RO115228B1 - Stelaj de expunere, cu rafturi reglabile si alimentare gravitationala - Google Patents

Description

Invenția se referă la un stelaj de expunere, cu rafturi reglabile ^ai alimentare gravitațională, ce se folosește în combinație cu un răcitor în care poate intra.

Este cunoscut, conform brevetului US 5333746 un sistem de stelaj de expunere, pentru răcitor, ce are o construcție a rafturilor care asigură o expunere continuă, nestânjenită a mărfurilor, datorită eliminării stâlpilor frontali ai rafturilor de expunere, făcând posibil astfel ca lățimea rafturilor de expunere să coincidă cu lățimea ușii răcitorului în care intră. Acest stelaj de expunere pentru răcitor este prevăzut cu rafturi reglabile care pot fi deplasate înainte sau înapoi față de ușa răcitorului fără a fi necesară o repoziționare a întregului stelaj de expunere. Rafturile pot fi reglate individual, în plan vertical, pentru a se adapta la înălțimile variabile ale mărfurilor, putând fi poziționate în mod variabil față de planul orizontal în limitele unei înclinări de 1° la partea din spate și de până la 8° la partea din față, în vederea alimentării gravitaționale. Stelajul are o multitudine de secții de cadre, în general, în formă de L și stâlpi verticali între care se extind, înainte, o serie de rafturi cu montaj în consolă. Susținerea rafturilor în consolă permite ca stâlpii să fie poziționați la muchia posterioare a fiecărui raft, oferind astfel un acces deplin, prin ușile răcitorului, la mărfurile așezate pe rafturi în fața ușilor răcitorului. Rafturile sistemului de stelaj de expunere sunt reglabile pe verticală, orizontală și la un unghi de înclinare.

Brevetul US 4809855 se referă la un sistem de expunere, de tipul cu alimentare gravitațională, prevăzut cu elemente despărțitoare, pentru separarea mărfii în coloane, distanța dinte aceste elemente despărțitoare și lățimea mărfii fiind adesea fixată de către producător. Prin fixarea elementelor despărțitoare, spațiul la raft este folosit în mod ineficient, existând posibilități reduse sau inflexibilitate în aranjarea mărfurilor sau la conceperea expunerii cu încărcare gravitațională. Dacă elementele separatoare sunt reglabile, acestea necesită mecanisme complicate de atașare, greu de scos și de repunere pe raft, când se trece la o altă configurație de expunere a mărfurilor.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, constă în autoîncărcarea și reglarea individuală a rafturilor, în sus și în jos, în plan vertical, înainte și înapoi, în plan orizontal și la diverse unghiuri de înclinare a raftului.

Stelajul de expunere cu rafturi reglabile și alimentare gravitațională, conform invenției, include rafturi prevăzute cu elemente despărțitoare reglabile, atașate la ele, fiecare raft din stelajul de expunere incluzând un cadru care prezintă elemente de cadru laterale, posterioare și frontale, un element de intercalație fiind poziționat în cadrul deschis pentru a forma raftul, elementul de intercalație având o suprafață superioară care include o suprafață de alunecare pentru alimentarea gravitațională, aceasta fiind prevăzută cu o multitudine de nervuri paralele și distanțate, care se extind între laturile frontală și posterioare ale raftului, aceste nervuri îndeplinind funcții duble, ele asigurând o suprafață de alunecare pentru înaintare către latura frontală a raftului la încărcarea și alimentarea gravitațională a mărfii, și un mecanism de atașare pentru elementele despărțitoare, care se extind în sus, de la raft, pentru a împărți suprafața superioară a raftului în canale.

Elementele despărțitoare includ o bază sub formă de Y inversat, care poate fi poziționată într-o multitudine de locuri, transversal pe partea de sus a suprafeței de alunecare. Această bază se cuplează cu nervuri adiacente de pe suprafața de alunecare. Fiecare element despărțitor are o configurație curbată în sus și către o crestătură la extremitățile frontală și posterioare ale acestuia. Câte un umăr de pe elementele de

RO 115228 Bl cadru, posterioare și frontale, se introduce în crestătura respectivă de pe elementul separator, pentru fixarea acestui element separator la raft. Configurația curbată a elementului sparator ajută la reținerea sigură a umerilor în interiorul respectivei crestături. Elementele separatoare pot fi detașate ușor de raft și reatașate în diferite 5o poziții. O pereche de elemente despărțitoare adiacente formează un canal care organizează marfa într-o coloană pentru avansare ordonată pe raft la alimentarea gravitațională. Lățimea unui canal este reglabilă prin repoziționarea elementelor separatoare de pe raft.

Invenția prezintă următoarele avantaje: 55

- o reconfigurare a stelajului de expunere cu rafturi, în funcție de lățimea mărfii;

- folosirea eficientă a spațiului, fără a necesita structuri sau mecanisme fixe sau complicate de atașare a unor elemente despărțitoare;

- asigură o expunere continuă, nestânjenită a mărfurilor;

- oferă posibilitatea de atașare mai individualizată a produselor pe baza unor 60 scheme de desfacere în comerț;

- oferă comerciantului cu amănuntul o mai mare flexibilitate la conceperea schemei de comercializare, asigurând totodată folosirea eficientă a spațiului disponibil la raft;

- capacitatea de poziționare a rafturilor în față și în spate față de stâlpi, în plan 65 vertical de-a lungul înălțimii stâlpului și la înclinări variabile pentru alimentarea unui magazin de desfacere cu amănuntul a unor mărfuri ce sunt expuse într-un stelaj ce intră într-un răcitor.

în cele ce urmează, se prezintă mai multe exemple de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...16 care reprezintă: 70

- fig. 1, vedere în perspectivă cu secțiune transversală a unui răcitor prevăzut cu stelaj de expunere conform invenției;

- fig. 1 A, vedere cu secțiune transversală după traseul 1A-1A a unui stâlp fixat într-un sabot;

- fig.2, vedere în perspectivă în plan vertical, a unui stâlp al stelajului de expunere 75 din fig. 1;

- fig.2A, secțiune transversală după traseul 2A-2A din fig.2, a porțiunii de la partea cea mai din față a unui sabot;

- fig.3, vedere laterală cu secțiune transversală a zonei din regiunea 3-3 din fig.2, când stâlpul este supus operației de introducere în sabot; 8o

- fig.3A, vedere laterală cu secțiune transversală a zonei din regiunea 3-3 din fig.2, după ce stâlpul a fost rotit și articulat la locul de montaj din interiorul sabotului;

- fig.4, vedere frontală cu secțiune transversală după traseul 4-4 din fig.3 a umărului frontal de pe extremitatea inferioară a stâlpului;

- fig.5, vedere în perspectivă a unui suport de raft în consolă atașat la un stâlp; 85

- fig.6, vedere a extremității frontale a cârligului unui suport de raft în consolă în timp ce este introdus în fanta prevăzută în stâlp;

- fig.6A, vedere a extremității frontale a cârligului unui suport de raft în consolă după ce suportul de raft a fost fixat de stâlp;

- fig.7, vedere în perspectivă din partea de jos, a unui raft, într-o primă variantă 90 constructivă;

RO 115228 Bl

-fig.7A, vedere cu secțiune transversală prin prima variantă constructivă a raftului în care cârligul și pintenul suportului de raft în consolă sunt introduși într-o pereche de găuri de la partea inferioară a raftului, poziționând astfel raftul în poziția cea mai din față în raport cu stâlpul;

- fig.7B, vedere cu secțiune transversală a raftului din prima variantă constructivă, în care cârligul și pintenul suportului de raft sunt introduși într-o altă pereche de găuri, poziționând astfel raftul într-o poziție mijlocie în raport cu stâlpul;

-fig.7C, vedere cu secțiune transversală a raftului din prima variantă constructivă, în care cârligul și pintenul suportului de raft sunt introduși într-o altă pereche de găuri poziționând astfel raftul în poziția cea mai din spate în raport cu stâlpul;

-fig.8, vedere laterală a stâlpului și suportului de raft în consolă, atașat la stâlp, raftul aflându-se într-o poziție înclinată cu aproximativ 1° către partea din spate în raport cu planul orizontal;

- fig.8A, vedere laterală a stâlpului și suportului de raft, unde raftul se află într-o poziție de alimentare gravitațională având o înclinare de aproximativ 8° către partea din față;

- fig.8B, vedere laterală a stâlpului și suportului de raft, unde raftul se află într-o poziție de încărcare gravitațională având o înclinare de aproximativ 4° ;

- fig.9, vedere cu secțiune transversală după traseul 9-9 din fig. 1, în care este prezentată porțiunea cea mai din față a raftului prevăzut cu o sârmă tampon, introdusă în el;

- fig. 10, vedere frontală cu secțiune transversală după traseul 1O-1O din fig.9, în care se prezintă șurubul de atașare care unește rafturi adiacente;

- fig.11, vedere în perspectivă a raftului cu încărcare gravitaționalăîn a doua variantă constructivă cu încărcare gravitațională;

- fig. 11A, vedere a unui element de cadru lateral legat cu un element de cadru frontal;

- fig. 12, vedere cu secțiune longitudinală a raftului din fig. 11;

- fig. 13, vedere cu secțiune transversală a raftului din fig. 11;

- fig. 14, vedere laterală întreruptă a unui element separator fixat pe latura posterioară a raftului din fig. 12;

- fig. 15, vedere laterală întreruptă a extremității frontale a unui element separator fixat pe latura frontală a raftului din fig. 12;

-fig. 16, vedere la scară mărită cu secțiune transversală a elementului separator atașat la suprafața de alunecare din fig. 13.

Stelajul de expunere cu rafturi reglabile și alimentare gravitațională, conform invenției, este montat într-un răcitor 12 unde accesul la marfă se face prin ușile 14 ale răcitorului. Stelajul 10 de expunere este alcătuit din niște stâlpi 1B, în general verticali, care sunt susținuți de către niște saboți alungiți 18 care se află la extremitatea cea mai de jos 20 a stâlpului, pe podeaua 22 a răcitorului 12. Fiecare sabot 18 prezintă un canal 24 deschis în sus și format cu ajutorul a doi pereți laterali 26a, 26b ai sabotului. Stâlpul 16 este fixat între pereții laterali 26a, 26b ai sabotului, la extremitatea posterioară 28 cea mai îndepărtată a fiecărui sabot 18.

RO 115228 Bl

Combinația dintre sabotul 18 și stâlpul 16 formează o secție de cadru 30 ce are în general formă de L, astfel încât o multitudine de secții de cadru 30 se asamblează într-o configurație, în general paralelă, cu ajutorul unui panou de distanțare 32 (fig.2).

într-o primă variantă constructivă, o multitudine de rafturi 34 sunt atașate în consolă între fiecare pereche de stâlpi 16 adiacenți. Rafturile 34 sunt atașate la stâlpii 16 astfel încât ele se extind în față către ușile 14 ale răcitorului 12, permițând astfel accesul cumpărătorilor prin ușile răcitorului, la mărfurile conținute pe ele. în cazul stelajului 10 rafturile pot fi reaprovizionate la momentul potrivit prin acces la latura posterioară 36 a rafturilor dintre stâlpii verticali 16.

Conform fig. 1A, fiecare stâlp 16 este configurat pentru a avea o pereche de canale deschise 15,15' fiecare canal fiind format de către o pereche de pereți laterali 17a,17b care sunt uniți printr-un canal de capăt 19. Canalele 15,15' se deschid unul către altul și sunt unite printr-un panou central 21 care reprezintă o extindere a fiecăruia din pereții laterali, opuși 17a,17b. Panoul central 21 este decalat către fiecare din pereții laterali 17a,17b, fiind la același nivel cu un element de inserție 53 care este poziționat la extremitatea inferioară 20 a stâlpului 16. Elementul de inserție 53 este fixat, cu ajutorul unui șurub 31 care se cuplează, prin înfiletare, cu o brățară 33 atașată la elementul de inserție 53.

Stâlpii 16 includ pe fiecare perete lateral 17a,17b o pereche de coloane de fante paralele 44,46, astfel încât coloana de fante 44 este amplasată lângă muchia anterioară 40 a stâlpului 16 iar cealaltă coloană de fante 46 este poziționată lângă muchia posterioară 42 a fiecărui stâlp. Coloana anterioară de fante 44 și coloana posterioară de fante 46 sunt folosite, fiecare, pentru a susține rafturile 34 care pot fi repoziționate în plan vertical, pe lungimea stâlpului 16, într-un plan orizontal, în față sau în spate față de stâlpul 16, și unghiular cu o înclinare față de planul orizontal. înclinarea unghiulară a rafturilor 34 asigură sistemul de alimentare gravitațională care permite clientului să aibă acces la marfă, la muchia frontală 48 a fiecărui raft, și unui angajat al magazinului să facă reaprovizionarea de la muchia posterioară 36 a fiecărui raft. Așa cum se vede în fig. 1, o sârmă limitatoare 50 este prevăzută la elementul frontal 48 al fiecărui raft pentru a reține marfa aflată pe el.

în fig. 2, este prezentat stâlpul 16 care se introduce în sabotul 18 pentru a forma secția de cadru 30 care poate fi unită cu celelalte secții de cadru 30 cu ajutorul unui panou de distanțare 32. Sabotul 18, conform fig. 4, este construit dintr-o pereche de canale 23 în formă de U, ce prezintă o deschidere 25 a fiecărui canal , orientate în sensuri contrare unul față de altul. Pereții laterali 26a,26b ai fiecărui sabot 18 formează tălpile canalelor 23 și, în general, sunt poziționate vertical adiacent și parallel unul față de altul. După cum se vede în fig. 2A, canalele 23 sunt unite prin intermediul unui suport de sabot 27 la o extremitate anterioară 29 a fiecărui sabot 18. Suportul de sabot 27 include o brățară 27a prin care se introduce și se prinde un bulon filetat 35, iar pentru extremitatea posterioară 28 un bulon filetat 31. Buloanele filetate 31,35 susțin sabotul 18 la fiecare extremitate și asigură efectuarea reglajelor de orizontalitate a secției de cadru 30 prin faptul că buloanele 31,35 se reazemă pe podeaua 22 a răcitorului 12.

135

140

145

150

155

160

165

170

175

RO 115228 Bl

Pentru a fixa stâlpul 16 în sabotul 18, acesta trebuie să fie înclinat către partea din spate astfel încât o muchie inferioară 52 de la partea cea mai din spate a stâlpului 16 se introduce în canalul 24 deschis în sus, din sabotul 18. Un cârlig 54 este prevăzut la muchia posterioară a extremității 52 de la partea de jos a fiecărui stâlp 16, iar un umăr 58 se extinde de la muchia 60 din partea de jos, cea mai din față, a fiecărui stâlp 16. Cârligul 54 și umărul 58 se află pe extremitățile opuse ale elementului de inserție 53 care este amplasat în extremitatea 20 de la bază a fiecărui stâlp 16. Cârligul 54 și umărul 58 ies în afara stâlpului 16 prin fantele 55 din porțiunea extremă 19 a fiecărui canal deschis 15 al stâlpului 16.

Cârligul 54 trebuie să fie introdus într-o fantă 56, posterioară a sabotului 18 așa cum se vede în fig. 3. Fanta 56 posterioară a sabotului 18 se află prelucrată într-un suport 57 al sabotului, care unește canalele 23 de la extremitatea posterioară 28 a sabotului 18.

□dată ce cârligul 54 se cuplează cu fanta 56 a sabotului 18, stâlpul 16 poate fi pivotat în față până când atinge o orientare, în general verticală, moment în care un umăr 58, prevăzut pe muchia de jos 60, de la partea cea mai din față a stâlpului 16 va glisa într-o fantă 62 a sabotului 18 ce este amplasată într-un suport mijlociu 59, așa cum se vede în figurile 3A și 4. Odată ce umărul 58 se așează în fanta frontală 62 a sabotului 18, un opritor 64 de pe suportul mijlociu 59 al sabotului 18, pătrunde în fanta frontală 62 , se cuplează cu umărul 58 fixând astfel stâlpul 16 în sabotul 18. Odată ce stâlpul 16 se fixează la sabotul 18, având o orientare în general verticală, secția de cadru 30 în formă de L este formată, putând fi apoi unit cu un alt cadru 30 în formă de L, cu ajutorul unui panou distanțier 32 care este fixat la muchia posterioară 42 a stâlpului 16 chiar deasupra sabotului 18, așa cum se arată în fig. 2.

Din momentul în care un număr adecvat de secții de cadru 30 sunt asamblate, pentru a se potrivi cu dimensiunile specifice ale răcitorului 12, în care poate intra, rafturile 34 pot fi atașate între o pereche adiacentă de stâlpi 16. Rafturile 34 se atașează la un stâlp 16, cu ajutorul unui suport de raft 66, în consolă, pe fiecare muchie laterală a raftului 34. Suportul de raft 66, în consolă, convenabil pentru atașarea unei laturi 68 din dreapta raftului de la un stâlp 16 este prezentat în fig. 7. Suportul de raft 66 în consolă cu o construcție similară se configurează pentru atașare pe partea stângă a fiecărui raft 34. Conform fig. 5 fiecare suport 66 de raft, în consolă are în general, o configurație de canal în formă de U, cu o pereche de pereți 72a,72b , peretele lateral 72a având suprafața superioară a muchiei plate mai înaltă și distanțată de celălalt perete lateral 72b care are o înălțime mai mică, peretele lateral 72b având un cârlig de raft 74 și un pinten 76 care se extinde în sus de la muchia superioară 78. Muchia superioară 78 a peretelui lateral 72a este înclinată la aproximativ 1° față de muchia superioară 79 a peretelui lateral 72a. Muchia frontală 82 este mai înaltă decât muchia posterioară 80 pentru a asigura o înclinare de aproximativ 1° către partea posterioară. Cârligul de raft 74 este poziționat în apropierea muchiei posterioare 80 a peretelui lateral 72b a suportului de raft 66, în consolă, iar pintenul 76 este poziționat în apropierea muchiei frontale 82 a peretelui lateral 72b al suportului 66 de raft, în consolă. Peretele lateral

RO 115228 Bl opus 72a prezintă niște cârlige de susținere 77a,77b amplasate la fiecare extremitate a suportului 66 de raft în consolă, pe muchia superioară 79 a acestuia.

Cârligul de raft 74 este în formă de L, având în general un picior vertical 73 care pornește în sus din peretele lateral 72b. Un picior orizontal 75 se extinde din piciorul vertical 73 și, în combinație cu el, formează un cârlig de raft 74. Suprafața exterioară a legăturii dintre picioarele 73 și 75 prezintă o curbură 71 pentru a ușura introducerea cârligului de raft 74 în raftul 34. Pintenul 76 are formă de triunghi retezat asimeric, având o suprafață superioară 81 și o pereche de laturi înclinate 83a, 83b care leagă suprafața superioară 81 cu peretele lateral 72b. Adiacent cu pintenul 76 și cu cârligul de raft 74 există niște degajări 85a, 85b în muchia superioară 78 a peretelui lateral 72b pentru a facilita atașarea suportului 66 de raft, în consolă, la raftul 34.

în fig. 6 și 6A, se prezintă suportul 66 de raft în cursul operației de fixare în coloanele cu fante 44,46 ale stâlpului 16 care sunt aranjate în două coloane pe fiecare stâlp 16. Cârligele de susținere 77a,77b sunt introduse în fantele din stâlpul 16, având inițial suportul 66 de raft orientat sub un anumit unghi față de stâlpul 16 așa cum se arată în fig. 6. De îndată ce fiecare cârlig de susținere 77a,77b este așezat într-o fantă din coloana 46 de fante a stâlpului 16 din față și respectiv din coloana 46 de fante a stâlpului 16 din spate, suportul 66 de raft este pivotat pentru a fi parallel cu latura 17 a stâlpului 16 așa cum se vede în fig. 6A.

Când suportul 66 de stâlp este poziționat în fantele aliniate orizontal din fiecare coloană 44,46, raftul 34 susținut pe el va fi înclinat către partea din spate, după un unghi A, cu pantă de înclinare în spate de aproximativ 1°, față de planul orizontal, datorită pantei peretelui lateral 72b după cum se vede în fig. 8. Configurația cu pantă având unghi de înclinare A în spate ajută pentru a împiedica marfa să alunece către muchia frontală 48 a raftului 34. Un unghi B având nu mai puțin de 8°, când raftul 34 este orientat cu înclinare în față, pentru alimentare gravitațională, poate fi obținut prin introducerea cârligului posterior de susținere 77b într-o fantă a stâlpului 16, din coloana 46 defante posterioare, situată cu o poziție deasupra fantei stâlpului în care cârligul de susținere 77a este introdus în coloana 44 din stâlpul frontal așa cum se vede comparând fig. 8 și 8A. Orientarea pentru alimentare gravitațională a stâlpului 16 din stelajul 10 de expunere este dorit în scopul reaprovizionării, prin faptul că de îndată ce articolul cel mai din față de pe raftul 34 este luat de către client, alte articole succesive de pe raft se deplasează în față, datorită înclinării pentru alimentare gravitațională, articole ce vor fi reținute de către sârmele opritoare 50.

în fig. 8B, este prezentat raftul 34 cu cârligele de susținere 77a, 77b amplasate în aceeași configurație a fantelor din stâlp, așa cum se arată în fig. 8A, însă raftul 34 din fig. 8B este poziționat la un unghi C de aproximativ 4° cu panta în față, pentru alimentarea gravitațională, ca urmare a unui șurub 84 prevăzut într-o gaură filetată 86 din porțiunea inferioară 88 a suportului de raft 66. Rotirea pozitivă a acestui șurub 84 face ca suportul de raft 66 să avanseze în gaura 86. Când șurubul 84 este rotit și avansează, el vine în contact cu o suprafață inferioară 90 a raftului 34 făcând ca prin acesta raftul 34 să pivoteze în jurul cârligului 74 de raft și să se regleze înclinarea raftului 34 la orice orientare cuprinsă între 8° cu pantă în față, la un unghi B ca în fig.

220

225

230

235

240

245

250

255

260

RO 115228 Bl

8A, până la aproximativ 4° cu pantă în față, la un unghi C, ca în fig. 8B, în funcție de numărul de rotații ale șurubului 84.

în scopul de a avea un raft 34 reglat în mod corespunzător, cu o orientare de alimentare gravitațională, în stelajul 10 de expunere, destinat răcitoarelor, suportul 66 de raft, în consolă, atât de pe partea dreaptă 68, cât și de pe partea stângă 70, ale fiecărui raft 34, trebuie să fie poziționat în mod identic, prin aceea că fantele din stâlpul corespunzător trebuie să fie folosite pentru fiecare stâlp 16, utilizat la susținerea fiecărui raft 34, și fiecare șurub 84 poziționat în fiecare suport 66 de raft, în consolă, trebuie să fie poziționat în mod similar unul în raport cu celălalt.

După cum se arată în fig. 7, suportul 66 de raft, în consolă, se cuplează cu o serie de perechi de găuri 92a-92b, 94a-94b, 96a-96b din partea inferioară 90 a fiecărui raft 34, de-a lungul fiecărei muchii laterale 68,70. Pintenul 76 și cârligul de raft 74 sunt introduse, fiecare, în găurile de pe partea inferioară 90 a raftului 34. Găurile sunt aranjate în trei perechi 92,94 și 96, așa cum se vede în fig. 7. Gaura centrală 92b,96a se folosește ca gaură din față 92b în perechea 92, iar gaura posterioară 96a se folosește în perechea 96. Gaura cea mai din spate a fiecărei perechi 92a,94a și 96a va fi o gaură de cârlig, adaptată pentru a primi cârligul de raft 74, iar gaura cea mai din față 92b,94b și 96b a fiecărei perechi va fi o gaură de pinten, adaptată pentru a primi pintenul 76 de pe suportul de raft 66, în consolă.

Prevederea unor perechi multiple de găuri pentru poziționarea raftului 34 în diferite amplasări în față și în spate în raport cu stâlpul 16 este prezentată în fig. 7A.7B și 7C. în fig. 7A, este arătată poziția raftului 34 în raport cu suportul 66 de raft, în consolă, când este folosită perechea de găuri 92a, 92b de la partea inferioară a fiecărei muchii laterale a raftului34. Această configurație va asigura raftului 34 poziția sa cea mai din față în raport cu stâlpul 16. în fig. 7B se arată poziționarea raftului 34 când se folosește perechea de găuri notate cu 94a,94b. în mod similar, în fig. 7C, se arată poziționarea raftului 34 în poziția lui cea mai din spate ce poate fi ocupată în stelajul 10 de expunere la răcitor, folosind perechea de găuri notate cu 96a,96b.

Capacitatea de poziționare selectivă a rafturilor 34 în față și în spate în raport cu stâlpul 16 este arătată în fig. 1, prin compararea pozițiilor relative ale rafturilor 34 prezentate în stelajul 10 de expunere. Un raft 98 de la bază se află în poziția cea mai din față, în care se folosesc găurile 92a,S2b; un al doilea raft 100 din poziția cea joasă se află în poziția mijlocie, folosind găurile 94a,94b. Rafturile centrale 102 se află în pozițiile cele mai din spate în care se folosesc găurile 96a,96b.

în fig. 9, se arată o sârmă limitatoare 50 montată în interiorul unui raft 34al stelajului 10 , într-o primă variantă variantă constructivă. Sârma limitatoare 50 este în formă de U, în general inversat, cu o pereche de picioare 104 care se extind în jos și care sunt unite printr-o bară transversală 106. în fig. 9, picioarele sunt poziționate ortogonal pe suprafața superioară 108 a raftului 34. 0 porțiune extremă 110 a fiecărui picior 104, este îndoită pentru a forma un unghi obtuz în raport cu piciorul 104. Porțiunea extremă 110 este montată într-o gaură inferioară 112 practicată într-un umăr de blocare 114 sudat de partea inferioară a suprafeței superioară 108 a raftului 34, așa cum se arată în fig. 9. Umărul de blocare 114 are o porțiune 113 care este sudată

RO 115228 Bl

305 sau fixată în alt mod de partea inferioară 115 a suprafeței superioare 108 a raftului 34. O tăblie 117 având o gaură inferioară 112 formează un unghi obtuz cu porțiunea sudată 113. Tăblia 117 este distanțată de partea inferioară 115 și înclinată față de ea. Gaura inferioară 112 este poziționată în punctul unde piciorul 104 este îndoit pentru a forma porțiunea extremă 110. Piciorul 104 pătrunde printr-o gaură 116 din suprafața superioară 108 a raftului.

Sârma limitatoare 50 introdusă în suprafața superioară 108 a raftului 34 și în umărul de blocare 114 este asigurată împotriva scoaterii ei de către un client prin tragere într-o direcție normală pe suprafața superioară 108 a raftului. Tăblia 117 reține porțiunea de capăt 110 înclinată pentru a nu permite ca sârma limitatoare 50 să fie scoasă pe o direcție ortogonală față de suprafața superioară 108 a raftului. Pentru a scoate sârma limitatoare 50 din raftul 34, ea trebuie să fie trasă în sus și în același timp să fie pivotată către extremitatea posterioară 36 a raftului 34 astfel încât porțiunea de capăt 110 a piciorului 104 al sârmei limitatoare 50 să poată fi scoasă din gaura inferioară 112 din tăblia 117 aflată în interiorul raftului 34.Dacă marfa este acumulată pe raftul 34 și este reținută de sârma limitatoare 50 nu poate fi scoasă deoarece ea nu poate fi pivotată (înclinată) către muchia posterioară 36 a raftului din cauza mărfii ce se află pe raft.

Pentru a introduce sârma limitatoare 50 în raftul 34, trebuie ca porțiunea de capăt 110 a piciorului 104 să fie introdusă normal pe suprafața superioară 108 a raftului 34 prin gaura superioară 116 și apoi, când sârma limitatoare 50 este împinsă în jos, ea trebuie înclinată simultan către muchia frontală 48 a raftului și astfel porțiunea de capăt 110 poate pătrunde prin gaura inferioară 112 din umărul de blocare 114 al raftului 34 pentru a căpăta configurația arătată în fig. 9.

A doua variantă de realizare a stelajului 10 de expunere, este prezentată în figurile 11 până la 16. Un raft 130 poate fi încorporat în stelajul 10 de expunere, permițând efectuarea de reglaje variabile în plan orizontal, în plan vertical precum și reglaje unghiulare. A doua variantă constructivă de raft 130 include un cadru deschis 132, rectangular în general, care este alcătuit dintr-o pereche de elemente de cadru 134, distanțate, ce leagă un element posterior 136 de un element frontal 138. Fiecare element lateral 134 al cadrului 132 constă dintr-un canal, cu profil U în general, care prezintă un picior orizontal superior 139 și un picior inferior 140 mai lat. Piciorul 140 al canalului format este bine fixat, la extremitatea posterioară, de piciorul inferior 140 al cadrului posterior 136. Perechile de găuri 92a-92b, 94a-94b, 96a-96b sunt prevăzute în piciorul 140 al elementului lateral 134 al cadrului 132 pentru atașare la suportul 66 de raft, în consolă.

Elementul posterior 136 al cadrului 132 constă dintr-un canal sub forma unei cutii având o parte deschisă, orientată către interiorul cadrului 132 deschis frontal. Picioarele 140 ale elementului lateral 134 al cadrului sunt introduse în extremitățile unui picior inferior 143 orientate spre interior ale elementului posterior 136 al cadrului 132 după cum se vede în fig. 11. Un umăr 142 care iese spre interiorul cadrului deschis 132 este format pe peretele lateral superior al canalului din elementul posterior 136 al cadrului.

310

315

320

325

330

335

340

345

RO 115228 Bl

Elementul frontal 138 al cadrului 132 constă de asemenea, în principal, dintr-un canal sub formă de cutie care prezintă o treaptă transversală 144 orientată spre interior și care se extinde către ambele extremități ale elementului frontal 138. Această treaptă primește la fiecare capăt, extremitățile picioarelor superioare 139 ale elementelor laterale 134 ale cadrului 132 așa cum se arată în fig. 11 A. Elementul frontal 138 al cadrului 132 include de asemenea un canal unghiular 146 care se reliefează către interiorul cadrului deschis 132 așa cum se aratăîn fig. 15. Pe lungimea muchiei frontale a elementului frontal 138 al cadrului se află canalul unghiular 146 în care se poate introduce o etichetă (nefigurată) care indică prețul mărfii de pe raftul respectiv. O extremitate frontală a fiecărui picior inferior 140 al elementului lateral 134 al cadrului 132 include un cârlig înălțat 148 care se cuplează cu o fantă 150 formată în elementul frontal 138 al cadrului aproape de partea posterioară a canalului 146 așa cum se arată în fig. 15. Picioarele 140 sunt montate fix pe elementul frontal 138 al cadrului prin niște nituri 149 sau ceva asemănător.

în elementul frontal 138 al cadrului, în partea cea mai de sus a canalului 146 sunt de asemenea practicate o multitudine de găuri 152. Găurile 152 sunt poziționate și adaptate pentru a primi picioarele 154 ale sârmei opritoare 156 care, în general are formă de U așa cum se arată în fig. 11. Picioarele 154 ale sârmei opritoare 156 sunt introduse în găurile 152 din elementul frontal al cadrului pentru a atașa aceste sârme opritoare 156 la marginea frontală a raftului 130 și a reține marfa pe el.

Un element de inserție 158 al raftului 130 cuprinde o foaie de tablă subțire, superioară 158a și un grătar inferior de susținere 158b, așa cum se arată în fig. 11, și este introdus în cadrul deschis 132 pentru a forma raftul 130 în această variantă constructivă preferată. Elementul de inserție 158a este format din material plastic și comportă o multitudine de nervuri distanțate 160, în general paralele, pe o suprafață superioară a acestuia, care se extind longitudinal de la muchia posterioară până la muchia frontală a raftului. Nervurile 160 constituie un strat de alunecare 162 pe suprafața superioară a elementului de inserție 158a al raftului astfel încât, când raftul 130 are o orientare de alimentare gravitațională, marfa susținută pe el avansează gravitațional pe vârfurile stratului suprafeței de alunecare 162 către muchia frontală a raftului 130. Această marfă este împiedicată să alunece în afara muchiei frontale a raftului 130 de către sârmele opritoare 156 introduse în elementul frontal 138 al cadrului. Preferabil un înveliș siliconic este adăugat pe stratul de alunecare 162 al suprafeței pentru a reduce frecarea dintre marfă și elementul de inserție 158a al raftului. Elementul de inserție 158a al cadrului 132 este susținut, de-a lungul laturilor, de către piciorul 140 al elementelor laterale 134 ale cadrului 132 și de către picioarele superioare 139 care formează o muchie laterală pentru o bordură periferică de reținere 164 formată pe partea inferioară a elementului de inserție 158a care se sprijină pe cadrul 132așa cum se arată în figurile 12-15.

în afară de bordura de reținere 164 din jurul perimetrului, grătarul inferior de susținere 158b include o multitudine de canale 166 care se extind lateral și o multitudine de canale 168, cu adâncime mai mică, care se extind longitudinal. în

RO 115228 Bl

390 combinație canalele 166, 168 care se extind lateral și longitudinal, formează o configurație asemănătoare unei table de șah. Canalele 166,168 ale grătarului de susținere 158b oferă o rigiditate suplimentară și un suport structural raftului 130. Ca urmare, elementul de inserție 158 poate fi construit dintr-un material ușor, durabil și convenabil ca preț, preferabil un material plastic. Canalele cu extindere laterală 166 sunt mai adânci, ele formând un profil, care în secțiune transversală (fig. 12) este mai larg decât canalele cu extindre longitudinală 168 (fig. 13) pentru a susține raftul pe muchiile laterale.

în această variantă constructivă, la raftul 130 sunt atașate niște elemente separatoare 170 care se reliefează perpendicular pe suprafața superioară a raftului 130 și se extind longitudinal între elementul frontal 136 și elementele posterioare 138 ale cadrului 132. Separatoarele 170 pot fi atașate și detașate în mod selectiv într-o multitudine de locuri, transversal pe stratul superior 162 de alunecare al suprafeței raftului 130. Separatoarele 170 cooperează pentru a forma canale și a separa marfa în coloane pentru aranjare pe raftul 130. în cazul configurației cu alimentare gravitațională, marfa este aranjată longitudinal pe raftul 130 în canalele dintre separatoarele adiacente 170. Când articolul de marfă de la partea cea mai din față este scos de la marginea frontală a raftului 130, articolele care rămân în coloană, înapoia articolului scos, avansează gravitațional pe vârfurile stratului de alunecare 162 al suprafeței, către marginea frontală a raftului 130. Ca urmare, separatoarele 170 împiedică marfa dintr-o coloană adiacentă să stânjenească mișcarea de înaintare a mărfii pentru alimentare gravitațională.

La baza fiecărui element separator 170 există o bază 172 în formă de Y inversat, așa cum se observă în general fig. 13 și în mod special în fig. 16. Baza 172 în formă de Y constă dintr-o pereche de picioare 174 care susțin o porțiune superioară 176, în general plană, a elementului separator 170. O suprafață de la partea de jos a fiecărui picior 174 al bazei 172 este introdusă între nervurile adiacente 160 ale elementului de inserție 158 al raftului. Fiecare picior 174 prezintă un prag 178 orientat în interior către centrul bazei 172 pentru a se cupla cu suprafața superioară a nervurii 160 și a stabiliza elementul separator 170 pe raftul 130.

După cum se vede în figurile 14 și 15, la extremitățile frontală și posterioară ale fiecărui element separator 170 se prevede o crestătură 180 având o proeminență 182, orientată în sus și formată pe peretele lateral inferior al respectivei crestături 180. După cum se prezintă în fig. 12, fiecare element separator 170 are o configurație, în general curbată, la care extremitățile frontală și posterioară sunt curbate în sus față de porțiunea centrală a elementului separator 170. Separatoarele 170 sunt, preferabil , din material plastic extrudat, și ca urmare sunt flexibile și pot fi îndoite. Umerii 142,147 care se extind din elementul frontal 138 și cel posterior 136 ale cadrului 132, sunt introduși în crestăturile 180 de la extremitățile frontală, respectiv posterioară ale elementului separator 170 așa cum se arată în fig. 14 și 15. Un cârlig 184 poate fi prevăzut pe umărul 147 așa cum se arată în fig. 15, pentru a se cupla cu proeminența 182 din crestătura frontală 180. Datorită configurației lui curbate, elementul separator 170 este reținut în mod ferm pe raftul 130, porțiunea de la baza crestăturii 180 și proeminența 182 fiind forțate în sus pe umerii 142 sau 147 din elementul de cadru.

395

400

405

410

415

420

425

430

RO 115228 Bl

Configurația curbată a elementului separator 170 ajută picioarele 174 ale bazei să păstreze o poziție sigură și stabilă între nervurile adiacente 160. Configurația curbată produce o fixare a elementului separator 170 pe suprafața superioară de alunecare 162 dintre nervurile adiacente 160 și în cuplaj cu elementul frontal 138 și elementul posterior 136 ale cadrului 132. în mod avantajos, elementul separator 170 poate fi scos ușor sau detașat din poziția de fixare de pe raftul 130 și reinstalat pe raftul 130 fără să deterioreze nici unul din elementele componente sau să necesite operații de ansamblu complicate și de durată. Ca urmare, elementele separatoare 170 pot fi poziționate în mod selectiv pe raftul 130 pentru a forma canale pentru marfă, cu o gamă variată de lățimi și pentru a se folosi eficient spațiul disponibil al raftului 130.

□ caracteristică finală a sistemului de stelaj de expunere la raft, conform invenției, privește șurubul 118 de legare a rafturilor așa cum este arătat în fig. 10. șurubul 118 sau un alt mecanism adecvat de atașare se folosește pentru a uni rafturi adiacente 34 sau 130 de pe stelajul 10 de expunere, în scopul de a asigura mai multă stabilitate și rigiditate a structurii stelajului, în ansamblu, șurubul 118 de atașare a raftului se introduce printr-o gaură 120 dintr-o flanșă 122 care se extinde în jos pe fiecare muchie laterală 68,70 de pe o pereche adiacentă de rafturi 34 sau 130 și se fixează la locul lor cu o piuliță 124 așa cum este prezentat în fig. 10. Prevederea unui șurub 118 de atașare a raftului 34,130 asigură mai multă stabilitate structurii raftului, însă necesotă ca rafturile adiacente 34 sau 130 să fie poziționate în mod identic pe suporții 66 de raft, în consolă.

Claims (10)

1. Revendicări

   1. Stelaj de expunere cu rafturi reglabile și alimentare gravitațională, pentru expunerea unor mărfuri susținute pe el, ce cuprinde o multitudine de secții de cadru (30), ce se îmbină în configurații paralele, în timp ce un număr de rafturi (130) sunt atașate cu înclinare frontală, între fiecare pereche de secții de cadru (30), adiacente, pentru a fi alimentate gravitațional cu marfă, fiecare din rafturile (130) având un cadru (132) de raft, format dintr-o pereche de elemente laterale (134), care leagă un element frontal (138) distanțat față de un element posterior (136), și un element de inserție (158) al raftului, susținut pe cadrul (132), și un strat (162) al suprafeței de alunecare de pe suprafața cea mai de sus a elementului de inserție (158), astfel încât marfa susținută pe stratul (162) al suprafeței de alunecare înaintează gravitațional către elementul frontal (138), fiecare din rafturi (130) având cel puțin un element separator (170) care separă marfa în coloane, caracterizat prin aceea că elementul separator (170) se extinde în sus față de stratul (162) al suprafeței de alunecare, într-o multitudine de poziții de pe fiecare din rafturile (130).
2. 2. Stelaj de expunere conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că elementul separator (170) se atașează, în mod selectiv, la stratul (162) al suprafeței de alunecare fără să fie interblocat cu acesta.
3. 3. Stelaj de expunere conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că stratul (162) al suprafeței de alunecare cuprinde o multitudine de nervuri (160) distanțate, care se reliefează în sus, respectivele nervuri fiind paralele și extinzându-se

   RO 115228 Bl între elementul frontal (138) și elementul posterior (136), astfel încât ele formează stratul (162) al suprafeței de alunecare.
4. 4. Stelaj de expunere conform revendicărilor 1,2 și 3, caracterizat prin aceea că elementul separator (170) prezintă o bază (172) sub formă de Y inversat, pentru introducerea fiecărui picior (174) între o pereche de nervuri (160) adiacente.
5. 5. Stelaj de expunere, condorm revendicărilor 1...4, caracterizat prin aceea că elementul separator (170) are prelucrate o crestătură (180) la extremitatea lui frontală și la extremitatea posterioară, pentru a primi un umăr (142) al elementului posterior (136) și un umăr (147) al elementului frontal (138), în vederea atașării elementului separator (170) la raftul (130).
6. 6. Stelaj de expunere, conform revendicărilor 1,4 și 5, caracterizat prin aceea că elementul separator (170) are o configurație curbată care dă posibilitate crestăturilor (180) să primească niște umeri (142,147) și să fixeze elementul separator (170) pe stratul (162) al suprafeței de alunecare.
7. 7. Stelaj de expunere conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că o proeminență (182) este prevăzută, pentru cuplare, cu umerii (142,147) și atașarea în acest fel, a elementului separator (170) la raftul (130).
8. 8. Stelaj de expunere, conform revendicărilor 1,2 și 3, caracterizat prin aceea că elementul de inserție (158) cuprinde un grătar inferior (158b) de susținere care se reazemă pe cadrul deschis (132), cadru ce are o multitudine de canale (166) ce se extind lateral și o mulțime de canale (168) ce se extind longitudinal, aceste canale asigurând o rigiditate suplimentară raftului (130).
9. 9. Stelaj de expunere, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că fiecare raft (130) prezintă un opritor (156) introdus pe elementul frontal (138), pentru a împiedica marfa să alunece în afara marginii frontale a raftului (130).
10. 10. Stelaj de expunere conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rafturile (130) sunt atașate la secțiile (30) de cadru, pe laturile (68,70,134), prin intermediul unui suport (66) în consolă al raftului, plasat între două secții (30) de cadru adiacente.