RO108356B1 - Procedeu de extracție a grăsimilor din proteine monocelulare - Google Patents

Abstract

Invenția se referă la obținerea grăsimilor din proteine monocelulare de tipul dro|diilor, prin extracția continuă sau discontinuă a suspensiilor lor apoase cu amestecuri convenabil alese, de solvenți polari și nepolari, urmată de separarea drojdiei extrase și prelucrarea separată a fazei sau fazelor lichide rezultate, cu agenți de precipitare si/sau distilare a solvenților si recircularea lor. si obținerea grăsimii în stare uscată. Procedeul găsește aplicații în industria fermentativâ. iar grăsimile astfel valorificate pot fi folosite in industria medicamentelor si a cosmeticelor., in prelucrarea pieilor etc.

Description

Invenția de fața se referă la un procedeu de extracție de grăsimi din proteine monocelulare de tipul drojdiilor, prin utilizarea unor solvenți corespunzător aleși. Procedeul este aplicabil în industria fermentativă, permițând valorificarea grăsimilor din drojdii, iar grăsimile astfel obținute își găsesc utilizare în industria medicamentelor și a cosmeticelor, în prelucrarea pieilor etc.

Se cunosc procedee de extracție a materiilor grase din drojdii uscate (solide), bazate, în general, pe extracția prin agitare cu solvenți nepolarisau solvenți polari sau extracția prin percolări repetate la temperaturi apropiate de temperatura de fierbere (metoda Soxhlet). Prin aceste procedee se realizează o extragere parțială a grăsimilor, cu randamente cu mult sub limita teoretică, materiile grase rezultând după evaporarea solventului.

Procedeul conform invenției ameliorează randamentul de extracție, prin aceea că o suspensie apoasă de drojdie, cu un conținut de substanță uscată de

20...26%. se extrage cu un amestec omogen sau eterogen de solvenți polari și nepolari, într-un raport substanță uscată: solvenți cuprins între 1:2 și 1:10, la temperaturi de 3O...6O°C, prin agitarea fazelor în sistem discontinuu sau continuu, prin introducerea în contracurent a suspensiei apoase de drojdie și a amestecului de solvenți, după separarea fazei solide (drojdia extrasă), faza sau fazele lichide rezultate se prelucrează separat prin tratare cu agenți de precipitare, iar componentele precipitate se separă prin decantare, filtrare sau centrifugare, sau se supun evaporării solvențiior și condensării vaporilor în vederea reutilizării, iar reziduul se obține în stare uscată.

In raport cu procedeele de extracție cunoscute, invenția de față prezintă următoarele avantaje:

- se utilizează suspensia apoasă de drojdie așa cum rezultă din tehnologia sa de fabricație, și nu drojdie solidă (uscată), eliminând faza de uscare și costurile aferente;

- acest fapt permite pătrunderea mai ușoară a solvenților în interiorul particulelor care sunt deja gonflate;

-în amestec, fiecare din grupurile de solvenți acționează specific:

* solvenții polari penetrază cu ușurință în particulele de drojdie, rup legăturile interne, facilitând accesul solvenților nepolari;

* solvenții nepolari participă nemijlocit la extracția mate iilor grase;

- alegerea potrivită a sistemului de solvenți de extracție permite o extracție selectivă, prin formarea mai multor faze lichide care solubulizează în mod specific anumite grupe de componente;

- prelucrarea separată a fazelor extrase permite separarea componentelor;

- având în vedere folosirea sistemelor mixte de solvenți, se pot atinge randamente de extracție ridicate, ce se apropie de limita teoretică.

• 0 suspensie apoasă de drojdie se extrage, de exemplu, cu amestecuri de tetraclorură de carbon, în mod discontinuu sau continuu, după care faza solidă (drojdia extrasă) se separă, iar faza sau fazele lichide se tratează cu acetonă, respectiv cu tetraclorura de carbon. După separarea precipitatului, eventual, se îndepărtează solventul prin distilare, în vederea recuperării, rezultând grăsimea în stare uscată.

Se prezintă în continuare două exemple de realizare a invenției.

Exemplul 1. 190 g suspensie apoasa de drojdie, conținând 45 g substanță uscată, se agită la 50 °C cu 280 g amestec benzină de extracție și metanol, după care drojdia extrasă se separă prin centrifugare. După spargerea emulsiei, rezultă două faze nemiscibile, care se tratează separat cu o cantitate dublă de acetonă. Precipitatul alb ce se decantează conține fosfatide. Din soluțiile acetonice se distilează solvenți în vederea recuperării și reintroducerii lor în fabricație, rezultând o cantitate de grăsime care reprezintă 91% din conținutul total de lipide al drojdiei.

Exemplul 2. O suspensie apoasă

RO 108356 Bl de drojdie, cu un conținut de 20% substanță uscată, se aduce în contact în contracurent cu un amestec de etanoltetraclorură de carbon, în raportul de 1:4 substanță uscată : amestec de sol- 5 venți, iar la 35°C, eliminând drojdia solidă extrasă prin centrifugare. Faza lichidă rezultată se tratează cu dublul cantității de tetraclorură de carbon. Se separă faza organică, din care, după distilarea io solventului, rezultă o cantitate de grăsime ce reprezintă 94,5% din totalul lipidelor.

Claims (5)

1. Revendicări 15

   1. Procedeu de extracție a grăsimilor din proteine monocelulare de tipul drojdiilor, prin utilizarea unor solvenți corespunzător aleși, caracterizat prin aceea că o suspensie apoasă, cu un 20 conținut de substanță uscată cuprins între 20 și 26%, se supune extracției cu un amestec de solvenți polari și nepolari, formând un mediu de extracție omogen sau eterogen, raportul între conținutul 25 de substanță uscată al suspensiei și ansamblul solvenților fiind cuprins între 1:2 și 1:10.
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că extracția se realizează prin procedee discontinue de agitare a fazelor, de șarje, sau prin procedee continue în care suspensia apoasă de drojdie se introduce în contracurent cu amestecul de solvenți.
3. 3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că extracția se realizează la temperaturi cuprinse între 30 și 60°C.
4. 4. Procedeu conform revendicărilor 1, 2 și 3, caracterizat prin aceea că, după extracție și separarea fazei solide (drojdia extrasă), rezultă una sau mai multe faze lichide, care se separă între ele și se prelucrează separat, în mod diferențiat.
5. 5. Procedeu conform revendicărilor 1. 4, caracterizat prin aceea că faza sau fazele lichide rezultate în urma extracției se tratează cu agenți de precipitare, componentele precipitate se separă prin decantare, filtrare sau centrifugare sau se supun evaporării solvenților și condensării vaporilor în vederea reutilizării, iar reziduul se obține în stare uscată.

   Președintele comisiei de examinare: biolog Nicolin Nicola Examinator: chim. Octavian Iliescu