MD966Z - Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt - Google Patents

Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt Download PDF

Info

Publication number
MD966Z
MD966Z MDS20150011A MDS20150011A MD966Z MD 966 Z MD966 Z MD 966Z MD S20150011 A MDS20150011 A MD S20150011A MD S20150011 A MDS20150011 A MD S20150011A MD 966 Z MD966 Z MD 966Z
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
pregnancy
nervous system
risk
fetus
central nervous
Prior art date
Application number
MDS20150011A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Inventor
Штефан ГАЦКАН
Ион МЕРЕУЦА
Original Assignee
Штефан ГАЦКАН
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Штефан ГАЦКАН filed Critical Штефан ГАЦКАН
Priority to MDS20150011A priority Critical patent/MD966Z/ro
Publication of MD966Y publication Critical patent/MD966Y/ro
Publication of MD966Z publication Critical patent/MD966Z/ro

Links

Landscapes

  • Investigating Or Analysing Biological Materials (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la neurologie şi pediatrie şi poate fi utilizată pentru pronosticarea riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt.Metoda, conform invenţiei, constă în aceea că în ziua a 49…51 de sarcină în serul sangvin al gravidei se determină cantitatea de alfa-fetoproteină, fibronectină, proteină A plasmatică asociată sarcinii şi de progesteron seric, totodată în cazul când alfa-fetoproteina este mai mare de 124 µg/L, fibronectina mai mare de 400 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii mai mică de 0,17 mU/ml şi progesteronul seric mai mare de 90 nmol/L se pronostichează riscul de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la neurologie şi pediatrie şi poate fi utilizată pentru pronosticarea riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt.
Se cunoaşte metoda de pronostic al dereglării circulaţiei cerebrale la făt, care constă în aceea că la termenul de graviditate de 30...40 de săptămani se înregistrează densitatea optică a lichidului amniotic şi în cazul în care mărimea ei este mai mare de 0,04 un. optice se diagnostichează dereglarea circulaţiei cerebrale [1].
Dezavantajul acestei metode este estimarea neveridică a dereglărilor posthipotoxice ale sistemului nervos central la făt, deoarece asupra stării lichidului amniotic influenţează diferiţi factori, atat de scurtă durată, cât şi de durată îndelungată. De aceea, să ne pronunţăm după densitatea lichidului amniotic despre starea sistemului nervos la făt este destul de greu.
De asemenea, se cunoaşte metoda de diagnostic al dezvoltării sistemului nervos central la făt care constă în aceea că, începând cu a 20-a săptămână de graviditate, se efectuează electroencefalografia fătului, se analizează electroencefalograma şi în cazul în care se determină unde din banda delta de 0,5...3 oscilaţii/s şi unde din banda teta de 4...5 oscilaţii/s cu amplitudinea de 10...20 µW se pronostichează o dezvoltare normală a sistemului nervos central, dacă undele sunt polimorfe lente cu amplitudinea pană la 10 µW, se pronostichează riscul apariţiei encefalopatiei hipoxico-ischemice, dacă undele sunt de tipul suppression-burst se pronostichează riscul apariţiei unor malformaţii cerebrale, dacă se determină unde lente bilaterale din benzile delta-teta cu amplitudine mai mare de 40 µW, se pronostichează riscul apariţiei epilepsiei [2].
Dezavantajele metodei cunoscute sunt gradul complex de efectuare a ei, riscul comiterii unor erori pe parcursul măsurării mărimilor indicate mai sus.
Problema pe care o rezolvă invenţia este pronosticarea riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt la termene precoce ale sarcinii.
Dezvoltarea creierului la făt începe cu formarea şi închiderea tubului neural. Tubul neural se formează din placa neurală, care începe să se formeze la doar 16 zile după concepţie. Această placă se lungeşte şi începe să se plieze, formând un şanţ la 18 zile, care apoi începe să fuzioneze şi să se închidă într-un tub la 22 zile după concepţie. La a 27-a zi, tubul este închis în totalitate şi începe deja să se transforme în creier şi coloană vertebrală a embrionului. Creşterea cerebrală este legată pe de o parte de multiplicarea glială şi de debutul mielinizării, iar pe de altă parte de creşterea prelungirilor celulelor nervoase. Perturbarea etapelor de dezvoltare a creierului duce la patologii majore ale sistemului nervos al fătului. Acţiunea diferitor factori nocivi asupra fătului poate duce la reţinerea în dezvoltare a unor sectoare ale creierului. Patologia sistemului nervos la făt este diversă şi deseori depinde de acţiunea factorilor nocivi în anumite perioade de gestaţie. Acţiunea factorilor nocivi (patologiile lăuzei: anemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, toxemia gravidică, cardiopatiile decompensate pe parcursul sarcinii, epilepsia, vârsta înaintată, sarcini multiple etc.), poate provoca o suferinţă fătului, deseori manifestată prin hipoxie cronică cu afectarea creierului şi dezvoltarea unor anomalii ale creierului sau ale altor organe, fetopatii.
Esenţa invenţiei constă în aceea că în ziua a 49…51 de sarcină în serul sangvin al gravidei se determină cantitatea de alfa-fetoproteină, fibronectină, proteină A plasmatică asociată sarcinii şi de progesteron seric, totodată în cazul când alfa-fetoproteina este mai mare de 124 µg/L, fibronectina mai mare de 400 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii mai mică de 0,17 mU/ml şi progesteronul seric mai mare de 90 nmoli/L se pronostichează riscul de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central.
Rezultatul invenţiei constă în aceea că la termene precoce se poate face cert pronosticarea riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt.
Pentru determinarea cantităţii de fibronectină (FN) se utilizează metoda imunofermentativă utilizând testul Fibronectin ELISA Kit produs în Federaţia Rusă.
Pentru determinarea cantităţii de alfa-fetoproteină (AFP) se utilizează metoda fazei dure a imunofermentării utilizând testul ELISA produs în Federaţia Rusă de întreprinderea “АЛКОРБИО”.
Pentru determinarea cantităţii de proteina A plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) se utilizează metoda semiluminiscentă a fazei dure de imunofermentare (Body R., Ferguson C. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2464389/?tool=pmcentrez. Emerg Med J. 2006 November; 23(11): 875-877. PMCID: PMC2464389).
Progesteronul seric se determină prin metoda clasică radioimună utilizând testul Progesterone ELISA produs în Federaţia Rusă de întreprinderea “АЛКОРБИО”.
Avantajele invenţiei revendicate constau în accea că în rezultatul utilizării a 4 markeri care se întâlnesc la gravide în termene precoce se poate face o pronosticare a evoluţiei sistemului nervos central deja la săptămâna a 7-a de gestaţie, care poate permite medicului şi gravidei de a decide o tactică mai eficientă de tratament, la fel dacă să luăm fiecare marker în parte ei nu sunt informativi şi specifici în ceea ce priveşte rezultatul obţinut, iar la determinarea lor în cumul, şi anume în săptămâna a 7-a ne permite cu certitudine să deteminăm evoluţia dezvoltării sistemului nervos central, pentru a decide conduita de mai departe.
Alfa-fetoproteina (AFP) este o componentă de bază a serului la fătul în formare. Această proteină produsă de corpul galben şi ficatul fătului este eliberată în lichidul amniotic împreună cu urina lui şi prin placentă trece în sângele mamei. Analiza sângelui prelevat din vena mamei la a 35 zi de graviditate deja indică cantitatea de alfa-fetoproteină produsă şi eliberată de făt. Cantitatea de AFP din sângele mamei se schimbă în cazul când această componentă este eliberată într-o cantitate mare. O cantitate ridicată de AFP în sângele matern care trece peste limitele valorilor normale poate indica un risc crescut pentru:
- defecte ale tubului neural (hernia encefalului sau a măduvei spinării),
- defecte ale peretelui abdominal posterior,
- anomalii ale rinichilor,
- defecte ale duodenului.
Dar, atenţie, schimbarea nivelului de AFP nu indică neapărat o patologie a fătului. Există şi alte motive de schimbare a nivelului de AFP, de exemplu, sarcina gemelară (în timpul căreia această proteină este produsă de 2 sau mai mulţi feţi). La fel s-a observat schimbarea nivelului de AFP şi în alte situaţii: risc de avort spontan legat de insuficienţa feto-placentară când este dereglată circulaţia între placentă şi făt. În 30% din cazurile de defecte cromozomiale, când apar cromozomi în plus într-o pereche sau alta de cromozomi, fapt ce duce la formarea unor anomalii de dezvoltare (sindromul Down, Edward, Seresevschii-Terner), nivelul de AFP este mai mic decât valoarea medie.
Fibronectina (FN) este o glicoproteină modulară tridimensională ubicuitară, cu legături carboxilice şi aminoacide şi se găseşte în ţesuturile de legătură, în matrix-ul extracelular şi în fluidele corpului (plasmă şi alte lichide). Pe cale empirică pe un lot statistic veridic de gravide s-a arătat corelaţia dintre conţinutul de FN şi dezvoltarea hipertensiunii arteriale induse de sarcină (H.I.S.).
S-a arătat că ridicarea nivelului de fibronectină în serul sangvin mai sus de 5 ng/ml duce sigur la dezvoltarea hipertensiunii arteriale. O atare ridicare a nivelului de fibronectină se poate determina deja la termenele incipiente ale sarcinii, şi anume la 16…18 săptămâni (112…126 zile), şi pot fi luate măsuri de profilaxie, de exemplu administrarea zilnică, o dată pe zi, a 0,75 g de aspirină (MD 2352 2004.08.31).
Proteina A plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) este o metaloproteină care este utilizată în cadrul screeningului genetic prenatal şi în studiul aterosclerozei. Un nivel scăzut poate semnifica un risc de: retard de creştere intrauterină, prematuritate, preeclampsie, sindrom Down. De asemenea nivelul acestei proteine este crescut în sindroame coronariene acute. Nivelul seric al acestei proteine creşte odată cu vârsta gestaţională.
Metoda revendicată se efectuează în felul următor: în ziua a 49…51 de sarcină în serul sangvin al gravidei se determină cantitatea de alfa-fetoproteină, fibronectină, proteină A plasmatică asociată sarcinii şi de progesteron seric, totodată în cazul când alfa-fetoproteina este mai mare de 124 µg/L, fibronectina mai mare de 400 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii mai mică de 0,17 mU/ml şi progesteronul seric mai mare de 90 nmoli/L se pronostichează riscul dezvoltării patologiei congenitale a sistemului nervos central.
Exemplul 1
Gravida G., 36 ani, la a 2-a graviditate, anterior a suportat 2 avorturi. Gravida a fost examinată la IMSP Chişinău. În baza investigaţiilor s-a stabilit: sarcină 7 săptămâni. Examenele obstetrical (somatic şi local) şi ecosonografic au evidenţiat evoluţia sarcinii în parametri normali. S-a aplicat metoda revendicată de pronosticare a riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt, s-au stabilit următorii parametri în serul femeii gravide: alfa-fetoproteina (AFP) - 7 µg/L, fibronectina (FN) - 189 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) - 1,56 mU/ml şi progesteronul seric - 75 nmoli/L, la gravidă s-a pronosticat o evoluţie favorabilă de dezvoltare a sistemului nervos la făt. Femeia a născut în termen fiziologic şi sistemul nervos central a fost apreciat ca dezvoltat la naştere, la 1 lună şi la 6 luni după naştere.
Exemplul 2
Gravida G., 40 ani, la a 2-a sarcină, anterior a suportat 1 avort, a fost examinată la IMSP Chişinău. În baza investigaţiilor s-a stabilit: sarcină 7 săptămâni. Examenele obstetrical (somatic şi local) şi ecosonografic au evidenţiat evoluţia sarcinii în parametri normali. S-a aplicat metoda revendicată de pronosticare a riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt, s-au stabilit următorii parametri în serul femeii gravide: alfa-fetoproteina (AFP) mai mare de 138 µg/L, fibronectina (FN) mai mare de 424 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) mai mică de 0,13 mU/ml şi progesteronul seric mai mare de 103 nmoli/L. S-a pronosticat o evoluţie nefavorabilă de dezvoltare a sistemului nervos central la făt. Femeia a născut în termen fiziologic. La copil s-au depistat semnele specifice patologiei „Spina Bifida”, adică un sac cu fluid vizibil pe spate. Sacul era acoperit de un strat subţire de piele de dimensiunile unui strugure. A fost stabilit diagnosticul de „Spina Bifida”, forma meningocel, care reprezintă un defect congenital şi implică dezvoltarea incompletă a tubului neural.
Metoda dată a fost evaluată pe un lot de 36 de gravide la a 7-a săptămână de graviditate cu vârsta cuprinsă între 35 şi 43 de ani. La 29 de gravide a fost pronosticată o evoluţie favorabilă, iar la 7 gravide o evoluţie nefavorabilă, dintre care la 6 s-a diagnosticat “Spina Bifida”, iar la una sindromul Edward.
1. RU 2164082 C1 2001.03.20
2. MD 3883 F1 2009.04.30

Claims (1)

  1. Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sitemului nervos central la făt care constă în aceea că în ziua a 49…51 de sarcină în serul sangvin al gravidei se determină cantitatea de alfa-fetoproteină, fibronectină, proteină A plasmatică asociată sarcinii şi de progesteron seric, totodată în cazul când alfa-fetoproteina este mai mare de 124 µg/L, fibronectina mai mare de 400 mg/ml, proteina A plasmatică asociată sarcinii mai mică de 0,17 mU/ml şi progesteronul seric mai mare de 90 nmoli/L se pronostichează riscul de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central.
MDS20150011A 2015-01-29 2015-01-29 Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt MD966Z (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20150011A MD966Z (ro) 2015-01-29 2015-01-29 Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20150011A MD966Z (ro) 2015-01-29 2015-01-29 Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD966Y MD966Y (ro) 2015-11-30
MD966Z true MD966Z (ro) 2016-06-30

Family

ID=54753230

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDS20150011A MD966Z (ro) 2015-01-29 2015-01-29 Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD966Z (ro)

Citations (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1170C2 (ro) * 1997-06-24 1999-08-31 Государственный Медицинский И Фармацевтический Университет "Nicolae Testemitanu" Республики Молдова Metodă de tratament al infecţiei intrauterine a fătului
RU2164082C1 (ru) * 2000-03-07 2001-03-20 Новокузнецкий государственный институт усовершенствования врачей Способ диагностики состояния центральной нервной системы плода
UA55920A (uk) * 2002-07-23 2003-04-15 Харківська Медична Академія Післядипломної Освіти Спосіб прогнозування неврологічних наслідків у новонароджених з тяжким перинатальним ураженням центральної нервової системи (цнс)
RU2231074C1 (ru) * 2003-02-11 2004-06-20 Клюшник Татьяна Павловна Способ определения характера патофизиологических нарушений психомоторного развития детей первого года жизни
RU2003103791A (ru) * 2003-02-11 2004-08-20 Татьяна Павловна Клюшник Способ определения характера патофизиологических нарушений психомоторного развития детей первого года жизни
MD3341G2 (ro) * 2006-10-27 2008-01-31 Светлана ХАДЖИУ Metodă de tratament al leziunilor organice ale sistemului nervos central la sugari
MD3425G2 (ro) * 2007-05-17 2008-06-30 ИЛИЧУК Ион Metodă de profilaxie şi tratament al patologiilor sistemului nervos la copii
MD3883F1 (ro) * 2008-03-31 2009-04-30 Svetlana Hadjiu Metoda de pronosticare a evolutiei dezvoltarii sistemului nervos central la fat
RU2475747C1 (ru) * 2011-12-15 2013-02-20 Учреждение Российской академии медицинских наук Научный центр здоровья детей РАМН (НЦЗД РАМН) Способ прогнозирования психомоторного развития детей с перинатальным поражением центральной нервной системы
  • 2015

Patent Citations (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1170C2 (ro) * 1997-06-24 1999-08-31 Государственный Медицинский И Фармацевтический Университет "Nicolae Testemitanu" Республики Молдова Metodă de tratament al infecţiei intrauterine a fătului
RU2164082C1 (ru) * 2000-03-07 2001-03-20 Новокузнецкий государственный институт усовершенствования врачей Способ диагностики состояния центральной нервной системы плода
UA55920A (uk) * 2002-07-23 2003-04-15 Харківська Медична Академія Післядипломної Освіти Спосіб прогнозування неврологічних наслідків у новонароджених з тяжким перинатальним ураженням центральної нервової системи (цнс)
RU2231074C1 (ru) * 2003-02-11 2004-06-20 Клюшник Татьяна Павловна Способ определения характера патофизиологических нарушений психомоторного развития детей первого года жизни
RU2003103791A (ru) * 2003-02-11 2004-08-20 Татьяна Павловна Клюшник Способ определения характера патофизиологических нарушений психомоторного развития детей первого года жизни
MD3341G2 (ro) * 2006-10-27 2008-01-31 Светлана ХАДЖИУ Metodă de tratament al leziunilor organice ale sistemului nervos central la sugari
MD3425G2 (ro) * 2007-05-17 2008-06-30 ИЛИЧУК Ион Metodă de profilaxie şi tratament al patologiilor sistemului nervos la copii
MD3883F1 (ro) * 2008-03-31 2009-04-30 Svetlana Hadjiu Metoda de pronosticare a evolutiei dezvoltarii sistemului nervos central la fat
RU2475747C1 (ru) * 2011-12-15 2013-02-20 Учреждение Российской академии медицинских наук Научный центр здоровья детей РАМН (НЦЗД РАМН) Способ прогнозирования психомоторного развития детей с перинатальным поражением центральной нервной системы

Also Published As

Publication number Publication date
MD966Y (ro) 2015-11-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Morales-Prieto et al. Smoking for two-effects of tobacco consumption on placenta
Ingemarsson Gender aspects of preterm birth
Ernstad et al. Neonatal and maternal outcome after blastocyst transfer: a population-based registry study
Maffei et al. Women-specific predictors of cardiovascular disease risk-new paradigms
Dadkhah et al. A comparison between the pregnancy outcome in women both with or without threatened abortion
Márton et al. Prevalences and pregnancy outcome of vanishing twin pregnancies achieved by in vitro fertilization versus natural conception
Feng et al. Effect of twin pregnancy chorionic properties on maternal and fetal outcomes
Yassaee Hyperuricemia and perinatal outcomes in patients with severe preeclampsia
Çelik et al. Predictors of adverse perinatal outcomes in intrahepatic cholestasis of pregnancy
Matalliotakis et al. Association of placenta previa with a history of previous cesarian deliveries and indications for a possible role of a genetic component
Singh et al. Prevalence of thyroid dysfunction in pregnancy and its implications
Srivastava et al. PIERS calculator-predicting adverse maternal outcome in preeclampsia
Shekoohi et al. Chromosomal study of couples with the history of recurrent spontaneous abortions with diagnosed blightded ovum
Salge et al. Macroscopic placental changes associated with fetal and maternal events in diabetes mellitus
MD966Z (ro) Metodă de pronostic al riscului de dezvoltare a patologiei congenitale a sistemului nervos central la făt
Borges et al. Effects of variation in umbilical artery resistive index on placental morphology and birth weight in pregnancy induced hypertension
Wubale et al. Gross morphological study of placenta in preeclampsia
Ahmed Impact of maternal body mass index on delivery complications and recurrent pregnancy loss (RPL)
Kumari et al. A comparative study of blood pressure in normal and pregnancy induced hypertensive cases for early diagnosis of hypertensive disorders in a tertiary care hospital
Motwani et al. Effects of pregnancy induced hypertension on human placenta
Aanandini et al. Antenatal umbilical cord coiling index as a predictor of pregnancy outcome
Nandanwar et al. The Relation between development of Pregnancy Induced Hypertension and location of placenta among the pregnant women in Bastar Region
Akram et al. Impact and comparison of pregnancy induced hypertension and obesity on fetal and maternal outcome
Wadhwani et al. Association of Serum Uric Acid and Serum Calcium with Preeclampsia and Eclampsia
Tiruneh et al. Macroscopic morphological variation of human placenta in normotensive and pre-eclamptic pregnant mothers, Northwest Ethiopia

Legal Events

Date Code Title Description
FG9Y Short term patent issued
KA4Y Short-term patent lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)
MM4Y Short-term patent definitely lapsed due to non-payment of fees