RO109770B1 - Motor termic, adaptiv - Google Patents

Abstract

Invenția se referă la un motor termic, adaptiv, destinat echipării mijloacelor de transport, precum și utilizării ca motor staționar. Motorul termic, adaptiv este prevăzut cu un subansamblu (A) de autoreglare a raportului de comprimare, format din niște cartere (1 și 2) articulate, care permit variația punctului mort interior, al pistonului, sub influența presiunii medii, indicate prin intermediul unor pârghii (4) care comprimă niște arcuri (13), ansamblul mecanismului de reglare a înălțimii de ridicare a supapei format din niște came (23) tacheți (58) oscilanți în arc de cerc, față de care se poate schimba poziția unor tije (60) împingătoare, care acționează niște culbutori (61), ansamblul comenzii pentru poziționarea mecanismului (c) de reglare a înălțimii de ridicare a supapelor, format dintr-un cilindru (72) având un piston (74) de poziționare, alimentat de la rampa (i) de ungere a motorului, presiunea uleiului fiind reglată, în funcție de sarcină și turație de către o supapă (79) încărcată simultan, de niște silfoane (84 și 86) și un arc (85) puse în legătură cu depresiunea din galeria de admisie și cu presiunea produsă de pompa centrifugală (29) de răcire a motorului.

Description

Invenția se referă la un motor termic, adaptiv, destinat echipării mijloacelor de transport, precum și utilizării ca motor staționar.

în scopul reglării în funcție de sarcină atât a raportului de comprimare cât și a înălțimii de ridicare a supapei de admisie, în timpul funcționării, în mod continuu, este cunoscut un motor termic, adaptiv, format din două cartere articulate care permit varierea raportului de comprimare prin depărtarea sau apropierea camerei de ardere, care aparține împreună cu cilindrii de carterul superior, față de punctul mort, interior, al pistonului, care prin intermediul bielei este legat la arborele cotit, lăgăruit, față de carterul inferior. Reglarea poziției relative a celor două cartere se face în funcție de presiunea medie indicată ce se manifestă asupra carterului superior și este realizată de o pârghie articulată la carterul inferior, legată la carterul superior cu ajutorul unui tirant având două articulații, pârghia comprimând un arc ce se sprijină pe carterul superior, iar vibrațiile fiind atenuate de către un amortizor. Pârghia poziționează și mecanismul de reglare a înălțimii de ridicare, a supapelor, format din camă, tachet oscilant, în arc de cerc și tija împingătoare, cu poziție de lucru reglabilă. Acest motor prezintă dezavantajul că, datorită plasării pârghiei de reglare, a raportului de comprimare, în afara volumului etanșat al motorului, necesită un gabarit mare, în plus, fiind necesare și lăgăruiri speciale, la toate articulațiile pârghiei, prevăzute cu sisteme de ungere independente și cu sisteme de protejare, contra apei și prafului.

De asemenea, acest motor prezintă dezavantajul că nu oferă posibilitatea reglării și în funcție de turație a înălțimii de ridicare a supapelor, fapt care conduce la înrăutățirea umplerii la turații mari și sarcini mici.

Plasarea arcului, pe care îl comprimă pârghia, cu un capăt pe carterul superior, care este mobil, prezintă dezavantajul că necesită majorarea dimensiunilor arcului, pentru a preveni flambajul.

în scopul reglării proceselor de admisie și comprimare, este cunoscut un motor termic, cu reglarea admisiei și comprimării în funcție de turație și sarcină, format din două cartere articulate, ansamblul acestora fiind montat, de asemenea articulat, 1» partea fixă, reglajul distanței dintre cartele fiind realizat de o bară articulată, cu un capăt la carterul superior, iar celălalt capăt la partea fixă. Reglajul distanței dintre cartere este realizat sub influența cuplului de încărcare a motorului și a unui arc de revenire.

Mecanismul de reglare a înălțimii de ridicare a supapei, al acestui motor format din camă, tachet oscilant, în arc de cerc și tijă împingătoare, cu poziție de lucru reglabilă, este poziționat de către un cilindru hidraulic cu piston și un arc de revenire, articulat cu un capăt la partea fixă și cu celălalt la pârghia de poziționare a tijei împingătoare, reglajul, în funcție de turație, fiind efectuat de presiunea dată de pompa centrifugală de răcire a motorului, iar reglajul, în funcție de sarcină, fiind efectuat prin rotirea ansamblului carterelor sub acțiunea cuplului motor. Etanșarea dintre cartere se face cu două garnituri elastice, semitoroidale, cu perimetru mic.

Acest motor prezintă dezavantajul necesității unui cuplaj de legătură între axul ambreiajului și axul de intrare în cutia de viteze și de asemenea, mai prezintă dezavantajul unui gabarit relativ mare al cilindrului hidraulic, în cazul unui număr mare de supape comandate în scopul reglării cursei acestora.

De asemenea, la acest motor, nu se definește un sistem de ungere, având în vedere că, cele două cartere ale motorului sunt articulate și deci există o mișcare relativă între ele.

Privitor la modul de montare a celor două garnituri elastice, semitoroidale, de etanșare între cartere, cu alezajul exterior practicat numai în baia de ulei, apare dezavantajul unor dificultăți tehnologice de realizare a băii de ulei.

în scopul poziționării de sarcină și turație, a mecanismului pentru acționarea supapelor, la motoare termice, cu reglarea cursei în timpul funcționării, se cunoaște o comandă pentru admisie adaptivă, la motoare termice, formată dintr-un cilindru hidraulic, cu piston de acționare, alimentat cu ulei de la pompa de ungere cu roți dințate a motorului, presiunea uleiului fiind reglată de o supapă supusă încărcării simultane cu suma a două forțe, prima produsă de un arc ce lucrează împreună cu o membrană acționată de depresiunea de sub clapeta de accelerație, dând un semnal în funcție de sarcină și a doua produsă de o membrană pusă în legătură cu pompa de răcire centrifugală care dă un semnal în funcție de turație.

Această comandă prezintă dezavantajul că pistonul de acționare care comprimă arcul de revenire trebuie să aibă diametrul relativ mare, astfel încât forța necesară la poziționarea mecanismului să fie mică față de forța dezvoltată de pistonul de acționare în scopul unui reglaj precis al poziției pe toată cursa de lucru, acest fapt ducând implicit și la dimensiuni relativ mari ale arcului de revenire.

în scopul poziționării mecanismului pentru reglarea înălțimii de ridicare a supapelor, este cunoscută o comandă pentru admisie adaptivă la motoare termice, formată dintr-un cilindru hidraulic cu piston de acționare, prevăzut lateral cu o cremalieră, ce antrenează un sector dințat, fixat pe axul de comandă al mecanismului pentru reglarea înălțimii de ridicare a supapelor, poziția pistonului de acționare fiind dată de un piston de poziționare, cu arc de revenire, sub acțiunea uleiului, provenit de la pompa cu roți dințate a motorului, a cărui presiune este reglată de către o supapă încărcată de două arcuri și două membrane, prima, acționată de depresiunea de sub clapeta de accelerație, dând un semnal în funcție de sarcină, iar o a doua, acționată de presiunea dată de pompa de răcire centrifugală a motorului, dând un semnal în funcție de turație.

Această comandă prezintă dezavantajul că, datorită cremalierei prelucrate pe pistonul de acționare, capacitatea de etanșare a acestuia scade dat fiind faptul că pistoanele de la această comandă nu sunt prevăzute cu garnituri, cu scopul de a se reduce la minimum forțele de frecare.

Tot ca dezavantaje ale acestei comenzi sunt existența a două arcuri identice, folosite la reglajul presiunii, precum și folosirea unor membrane nemetalice care deși au o fiabilitate mai ridicată decât cele folosite uzual la motor, ca de exemplu, la pompa de benzină, funde condițiile de lucru sunt mai grele, totuși se presupune înlocuirea lor pe durata de exploatare a motorului.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, este realizarea unui motor termic, cu reglarea înălțimii de ridicare a supapelor și a raportului de comprimare, la care pârghia de reglare a raportului de comprimare are articulațiile realizate fără lăgăruiri sau sisteme de ungere, având un arc de gabarit mic, având definit un sistem de ungere.

Motorul termic, adaptiv, conform invenției, înlătură dezavantajele soluțiilor prezentate anterior, prin aceea că folosește niște pârghii, plasate în interiorul băii de ulei, montată pe carterul superior, pârghiile fiind articulate, față de carterul inferior, cu ajutorul unor bolțuri, iar legătura la carterul superior fiind realizată prin intermediul unor bielete, articulate cu un capăt la pârghie, cu ajutorul unor bolțuri și cu celălalt capăt, articulate la carterul superior, cu ajutorul unor alte bolțuri, ungerea bolțurilor de articulație fiind realizată de ceața de ulei ce apare în volumul închis de baia de ulei în timpul funcționării motorului; pârghiile sunt solidarizate între ele, de către un lonjeron, față de care sunt montate cu ajutorul șuruburilor. Lonjeronul este prevăzut cu niște tiranți, pe care se montează niște talere, care comprimă niște arcuri sprijinite pe niște suporturi fixate față de carterul inferior cu ajutorul unor șuruburi, în scopul ungerii celor două cartere articulate, fiind prevăzută o rampă de ungere, din carterul superior, destinată ungerii axului cu came și a mecanismului de distribuție, precum și o canal izație practicată de asemenea, în carterul superior, de unde uleiul este preluat de către o conductă flexibilă și condus la o canalizație practicată în carterul inferior, apoi la o rampă longitudinală, de unde se ramifică niște canalizații de ungere ale lagărelor arborelui cotit. Legătura dintre conducta flexibilă și canalizație este realizată de un către un ștuț montat pe carterul inferior, etanșarea dintre ștuțul și baia de ulei, care este mobilă față de carterul inferior, fiind realizată de către o garnitură flexibilă. Pentru eliminarea unui cuplaj, între axul ambreiajului și axul de intrare în cutia de viteze, este folosită o prindere pe șasiu a motorului cu ajutorul unor traverse montate la carterul inferior prin intermediul unor șuruburi, iar la șasiu prin intermediul unor tampoane elastice, partea fixă a ansamblului fiind reprezentată de carterul inferior. Pe traversă, este montată carcasa ambreiajului cu ajutorul șuruburilor, această carcasă constituind la rândul ei, suportul de montaj pentru electromotorul de pornire și cutia de viteze. în scopul montării garniturilor elastice, de formă semitoroidală, pentru fixarea părții interioare, a acestora, sunt utilizate niște bucșe distanțiere, montate pe carterul inferior prin intermediul șuruburilor, iar pentru fixarea părții exterioare, folosește niște alezaje formate jumătate din ambutisările semicirculare și ale băii de ulei, iar cealaltă jumătate din niște capace semicirculare, fixate pe carterul superior. în scopul îmbunătățirii procesului de reglare a presiunii, în camera de reglare, a îmbunătățirii etanșării și a fiabilității, este prevăzut un piston, la care este fixată o supapă conică, ce controlează orificiul de legătură la racordul de deversare cu conductă, presiunea dependentă de turație, dată de pompa centrifugală de răcire, fiind preluată de un silfon, iar depresiunea de sub clapeta de accelerare fiind preluată de un silfon, mișcarea fiind transmisă de pistonul de acționare prin intermediul unor tije.

Invenția prezintă următoarele avantaje:

- nu necesită lăgăruiri cu etanșare și dispozitive de ungere, la articulațiile pârghiei de reglare a raportului de comprimare;

- gabarit mic al subansamblului de reglare a raportului de comprimare, format din pârghie și arc, astfel încât motorul conform invenției nu depășește practic gabaritul motorului clasic de referință;

- fiabilitate înaltă și pierderi minime de ulei, la comandă, pentru poziționarea mecanismului de reglare a înălțimii de ridicare a supapei;

- tehnologie de fabricație simplă, identică ca Ia motorul clasic de referință;

- elasticitatea motorului mărită, cu o creștere a cuplului la scăderea turației pe toată plaja de funcționare;

- reducere mare a consumului de combustibil și al emisiilor poluante;

- funcționare silențioasă, fără dispersii ciclice și o turație de mers în gol mult mai mică decât la motorul de referință clasic.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură cu fig.l ... 7, care reprezintă:

-fig.l, o secțiune transversală, după planul I-I, prin motor;

- fig.2, o secțiune longitudinală, după planul II-II, parțială prin motor;

- fig.3, o secțiune transversală, după planul III-III, parțială;

- fig.4, o secțiune transversală, după planul III-III;

- fig.5, o secțiune, după planul IV-IV;

- fig.6, o secțiune parțială, după planul

V-V;

- fig.7, o secțiune, după planul VI-VI.

Motorul termic, adaptativ, conform invenției, este format dintr-un ansamblu A, de reglare a raportului de comprimare, pe care este montat un mecanism B, de reglare a înălțimii de ridicare a supapelor, și un ansamblu C, al comenzii pentru poziționarea mecanismului de reglare a înălțimii de ridicare a supapelor.

Ansamblul A de reglare a raportului de comprimare este format dintr-un carter superior 1, articulat de un carter inferior 2, printr-un bolț 3, poziția relativă a carterelor 1 și 2 și deci a raportului de comprimare, fiind reglată de niște pârghii 4, plasate în interiorul unei băi de ulei 5, care este montată pe carterul superior 1. Pârghiile 4 sunt articulate față de carterul inferior 2, cu ajutorul unor bolțuri 6, iar legătura la carterul superior 1 se face prin intermediul unor bielete 7, articulate cu un capăt la pârghia 4, cu ajutorul unor bolțuri 8 și cu celălalt capăt articulate la carterul superior 1, cu ajutorul unor bolțuri 9. Bolțurile de articulare 3, 6, 8 și 9 au ungerea realizată de ceața de ulei ce apare în volumul închis de baia de ulei 5 în timpul funcționării motorului. Pârghiile 4 sunt solidarizate între ele de către un lonjeron 10, față de care sunt montate cu ajutorul unor șuruburi 11. Lonjeronul 10 este prevăzut cu niște tiranți a, pe care se montează niște talere 12 care comprimă niște arcuri 13, sprijinite pe niște suporturi 14, fixate, față de carterul inferior 2, cu ajutorul unor șuruburi 15.

Reglarea raportului de comprimare se face sub acțiunea forțelor de presiune a gazelor din cilindri care se exercită asupra chiulasei

16. La creșterea sarcinii motorului, aceste forțe de presiune cresc și produc o mișcare de rotație a carterului superior 1 față de carterul inferior 2, în jurul bolțului 3, această mișcare de rotație, în sensul depărtării carterului supe109770 rior 1 față de carterul inferior 2, fiind limitată de către bieletele 7, care imprimă o mișcare de rotație pentru pârghiile 4 în jurul bolțurilor 6 și deci prin intermediul lonjeronului 10 și a tiranților a, rezultând o comprimare a arcurilor 13.

Prin mișcarea de rotație în jurul bolțului 3, care produce depărtarea carterului superior 1 față de carterul inferior 2, se produce depărtarea camerelor de ardere b, a chiulasei 16, față de punctul mort interior al pistoanelor 17, deoarece acestea sunt articulate, prin intermediul bolțurilor 18, la bielele 19, articulate, la rândul lor, la fusurile manetoane c, ale arborelui cotit 20, care are fusurile paliere d lăgăruite față de carterul inferior 2 cu ajutorul capacelor 21, fixate cu ajutorul prezoanelor 22.

Prin depărtarea camerelor de ardere b față de punctul mort al pistoanelor 17, cu o distanță care reprezintă cursa de reglaj la volumul acestor camere, se adaugă un volum egal cu aria alezajelor cilindrilor înmulțit cu cursa de reglaj, deci volumul gazelor, la sfârșitul comprimării, este mai mare și raportul de comprimare scade, deoarece cilindreea motorului, dată de raza manetoanelor c și aria alezajelor cilindrilor, rămâne constantă.

Atât calculul cât și experiența arată că, pentru a se realiza variația raportului de comprimare, între limitele practic utile, sunt necesare curse mici de reglaj, de ordinul milimetrilor, astfel că un punct e solidar cu carterul superior 1, care la mersul în gol al motorului coincide cu centrul arborelui cotit 20, se deplasează odată cu creșterea sarcinii pe arcul de cerc f, cu centrul în axul g al bolțului 3 și raza eg, pe o lungime de arc care practic se confundă cu axa verticală h care trece prin punctul e.

Raportul de comprimare maxim, realizat de acest motor, conform invenției, este la mersul în gol și pe măsură ce presiunea medie, indicată în cilindri, crește odată cu sarcina, raportul de comprimare scade, valoarea minimă fiind impusă de fenomenul de detonație, la cuplu maxim, în plină sarcină. Săgeata de comprimare la montaj a arcurilor 13 este prevăzută să echilibreze presiunea medie, indicată, exercitată asupra carterului superior 1, la mersul în gol. Pentru fiecare sarcină a motorului caracterizat printr-o presiune medie, indicată, a gazelor, rezultă o săgeată de comprimare medie a arcurilor 13 și prin aceasta, un raport de comprimare mediu al motorul la sarcina respectivă.

Deoarece presiunea indicată, reală, în cilindrii motorului, variază la o sarcină oarecare, păstrată constantă în jurul valorii presiunii medii indicate, rezultă că asupra carterului superior 1, se exercită o forță variabilă, în jurul unei valori medii, care produce o mișcare oscilatorie a acestui carter față de bolțul 3, mișcare ce se transmite, prin intermediul bieletelor 7, la ansamblul format din pârghiile 4, lonjeronul 10 și tiranții a; acest ansamblu va executa o mișcare oscilatorie, în jurul bolțurilor 6, arcurile 13 fiind deci încărcate la rândul lor cu o forță variabilă în jurul valorii medii la sarcina respectivă.

Calculul și experiența arată că, la un motor cu cilindreea sub doi litri, o masă de ordinul kilogramelor a lonjeronului 10 realizează un moment de inerție mas ic, suficient de mare, al ansamblului format din pârghiile 4 și lonjeronul 10, la mișcarea de oscilație față de bolțurile 6, astfel încât amplitudinea acestei oscilații, măsurată la poziția tiranților a, este de ordinul zecimilor de milimetru, de unde rezultă o mișcare de oscilație, la poziția camerelor de ardere b, de ordinul sutimilor de milimetru și raportul de comprimare se menține practic constant, la o sarcină de funcționare a motorului menținută constantă, acest fenomen fiind valabil pentru toată gama de sarcini și turații a motorului.

De asemenea, calculul și experiența arată că, la trecerea bruscă, de la mersul în gol la cuplul maxim, în funcționarea motorului, comprimarea arcurilor 13, de la valoarea săgeții de montaj la valoarea săgeții maxime, se face într-un timp de ordinul sutimilor de secundă și deci scăderea raportului de comprimare la valoarea maximă la mersul în gol, la valoarea minimă de la cuplul maxim, se face foarte repede, evitându-se fenomenul de detonație.

Antrenarea unui ax cu came 23 se face de către o roată de lanț 24, un lanț 25 și o roată de lanț 26, montată pe arborele cotit 20, iar variația distanței dintre arborele cotit 20 și axul cu came 23, ce apare la mișcările de oscilație a carterului superior 1 față de carterul inferior 2, având ca centru bolțul 3, este preluată prin rezerva de lungime a ramurii libere a lanțului 25, aflată sub forța de acțiune a întinzătorului cu arc 27.

Antrenarea unui alternator 28, și a unei pompe centrifugale de răcire 29, ambele prevăzute cu roți de curea, se face de către o roată de curea 30, montată pe arborele cotit 20, prin intermediul unei curele 31, variația distanței dintre axe, ce apare la mișcările de oscilație a carterului superior 1 față de carterul inferior 2, fiind preluată prin modulul de montaj al alternatorului 28 care este articulat față de carterul superior 1 cu ajutorul unui bolț 32, pentru a putea fi împins în sensul întinderii curelei 31, de către un arc 33, ghidat pe o bară 34, articulată printr-un bolț 35, la carterul superior 1, arcul 33 împingând într-o bucșă 36 articulată la carcasa alternatorului 28 cu ajutorul unui bolț 37, bucșa 36 fiind, în același timp, ghidată pe bara 34.

Ungerea motorului este asigurată de o pompă de ulei 38, montată solidar cu carterul superior 1 și antrenată printr-un angrenaj cu axe perpendiculare, nereprezentat, de către axul cu came 23, uleiul fiind trimis atât la rampa de ungere i, din carterul superior 1, destinată ungerii axului cu came 23 și a mecanismului de distribuție cât și la o canalizațiej, practicată de asemenea în carterul superior, de unde uleiul este preluat de către o conductă flexibilă 39 și condus la o canalizație k practicată în carterul inferior 2, apoi la o rampă longitudinală 1, de unde se ramifică niște canalizații m, de ungere ale lagărelor arborelui cotit 20.

Legătura dintre conducta flexibilă 39 și canalizația k este realizată de către un ștuț 40, montat pe carterul inferior 2, etanșarea dintre ștuțul 40 și baia de ulei 5, care este mobilă față de carterul inferior 2, fiind realizată de către o garnitură flexibilă 41.

Prinderea pe șasiu a motorului se face cu ajutorul unor traverse 42 și 43, montate la carterul inferior 2 prin intermediul unor șuruburi 44 și respectiv 45, iar la șasiu, sunt montate prin intermediul unor tampoane elastice, care în cazul traversei 42, sunt notate prin 46 și 47, de unde rezultă că partea considerată fixă a ansamblului A o reprezintă carterul inferior 2.

Pe traversa 43, se montează carcasa ambreiajului 48, cu ajutorul șuruburilor 49, carcasa ambreiajului 48 constituind, la rândul ei, suportul de montaj pentru electromotorul de pornire 50 și cutia de viteze 51.

Etanșarea dintre carterul superior 1 și carterul inferior 2, datorită mișcării de oscilație relativă între ele, se face cu ajutorul unor garnituri elastice 52 și 53, de formă semitoroidală, presate, cu partea interioară, pe niște bucșe distanțiere 54 și 55, care sunt fixate pe carterul inferior 2 prin intermediul șuruburilor 44 și respectiv 45, iar cu partea exterioară, presate în niște alezaje formate jumătate din ambutisările semicirculare n și o, ale băii de ulei 5, iar cealaltă jumătate, din niște capace semicirculare 56 și 57, fixate pe carterul superior 1, astfel încât conturul de prindere al băii de ulei 5, pe carterul superior 1, este situat în același plan, fapt care simplifică tehnologia de fabricație a băii de ulei 5.

Ansamblul mecanismului de reglare a înălțimii a, a supapelor B, este format din axul cu came 23 ce antrenează tachetul oscilant 58, care prin intermediul patinei 59, tijei împingătoare 60 și culbutorului 61 acționează supapa 62.

Poziția patinei 59 pe tachetul oscilant 58 este reglată de bieleta 63, articulală prin bolțul 64 la patina 59 și prin bolțul 65 la manivela 66, acționată de axul de comandă 67.

Când patina 59 este menținută în timpul funcționării deasupra axului cu came 23, la supapa 62, se obțin deschideri maxime. Pe măsură cu patina 59 are poziții de funcționare mai apropiate de bolțul de articulație 68 al tachetului oscilant 58, în suportul 69, cursa supapei 62 se micșorează. Suportul 69 este articulat la carcasa 70, coaxial cu axul de comandă 67, poziția 69 fiind reglată cu ajutorul șuruburilor 71.

Ansamblul C, al comenzii pentru poziționarea mecanismului de reglare a înălțimii de ridicare a supapelor, este format din corpul 72, în care culisează pistonul de acționare 73, prevăzut cu un alezaj interior, în care culisează, la rândul său, pistonul de poziționare 74, comprimând arcul 75. La creșterea presiunii din camera de reglare p, uleiul este trimis prin orificiul r în canalul longitudinal s, prelucrat în pistonul de acționare 73 și apoi, prin orificiul s, uleiul împinge în pistonul de poziționare 74, care se deplasează în interiorul pistonului de acționare 73, închizând la începutul canalizației t, apoi deschizând canalizația ț, permite trecerea uleiului sub pistonul de acționare 73, producând deplasarea acestuia împreună cu pistonul de poziționare 74.

Pentru fiecare valoare a presiunii din camera de reglare p, rezultă o poziție bine determinată a pistonului de poziționare 74, care rezultă din egalitatea dintre forța de presiune pe piston și forța arcului 75 și în consecință, rezultă o poziție bine determinată și pentru pistonul de acționare 73.

La scăderea presiunii din camera de reglare p, pistonul de poziționare 74 se deplasează sub acțiunea arcului 75, în interiorul pistonului de acționare 73, închizând la început, canalizația ț și deschizând apoi, canalizația t, permite ieșirea uleiului de sub pistonul de acționare 73 și deversarea către baia de ulei prin racordul 76, în timp ce pistoanele 73 și 74 se deplasează împreună sub acțiunea arcului 75.

Alimentarea cu ulei a camerei de reglare p se face de la rampa de ulei a motorului prin racordul cu conductă 77, iar reglarea presiunii se face de către un piston 78, la care se fixează o supapă conică 79, ce controlează orificiul u, de legătură la racordul de deversare cu conducta 80, care conduce uleiul la baia de ulei.

Pistonul 78 este încărcat prin intermediul împingătoarelor 81 și 82, montate în tandem, cu suma a două forțe ce acționează simultan, dar independent. Prima forță depinde de turația motorului, prin presiunea produsă de pompa centrifugală de răcire 29, transmisă prin intermediul racordului cu conductă 83 la interiorul unui silfon 84, montat la împingătorul 81. A doua forță depinde de sarcina motorului și este rezultanta obținută prin diferența dintre forța de prestrângere a unui arc 85 și forța dată de un silfon 86 montat la împingătorul 79, sub influența depresiunii ce se manifestă sub clapeta de accelerație a motorului transmisă la camera v prin intermediul racordului cu conducta 87, în timp ce interiorul silfonului 86 este pus în legătură cu atmosfera prin intermediul orificiului z, care are, în același timp, rolul de a conduce la racordul de deversare cu conducta 80, uleiul scăpat prin jocul dintre pistonul 78 și corpul 72. Exteriorul silfonului 84 este pus în legătură cu atmosfera prin intermediul orificiilor w.

Pentru un regim de funcționare caracterizat prin o turație și o sarcină păstrate constante care determină o presiune dată de pompa centrifugală de răcire și respectiv o depresiune sub clapeta de accelerație de asemenea constante, rezultă o presiune bine determinată în camera de reglare p și deci, o poziție bine determinată pentru pistonul de acționare 73.

Viscozitatea uleiului nu influențează valoarea presiunii din camera de reglare p la un regim de funcționare dat.

Astfel, la creșterea sau micșorarea viscozității uleiului, pistonul 78 împreună cu supapa conică 79 deschide mai mult sau mai puțin orificiul u, fără ca forța dată de silfoanele 84 și 86, asupra pistonului 78, să se modifice, deoarece, în limitele necesare reglajului, forța necesară, pentru variația săgeții silfoanelor 84 și 86, este neglijabilă.

De asemenea, arcul 85 este montat cu o săgeată de prestrângere mare, astfel încât variația forței acestuia, pentru limitele de variație, a săgeții, necesare reglajului, este neglijabilă.

De la pistonul de acționare 73, mișcarea este transmisă la axul de comandă 67 prin intermediul unor tije 88, unite prin traversa 89, pe care este articulată bieleta 90, ce acționează prin intermediul bolțului de articulație 91 asupra bieletei 92 care, prin intermediul bolțului 93, rotește pârghia 94, fixată pe axul de comandă 67.

Reglajul săgeții de prestrângere a arcului 75 se face cu ajutorul rondelelor 95, interpuse între paharul de sprijin 96 al arcului 75 și șurubul 97.

Fixarea pe motor al ansamblului C se face cu ajutorul suportului 98.

Claims (5)

1. Motor termic, adaptiv, format dintrun carter superior, articulat de carterul inferior, prin intermediul unui bolț, caracterizat prin aceea că, în scopul reglării poziției relative a carterelor (1) și (2), prin aceasta a raportului de comprimare, sunt prevăzute niște pârghii (4), plasate în interiorul băii de ulei (5), montate pe carterul superior (1), pârghiile (4) fiind articulate, față de carterul inferior (2), cu ajutorul unor bolțuri (6), iar legătura la carterul superior fiind realizată prin intermediul unor bielete (7), articulate cu un capăt la pârghia (4), cu ajutorul unor bolțuri (8) și cu celălalt capăt articulate la carterul superior (1) cu ajutorul unor alte bolțuri (9), ungerea bolțurilor de articulare (3, 6, 8 și 9) fiind realizată de ceața de ulei ce apare în volumul închis de baia de ulei (5), în timpul funcționării motorului, pârghiile (4) fiind solidarizate între ele de către un lonjeron (10) față de care sunt montate cu ajutorul unor șuruburi (11), lonjeronul (10) fiind prevăzut cu niște tiranți (a), pe care se montează niște talere (12), care comprimă niște arcuri (13), sprijinite pe niște suporturi (14), fixate față de carterul inferior (2) cu ajutorul unor șuruburi (15).

2. Motor termic, adaptiv, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca, în scopul ungerii celor două cartere articulate, folosește o rampă de ungere (i), din carterul superior (1), destinată ungerii axului cu came (23) și a mecanismului de distribuție, precum și o canalizație (j), practicată de asemenea în carterul superior (1), de unde uleiul este preluat de către o conductă flexibilă (39) și condus la o canalizație (k), practicată în carterul inferior (2), apoi la o rampă longitudinală (1), de unde se ramifică niște canalizații (m), de ungere ale lagărelor arborelui cotit (20), legătura dintre conducta flexibilă (39) și canalizația (k) fiind realizată de către un ștuț (40), montat pe carterul inferior (2), etanșarea dintre ștuțul (40) și baia de ulei (5) care este mobilă față de carterul inferior (2), fiind realizată de către o garnitură flexibilă (41).

3. Motor termic, adaptiv, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea ca, motorul este prins de șasiu, cu ajutorul unor traverse (42 și 43), montate la carterul inferior (2), prin intermediul unor șuruburi (44 și 45), iar la șasiu, sunt montate, prin intermediul unor tampoane elastice (46 și 47), partea fixă a ansamblului (A) fiind reprezentată de carterul inferior (2), pe traversa (43), montându-se carcasa ambreiajului (48), cu ajutorul șuruburilor (49), această carcasă constituind la rândul ei suportul de montaj pentru electromotorul de pornire (50) și cutia de viteze (51).

4. Motor termic, adaptiv, conform revendicărilor 1...3, caracterizat prin aceea ca, pentru montarea garniturilor elastice (52 și 53), de formă semitoroidală, sunt folosite, pentru fixarea părții interioare a acestora, niște bucșe distanțiere (54 și 55), montate pe carterul inferior (2) prin intermediul șuruburilor (44 și 45), iar pentru fixarea părții exterioare, sunt folosite niște alezaje, formate jumătate din ambutisările semicirculare (n și o) ale băii de ulei (5), iar cealaltă jumătate din niște capace semicirculare (56 și 57), fixate pe carterul superior (1).

5. Motor termic, adaptiv, conform revendicărilor 1...4, caracterizat prin aceea ca, pentru îmbunătățirea procesului de reglare a presiunii, în camera de reglare (p) și pentru îmbunătățirea etanșării și a fiabilității, utilizează un piston (78), la care se fixează o supapă conică (79), ce controlează orificiul (u), de legătură la racordul de deversare, cu o conductă (80), presiunea dependentă de turație, dată de pompa centrifugală de răcire, fiind preluată de un silfon (84), iar depresiunea de sub clapeta de accelerație fiind preluată de un silfon (86), mișcarea fiind transmisă de la pistonul de acționare (73) prin intermediul unor tije (88).