RO109995B1 - Dispozitiv electronic pentru amorsarea si alimentarea lampilor fluorescente - Google Patents

Description

Invenția se referă la un dispozitiv electronic, pentru optimizarea amorsării, alimentării și testării lămpilor fluorescente, de orice puteri și/sau dimensiuni, putând fi utilizat și pentru orice alte 5 lămpi cu funcționare similară.

Este cunoscută, de asemenea, superioritatea absolută a calității luminii emise și a randamentului de conversie a energiei electrice, în radiații vizibile la io procedeele de alimentare a lămpilor, în curent continuu, față de cele obținute la alimentarea acestora, în curent alternativ. Astfel, calitatea luminii emise este maximă la frecvențe foarte mici (4 x ιξ

1O³...1O'² Hz], scade considerabil la frecvențe mici (10/..10² Hz], pentru a crește lent la frecvențe medii, atingând valoarea de palier în domeniul 20...50 KHz, în timp ce randamentul de 2: conversie a energiei electrice în radiații vizibile este maxim la frecvențe foarte mici, descrește lent până la 100...250 KHz, iar la frecvențe mai mari descrește vertiginos.. 25

Cu toată superioritatea procedeelor de alimentare în curent continuu, dispozitivele cunoscute, ce le materializează, sunt scumpe, mai complexe, nu pot fi compactizate, disipa multă căldură 30 și au pierderi energetice mai mari, în comparație cu dispozitivele omoloage de curent alternativ.

Se cunosc mai multe dispozitive de amorsare și alimentare a lămpilor 35 fluorescente atât în curent continuu, cât și în curent alternativ, dintre care dispozitivul cel mai răspândit amorsează și alimentează lămpile fluorescente, în exclusivitate,în curent alternativ, este 40 compus dintr-un starter și dintr-un balast, care poate fi inductiv, capacitiv sau mixt. Dispozitivul amorsează lămpile . numai cu supraîncălzirea prealabilă a filamentelor, până la 2.000...2500°C, 45 temperatura ce scade, în timpul funcționării,la numai 1100...1400°C.

Datorită simplității sale, dispozitivul impune lămpilor un regim de funcționare fix, pe care nu-l poate 50 optimiza, dintre care cei mai importanți parametri sunt tensiunea de amorsare și energia impulsului de amorsare, nici prin autoregla), nici la comanda, întrucât nu poate modifica curentul prin acestea în concrodanță cu gradul lor de uzură, fluxul luminos necesar, tensiunea și frecvența rețelei, presiunea vaporilor de mercur, care este dependența de temperatura mediului ambiant și de densitatea de curent prin lampă. Valorile celor doi parametri sunt direct proporționale cu amplitudinea tensiunii rețelei, invers proporționale cu gradul de uzură a starterului și dependente de frecvența rețelei, de momentul declanșării contactelor starterului și de calitatea bobinei balastului.

Din cel puțin două puncte de vedere, alimentarea în curent alternativ este improprie lămpilor fluorescente și similare, pe de o parte, deoarece funcționarea într-un permanent regim tranzitoriu determină excitarea permanentvariabilă a atomilor de mercur și, ca urmare, stânjenirea fenomenului de rezonanță pe liniile caracteristice de 253,7 nm (dominată), respectiv 185 nm (fenomen predominant la frecvențe mar⁵ iar pe de alta, deoarece compensarea cvasianulării periodice a emisiei luminoase, datorată trecerii ciclice prin zero a tensiunii de alimentare (fenomen predominant la frecvențe mici], i-a silit pe fabricanți să mute punctul static de funcționare a lămpii în zona de supraîncărcare.

Datorită acestor neajunsuri ale dispozitivului, lampa este forțată să funcționeze în regim de supraîncărcare cca 30...40% din întreaga sa durată de utilizare. Funcționarea în regim de supraîncărcare este atât periodică, instalându-se la fiecare alternanță, după ce tensiunea atinge valoarea instantanee de 235...275 V, cât și aleatorie, 7 timpul amorsării, când energia impulsuiu, de amorsare este mai mare decât valoarea maxim admisă.

Funcționarea în regim de supraîncărcare produce o intensă uzură prematură și o semnificativă micșorare a eficacității luminoase, randamentul electric și fiabilității corpurilor de iluminat.

RO 109995 Bl

Uzura prematură apare atât ca urmare a deteriorării stratului termoemisiv de pe filamente și a celui luminofor de pe pereții interiori ai balonului lămpii, pe durata densităților mari de curent prin lam- 5 pă, cât și ca urmare a evaporării filamentelor, datorită supraîncălzirii acestora, fenomen ce are ca efect masive depuneri metalice la extremitățile balonului lămpii, depuneri ce produc inactiva- io rea prin opacizare a stratului luminofor din zona filamentelor, micșorarea suprafeței radiante a lămpilor cu 8...15% și degradarea filamentelor.

Pentru analiza simplificctă a regi- ιξ mului de funcționare a lămpilor fluorescente și similare, vom considera că: sunt amorsate și alimentate exclusiv în curent alternativ, direct de la rețeaua de alimentare prin intermediul celui mai răs- 2 2 pândit dispozitiv, iar frecvența tensiunii rețelei de alimentare este de 50 Hz. Astfel, din totalul de 10 ms cât durează o alternanță, lampa funcționează 3...4 ms în regim de supraîncărcare, când 25 densitățile instantanee de curent sunt mari, 3...4 ms în regim optim, când densitățile instantanee de curent au valori medii și 2...3 ms în regim de repaus, când densitățile instantanee de 30 curent sunt cvasinule.

Rezultă randamente scăzute, atât la conversia energiei electrice în radiații UV (al cărui maximum teoretic este de 49%), cât și la conversia radiațiilor UV în 35 radiații vizibile (al cărui maximum teoretic este de 37,5%).

Dezavantajele dispozitivulului cunoscut pentru amorsarea și alimentarea lămpilor fluorescente constau în faptul 4 o că:

- amorsează și alimentează, ex- clusiv în curent alternativ, numai lămpile . dintr-o singură categorie de putere, pentru care a fost constituit, asigurând 45 funcționarea adecvată a acestora doar pentru o singură valoare a tensiunii și frecvenței rețelei din gama valorilor standardizate: 110...380 V ± 6%/ 50 60 Hz; 50

- nu poate fi telecomandat;

- nu poate exploata caracteristica de compoziție spectrală constanta luminii emise de lămpi (temperatură constantă de culoare) și nici regiunea de rezistentă negativă a acestora, impunându-le un regim de funcționare fix, situat în zona de supraîncărcare;

- nu este progamabil;

- nu poate amorsa lămpile la rece;

- produce o intensă uzură prematură lămpilor, ceea ce determină o pantă abruptă a curbei ce reprezintă scăderea fluxului luminos emis de acestea, în funcție de durata lor de utilizare;

- conferă corpurilor de iluminat o fiabilitate redusă;

- determină limitarea puterii lămpilor;

- nu este intersanjabil, deoarece nu poate asigura un regim de funcționare adecvat, decât lămpilor dintr-o singură categorie de putere, ceea ce a condus la standardizarea rigidă a acestora într-un număr mic și limitat de categorii de putere;

- determină fabricarea de suporți ficși pentru lămpi, ca urmare a standardizării lămpilor;

- conferă o versalitate redusă corpurilor de iluminat, ceea ce le micșorează semnificativ competitivitatea;

- menține cheltuielile de întreținere a corpurilor de iluminat la cote ridicate;

- este un factor de regres ecologic, deoarece produce o intensă poluare a mediului cu paraziți electrici și cu diverse substanțe extrem de novice, rezultate în urma spargerii baloanelor lămpilor uzate, care nu sunt reciclabile;

- determină existența unor timpi de amorsare mari, nereglabili;

- produce un flash la amorsare, care este extrem de dăunător pentru lampă și inconfortabil pentru ochi;

- determină apariția efectului stroboscopic care este extrem de periculosc pentru activitățile cu organe de mașini în mișcare circulară și contraproductiv pentru activitățile de studiu, proiectare, cu repere în mișcare etc;

- poduce o micșorare accentuată

RO 109995 Bl a caracteristicii de luminanță luminoasă redusă (lumina difuză] a lămpilor fluorescente;

- determină menținerea calității luminii emise la cote atât de scăzte, 5 încât aceasta devine cauză de disconfort și un factor inhibant pentru activitățile intelectuale;

- menține la cote reduse randamentul electric al corpurilor de iluminat, 10 care nu atinge decât teoretic valoarea de 80,8%;

- determină apariția fenomenului de micșorare cu 8...15% a suprafeței radiante a lămpilor, ca urmare a inac- 23 tivării prin opacizare a stratului luminofor de la extremitățile balonului acestora, prin depunerea metalului provenit de la filamente, în timpul supraîncălzirii acestora și regimului de supraîncărcare; 2:

- influențează în mod negativ randamentul de conversie a energiei electrice în radiații vizibile, care nu atinge decât teoretic valoarea de 20,2%, ceea ce conduce la obținerea unor eficacități 25 luminoase modeste, atât pentru lămpi (max.83 Im/W], cât și pentru corpurile de iluminat (max. 67 Im/W);

- determină o dependență accentuată a caracteristicilor lămpilor și cor- 30 purilor de iluminat, de variațiile valorilor temperaturii mediului ambiant, tensiunii și frecvenței rețelei;

- nu poate asigura valori optime pentru caracteristicile de exploatare a 35 corpurilor de iluminat decât în condiții speciale, când abaterile valorice ale tensiunii și frecvenței rețelei nu trebuie să depășească 1% din valoarea standardizată, iar temperatura mediului 40 ambinat ar lua valori numai în domeniul

2O...25°C, condiții imposibil de menținut în exploatare;

- determină obținerea unor eficiențe economice foarte mici; 45

- creează o puternică dependență a amorsării de gradul de uzură a lămpii, de temperatura mediului ambiant, de tensiunea și frecvența rețelei;

- determină o creștere con- 50 siderabilă a costurilor de fabricație a corpurilor de iluminat destinate să lucreze în medii corosive sau cu praf;

- micșorează semnificativ aria domeniului de utilizare a lămpilor fluorescente;

- nu poate determina și semnaliza sfârșitul duratei de utilizare a lămpilor;

- nu poate determina și semnaliza sfârșitul duratei de funcționare a nici uneia din componentele corpului de iluminat;

- nu poate amorsa și alimenta decât o singură lampă;

- nu poate contoriza durata reală de utilizare și/sau funcțioanre a lămpilor și nici numărul de amorsări ale acestora;

- este incompatibil cu echipamentele, sistemele și rețelele pentru achiziția, prelucrarea, stocarea, distribuția și (tele)transmiterea datelor;

- nu mai poate fi ameliorat semnificativ, întrucât în ultimul timp tehnologia electrotehnică din domeniu evoluează foarte lent;

- nu poate realiza o testare propriu-zisă a lămpilor pentru a le defini starea tehnică, testarea rezumându-se doar la a verifica dacă lămpile func ționează sau nu.

Dispozitivul electronic, pentru amorsarea și alimentarea lămpilor fluorescente, conform invenției, elimină dezavantajele dispozitivelor cunoscute, prin aceea că utilizează un microprocesor pentru realizarea unui microsistem, în cadrul căruia lămpile funcționează ca elemente de execuție, fiind amorsate prin intermediul unui generator de tensiune de amorsare, alimentate în curent continuu prin intermediul unui redresor, unui stabilizator de tensiune, care controlează, cu preczie, tensiunea de ardere, unui stabilizator de curent, caree controlează cu precizie curentul prin acestea, unei punți tranzistorizate, care inversează periodic și în timp util polaritatea pe electrozii lămpilor și unei diode de separație, care asigură protecția celorlalte blocuri funcționale de amplitudine periculoasă, a tensiunii de amorsare, care sunt periferice în cadrul microsistemului și supravegheate prin intermediul unei punți cu diode, care

RO 109995 Bl culege date ce definesc potențialul și gradul de izolare al fiecărui electrod al lămpii, atât în raport cu celălalt electrod, cât și cu fiecare din bornele de alimentare ale punții tranzistorizate, unui ter- 5 motraductor, care culege date ce definesc temperatura mediului ambiant și pe aceea a peretelui exterior al balonului lămpilor și unui fototraductor, care culege date ce definesc emitanța io luminoasă a fiecărei lămpi și gradul de iluminare a suprafeței de lucru, care sunt elemente de culegere a datelor în cadrul aceluiași muicrosistem, telecomandarea și teleprogramarea dispo- 13 zitivului conform invenției, realizându-se prin intermediul unui terminal conversațional, care sunt periferice în cadrul aceluiași microsistem.

Dispozitivul programabil pentru 2 c amorsarea și alimentarea lămpilor fluorescente, conform invenției, prezintă următoarele avantaje:

- amorsează și alimentează, simultan și independent, în curent continuu, 25 direct de la rețaua de alimentare, mai multe lămpi, de orice puteri și/sau dimensiuni, oricare ar fi valoarea tensiunii și frecvenței rețelei, din gama valorilor standardizate 11D...380 ± 30 25%/O... 35000 Hz;

- poate fi extrem de ușor și rapid telecomandat și teleprogramat;

- exploatează atât caracteristica compoziției spectrale a luminii emise de 35 lămpi - care este constanta și independența de puterea consumată de acestea (temperatura constantă de culoare) - cât și regiunea de rezistență negativă a caracteristicii l=f[LI] a lămpilor, fixând și 40 menținând cu mare precizie orice regim de funcționare a acestora, prin modificarea adecvată a raportului dintre . tensiunea de ardere și curentul prin fiecare lampă; 45

- poate memora și executa orice curbă care reprezintă variația fluxului luminos emis de lămpi în funcție de timp, inclusiv iluminarea constantă a aunei suprafețe pe care se suprapun 50 fluxurile luminoase provenite de la mai multe surse de lumină independent8 variabile (lumina naturală + lumina artificială];

- realizează o amorsare la rece singura, nedăunătoare și independentă de variațiile valorice ale gradului de uzură a lămpilor, temperaturii mediului ambiant, tensiunii și frecvenței rețelei;

- determină o scădere pronunțată a temperaturii de funcționare a filamentelor:

- elimină producerea uzurii premature a lămpilor, determinând o semnificativă aplatizare a curbei ce reprezintă scăderea fluxului luminos, în funcție de durata de utilizare a acestora;

- prelungește considerabil durata de utilizare a lămpilor;

- realizează o creștere deosebit de mare a fiabilității corpurilor de iluminat;

- elimină limitarea puterii lămpilor;

- este intersanjabil, putându-se programa și adapta mecanic pentru orice putere și/sau dimensiune a lămpii, fără a produce nici un efect (tehnic) negativ;

- conferă, atât lămpilor, cât și suporților acestora, caracteristica de interșanjabilitate;

- conferă un înalt grad de versalitate corpurilor de iluminat, ceea ce conduce la scăderea apreciabilă a costurilor de proiectare, montaj și exploatare a sistemelor de iluminat;

- reduce considerabil cheltuielile de întreținere;

- este un factor de progres ecologic, deoarece reduce cvasitotal poluarea mediului, atât cu paraziți electrici, cât și cu substanțe extrem de nocive, rezultate în urma spargerii baloanelor lămpilor fluorescente uzate, care nu sunt reciclabile;

- introduce posibilitatea dereglare a timpului de amorsare, care este programabil în domeniul 0,05.,.900 s;

- elimină flash-ul de la amorsare;

- suprimă efectul stroboscopic;

- ameliorează semnificativ cvasitotalitatea caracteristicilor lămpilor și corpurilor de iluminat;

- realizează o creștere atât de

RO 109995 Bl mare a calității luminii emise, încât aceasta devine reconfortantă și un factor stimulativ pentru activitățile intelectuale;

ameliorează randamentul electric al corpurilor de iluminat cu cel 5 puțin cinsprezece procente, argumentându-l la minimum 96%, în condițiile folosirii de componente electronice comune (fără caracteristici deosebite);

- elimină fenomenul de micșorare 10 cu 8...15% a suprafeței radiante a lămpilor;

- determină o creștere cu minim 10,8% a randamentului de conversie a energiei electrice în radiații luminoase ie vizibile și implicit, o argumentare a eficacității luminoase a lămpilor [la min. 107 Im/W) și corpurilor de iluminat (la min. 103 Im/W);

- asigură indepedenta caracteris- 2: ticilor lămpilor și corpurilor de iluminat, de variațiile valorice ale temperaturii mediului ambiant, tensiunii și frecvenței rețelei;

- asigură permanent valorile cele 25 mai avantajoase pentru caracteristicile lămpilor și corpurilor de iluminat oricare ar fi dispersia valorică a gradului de uzură a lămpii, temperaturii mediului ambiant, tensiunii și frecvenței rețelei; ac

- determină creșterea eficienței economice a corpurilor de iluminat cu minimum 93%;

- determină extinderea cvasitotală a domeniului de utilizare a lămpilor 35 fluorescente;

- determină și semnalizează sfârșitul duratei de utilizare a lămpilor, moment ce semnifică scăderea eficacității luminoase a acestora sub limita 40 prescrisă;

- determină și semnalizează sfâr- șitul duratei de funcționare a oricărei . componente a corpului de iluminat (funcția de autodiagnoza); 45

- este compatibil cu cvasitota- litatea echipamentelor, sistemelor și rețelelor pentru achiziția, prelucrarea, stocarea, distribuția și (tele) transmiterea datelor; 50

- poate fi profund ameliorat, întrucât hardware-ul șu software-ul sunt în rapidă evoluție;

poate testa, simultan și independent, mai multe lămpi, de orice puteri și/sau dimensiuni, furnizând date ce definesc cu precizie tensiunea de amorsare, eficacitatea luminoasă, aria de funcționare corespunzătoare eficacității luminoase maxime (în funcție de putere), emiterea luminoasă și/sau fluxul luminos emis, pentru diferite temperaturi ale mediului ambiant și/sau pentru diferite puncte statice de funcționare, precum și gradul de uzură a fiecăreia;

- preîntâmpină fenomenul de electroforeză; .

- înlocuiește necesitatea standardizării lămpilor prin simpla inscripționare a acestora cu valorile minime și maxime ale parametrilor ‘funcționali esențiali: putere, curent și eventual tensiunea de amorsare;

- partea electronică este facil de integrat, ceea ce conduce la scăderea pronunțată a masei, volumului și costului de fabricație a dispozitivului și implicit, la creșterea competitivității acestuia;

- poate fi montat direct în locul dispozitivelor actuale;

în continuare, se dă un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu figurile 1...6, care reprezintă:

- fig. 1, schema bloc a dispozitivului electronic, pentru amorsarea și alimentarea lămpilor fluorescente;

- fig.2, schema de principiu a stabilizatorului de curent;

- fig.3, schema de principiu a punții;

- fig.4, schema de principiu a generatorului de tensiune de amorsare;

- fig.5, schema bloc a unei aplicații ce conține dispozitivul conform invenției;

- fig.6, reprezentarea în perspectivă a lămpii fluorescente într-un ansamblu.

Dispozitivul conform invenției se compune dintr-o parte mecanică și una electrică.

Partea electrică a dișpozitivului conform invenției se compune din următoarele blocuri funcționale, după cum

RO 109995 Bl rezultă din fig.1 și anume:

- o unitate centrală 1, realizată cu un microprocesor;

- un redresor 2, a cărui intrare este cuplată galvanic la rețeaua de alimentare, simbolizată prin bornele A1A2, pe care o redresează, indiferent de valoarea tensiunii și frecvenței acesteia, din domeniul 110...380 V ±25 % / □...35000 Hz; poate fi un simplu dublor al tensiunii rețelei, pentru aplicații cu lămpi de puteri mari și tensiuni de rețea mici, un simplu redresor bialternanță pentru aplicații cu lămpi de puteri mici și tensiuni de rețea mari, iar pentru anumite aplicații poate fi un redresor mono sau polifazat comandat;

- un stabilizator de tensiune 3, care adaptează tensiunea de la ieșirea redresorului 2 la o valoare apropiată atât impunerii regimului dorit sau necesar de funcționare a lămpii L, cât și funcționării cu pierderi energetice minime a stabilizatorului de curent 4; poate fi de orice tip, dar se preferă unul în comutație, pentru randamentul său electric foarte bun;

- un stabilizator de curent 4, intercalat între stabilizatorul de tensiune 3 și anodul diodei D1; are rolul de a controla riguros curentul prin lampa L și de a transfera cvasiintegral tensiunea de la intrarea la ieșirea sa, cu pierderi în tensiune minime;

- o diodă D1, care are anodul conectat la ieșirea stabilizatorului 4, iar catodul conectat la borna pozitivă A12 de alimentare a punții 5, unde este conectată și ieșirea generatorului de tensiune de amorsare 6; are funcția de comutator static de polaritate, transferând la catod potențialul anodic, cu pierderi în tensiune de cca 0,17...0,76 V și asigură protecția, prin izolare galvanică a stabilizatorului de curent 4 și unității centrale 1, de tensiunea de amorsare ce apare la catodul său;

- o punte 5 care inversează, prin basculare, cu pierderi minime, periodic și în timp util, polaritatea pe electrozii lămpii L, pentru preîntâmpinarea feno menului de electroforeză;

- o punte P, compusă din patru diode în conexiune tipică punților redresoare bialternanță, care furnizează la ieșire un semnal de polaritate constantă și care are funcția unui element de culegere a datelor ce definesc diferența de potențial și gradul de izolare dintre bornele A13, respectiv A16, atât între ele cât și în raport cu borna A12, respectiv masa;

- un generator de tensiune de amorsare 6, care asigură în orice moment tensiunea minimă pentru o amorsare sigură a lămpii L;

- un adaptor de linie pentru semnale de telecomandă 7;

- un terminal conversațional 8, care realizează o comunicație de tip duplex sau multiplex; poate fi simplu sau inteligent și posedă un minidisplay și un transductor electroacustic;

- un fototraductor 9, care este un element pentru culegerea datelor ce definesc gradul de iluminare a suprafeței de lucru și emitanța luminoasă a lămpii L și care are în structura sa, ca principale constituente, cel puțin două compoente fotosensibile, care pot fi fotodiode, fototranzistoare, fotocelule etc.;

- un termotraductor 10, care este un element pentru culegerea datelor ce definesc temperatura mediului ambiant și pe aceea a peretelui exterior al balonului lămpii L și care are în structură sa, ca principale constituente, cel puțin două componente termosensibile care pot fi joncțiuni p-n, termistoare, termorezistoare, temocuple, bolometre etc.

Unitatea centrală 1 are următoarele funcții:

- supraveghează tensiunea rețelei de alimentare, care este tensiunea de intrare a unui redresor 2;

- supraveghează și după caz controlează tensiunea de ieșire a redresorului 2, care este tensiunea de intrare a unui stabilizator de tensiune 3;

- controlează tensiunea de ieșire

RO 109995 Bl a stabilizatorului de tensiune 3, care este tensiunea de intrare a unui stabilizator de curent 4;

- controlează curentul prin stabilizatorul de curent 4, care este cvasi- 5 identic cu curentul ce străbate lampa L;

- controlează tensiunea de ardere, prin intermediul unei punți P, a stabilizatorului de tensiune 3, iar în aplicații speciale redresorului 2; io

- supraveghează, prin intermediul punții P, potențialul și gradul de izolare a fiecăreia din bornele A13 și A16, atât în raport cu cealaltă bornă, cât și cu borna A12, respectiv masa; 15

- controlează tensiunea de amorsare [tensiunea de la bornele unui condensator de integrare CI);

- comtrolează tensiunea pe borna

A12; 20

- realizează comunicația cu operatorul uman prin intermediul unui adaptor de linie pentru semnale de telecomandă 7 și unui terminal conversațional 8;

- controlează iluminarea supra- 25 feței de lucru;

- supraveghează eficacitatea luminoasă a fiecărei lămpi și a corpului de iluminat;

- controlează puterea consumată 3o de fiecare lampă;

- controlează raportul dintre tensiunea de ardere și curentul prin fiecare lampă;

- supraveghează temperatura me- 35 diului ambinat;

- supraveghează și după caz controlează temperatura peretelui exterior al balonului fiecărei lămpi;

- supraveghează emitanța lumi- 4 o noasă a fiecărei lămpi;

- blochează generatorul de tensiune de amorsare 6 și comandă descărcarea condensatorului de integrare

CI la comanda INTERVANȚIE, la căderea 45 accidentală a tensiunii rețelei de alimentare la apariția unui scurtcircuit între bornele A13 și A16;

- determină și semnalizează sfârșitul duratei de utilizare a fiecărei lămpi; 50

- realizează autotestarea dispozi14 tivului 11;

- determină și semnalizarea sfârșitului duratei de funcționare a fiecărei componente a dispozitivului 11 [funcția de autodiagnoză);

- realizează achiziția, prelucrarea, stocarea, distribuția (tele) transmiterea și afișarea datelor;

- memorează și/sau execută, orice curbă care reprezintă variația în timp a fluxului luminos emis de fiecare lampă;

- distribuie semnale de comanda punții 5, generatorului de tensiune de amorsare 6 și unui avertizor opto-acustic 14;

- blochează atât stabilizatorul de tensiune 3 cât și stabilizatorul de curent 4 la comanda OPRIT, la căderea accidentală a tensiunii rețelei de alimentare și la apariția unui scurtcircuit între bornele A13 și A16;

- reia derularea prgramului după revenirea tensiunii rețelei de alimentare.

în fig.2 se dă schema de principiu a stabilizatorului de curent 4, compus din tranzistoarele T1 și T2, ambele în regim de curent constant, rezistoarele R1, R2, R3, R4, R5, RG, R7, Rc1, Rp2 și Rs2, rezistoarele ajustabile Ra1 și Ra2, potenți o metrul Pp și comutatorul simplu K1.

Stabilizatorul de curent 4 are nouă borne: A3, reprezentând intrarea, care este conectată la ieșirea stabilizatorului de tensiune 3; A4, reprezentând ieșirea, care este conectată la anodul diodei D1; A5, A6, A7, A8 și A1O, care sunt căi de supraveghere a potențialelor punctelor de măsură V1, V2, V3, V4, respectiv V5, A9 pe care unitatea centrală 1 aplică semnale de comandă analogice, cuprinse în domeniul limitat de valorile absolute ale celor două nivele logice □, respectiv 1; A11, care este conectată la un potențial egal în valoare absolută cu semnalul numeric de nivel logic 1. Diferența de potențial dintre punctele de măsură V4 și V5 indică direct valoarea curentului prin lampa L. Procesul de culegere a datelor din punctele de măsură V1, V2, V3, V4 și

RO 109995 Bl

V5, este necesar și pentru efectuarea funcției de autodiagnoză a dispozitivului 11

Comutatorul K1 are funcția de selectare a modului de funcționare dorit de operator: MANUAL, prin realizarea grupului de contacte a-b, respectiv AUTOMAT, prin realizarea grupului de contacte a-c. în regim MANUAL, reglajul curentului prin lampa L și puterii consumate de aceasta, se realizează prin intermediul potentiometrului Pp, dispozitivul 11 având funcția de a menține între bornele A3-A4 o diferență de potențial optmă, progamabilă în domeniul 0,04...0,52 V, ceea ce asigură diminuarea maxim-posibilă a pierderilor energetice. în regim AUTOMAT, dispozitivul 11 își exercită toate funcțiile.

Vârfurile de tensiune ce apar la bornele A3-A4, ca urmare a variațiilor curentului prin lampa L, având în vedere exploatarea acesteia în regiunea de rezistență negativă a caracteristicii l(U), sunt cuprinse în domeniul 3...16 V, nepunând probleme deosebite la alegerea tranzistorului T2. De asemenea, nici puterea disipată de acest tranzistor nu ridică probleme, întrucât durata regimurilor tranzistorii este mică, de ordinul a 0,02..0,6 s, iar valoarea instantanee a puterii maxim dispate de acesta este de 8W.

Dacă se acceptă o creștere cu

200..400% a pierderilor energetice, tranzistorul T2, poate fi înclouit cu un dublet Darlington, fără a modifica schema de principiu.

Rezistoarele ajustabile Ra1 și Ra2 sunt utilizate pentru compensarea dispersiei parametrilor și caracteristicilor componentelor uzitate, prin intermediul lor reglându-se potențialul punctului de măsură V1, respectiv valoarea curentului prin tranzistorul T1.

în fig.3 se dă schema de principiu a punții 5, compusă din două perechi de tranzistoare complementare T5-T7 și

T6-T8, care alcătuiesc cele două brațe ale acesteia, din două tranzistoare pe post de driver, T3 si T4, împreună cu rezistoarele aferente de polarizare, R8, R9, R10, R11, R12. R13, R14 și R15, din patru diode, D2, D3, D4 și D5, care protejează tranzistoarele complementare și un condensator de decuplare Cd. Dacă sarcina nu este inductivă sau capacitivă, cele patru diode, D2, D3, D4, D5 și condensatorul de decuplare Cd pot fi eliminate. Tranzistoarele trebuie să reziste la tensiunea de amorsare a lămpii L, pot fi de orice tehnologie, dar se preferă cele cu efect de câmp, atât pentru aria de funcționare sigură (AFS) mai mare, cât și pentru perderile energetice mai mici, pe perioada de funcționare în stare de saturație. Tranzistoarele complementare funcționează numai în regim de blocare sau saturație, pentru reducerea la minimum a puterii disipate de fiecare componentă și implicit, a pierderilor energetice ale dispozitivului, conform invenției. Tranzistoarele driver vehiculează curenți foarte mici, de ordinul a 4...20 microamperi. Știind că frecvența de basculare a punții 5 este mică sau foarte mică, că duratele regimurilor tranzitorii nu sunt condiționate - fiind relativ mari - se poate renunța fără nici un risc la utilizarea tranzistoarelor de comutație.

Pentru eliminarea fenomenului de conducție simultană a tranzistoarelor complementare conectate similar dispozitivelor CMOS, care le-ar distruge sigur pe durata regimului tranzitoriu, datorită tensiunii de alimentare și timpilor de tranziție mari, tranzistoarele complementare T5-T6, respectiv T7-T8, ce compun brațele punții 5, au porțile conectate separat, fiind comandate independent, de driver-i diferiți, iar tranzistoarele complementare T5-T7, respectiv T6-T8, ce alcătuiesc cele două perechi care alimentează (succesiv] lampa L, sunt dispuse în diagonală și sunt comandate de același driver. Se obține astfel o punte cu componente și conexiuni similare punților cunoscute, dar cu un mod de comandă și funcțio

RO 109995 Bl nare diferit, care exclude posibilitatea ca tranzistoarele complementare care au drenele conectate în comun, T5-T6, respectiv T7-T8, să fie pentru un timp oricât de scurt - simultan în conducție. Prin acest mod de conectare și comandă se elimină și pierderile energetice din timpul regimului tranzitoriu, caracteristicile circutelor cu conexiuni de tip CMOS.

Alimentarea punții 5 se face cu tensiune pozitivă, care ajunge la borna A12 prin intermediul diodei D1.

Știind că pierderile în tensiune pe stabilizatorul de curent sunt de cca. 0,04...0,52V și că cele pe dioda D1 sunt de aprox.O,47...O,76 V, se poate calcula diferența de potențial dintre ieșirea stabilizatorului de tensiune 3 și borna A12, care este de cca. 0,51...

1,28 V.

Lampa L se conectează la bornele A13 și A16, care reprezintă ieșirea punții 5 și care sunt practic punctele comune de conectare a drenelor tranzistoarelor complementare care alcătuiesc cele două brațe ale acesteia.

Inversarea polarității la bornele de ieșire A13 și A16 și implicit pe electrozii lămpii L, dacă este conectată la aceste borne, se realizează prin bascularea punții 5, ca urmare a semnalelor de comandă sincronizate, aplicate bornelor de intrare A14 și A15 de către unitatea centrală *1, care comandă mai întâi, blocarea perechii de tranzistoare complementare aflată în conducție și abia după blocarea reală a acesteia, comandă intrarea în conducție a celeilalte perechi, aflată inițial în strea de blocare. Momentul blocării reale a tranzistoarelor perechii aflate inițial în conducție este acela când bornele de ieșire A13 și A16 sunt perfect izolate de borna A12, respectiv masa, aceasta stablindu-se de către unitatea centrală 1, prin prelucrarea datelor furnizate de puntea P.

Conectarea și deconectarea lămpii L la, respectiv de la bornele A13 și

A14, nu influențează procesul de basculare a punții 5 și nici frecvența de basculare a acesteia, care este progra18 mabilă în domeniul 3 x 10~*... 10⁴ Hz.

Puntea 5 are două stări stabile cu timpi întotdeauna identici, programabili în domeniul 10^...3333 s; în aceste stări stabile, bornele de ieșire A13 și A16 se găsesc (succesiv] într-una din stările logice O și 1. Evident, O logic semnifică potențialul masei, fiind cu maximum □, 19 V mai pozitiv decât acesta, datorită pierderilor în tensiune pe tranzistoarele T5 sau T8, iar 1 logic semnifică potențialul bornei pozitive de alimentare A12, fiind cu maximum 0,27 V mai negativ decât acesta datorită pierderilor în tensiune pe tranzistoarele T6 sau T7 Conform celor de mai sus, rezultă că tensiunea de alimentare a lămpii L (tensiunea de ardere) - care este de fapt diferența de potențial pe electrozii acesteia - este inferioară tensiunii de ieșire a stabilizatorului de tensiune 3, cu o valoare de 0,53...1,74 V și tensiunii de pe borna A12, cu o valoare de 0,02...0,46 V, în funcție de puterea lămpii L, temperatura mediului ambinat și tipul componentelor utilizate,.

Din considerentele de ordin practic, privind mărirea fiabilității și versatilității dispozitivului, conform invenției, puntea 5 a fost concepută astfel încât conectarea sau deconectarea lămpii L nu produce nici un efect (tehnic) negativ, indiferent de regimul de funcționare, programul și/sau semnalele de telecomandă existente.

Puntea 5 are rolul de a inversa periodic și în timp util, cu pierderi extrem de mici, polaritatea pe electrozii lămpii L, pentru preîntâmpinarea fenomenului de electroforeză.

în figr.4 se dă schema de principiu a generatorului de tensiune de amorsare 6, format dintr-un generator de tensiune G, ce încarcă un condensator de integrare CI, un tranzistor T9, cu rezistoarele de polarizare aferente, Rc9 de colector, care preia cca 90% din tensiunea de la bornele condensatorului de integrare CI, R20, de bază și grupul R16 + Ra3 de emitor, care face posibilă obținerea valorii necesare a curentului

RO 109995 Bl generat (care este și curentul de descărcare a condensatorului de integrare CI], pentru orice valoare absolută a semnalului de comandă cu valoarea logică 1, un tranzistor T1O, cu rezis- ξ toarele de polarizare aferente, R18 de colector, R19 de baza și grupul R17 + Ra4 de emitor, care face posibilă obțierea valorii neceare a curentului generat, independent de valoarea absolută io a semnalului de comandă cu valoarea logică 1, un tranzistor T11, cu rezistoarele de polarizare aferente, Rs11 de sursă, Rp11 de poartă și Rd11 de drenă, care preia ccâ.6O...8O% din = tensiunea de la bornele condensatorului de integrare CI, în urma amorsării lămpii L și dioda D6, care exclude posibilitatea polarizării inverse a tranzistorului T11, (care poate fi înlocuit cu un dublet z: Darlington], fără modificarea schemei de principiu. Tranzistoarele lucrează în regim de curent constat și trebuie să reziste la tensiunea maximă de amorsare. 2 5

Generatorul de tensiune de amorsare 6 are cinci borne: A17, care permite supravegherea directă a tensiunii de la bornele condensatorului de integrare CI, de către unitatea centrală 1, 30 A18 care reprezintă ieșirea generatorului de tensiune de amorsare 6 și care este conectată la borna A12 a punții 5; A19, care reprezintă borna de comandă pentru inițializarea/activarea 35 procesului de amorsare a lămpii L, A20, reprezintă borna de comandă pentru descărcarea condensatorului de integrare CI, A21, care este borna de comandă pentru activarea generatorului 40 de tensiune G, pentru încărcarea condensatorului de integrare CI.

La proiectarea schemei s-a avut în vedere utilizarea unor semnale de comandă exclusiv numerice, a căror 45 valoare absolută în starea logică 1 poate fi cuprinsă în domeniul 0,8...10 V.

Generatorul de tensiune de amorsare 6 are rolul de a furniza în orice moment o tensiune minimă pentru 50 amorsarea sigură a lămpi L. Această tensiune este un important parametru funcțional, dependent de temperatura mediului ambiant, pentru a cărui reglare se utilizează principiul regulatoarelor tripoziționale.

Astfel, dacă temperatura mediului ambiant scade, mărimea de referință crește, abaterea devine pozitivă, iar unitatea centrală 1 aplică pe borna A21 un semnal de comandă cu valoarea logică 1, menținând pe borna A20 un semnal de comandă cu valoarea logică O. Aceasta are ca efect activarea generatorului de tensiune G, respectiv încărcarea condensatorului de integrare CI, până la anularea abaterii, moment în care semnalul de comandă pe borna A21 este comutat în O logic, dacă temperatura mediului ambiant crește, mărimea de referință scade, abaterea devine negativă, iar unitatea centrală 1 aplică pe borna A20 un semnal de comandă de valoare logică 1, în timp ce semnalul de comandă pe borna A21 este menținut la valoarea logică O. Aceasta are ca efect activarea tranzistorului T9, realizându-se astfel descărcarea condensatorului de integrare CI, până la anularea abaterii, moment în care semnalul de comandă pe borna A20 este comutat în □ logic.

Pentru declanșarea procesului de amorsare, unitatea centrală 1 aplică simultan bornelor A19 și A21 un semnal de comandă cu valoarea logică 1, ceea ce implică menținerea bornei A20 în □ logic. Ca urmare prin intermediul bornei A18, tensiunea de la bornele condensatorului de integrare CI este aplicată pe borna A12, de unde, indiferent de starea logică a bornelor de ieșire A13 și A16, ajunge cvasiintegral pe electrozii lămpii L, determinând în mod normal amorsarea acesteia și implicit, emiterea unui flux luminos, a cărui detectare, de către un fototraductor, determină unitatea centrală 1 să aplice un semnal de comandă de valoare logică □, atât pe borna ΑΊ 9 cât și pe A21. După amorsare, deși tensiunea de pe borna A18 scade rapid,

RO 109995 Bl datorită capacității reduse a condensatorului de integrare CI, curentului mic de ieșire al generatorului de tensiune G și rezistorului Rd11, lampa L nu se dezamorsează, ci din contră, intră în regimul de funcționare dorit, deoarece la catodul diodei D1 va exista permanent un potențial apropiat funcționării lămpii L în regimul necesar. Dacă însă lampa L nu se amorsează imediat ce tensiunea io de amorsare a ajuns pe electrozii săi,datorită gradului avansat de uzură a acesteia, tensiunea de amorsare crește, deoarece generatorul de tensiune G este activat, până la atingerea pragului de i = amorsare. Dacă amorsarea nu se produce până la un anumit nivel-limită a tensiunii de amorsare, care este programabil în domeniul 200...3200 V, fiind uzual de cca 1400 V, unitatea z: centrală 1 distribuie semnale de comandă pentru semnalizarea sfârșitului duratei de funcționare a lămpii L și pentru aducerea la valoarea optimă a tensiunii de amorsare. 25

Pentru evitarea oricăror riscuri legate de intervențiile în scopul depanării dispozitivului, conform invenției, s-a prevăzut comanda INTERVENȚIE, la a cărei activare unitatea centrală 1 aplică 30 un semnal de comandă cu valoarea logică 1 pe borna A20, respectiv O logic pe bornele A19 și A21, indiferent de semnalele de comandă anterioare acestei comenzi, realizându-se descărcarea 35 condensatorului de integrare Cl. Activarea comenzii INTERVENȚIE se realizează MANUAL prin presarea tastei specifice a terminalului conversațional 8 și AUTOMAT la căderea tensiunii rețelei 40 de alimentare.

Pentru descrierea simplificată a funcționării dispozitivului conform invenției, vom considera că: lampa L este conectată la bornele A13 și A16; bornele A1 și A2 sunt conectate la rețeaua de alimentare; tensiunea rețelei de alimentare era la parametrii nominali cu cel puțin 0,15 s înainte de emiterea comenzii PORNIT.

Amorsarea lămpii L se produce după consumarea timpului de amorsare, care este intervalul de timp ce curge din momentul emiterii comenzii PORNIT până la declanșarea procesului de amorsare. Comanda PORNIT poate fi emisă de operatorul uman, prin intermediul terminalului conversațional 8 și adaptorului de linie pentru semnale de telecomandă 7 sau de către unitatea centrală 1, ca urmare a desfășurării programului existent. Pentru declanșarea procesului de amorsare, unitatea centrală Ί aplică bornelor A19 și A21 un semnal de comandă cu valoarea logică 1, determinând, prin intermediul bornei A18, transferul tensiunii de amorsare pe borna A21. Această tensiune ajunge cvasiintegral la electrozii lămpii L, indiferent de starea logică a bornelor A13 și A16 și determină în mod normal amorsarea acesteia. Dacă amorsarea nu are loc, tensiune de amorsare crește până la atingerea pragului de amorsare a lămpii L. Dacă amorsarea nu se produce până la atingerea nivelului limită care este de cca 1400 V, unitatea centrală 1 distribuie semnale de comandă pentru semnalizarea sfârșitului duratei de funcționare a lămpii L și pentru aducerea la valoarea optimă a tensiunii de amorsare.

Alimentarea lămpii L se realizează automat, imediat după amorsare, când tensiunea pe electrozii săi scade rapid până la valoarea celei aflate pe catodul diodei D1, valoare apropiată funcționării acesteia în regimul dorit sau necesar. Valoarea acestei tensiuni se stabilește de către unitatea centrală 1, în funcție de temperatura mediului ambiant, gradul de uzură a lămpii L, programul existent și/sau semnalele de telecomandă recepționate, prin comandarea adecvată a stabilizatorului de tensiune 3 și a stabilizatorului de curent 4.

Modificarea regimului de funcționare a lămpii L se realizează prin modificarea automată de către unitatea centrală 1 a raportului dintre tensiunea de ardere și curentul prin lampa L, în funcție de temperatura mediului ambi

RO 109995 Bl ant, gradul de uzură a acesteia și fluxul luminos necesar a fi emis. Procesul de modificare a regimului de funcționare a lămpii L este inițializat de unitatea centrală 1, prin distribuția de semnale de 5 comandă adecvate către stabilizatorul de curent 4, care mărește sau micșorează lent curentul prin lampa L. Tensiunea de ardere se reglează automat, întrucât unitatea centrală 1 menține la bornele 10 A3 și A4 o anumită diferență de potențial. în cazul în care se dorește micșorarea puterii cosumate, unitatea centrală 1 distribuie semnale de comandă adecvate stabilizatorului de tesniune 15 3 și stabilizatorului de curent 4, astfel încât micșorarea curentului prin lampa L este urmată de o creștere limitată a tensiunii de ardere, puterea micșorânduse proporțional. z:

Posibilitatea modificării regimului de funcționare a lămpilor facilitează utilizarea acestora într-un domeniu foarte larg de temperatură, -4O...+5O'’C, fără diminuarea sensibilă a performanțelor 25 lor, precum și micșorarea temperaturii filamentelor în timpul funcționării, cu cca.

2OO...7OO°C. Astfel, la temperaturi joase se impune un regim de funcționare în care raportul celor doi parametri tinde 30 spre valoarea minimă (menținându-se puterea dorită/necesară), în timp ce pentru temperaturi mari, tinde spre valoarea maximă.

Dezamorsarea lămpii L se 35 realizează în momentul emiterii comenzii OPRIT, de către operatorul uman, prin intermediul terminalului conversațional 8 și a adaptorului de linie pentru semnale de telecomandă 7 sau de către unitatea 40 centrală 1, ca urmare a derulării programului existent și constă în blocarea simultantă a stabilizatorului de tensiune 3 și stabilizatorului de curent 4, de către unitatea centrală 1. 45

Datorită alegerii prezentei soluții tehnice, dispozitivul conform invenției este autoprotejat, nedeteriorându-se nici la efectuarea unui sucrtcircuit la bornele

A13 și A16, unde se conectează lampa 50

L, deoarece curentul este controlat de stabilizatorul de curet 4, fiind limitat la o anumită valoare, considerată limită superioară, tranzistorul T2 funcționznd în regim de curent constant. în situația când la unitatea centrală 1 sosesc date care atestă existența unui curent prin sarcină, între bornele A13 și A1G și o diferență de potențial foarte mică sau chiar nulă între aceste borne, unitatea centrală 1 aplică simultan semnale de comandă pentru blocarea stabilizatorului de tensiune 3 si stabilizatorului de curent 4 și semnale pentru semnalizarea existenței scurtcircuitului, către terminalul conversațional 8 și, dacă este cazul, către avertizorul opto-acustic 12.

Dispozitivul conform invenției poate amorsa și alimenta mai multe lămpi, caz în care sunt necesare câte un stabilizator de tensiune 3, stabilizator de curent 4, punte 5, punte P, generator de tensiune de amorsare 6, fototraductor 9 și termotraductor 10 pentru fiecare lampă, deoarece unitatea centrală 1, redresorul 2, adaptorul de linie pentru semnale de telecomandă 7 și terminalul convențional 8 sunt comune tuturor lămpilor.

Dispozitivul conform invenției adaptează blocurile funcționale la unitatea centrală 1 prin interfețe specifice sau standard, alegerea acestora făcând parte din categoria drepturilor rezervate fabricantului.

Software-ul, care trebuie să asigure atât funcționarea și autotestarea microsistemului 11, cât și executarea integrală a funcțiilor unității centrale 1, va fi stabilit de fabricant, în funcție de hardware-ul ales.

Pentru anumite aplicații, dispozitivul conform invenției permite utilizarea simultană a mai multor terminale conversaționale de tipul terminalului conversațional 8.

Partea mecanică a dispozitivului, conform invenției, 11, după cum rezultă și din fig.6 se referă la un suport telescopic pentru lămpi fluorescente, asemănător celor cunoscute, cu deosebirea ca fiecare dulie 15 este fixată pe

RO 109995 Bl un suport tată 16, respectiv pe un suport mamă 17, care se fixează de plafon, perete etc. cu ajutorul unor cleme 18 și bolțuri 19, al căror număr se stabilește în funcție de necesități. Atât capacul suportului tată 16, cât și cel al suportului mamă 17 se fixează de acestea prin intermediul șuruburilor 20, realizându-se o asamblare demontabilă. în cazul în care această asamblare nu io necesită a fi demontabilă se poate renunța la șuruburile 20, asamblarea făcându-se prin sudura în puncte, presare, lipire etc. Prin orificiul 21 se introduce cablul ce racordează corpul de ιξ iluminat la rețeaua de alimentare. Conductorul de legătură dintre dulia 15 a suportului tată 16 și una din bornele A13 și A16 este spiralat pe o anumită porțiune pentru a-și putea modifica 20 lungimea și este escamotat de masca estetică a suporților.

Suportul tată 16 culisează prin interiorul suportului mamă 17, prin intermediul marginilor inferioare profilate, 25 mișcarea de translație rezultată realizându-se cu un anume efort, datorat frecării dintre marginile profilate, ceea ce elimină necesitatea montării unui sistem de blocare mecanică a celor două 30 suporturi. în funcție de lungimea maximă a lămpilor, numărul de suporturi culisante se poate mări corespunzător.

în fig.5,se dă un exemplu de aplicare a dispozitivului conform ivnenției, 35 11, în cadrul unui sistem de teleprelucrare, realizat prin mărirea numărului de elemente și periferice ale microsistemului 11, cu un avertizor optoacustic 12, care este un element de 40 execuție ce emite semnale optice și/sau sonore intermitente, un detector de prezență 13, care este un element de culegere a datelor ce definesc prezența sau absența unei persoane într-un sau 45 dintr-un anumit loc și un adaptor de linie pentru comunicație 14, care realizează legături de tip duplex sau semiduplex.

Prin acest mod de conectare se realizează compatibilitatea dispozitivului 50 conform invenției 11, cu cvasitotalitatea echipamentelor, sistemelor și rețelelor pentru achiziția, prelucrarea, stocarea, disribuția și teletransmiterea datelor. Deși terminalul conversațional 8 are capacitatea de a semnaliza atât optic cât și acustic sfârșitul duratei de utilizare a oricărei lămpi, sfârșitul .duratei de funcționare a oricărei componente a microsistemului 11, existența unui scurtcircuit între bornele A13 și A16, pentru anumite aplicații este necesar încorporarea unui avertizor opto-acustic de putere mai mare, cum este cazul prezentului avertizor opto-acustic 12.

Software-ul cu care este echipat sistemul de teleprelucrare reprezentat în fig.5 trebuie să conțină și componente specifice pentru realizarea comunicației.

Claims (6)

1. Dispozitiv electronic, pentru amorsarea și alimentarea lămpilor fluorescente, caracterizat prin aceea că este alcătuit dintr-o parte electrică și una mecanică, partea electrică fiind un microsistem realizat cu un microprocesor și se compune dintr-o unitate centrală (1), realizată cu microprocesor, o lampă sau mai multe (L) funcționând ca element de execuție în cadrul microsistemului, un redresor (2), a cărui intrare este cuplată galvanic la rețeaua de alimentare, simbolizată prin bornele (A1 și A2), pe care o redresează, indiferent de valoarea tensiunii și frecvenței acesteia, din domeniul

110...380 V ± 25%/D...35000 Hz, putând fi un simplu dublor al tensiunii rețelei, pentru aplicații cu lămpi de puteri mari și tensiuni de rețea mici, un simplu redresor bialternanță, pentru aplicații cu lămpi de puteri mici și tensiuni de rețea mari, iar pentru anumite aplicații poate fi un redresor mono sau polifazat comandat, un stabilizator de tensiune (3] pentru fiecare lampă [L], care adaptează tensiunea de la ieșirea redresorului (2) la o vioare apropiată atât impunerii regimului dorit sau necesar de funcționare a fiecărei lămpi (L), cât și funcționării cu

RO 109995 Bl pierderi energetice minime a unui stabilizator de curent (4), putând fi de orice tip, dar se preferă unul în comutație, pentru randamentul său electric foarte bun, un stabilizator de curent (4) pentru fiecare lampă (L), intercalat între stabilizorul de tensiune (3) și anodul diodei (D1), având rolul de a controla riguros curentul prin lampa (L) pe care o alimentează și de a trnasfera cvasiintegral tensiunea de la intrarea la ieșirea sa, cu pierderi în tensiune minime, o diodă (Dl) pentru fiecare lampă (L), care are anodul conectat la ieșirea stabilizatorului de curent (4), iar catodul conectat la borna pozitivă [A12) de alimentare a punții (5), având funcția de comutator static de polaritate, transferând la catod potențialul anodic, cu pierderi în tensiune minime și asigurând protecția, prin izolare galvanică, a stabilizatorului de curent (4) și unității centrale (1), de tensiune de amorsare ce apare la catodul său, o punte (5) pentru fiecare lampă (L), care inversează, prin basculare, cu pierderi minime, periodic și în timp util, polaritatea pe electrozii lămpii (L), pentru preîntâmpinarea fenomenului de electroforeză, un generator de tensiune de amorsare (6) pentru fiecare lampă (L), care asigură în orice moment tensiunea minimă pentru o amorsare sigură a lămpii (L), o punte (P) pentru fiecare lampă (L), compusă din patru diode în conexiune tipică punților redresoare bialternanță, care furnizează la ieșire un semnal de polaritate constantă și care are funcția unui element de culegere a datelor ce definesc diferența de potențial și gradul de izolare dintre fiecare din bornele (A13), respectiv (A1B), atât în raport cu celalată bornă a lămpii (L), cât și cu borna (A12), respectiv masa, un adaptor de linie pentru semnale de telecomandă (7), un terminal conversațional (8), care realizează o comunicație de tip duplex sau multiplex, putând fi simplu sau inteligent și posedând un minidisplay și un transductor electroacustic, un fototraductor (3) pentru fiecare lampă (L), care este un element pentru culegerea datelor ce definesc gradul de iluminare a suprafeței de lucru și emitanța luminosă a lămpii (L), un termotraductor (10) pentru fiecare lampă (L), care este un element pentru culegerea datelor ce definesc temperatura mediului ambiant și pe aceea a peretelui exterior al balonului lămpii (L) și, în anumite aplicații, un avertizor opto-acustic [12], car este un element de execuție ce semnalizează sfârșitul duratei de utilizare a fiecărei lămpi, sfârșitul duratei de funcționare a oricărei componente a corpului de iluminat, precum și existența unui scurtcircuit între bornele (A13, A16], de ieșire ale punții [5], un detector de prezență [13], care este un element de culegere a datelor ce definesc prezența sau absența unei persoane, animal și/sau obiect într-un/dintr-un anumit loc si un adaptor de linie pentru comunicație (14), care realizează legături de tip duplex.

2. Dispozitiv electronic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru excluderea fenomenului de conducție simultană a tranzistoarelor complementare (T5 și T6), respectiv (T7 și T8], care compun brațele punții (5), porțile tranzistoarelor fiecărei perechi sunt conectate separat și comandate independent, de driver-i diferiți, (T3), respectiv (T4), iar tranzistoarele complementare (T5 si T7], respectiv (T6 și T8), care alcătuiesc perechile ce alimentază (succesiv) lampa (L), prin înserierea acesteia cu drenele tranzistoarelor fiecărei perechi, sunt dispuse în diagonală și sunt comandate de același driver (T4), respectiv (T3), care comandă mai întâi blocarea perechii aflată în conducție și după aceea intrarea în conducție a perechii aflată inițial în stare de blocare, conform semnelor de comandă numerice sincronizate, aplicate bornelor de intrare (A14 și A15), de către unitatea centrală (1).

3. Dispozitiv electronic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea

RO 109995 Bl că, pentru preîntâmpinarea fenomenului de electroforeză, inversează, independent, periodic și în timp util, polaritatea pe electrozii fiecărei lămpi (L), prin intermediul unei punții (5) la ale cărei 5 borne de ieșire (A13 și A16) se conectează lampa (L), borne ce se găsesc succesiv în starea logică 0-1 sau 1-0, ca urmare a aplicării unor semnale de comandă numerice, sincronizate, borne- io lor de intrare (A14 și A15), de către unitatea centrală [1].

4. Dispozitiv electronic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru detectarea unui scurtcircuit între bornele de ieșire (A13 și A16)

Și momentul de blocare reală a perechii de tranzistoare complementare a punții (5), aflată inițial în conducție, o punte (P) culege date ce definesc potențialul și 20 gradul de izolare a bornelor (A13 și A16) atât între ele, cât și în raport cu borna (A12), respectiv cu masa, care, împreună cu datele ce definesc potențialul bornei (A12) și al masei, sunt pre- 25 lucrate de unitatea centrală (1), determinându-se cu precizie momentul când și dacă fiecare din bornele (A13

Ș' A16) sunt izolate glavanic între ele și/sau în raport cu borna [Al2) și masă. 30

5. Dispozitiv electronic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că diminuarea pierderilor energetice aferente procesului de combatere a fenomenului de electroforeză, fiecare lampă [L] se conectează galvanic în diagonala unei punți [5], care realizează inversarea periodică a polarității pe electrozii lămpii (LJ, cu orice frecvență, în funcție de semnalele de comandă distribuite de unitatea centrală (1) bornele (A14 și A15).

6. Dispozitiv electronic, conform revenedicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru realizarea interșanjabilității părții sale mecanice, în sensul posibilității adaptării mecanice a oricărei lămpi, de orice dimensiune, utilizează un suport telescopic pentru lămpi, fiecare dulie (15) fiind fixată pe un suport tată (16), respectiv pe un suort mamă (17), primul culisând prin interiorul celui de-ai doilea, prin intermediul marginilor inferioare profilate, suportul mamă (17) putându-se fixa de plafon, de perete etc. prin intermediul unor cleme (18) și unor bolțuri (19), capacul fiecărui suport fiind fixat de acesta cu șuruburile (20), iar cablul de racordare a corpului de iluminat la pețeaua de alimentare introducându-se printr-un orificiu (21).