate de aer, egală cu volumul gazului de injectat, a fost apoi extrasă din fiecare fiolă și s-a injectat același volum de gaz. Fiola a fost ținută la temperatură constantă pe durata biotestului, uzual 6 sau 24 h. La sfârșitul acestei perioade, insectele din fiecare sticlă sau fiolă au fost transferate în borcane de sticlă de 60 ml, care conțineau 20 g de grâu. Insectele au rămas în borcanele de sticlă cu grâu timp de 14 zile înainte de a se face evaluarea mortalității. Toate testele au fost efectuate de trei sau patru ori și au fost însoțite de un test de control în care nu s-a injectat sulfura de carbonil în fiolele conținând insecte.
La evaluarea mortalității, insectele adulte au fost considerate moarte dacă nu răspundeau la nici un stimul. Mortalitatea în testul de control a fost stabilită întotdeauna.
Testele de eficacitate a sulfurii de carbonil împotriva pupelor de insecte au fost conduse într-o manieră similară testelor cu insecte adulte, cu excepția faptului că după tratamentul în fiole, pupele au fost transferate în borcane de sticlă conținând 10 kg de făină. Mortalitatea pupelor a fost stabilită ca o inabilitate a pupelor de a deveni adulte. Biotestele cu pupe au fost repetate de trei sau patru ori cu teste de control.
Teste corespunzătoare asupra eficacității sulfurii de carbonil împotriva larvelor de insecte au fost efectuate în același mod ca și biotestele cu pupe, cu excepția faptului că mortalitatea larvelor a fost evaluată ca cea a insectelor adulte, ca
140
145
150
155
160
165
170
175
180 incapacitate de a răspunde la orice stimuli. Larvele care au trecut cu succes în faza de pupe după tratament au fost considerate supraviețuitoare.
Testele de eficacitate a sulfurii de carbonil împotriva ouălor de insecte au fost conduse cu ouă pe benzi (fâșii) de hârtie de filtru. Aceste fâșii au avut aproximativ dimensiunea de 1 x 5 cm, tăiate din S & S Rundfilter Nr. 593, diametrul 90 cm, de hârtie de filtru produse de Schleicher and Schuell. Ouăle de la majoritatea speciilor au fost ovipozitate pe hârtia de filtru, după ce insectele adulte au fost adăugate pe un strat subțire de grâu, drojdie de fermentație și hârtie de filtru.
în cazul Tribolium castaneum (Herbst), ouăle au fost ovipozitate pe făina superfină și au fost recuperate prin cernere. Ouăle au fost transperate cu o perie de păr, cufundate într-o soluție 30% de zaharoză, pe fâșii de hârtie de filtru care au fost acoperite cu hârtie adezivă pe ambele părți - Double Stick Tape”, vândută sub denumirea “Scoth brand” (Marca comercială), lansată pe piață de 3M Consumer Products Group.
Insectele adulte au fost îndepărtate după 16h pe mediu. Linele ouă au fost dozate cu sulfura de carbonil în interval de 24h de la pornirea ovipoziției, aceste ouă fiind clasificate ca “ouă în vârstă de O...1 zi”. Alte ouă au fost ținute încă patru zile, pentru a genera “ouă în vârstă de 4...5 zile”, înainte de a fi dozate cu sulfura de carbonil.
în mod caracteristic, 20 la 30 ouă au fost depozitate pe fiecare fâșie de hârtie de filtru. Fâșiile de hârtie de filtru cu ouăle depozitate au fost plasate în fiole de sticlă corespunzătoare (sticle) de același tip cu acelea utilizate pentru a testa eficacitatea sulfurii de carbonil pe insectele adulte și au fost dozate cu sulfura de carbonil în aceeași manieră cu insectele adulte. După expunerea la sulfura de carbonil, ouăle au fost plasate pe un vas Petri acoperit și depozitate la 3O°C timp de șapte zile. La sfârșitul perioadei de depozitare, numărul de ouă clocite și neclocite a fost socotit folosind un stereomicroscop Nikon, echipat cu o sursă de lumină rece. Ouăle care nu au clocit au fost clasificate ca moarte. Toate testele utilizând ouă au fost conduse în triplicat, cu controlul corespunzător (netratat cu sulfura de carbonil).
Rezultatele obținute cu biotestele pentru stadii externe sunt sintetizate în tabelul 2, care indică speciile, stadiul insectei (adult, pupa, larvă sau ou), perioada de expunere la sulfura de carbonil, temperatura la care a fost condus biotestul, valorile LC95 (exprimate în miligrame oră per litru - mg.h.l'1) și doza minimă eficientă testată. Doza minimă eficientă testată este doza minimă testată care a omorât toate insectele în testele implicând cel puțin 1OO insecte. Entomologii vor constata că o comparație a rezultatelor din tabelul 2 cu datele prezentate în tabelul 1, date din stadiul tehnicii, demonstrează că eficacitatea sulfurii de carbonil împotriva stadiilor externe ale insectelor este comparabilă cu cea a altor fumiganți cunoscuți.
Datele prezentate în tabelul 2 demonstrează clar eficacitatea sulfurii de carbonil împotriva tuturor stadiilor externe ale insectelor din tabelul 2.
Exemplul 2. Eficacitatea sulfurii de carbonil împotriva stadiilor interne ale insectelor din produse stocate într-o serie de experimente, adulți ai parazitului cerealelor Rhyzopertha dominica au fost lăsați să ovopoziteze timp de 4 la 5 săptămâni pe 1ODO g de grâu, menținut la 3O°C și având un conținut de umiditate de 12%. în fiecare experiment, adulții au fost îndepărtați de pe grâu, care a fost apoi împărțit în trei părți; două
RO 115998 Bl
235 pentru a fi dozate cu sulfura de carbonil și una pentru a fi utilizată drept control. Fiecare dintre părți a fost apoi plasată într-un borcan de sticlă cu o capacitate de 1,1 I și borcanul a fost închis cu un capac cu filet, care a fost prevăzut cu un despărțitor. 0 doză de sulfură de carbonil în intervalul 8...45 mg/l a fost injectată prin peretele despărțitor. După perioada de test (de exemplu 24 h), capacul cu filet a fost înlocuit cu hârtie de filtru, pentru a permite fumigantului să se aerisească. Grâul a fost apoi depozitat la 25°C sau la 3O°C. Adulții rezultați au fost apoi numărați la interval de o săptămână pe o perioadă de 4...5 săptămâni. Repetarea fiecărui experiment a fost realizată prin repetarea întregii proceduri.
Rezultatele acestei serii de experimente sunt date în tabelul 3.
Este de notat că o expunere de 24 h la o doză de 8 mg/l de sulfură de carbonil a dat în medie 93,4% control asupra tuturor stadiilor imature ale Rhyzopertha dominica. Stadiul cel mai tolerant a fost probabil pre-pupa (adică acele insecte care au apărut în 7...15 zile după dozare).
a doua serie de experimente, realizate în același mod, dar cu expunerea grâului la sulfura de carbonil pentru perioade de 6 h, 24 h și 48 h, a produs rezultatele din tabelul 4.
Se observă din aceste rezultate că mărind timpul de expunere la o singură doză de sulfură de carbonil, a crescut mortalitatea stadiilor interne, indicând ca efectul toxic al sulfurii de carbonil asupra insectelor în întreaga cantitate de grâu nu a fost distrus rapid prin absorbirea sulfurii de carbonil.
a treia serie de experimente a fost realizată pentru a cerceta eficacitatea sulfurii de carbonil în controlul stadiilor interne ale parazitului Sitophilus oryzae, al cerealelor.
S-a adoptat aceeași procedură, cu doze de sulfură de carbonil în intervalul
15...91 mg/l și cu expuneri la o singură doză în intevalul 6...72 h. Rezultatele acestor experimente sunt date în tabelele 5, 6 și 7.
S-a realizat o a patra serie de experimente, folosind procedura din acest exempiu, pentru a cerceta eficacitatea relativă a sulfurii de carbonil, disulfurii de carbonil și a formiatului de etil, împotriva stadiilor imature ale Sitophilus oryzae și Rhyzopertha dominica în întreaga cantitate de cereale. Rezultatul acestei serii de experimente este prezentat în tabelul 8. Superioritatea sulfurii de carbonil în calitate de controlor al stadiilor interne ale acestor paraziți ai cerealelor este evidențiată.
Exemplul 3. Eficacitatea sulfurii de carbonil în controlul capsulelor și psocidelor din produse depozitate
S-a efectuat o serie de teste pentru a demonstra eficacitatea sulfurii de carbonil împotriva căpușelor și a psocidelor adulte ale grâului (specia Liposcelis bostry chophilus].
Metodologia testelor asupra stadiilor externe adulte ale insectelor din produsele depozitate, descrisă mai sus, în exemplul 1, a fost folosită cu excepția faptului că s-au adăugat 3 g de grâu (conținând 18% umiditate) și aproximativ 100 mg drojdie de fermentație au fost introduse în borcanele de sticlă înainte de adăugarea a 200 psocide. După expunerea psocidelor la sulfura de carbonil timp de 6 sau 24 h, capacele de etanșare au fost înlăturate de pe borcane și după 1 h de aerisire borcanele au fost închise cu material plastic subțire. Testele au fost realizate la 25°C, 75% umiditate relativă. Numărul de căpușe mobile a fost determinat la sfârșitul
240
245
250
255
260
265
270
275
RO 115998 Bl expunerii la sulfura de carbonil și s-a determinat mortalitatea după o perioadă de 5 zile.
Rezultatele acestor experimente cu psocide și căpușe adulte (Lepidoglyphus destructor] sunt date în tabelele 9 și 10, anumite informații obținute din aceste date fiind incluse în tabelul 2.
într-un experiment separat, 200 de psocide într-un recipient de sticlă au fost expuse la o doză de 5 mg/l de sulfură de carbonil timp de 1 h. La sfârșitul acestei expuneri de 1 h la sulfura de carbonil, toate cele 200 de psocide erau moarte.
Exemplul 4. Eficacitatea sul furii de carbonil în controlul muștelor fructelor
Bioteste privind efectul sulfurii de carbonil asupra stadiilor imature externe ale muștei fructelor Queensland, Bactrocera tyroni [Diptera:Tephritidae] au fost realizate în același mod ca și testele asupra stadiilor imature externe ale insectelor produselor depozitate din exemplul 1, cu excepția faptului că (a) atunci când se folosesc ouă, fâșiile de hârtie de filtru au fost umezite la expunerea ouălor la o doză de sulfură de carbonil și (b) o picătură de apă a fost adăugată în fiecare borcan pentru larve înainte de adăugarea insectelor.
Testele cu ouă, larve ce se hrănesc și pupe de B. tyroni au fost realizate la 3O°C. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 11, 12 și 13 pentru, respectiv, pupe, larve târzii și ouă de B. tyroni.
Exemplul 5. Folosirea sulfurii de carbonil pentru controlul termitelor
Termite adulte și nimfe din speciile Coptotermes acinaciformis (Froggat) (Isoptera, Rhinotermitidae] și Cryptotermes domesticus (Haviland) (Isoptera, Kalotermitidae] au fost expuse la sulfura de carbonil în același mod ca și insectele adulte ale produselor depozitate din exemplul 1, cu excepția faptului că hârtia de filtru umedă (Whatmans nr. 1, diametrul 4,25 cm) a fost adăugată în fiecare borcan înainte de aducerea insectelor. Rezultatele obținute cu această serie de experimente cu adulți și nimfe de Coptotermes acinaciformis sunt date în tabelele 14 și 15.
Exemplul 6. Efectul sulfurii de carbonil asupra germinării semințelor
Pentru a cerceta dacă sulfura de carbonil afectează germinarea semințelor, au fost aduse la o umezeală de 12% și 16%, derminată prin metoda cuptorului în aer ISO, boabe de grâu alb australian standard și drojdie de orz. Mostrele de cereale au fost supuse fiecare, timp de 24 h, la doze de sulfură de carbonil în concentrație de 0,5% V/V, 1,0% V/V și 5,0% V/V. La aceste concentrații, produsele nominale corespunzătoare concentrație x timp au fost 300 mg.h/l, 600 mg.h/l și 3000 mg.h/l.
în toate aceste experimente, nu s-a pus în evidență nici un efect asupra germinației sau vigorii semințelor. în tabelul 16 sunt prezentate rezultatele obținute cu grâu cu un conținut de umezeală de 16%.
Exemplul 7. Absorbția sulfurii de carbonil pe boabe
S-au efectuat studii de absorbție folosind boabe de grâu alb standard australian și orez Calroze, folosind fiole de sticlă cu capacitatea de 120 ml, fiecare fiind echipată cu un capac cu o valvă “Mininert”, pentru a permite injectarea gazului, conținutul de umezeală al probelor de boabe a fost măsurat cu un aparat de măsură electronic (Marconi-metru). Probele de boabe au fost apoi folosite pentru a umple fiolele de, respectiv, 25%, 50% și 95%. Fiolele au fost apoi ținute la 25±1°C. Un volum de aer egal cu doza de fumigant ce urma a fi folosită a fost îndepărtat din fiecare fiolă, apoi
RO 115998 Bl același volum de sulfură de carbonil a fost adăugat în fiolă. Concentrația de sulfură de carbonil a fost măsurată în funcție de timp pentru a evalua scăderea concentrației de sulfură de carbonil.
Un exemplu de date brute obținute în cursul acestor experimente este dat în tabelul 17. Se observă că, pentru un raport de umplere de 0% (adică fără grâu în fiolă), s-a regăsit după 0,25 h un procent de 98,5% din doza aplicată calculată. Acesta este un interval foarte ridicat de recuperare. Scăderea concentrației de fumigantîn fiolele care nu conțineau boabe, după 93,9 h de testare, în testele repetate, a fost întotdeauna în domeniul 1,2...1,5%, ceea ce indică un grad înalt de etanșare a fiolelor. Rezultatele obținute din aceste experimente concordă cu o absorbție inițială rapidă a unei părți din fumigant pe boabe, urmată de scăderea reziduurilor de fumigant, proporțional cu cantitatea de boabe în fiolă. S-au efectuat experimente similare cu bromură de etil și cu fosfina în calitate de fumigant, pentru a obține date comparative de absorbție. Rezultatele sunt date în figură. în mod clar, sulfura de carbon este absorbită mult mai puțin decât bromura de metil și ușor mai mult decât fosfina. Aceasta indică faptul că sulfura de carbonil poate fi folosită pentru fumiganții cu expunere lungă.
Exemplul 8. Eficacitatea sulfurii de carbonil ca inhibitor de mucegai într-un test privind eficacitatea sulfurii de carbonil ca inhibitor de mucegai, un număr de probe de grâu, conținând 31% umiditate (g/g, bază de umezeală), au fost plasate în recipiente etanșe (borcane de sticlă). Anumite recipiente conțineau numai boabe de grâu și aer. Alte recipiente conțineau proba de grâu și aer conținând
2,5...10,0% (procente volumetrice) de sulfură de carbonil. Toate recipientele etanșe au fost menținute la 35°C timp de 7 zile. După două zile de conservare, unele probe de grâu din recipientele etanșe care nu conțineau fumigant erau în mod perceptibil decolorate. După 7 zile, tot grâul din recipientele fără fumigant era decolorat prin dezvoltarea mucegaiului pe boabe. Totuși, nici o decolorare nu a apărut pe grâul din recipientele care conțineau de asemenea sulfura de carbonil în concentrație în domeniul 4,5...10,0% volum.
Exemplul 9. Cercetări privind influența perioadei de expunere asupra concentrației de sulfură de carbonil
Probe dintr-o cultură mixtă de Sitophlus orizae au fost expuse la diferite concentrații de sulfura de carbonil pentru perioade de timp de 6...168 h, folosind aceeași tehnică ca cea descrisă în exemplul 2. Rezultatele acestei serii de experimente sunt prezentate în tabelul 18. Se observă că sulfura de carbonil reprezintă un control eficace asupra acestei insecte pe un domeniu larg de concentrații și pentru un domeniu larg de perioade de expunere.
Exemplul 10. Cercetări asupra folosirii sulfurii de carbonil pentru fumigarea solurilor
S-au luat trei probe de sol denumite probele A, B și C dintr-o grădină de legume. Proba A a fost luată dintr-o grămadă de compost din grădină. Conținutul de umezeală a probelor A, B și C a fost, respectiv, 29,4%, 25,8% și 27,1%.
Trei fiole de sticlă (borcane), fiecare cu capacitatea de 120 ml, au fost umplute aproximativ la jumătate cu sol din fiecare din probele A, B și C. Fiecare fiolă a fost apoi prevăzută cu o valvă “Mininert”. Sulfura de carbonil a fost aplicată la două din cele trei fiole conținând sol dintr-o probă A. A treia fiolă a fost lăsată netratată, pentru control.
325
330
335
340
345
350
355
360
365
RO 115998 Bl în plus, 1 kg de sol din proba B a fost plasat într-un borcan de sticlă cu capacitatea de 1,8 I, prevăzut cu un capac cu o despărțitură prin care s-a injectată sulfura de carbonil. Toate borcanele (adică fiolele cu capacitate de 12OI și borcanul de 1,8 I) au fost depozitate la 27°C timp de 20 h. în timpul acestei perioade de depozitare, s-a măsurat concentrația de sulfură de carbonil în fiecare borcan. Din măsurătorile de concentrație a sulfurii de carbonil pe perioada de depozitare, s-au obținut următoarele rezultate:
(a) două minute după injectarea sulfurii de carbonil, concentrația sulfurii de carbonil a avut o valoare medie de 62% din concentrația calculată inițial, indicând o captare rapidă a sulfurii de carbonil de către solul mocirlos;
(b) cinci ore după injectarea sulfurii de carbonil, borcanele au conținut (în medie) 18% din concentrația calculată inițial; și (c) după 2Oh, concentrația medie a sulfurii de carbonil a fost 5,9% din concentrația calculată inițial.
La sfârșitul perioadei de depozitare, capacele au fost îndepărtate și borcanele au fost lăsate deschise în aer. Eficacitatea sulfurii de carbonil a fost evaluată prin compararea numărului de nematode în probele de control cu acelea din solurile fumigante. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 19. Reiese clar din tabelul 19 ca sulfura de carbonil îndepărtează în mod eficient nematodele din sol.
Exemplul 11. Evaluarea sulfurii de carbonil ca fumigant În comparație cu fosfina și bromura de metil
S-a menționat în introducerea acestei descrieri că nu există un fumigant “ideal”. Selectarea unui fumigant se face prin evaluarea avantajelor sale. Autorii prezentei invenții au apreciat fumiganții utilizați în mod obișnuit bromura de metil și fosfina, comparativ cu sulfura de carbonil în raport cu toxicitatea față de mamifere, toxicitatea față de insecte (expuneri lungi și scurte), siguranța față de mediul ambiant și inflamabilitatea. Pentru fiecare parametru cifra 1 a fost considerată ca valoarea cea mai bună și cifra 3 ca cea mai proastă:
Parametru Ordonare relativă
Bromura de metil Fosfină Sulfură de carbonil
Toxicitate pentru mamifere 3 2 1
Toxicitate pentru insecte - expuneri scurte 1 3 2
- expuneri lungi 2 1 3
Siguranța pentru mediu 3 2 1
Inflamabilitate 1 3 2
Ordonarea toxicității pentru mamifere s-a bazat pe valori TLV și inflamabilitatea a fost evaluată prin referire la limitele de inflamabilitate în aer. Bromura de metil a fost apreciată ca fiind ultima în categoria “siguranța pentru mediu”, deoarece efectul ei asupra stratului de ozon este negativ și sulfura de carbonil a fost apreciată
RO 115998 Bl deasupra fosfinei în această categorie, întrucât nu există suficiente informații asupra mediului ambiant, a fosfinei și asupra mecanismelor de reacție a fosfinei în mediu.
Este clar că sulfura de carbonil este o alternativă viabilă la bromură de metil și fosfina, ca fumigant. Ea poate fi utilizată pentru fumiganții pe termen scurt (care nu este posibil cu fosfina) și pentru perioade lungi - până la 35 de zile sau mai mult (ceea ce nu este posibil cu bromură de metil). în plus, este evident pentru entomologi că înregistrarea sulfurii de carbonil ca un “nou” fumigant ar trebui să fie un exercițiu relativ necostisitor în sensul informațiilor extensive deja obținute referitoare la sulfura de carbonil.
Tabelul 1
Produsele concentrație x timp ale anumitor fumiganți, necesare pentru controlul diverselor specii de insecte
410
415
420
Insecta Oryzephilus surinamensis Adulți Rhyzopertha dominica Adulți Sitophilus granarius Adulți Sitophilus orizae Adulți
Fumigant contra insectelor LCgs 6h.21°C lc95 6h.21°C LCgg 5h.21°C lc95 6h.21°C
Acrilonitril 8,4 8,4 11,0 10,8
Disulfura de carbon 408,0 294,0 325,0 300,0
Tetraclorură de carbon - - 495,0 220,0
Cloropicrina 19,2 15,6 150,0 23,4
Dibromura de etilena 19,2 37,2 34,5 60,0
Diclorura de etilena 462,0 636,0 230,0 738,0
Oxid de etilena 60,0 69,6 36,0 62,0
Cianura de hidrogen (HCN) 7,2 15,6 67,5 60,0(0 Lgg) . 5h.25°C
Bromură de metil 40,8 33,0 28,0 30,0 (DLgg)
Fosfina (24 h expunere la 27°C) 0,96 (DLgg) 0,6 (DL9S) 1,01 0,36 (DLgg)
Fluorura de sulfurii - - 17,5 -
425
430
435
Tabelul 1 [continuare] 44 0
Insecta Oryzephilus surinamensis Adulți Rhyzopertha dominica Adulți Sitophilus granarius Adulți Sitophilus orizae Adulți
Fumigant contra insectelor LCgs 5h.21°C LC95 5h.21°C LCgg 6h.21°C lc95 8h.21°C
Acrilonitril 40,0 19,5 - 48,0
Disulfura de carbon 828,0 560,0 - 696,0
Fumigant contra insectelor LCg9 5h.21°C LCgg 5h.21°C LCgo 6h.21°C LCg5 8h.21°C
RO 115998 Bl
Tabelul 1 [continuare]
Insecta Oryzephilus surinamensis Adulți Rhyzoperth a dominica Adulți Sitophilus granarius Adulți Sitophilus orizae Adulți
Fumigant contra insectelor lc95 5h.21°C lc95 5h.21°C LC99 6h.21°C lc95 8h.21°C
Tetraclorura de carbon 400,0* 025,0 600,0 -
Cloropicrina 56,0 57,5 14,0 96,0
Dibromura de etilenă 125,0 31,0 22,0(DLg5) 4h.27°C 80,0
□iclorura de etilenă 1728,0 365,0 462,0 2080,0
Oxid de etilenă 175,0 127,5 135,0** 176,0 5h.25°C
Acid cianhidric (HCN) 66,5 5,55 2,4(DLg5) 26,4
Bromură de metil 115,0 64,0 62,0 (DL95) 136,0 1h.27°C
Fosfina (24 h expunere la 27°C) 5.0 0,48 11,5 331,0 100% mort 72h.21°C
Fluorură de sulfuril 81,5 55,0 - -
“DLgo
Tabelul 2
Toxicitatea sulf urii de carbonil față de insecte și căpușe
Specii Stadiu Expunere (h) Temp. (°C) lc95 (mg.h.r1) Doza testată minimă eficientă (mg.h.r1)
R. dominica adult 6 25 38 68,7
T.castaneum 6 25 82 108
24 297
S. orizae 6 25 99 112
24 264
0. surinamensis 6 25 198 240
24 30 240
T.confusum 6 25 111 146
L. destructor 6 27 120
24 240
Psocide 6 25 22,5
T. castaneum pupa 6 30 290 360
24 30 490 600
E. cautella 24 27 480
B. tyroni 6 27 360
24 27 440 360
RO 115998 Bl
Tabelul 2 (continuare)
480
Specii Stadiu Expunere (h) Temp. (°C) LC95 (mg.h.r1) Doza testată minimă eficientă (mg.h.r1)
T.castaneum larva 6 25 270 300
24 30 480
E cautella 6 30 240
24 410 480
O.surinamensis 6 210 300
B. tyroni 6 27 180
24 27 360
R. dominica ouă 0-1 24 30 145 192
zi 6 102 144
2-3 zi 24 144
4-5 zi 24 120
T. castaneum 0-1 zi 24 520 600
6 430 480
48 360
O.surinamensis 0-1 zi 24 495 600
6 420
B. tyroni 2-8 h 24 460 600
E. cautella 0-1 zi 24 600.
6 720
S.orizae 0-1 zi 24 600
Tabelul 3
485
490
495
Controlul stadiilor imature ale R. dominica la 25°C sau la 35°C după expunere de 24 ore
Timp după dozare înainte de apariție (zile) Doza Temp (°C) Control Nr.apariții în % Reducere
mică (mg/l) mare Doza mică Doza mare Doza mică Doza mare
0-7 8 16 25 0 0 0 - -
7-14 95 0 0 100 100
14-21 294 12 0 95,9 100
21-28 343 3 0 99,1 100
28-35 360 4 0 98,8 100
500
505
RO 115998 Bl
Tabelul 3 [continuare)
Timp după dozare înainte de apariție (zile) Doza Temp (°C) Control Nr.apariții în % Reducere
mică (mg/l) mare Doza mică Doza mare Doza mică Doza mare
0-7 15 45 25 77 4 0 94,8 100
7-14 121 15 0 87,6 100
14-21 123 4 0 96,7 100
21-28 928 2 0 99,8 100
0-28 1249 25 0 98,3 100
0-7 8 24 25 0 0 0 - -
7-14 69 0 0 100 100
14-21 284 8 0 97,2 100
21-28 253 11 0 95,6 100
28-35 184 6 0 95,7 100
7-35 790 25 0 96,8 100
0-7 8 25 30 14 1 0 92,8 100
7-14 284 24 0 90,9 100
14-21 234 6 0 97,4 100
21-28 265 2 0 99,2 100
0-28 797 33 0 95,9 100
0-7 8 25 25 131 29 0 77,9 100
7-14 265 84 1 68,3 99,6
14-21 244 38 0 84,4 100
21-28 240 20 1 91,7 99,6
28-35 252 33 0 86,9 100
7-35 1132 204 2 82,0 99,8
0-7 8 25 25 298 22 0 92,7 100
7-14 301 47 0 84,4 100
14-21 385 15 0 96,1 100
21-28 294 6 0 98,0 100
28-35 380 7 0 98,1 100
0-28 1658 97 0 94,1 100
RO 115998 Bl
545
Tabelul 4
Efectul creșterii perioadei de expunere la o singură doză asupra stadiilor imature ale R. dominica
Timp după dozare înainte de apariție (zile) Doza (mg/l) Perioada expunere Nr. de apariții % Reducere
scurtă (h) lungă (h) Control (scurt) Doza mică Control (lung) Doza mare Doza mică Doza mare
0-7 25 6 24 24 3 14 0 87,5 100
7-14 164 28 284 0 82,9 100
14-21 181 11 234 0 93,9 100
21-28 169 5 265 0 97,0 100
28-35 180 7 355 1 96,1 99,7
0-35 718 54 1152 1 92,4 99,9
0-7 8 24 48 131 29 298 22 77,9 92,7
7-14 265 84 301 47 68,3 84,4
14-21 244 38 385 15 84,4 96,1
21-28 240 20 294 6 91,7 98,0
28-35 252 33 380 7 86,9 98,1
0-35 1132 204 1658 97 82,0 94,1
0-7 25 24 48 131 0 298 0 100 100
7-14 265 1 301 0 99,6 100
14-21 244 0 385 0 100 100
21-28 240 1 294 0 99,6 100
28-35 252 0 380 0 100 100
0-35 1132 2 1658 0 99,8 100
550
555
560
565
Tabelul 5
Controlul stadiilor imature ale S.oryzae la 25°C sau la 3O°C, 24 h de expunere
Interval după dozare (zile) Doza Temp. (°C) Nr. apariții % Reducere
mică (mg/l) mare Control Doza mică Doza mare Doza mică Doza mare
0-7 24 48 25 24 6 0 75,0 Ίοο
7-14 136 34 3 76,1 97,8
14-21 106 5 0 95,3 100
21-28 102 38 0 62,7 100
28-35 55 59 0 -7,3 100
7-35 423 142 3 66,4 99,3
570
575
RO 115998 Bl
Tabelul 5 (continuare]
Interval după dozare (zile) Doza Temp, (°C) Nr, apariții % Reducere
mică (mg/l) mare Control Doza mică Doza mare Doza mică Doza mare
7-14 65 73 26 12,3 60,0
14-21 236 183 8 22,4 96,7
21-28 1424 778 202 45,3 85,8
0-28 1804 1113 285 38,3 84,2
0-7 24 64,5 25 0 0 0 - -
7-14 69 0 0 100 100
14-21 284 8 0 97,2 100
21-28 253 11 0 95,7 100
28-35 184 6 0 96,7 100
0-35 790 25 0 96,8 100
0-7 25 66 30 2 1 0 50 100
7-14 156 76 38 49,3 74,6
14-21 139 38 30 72,7 78,4
21-28 147 12 13 91,8 91,1
28-35 107 40 12 62,6 88,8
0-35 545 40 12 62,6 82,9
0-7 25 66 25 131 25 0 80,9 100
7-14 265 67 7 74,7 97,4
14-21 244 4 0 98,4 100
21-28 240 4 0 98,2 100
28-39 252 16 0 93,7 100
0-35 1132 116 7 89,9 99,4
Tabelul 6
Efectul creșterii perioadei de expunere la o singură doză asupra stadiilor imature ale S. orizae
Interval după dozare (zile) Doza (mg/l) Perioada expunere Nr. de apariții % Reducere
scurtă (h) lungă (h) Control (scurt) Doza mică Contro I (lung) Doza mare Doza mică Doza mare
0-7 66 6 24 22 2 2 0 90,9 100
RO 115998 Bl
Tabelul 6 [continuare)
615
Interval după dozare (zile) Doza (mg/l) Perioada expunere Nr. de apariții % Reducere
scurtă (h) lungă (h) Control (scurt) Doza mică Control (lung) Doza mare Doza mică Doza mare
14-21 152 14 139 30 90,8 78,4
21-28 151 17 147 13 88,7 91,1
28-35 82 65 107 12 20,7 88,8
0-35 550 146 545 93 73,4 82,9
0-7 66 24 48 93 0 40 0 100 100
7-14 135 7 70 10 94,8 85,7
14-21 82 0 60 0 100 100
21-28 70 0 53 0 100 100
28-35 74 0 167 0 100 100
0-35 454 7 390 10 99,5 97,4
0-7 25 24 48 93 25 40 49 73,1 -22,5
7-14 135 67 70 25 50,3 64,2
14-21 82 4 60 2 95,1 96,7
21-28 70 4 53 7 94,3 86,7
28-35 74 16 167 45 78,4 73,1
0-35 454 116 390 128 74,3 67,2
620
625
630
635
Tabelul 7
Efectul creșterii perioadei de expunere, la o singură doză, asupra stadiilor imature ale S. orizae
Interval după dozare (zile) Doza (mg/l) Nr. apariții după perioada de expunere Control Nr.
6 h 24 h 48 h 72 h
0-7 60 0 0 0 0 1
7-14 1 0 0 0 85
14-21 15 0 0 0 178
21-28 27 0 0 0 119
28-35 40 1 0 0 58
0-7 91 0 - 0 0 2
7-14 13 - 1 0 84
14-21 10 - 0 0 139
21-28 13 - 0 0 97
28-35 38 - 0 0 60
640
645
650
RO 115998 Bl
Tabelul 8
Comparație între disulfura de carbon [CS3), formiatul de etil (EtDF) și sulfura de carbonil [COS] la dozarea simplă a grâului timp de 24 h la 25°C
Interval după dozare (zile) Specii Doza (mg/l) Nr. apariții în % Reducere
Control CS2 EtF CSa EtF COS
0-7 S.oryzae 24 59 11 54 81,4 8,5
7-14 266 102 226 61,7 15,0
14-21 205 29 187 85,9 8,8
21-28 131 19 155 85,5 -18,3
28-35 66 49 42 25,8 36,6
0-35 727 210 664 71,1 8,7 80,6a
0-7 42 118 11 80 90,6 32,2
7-14 194 61 147 68,6 24,2
14-21 125 24 96 80,8 24,8
21-28 118 2 35 98,3 70,3
28-35 92 6 33 93,5 64,1
0-35 647 104 391 83,9 65,4
0-7 R. domini 8 126 107 128 15,0 -1.6
7-14 ca 630 423 516 32,8 18,1
14-21 421 357 488 15,2 15,9
21-28 527 326 302 38,1 42,7
28-35 267 274 284 -2,6 -6,3 93,2b
0-35 1971 1487 1781 24,5 12,8
0-7 15 186 144 157 22,6 15,6
7-14 270 175 285 35,1 -5,5
14-21 265 231 245 12,8 7,5
21-28 290 150 116 48,2 63,4
28-35 244 116 95 52,4 61,1 98,3C
0-35 1255 816 898 35,0 28,4
a. Medie de 4 replici la această doză
b. Medie de 5 replici la această doză
c. O singură replică la acastă doză
RO 115998 Bl
Tabelul 9
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de psocide adulte [Liposcelis bostrychophilus]
690
a) Numere estimate
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l] Mortalitate Mortalitate corectă (%)
Tratată (a) Control
30 6 5,4 28/200 0/200 14,0
10,8 100/200 50,0
22,5 200/200 100
45 200/200 100
24 180 200/200 5/200 100
695
Tabelul 10
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de adulți ai L. destructor
700
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l) Mortalitate Mortalitate corectă (%)
Tratată (a) Control
25 6 120 43/43 10/135 100
24 360 35/35 3/53 100
240 241/241 7/167 100
120 339/340 99,7
705
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de pupa B. tyroni
Tabelul 11
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/1) Mortalitate Mortalitate corectă (%)
Tratată (a) Control
30 6 600 40/40 0/40 100
360 60/60 100
300 55/60 91,7
240 33/60 55,0
180 11/80 13,8
24 600 40/40 0/40 100
540 59/60 98,3
480 59/60 98,3
420 71/80 88,3
366 32/60 53,3
300 5/55 9,1
710
715
720
RO 115998 Bl
Tabelul 12
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de larva instar târzie de B. tyroni
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l] Mortalitate Mortalitate corectă (%]
Tratată (a] Control
30 24 600 60/60 2/17 100
360 60/60 100
120 13/31 37,1
360 60/60 100
120 15/78 12,6
240 4/36 - -
180 8/38 - -
240 37/37 18/47 100
210 34/34 100
180 33/33 100
150 32/33
120 41/50
Tabelul 13
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de ouăle de B. tyroni
Vârsta (zile) Temp. (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l] Mortalitate Mortalitate corectă (%]
Tratată (a) Control
0,08-0,3 30 24 600 116/116 23/111 100
540 130/133 97,1
480 90/92 97,3
420 80/104 70,9
360 92/112 77,5
180 60/515 17/239 4,9
240 101/401 19,5
300 356/521 65,9
6 240 265/407 17/343 63,2
360 373/399 93,1
480 517/521 99,19
600 450/452 99,53
6 720 483/484 17/285 99,73
870 118/126 81/327 93,3
180 198/336 45,4
150 122/349 13,5
RO 115998 Bl
Toxicitatea sulfuri! de carbonil față de adulți de Captotermes acinaciformis
Tabelul 14
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l) Mortalitate Mortalitate corectă (%)
Tratată (a) Control
25 24 600 165/165 0/100 100
288 110/110 100
192 0/165 -
6 120 11/113 9,7
96 3/110 2,7
Tabelul 15
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de nimfe de Captotermes acinaciformis
Temperatura (°C) Perioada de expunere (h) Doza (mg.h/l] Mortalitate Mortalitate corectă (%)
Tratată (a) Control
25 24 600 30/30 0/30 100
192 0/30 0
Tabelul 16
Efectul sulfurii de carbonil asupra germinării grâului cu conținut de umiditate de 16,0%
780
Concentrație V/V Germinație
Primul calcul (4 zile) Calcul final (10 zile)
0 85 90
90 91
87 87
0,5 93 96
91 93
1.0 93 93
89 92
5,0 89 93
93 93
785
790
RO 115998 Bl
Tabelul 17
Date brute pentru absorbția sulfurii de carbonil la grâu cu conținut de umiditate de
11,7%, la 25°C și la concentrații inițiale de 48-52 mg/l
Timp după dozare (h) Concentrația pentru gradul de umplere (mg/l)
0% 25% 50% 95%
Aplicat 45,0 44,9 47,7 47,5 49,2 48,4 52,5 51,5
0,25 44,3 44,2 45,7 45,6 45,9 45,7 46,4 46,0
0,75 44,8 44,8 45,4 45,2 43,6 43,5 44,9 44,8
1,28 44,9 44,8 45,0 45,0 42,0 41,8 43,6 43,5
3,35 44,5 44,5 43,5 43,5 40,7 40,2 40,3 39,8
21,7 44,8 44,9 43,1 43,0 37,0 36,6 30,8 30,6
27,5 44,8 45,0 44,1 44,0 36,8 36,8 29,5 29,3
42,5 44,7 44,0 41,2 41,3 35,4 35,2 24,5 24,5
50,0 44,0 44,0 40,5 40,6 33,6 33,8 22,2 22,0
68,3 43,7 43,7 39,0 39,1 33,1 33,1 17,8 17,7
73,5 43,7 43,0 39,7 39,7 32,5 32,5 16,7 16,6
93,9 43,8 43,9 37,0 37,1 31,1 30,8 13,4 13,3
Tabelul 18
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de o cultură amestecată de S. oryzae cu diferite concentrații de sulfură de carbonil pentru diferite perioade de expunere
Zile după dozare Număr de insecte care apar din cultura pentru expunere (în ore) x concentrație (în mg/l)
6x200 6x120 24x80 24x60
7 0 3 0 0
14 3 5
21 0 2 0 0
28 0 3 0 0
35 2 6 O 0
Tabelul 18 (continuare)
Zile după dozare Număr de insecte care apar din cultura pentru expunere (în ore) x concentrație (în mg/l)
48x60 48x40 48x30 Control
7 0 0 0 8
14 0 0 2 93
21 0 87
28 0 0 0 36
35 0 0 0 36
RO 115998 Bl
Tabelul 18 (continuare]
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de o cultură amestecată de S. oryzae cu diferite concentrații de sulfură de carbonil pentru diferite perioade de expunere
830
Zile după dozare Număr de insecte care apar din cultura pentru expunere [în ore) x concentrație (în mg/l)
72x40 72x30 72x20 168x30
7 0 O 0 0
14 0 O 3 0
21 O O 1 0
28 O O 0 0
35 O 3 0
835
840
Tabelul 18 (continuareJ
Toxicitatea sulfurii de carbonil față de o cultură amestecată de S. oryzae cu diferite concentrații de sulfură de carbonil pentru diferite perioade de expunere
Zile după dozare Număr de insecte care apar din cultura pentru expunere (în ore) x concentrație (în mg/l)
168x20 168x10 Control
7 0 1 8
14 0 0 93
21 0 1 87
28 0 36 36
35 0 27 36
845
850
Tabelul 19
Controlul nematodelor În sol cu sulfura de carbonil
Proba de sol Cantitate (grame) Concentrația calculată a COS (mg/l) Mortalitate la nematode
A1 30 28 42,6
A2 30 280 89,5
A control 30 0
B1 39 28 54,4
B2 38 560 37,8
B3 1000 28 94,0
B control 0
C1 40 140 7
C2 40 28 28
C control 0
855

Claims (6)

1. Metodă pentru combaterea dăunătorilor, caracterizată prin aceea că, cuprinde intervenția directă asupra locului dispus la infestare, prin fumigare cu sulfura de carbonil, într-o doză de 38 până la 720 mg.h.î1, aplicată cel puțin pe o durată de la 1 h la 35 zile.
2. Metodă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, sulfura de carbonil conține un gaz diluant.
3. Metodă conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că, gazul diluant este ales din grupul format din aer, bioxid de carbon și un inhibitor de flacără.
4. Metodă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, cuprinde fumigarea unui produs depozitat, a cherestelei, a solului sau a unei incinte expuse la infestare cu insecte, nematode, mucegaiuri sau căpușe, respectivul produs depozitat fiind reprezentat de cereale sau alte alimente durabile și fructe sau alte alimente perisabile, prin aplicarea unei doze de sulfură de carbonil pe produsul depozitat, cherestea, sol sau incintă.
5. Metodă conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că, cuprinde fumigarea unui produs depozitat conținând cereale sau alte alimente durabile, doza de sulfură de carbonil aplicându-se o perioadă de timp cuprinsă între 1 h și 35 de zile, la o concentrație care este suficientă pentru a controla paraziții selectați ai alimentelor.
6. Metodă conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că, pentru realizarea unei mortalități de 95%, se aplică la 25°C o doză de cel puțin 38 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Rhyzopertha dominica adult; la 25°C o doză de cel puțin 82 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Tribolium castaneum adult, la 25°C o doză de cel puțin 99 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Sitophilus orizae adult, la 25°C o doză de cel puțin 198 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Dryzaephilus surinamensis adult, la 25°C o doză de cel puțin 111 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Tribolium confusum adult, o doză de cel puțin 240 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu Lepidoglyphus destructor adult, la 3O°C, o doză de cel puțin 290 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu pupa de T.castaneum: la 27°C, o doză de cel puțin 440 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu pupa de B. tyroni: la 25°C o doză de cel puțin 270 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu larva de T.castaneum: o doză de cel puțin 410 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu larva de E.cantella: o doză de cel puțin 210 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu larva de O. surinamensis: o doză de cel puțin 102 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu ouă de R. dominica: o doză de cel puțin 430 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu ouă de T. castaneum: o doză de cel puțin 495 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu ouă de O. surinamensis: o doză de cel puțin 460 mg.h.î1 în cazul infestării alimentului cu ouă de B. tyroni.
RO94-01202A 1992-01-15 1993-01-15 Metoda pentru combaterea daunatorilor RO115998B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
AUPL042692 1992-01-15
PCT/AU1993/000018 WO1993013659A1 (en) 1992-01-15 1993-01-15 Carbonyl sulphide fumigant and method of fumigation

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO115998B1 true RO115998B1 (ro) 2000-09-29

Family

ID=3775929

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO94-01202A RO115998B1 (ro) 1992-01-15 1993-01-15 Metoda pentru combaterea daunatorilor

Country Status (28)

Country Link
US (1) US6203824B1 (ro)
EP (1) EP0643557B1 (ro)
JP (1) JPH07505861A (ro)
KR (1) KR100244369B1 (ro)
CN (1) CN1050733C (ro)
AT (1) ATE146937T1 (ro)
AU (1) AU669505B2 (ro)
BG (1) BG62026B1 (ro)
BR (1) BR9305742A (ro)
CA (1) CA2128206C (ro)
CZ (1) CZ285727B6 (ro)
DE (1) DE69307139T2 (ro)
DK (1) DK0643557T3 (ro)
ES (1) ES2095630T3 (ro)
FI (1) FI108108B (ro)
GR (1) GR3022834T3 (ro)
HU (1) HU219856B (ro)
MY (1) MY109043A (ro)
NZ (1) NZ246521A (ro)
OA (1) OA10069A (ro)
PL (1) PL174536B1 (ro)
RO (1) RO115998B1 (ro)
RU (1) RU2141762C1 (ro)
SG (1) SG73358A1 (ro)
SK (1) SK83094A3 (ro)
TW (1) TW225978B (ro)
UA (1) UA39929C2 (ro)
WO (1) WO1993013659A1 (ro)

Families Citing this family (14)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
DE19506631C2 (de) * 1995-02-25 1997-04-10 Binker Materialschutz Gmbh Verfahren und Einrichtung zur Begasung von schädlingsbefallenen Gegenständen oder Vorräten
DE19606023C2 (de) * 1996-02-19 1999-10-21 Binker Materialschutz Gmbh Verfahren zum Begasen eines Behandlungsraumes mit einem toxischen Behandlungsgas
AU730991B2 (en) * 1996-05-06 2001-03-22 Commonwealth Scientific And Industrial Research Organisation Fumigation composition and method
DE19706842C2 (de) * 1997-02-21 1999-01-28 Binker Materialschutz Gmbh Inertbegasung mit subletalem Zusatz
EP1221842B1 (de) 1999-10-07 2003-05-28 Solvay Fluor und Derivate GmbH Carbonsäurefluoride als schädlingsbekämpfungsmittel
DE10110570A1 (de) 2001-03-06 2002-09-12 Solvay Fluor & Derivate Synergistische Schädlingsbekämpfung
GB0308283D0 (en) * 2003-04-10 2003-05-14 Fink Winston D Manufacture of carbonyl sulphide
JP2006076951A (ja) * 2004-09-10 2006-03-23 Yashima Sangyo Kk 木材寄生線虫用くん蒸剤および木材くん蒸方法
US8278352B2 (en) 2004-12-24 2012-10-02 Commonwealth Scientific & Industrial Research Organisation Pesticide compositions and methods
US20070154393A1 (en) * 2005-11-29 2007-07-05 Scharf Michael E Bioassay for volatile low molecular weight insecticides and methods of use
WO2014066305A1 (en) * 2012-10-22 2014-05-01 The Procter & Gamble Company Psyllium husk fumigated with methyl bromide
CN106973990B (zh) * 2016-01-19 2019-12-10 中国科学院上海有机化学研究所 一种用于防治粮食虫霉的熏蒸方法
CN105831116A (zh) * 2016-03-16 2016-08-10 北京出入境检验检疫局检验检疫技术中心 一种混合熏蒸剂及其熏杀松材线虫的方法
KR102153744B1 (ko) * 2019-02-20 2020-09-08 대한민국 카보닐 설파이드를 유효성분으로 함유하는 저곡해충 또는 농업해충 훈증방제용 조성물

Family Cites Families (4)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4250156A (en) * 1980-03-19 1981-02-10 Ihara Chemical Industry Co., Ltd. Process for preparing carbonyl sulfide
DE3926194A1 (de) * 1989-08-08 1991-02-14 Linde Ag Verfahren zur schaedlingsbekaempfung in koernigen nahrungsmitteln bei deren aufbewahrung in behaeltern
DE19506631C2 (de) * 1995-02-25 1997-04-10 Binker Materialschutz Gmbh Verfahren und Einrichtung zur Begasung von schädlingsbefallenen Gegenständen oder Vorräten
DE19606023C2 (de) * 1996-02-19 1999-10-21 Binker Materialschutz Gmbh Verfahren zum Begasen eines Behandlungsraumes mit einem toxischen Behandlungsgas

Also Published As

Publication number Publication date
BG62026B1 (bg) 1999-01-29
CN1075057A (zh) 1993-08-11
RU2141762C1 (ru) 1999-11-27
AU3338993A (en) 1993-08-03
CA2128206A1 (en) 1993-07-22
AU669505B2 (en) 1996-06-13
KR100244369B1 (ko) 2000-02-01
FI108108B (fi) 2001-11-30
RU94035997A (ru) 1997-05-10
DE69307139T2 (de) 1997-05-15
EP0643557A4 (en) 1994-11-11
CN1050733C (zh) 2000-03-29
EP0643557A1 (en) 1995-03-22
EP0643557B1 (en) 1997-01-02
HU219856B (hu) 2001-08-28
PL174536B1 (pl) 1998-08-31
FI943351A0 (fi) 1994-07-14
CZ170794A3 (en) 1995-02-15
HU9402059D0 (en) 1994-09-28
ATE146937T1 (de) 1997-01-15
BG98903A (bg) 1995-06-30
NZ246521A (en) 1995-09-26
HUT67181A (en) 1995-02-28
JPH07505861A (ja) 1995-06-29
UA39929C2 (uk) 2001-07-16
CA2128206C (en) 2003-04-29
MY109043A (en) 1996-11-30
DK0643557T3 (da) 1997-05-12
FI943351A7 (fi) 1994-08-02
US6203824B1 (en) 2001-03-20
TW225978B (ro) 1994-07-01
DE69307139D1 (de) 1997-02-13
GR3022834T3 (en) 1997-06-30
KR950700004A (ko) 1995-01-16
BR9305742A (pt) 1997-01-28
ES2095630T3 (es) 1997-02-16
SG73358A1 (en) 2000-06-20
OA10069A (en) 1996-10-14
SK83094A3 (en) 1995-03-08
WO1993013659A1 (en) 1993-07-22
CZ285727B6 (cs) 1999-10-13

Similar Documents

Publication Publication Date Title
RU2194390C2 (ru) Дициановые фумиганты и способ фумигации с использованием дициана
RO115998B1 (ro) Metoda pentru combaterea daunatorilor
Krishnamurthy et al. The toxicity of carbon dioxide to adult beetles in low oxygen atmospheres
RU2418411C2 (ru) Композиции пестицидов и способ их получения и применения
Press Jr et al. Mortality of Tribolium castaneum (Herbst)(Coleoptera, Tenebrionidae) in simulated peanut storages purged with carbon dioxide and nitrogen
Sinclair et al. Factors affecting the fumigation of food commodities for insect control
Storey Mortality of various stored product insects in low oxygen atmospheres produced by an exothermic inert atmosphere generator
Ferizli et al. Studies of phosphine as a fumigant for dried fruit under tarpaulin covers
AU730991B2 (en) Fumigation composition and method
US3406082A (en) Fumigating produce with hydrazoic acid
Kumar et al. Study on modified atmosphere with effect of elevated levels of CO2 concentrations and exposure periods on adult mortality of cigarette beetle (Lasioderma serricorne Fabricius) in turmeric (Curcuma longa Linnaeus)
Calderon The feasibility of environmental control for the protection of stored grain
Suss et al. Effect of carbon dioxide on Prostephanus truncatus (Horn)
Gunasekaran Insect control in selected spice products using carbon dioxide
Harris Notes on Food Storage
Osburn et al. Fumigation of fresh fruit to destroy the adult Japanese beetle
BE Thesis Submitted in Part Fulfillment of the Requirements for the Award of the Degree of
Bowry A Note on the Effective Dosages of Some Fumigants Against Certain Stages of Corcyra Cephalonica Staint II
US20100135914A1 (en) Azeotropic fumigant compositions and methods of controlling pests
PREETHI HERMETIC STORAGE OF MILLETS (PEARL MILLET AND SORGHUM)
KHEMUNDU et al. EFFECT OF CARBON DIOXIDE TREATMENT AGAINST ANGOUMOIS GRAIN MOTH SITOTROGA CEREALELLA (OLIVIER) IN MAIZE