MD923Z - Procedeu de obţinere a materialului vegetativ săditor de Lavandula angustifolia Mill - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la un procedeu de obţinere a materialului vegetativ săditor de Lavandula angustifolia Mill.Procedeul, conform invenţiei, include selectarea tulpinilor gerone în perioada repausului vegetativ prin tăierea lor la 2...3 cm de la sol, detaşarea şi formarea din partea lor apicală a unor segmente cu o lungime de 16...20 cm, având 5...7 ramificaţii cu cel puţin 3...4 muguri din creşterea de toamnă pe fiecare ramificaţie, sădirea tulpinilor fasonate în răsadniţe cu cernoziom, care conţine cel puţin 3,0% de humus, fertilizat cu N45 P45 K45, acoperit cu un strat nutritiv de 4...5 cm, compus din sol, nisip şi turbă în raport de 3:1:1, respectiv, pe care este aplicat un strat de nisip macrogranulat de 3...4 cm şi acoperit cu peliculă de polietilenă neagră. Sădirea tulpinilor fasonate se efectuează la o adâncime de 10...12 cm şi o suprafaţă de nutriţie de 10x10 cm, după care se efectuează udarea cu o frecvenţă care asigură ca stratul de sol şi nisip se fie permanent reavăn, fertilizarea de 3 ori cu intervalul de 20...30 zile cu îngrăşăminte de azot, începând cu faza înverzirii, la prima udare fertilizarea cu N15, la următoarele 2 udări fertilizarea cu N30, înlăturarea în perioada de vegetaţie a inflorescenţelor până la înflorire şi scoaterea butaşilor din răsadniţe în a II-a jumătate a lunii octombrie.

Description

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la un procedeu de obţinere a materialului vegetativ săditor de Lavandula angustifolia Mill.

Este cunoscut că cel mai răspândit şi recomandat procedeu de producere a butaşilor înrădăcinaţi vegetativi de lavandă este butăşirea segmentelor de lăstari anuali lignificaţi. Lăstarii se recoltează de la plante bine dezvoltate de 3…5 ani de pe plantaţiile-mamă prebază ori bază a soiurilor clone omologate sau cultivate. Pentru a asigura o bună calitate a segmentelor (cârligelor) pentru sădit, pe plantaţia-mamă se înlătură inflorescenţele, astfel micşorând producţia utilă de materie primă [1].

Însă, în condiţii de secetă pe tufele de lavandă se formează puţini lăstari anuali lignificaţi buni pentru pregătirea cârligelor de sădire pentru producerea butaşilor înrădăcinaţi. Lucrul acesta îngreunează producerea materialului săditor vegetativ din lăstarii anuali lignificaţi, fiind şi un procedeu costisitor.

Ca alternativă mai ieftină şi stabilă a fost propus procedeul de utilizare a tulpinilor gerone - tulpinilor îmbătrânite, obţinute din tufa de lavandă cu ciclul de creştere finisat (de 7…9 ani), care se înlătură din plantaţii în procesul de întinerire a lor, deci prezintă un deşeu, rebut.

Problema pe care o rezolvă invenţia propusă constă în obţinerea butaşilor ieftini şi calitativi de lavandă cu efect economic semnificativ pozitiv prin utilizarea tulpinilor îmbătrânite de lavandă (deşeu) pentru colectarea de segmente de tulpini cu ramuri.

Procedeul, conform invenţiei, include selectarea tulpinilor gerone în perioada repausului vegetativ prin tăierea lor la 2…3 cm de la sol, detaşarea şi formarea din partea lor apicală a unor segmente cu o lungime de 16…20 cm, având 5…7 ramificaţii cu cel puţin 3…4 muguri din creşterea de toamnă pe fiecare ramificaţie, sădirea tulpinilor fasonate în răsadniţe cu cernoziom, care conţine cel puţin 3,0% de humus, fertilizat cu N45 P45 K45, acoperit cu un strat nutritiv de 4…5 cm, compus din sol, nisip şi turbă în raport de 3:1:1, respectiv, pe care este aplicat un strat de nisip macrogranulat de 3…4 cm şi acoperit cu peliculă de polietilenă neagră. Sădirea tulpinilor fasonate se efectuează la o adâncime de 10…12 cm şi o suprafaţă de nutriţie de 10x10 cm, după care se efectuează udarea cu o frecvenţă care asigură ca stratul de sol şi nisip se fie permanent reavăn, fertilizarea de 3 ori cu intervalul de 20…30 zile cu îngrăşăminte de azot, începând cu faza înverzirii, la prima udare fertilizarea cu N15, la următoarele 2 udări fertilizarea cu N30, înlăturarea în perioada de vegetaţie a inflorescenţelor până la înflorire şi scoaterea butaşilor din răsadniţe în a II-a jumătate a lunii octombrie.

Rezultatul constă în obţinerea butaşilor vegetativi calitativi, bine înrădăcinaţi (prin utilizarea deşeurilor tehnologice), indicii morfologici ai cărora depăşesc pozitiv cerinţele GOST - ului [ГОСТ 3579-98. Саженцы лаванды настоящей. Технические условия. Без ограничения срока действия].

Exemplu de realizare a invenţiei

În anii 2012-2014 au fost efectuate cercetări cu tulpini gerone de lavandă ale soiului omologat Chişinău-90.

De pe plantaţii de 7…9 ani (2012, 2013, 2014), toamna în noiembrie (2012) ori primăvara în martie (2013, 2014) au fost recoltate tulpini prin tăierea lor la 2…3 cm de la sol, apoi din partea apicală au fost selectate şi detaşate segmente apicale cu 5…7 ramificaţii şi muguri din creşterea de toamnă (cel puţin 3…4 muguri pe fiecare ramificaţie). Asemenea tulpini fasonate au fost puse la înrădăcinare în răsadniţe, special pregătite, amplasate pe un cernoziom cu conţinut de humus de 3,0%. Solul în răsadniţe a fost lucrat (afânat) la 25…28 cm, sub care a fost aplicat fertilizant N45P45K45 (nitrofosca). După nivelarea şi tasarea uşoară a solului au fost montate tocurile răsadniţelor în care a fost aşternut un strat nutritiv de 4…5 cm din sol de pădure+nisip macrogranulat+turbă în raport de 3:1:1.

După nivelarea stratului nutritiv, solul în răsadniţe a fost abundent umectat până la adâncimea de 25…30 cm. Peste o zi după udare şi zvântare s-a adăugat un strat de 3…4 cm de nisip macrogranulat, care a fost nivelat, tasat uşor, apoi acoperit (2013-2014) cu peliculă neagră de polietilenă, fixând-o pe mărgini cu scoabe şi sol. Cu ajutorul marcatorului special pelicula a fost perforată, făcând orificii în peliculă şi găuri în sol la adâncimea de 10…12 cm şi distanţa de 10x10 cm, grosimea colţilor marcatorului fiind de 6…8 mm. Săditul tulpinilor gerone fasonate la 16…20 cm în sol s-a făcut manual la adâncimea de 10…12 cm, astfel asigurându-se un bun contact al părţii bazale cu solul, la suprafaţă rămânând 6…8 cm de vârfuri ale ramurilor cu muguri verzi-surii în creşterea de toamnă. După sădit, pe peliculă s-a presurat uniform pe suprafaţă 1,0…1,5 kg/m2 de nisip, apoi răsadniţa a fost udată prin dispersie cu picături mici. Apa de la udat pătrunde în sol prin orificiile de sădire, atrăgând cu sine şi firele de nisip, care asigură un mai bun contact ale părţii bazale a tulpinilor sădite cu solul şi stratul nutritiv. După sădirea şi vegetaţia ulterioară a butaşilor, s-a asigurat, după necesitate, plivirea buruienilor şi udări sistematice, menţinând solul şi nisipul în stare umedă, reavănă. Pentru asigurarea unei mai bune pătrunderi şi infiltrări a apei de la udare, după începutul înverzirii, pelicula neagră în răsadniţă a fost perforată cu tăieturi de 6…8 cm la distanţa de 30…40 cm. Paralel, tot în răsadniţe, au fost sădite segmente din tulpini lignificate de 1 an cu lungimea de 8…10 cm, analog de producţie-martor. Diferenţa a constat numai în adâncimea de încorporare - la 6…8 cm, lăsând la suprafaţă 4…5 cm. În rest modul de creştere, irigare şi îngrijire a fost identic cu cel de la înrădăcinarea tulpinilor gerone fasonate. În timpul vegetaţiei în ambele variante butonii florali, care se iveau, erau înlăturaţi până la înflorire.

Recoltarea şi sortarea butaşilor înrădăcinaţi s-a efectuat în jumătatea a II-a a lunii octombrie.

Rezultatele evaluării reuşitei înrădăcinării şi formării butaşilor sunt prezentate în tab. 1.

Tabelul 1

Producerea butaşilor înrădăcinaţi de lavandă (Lavandula angustifolia Mill.) din tulpini gerone, 2013-2014

Variante: material spre înrădăcinare Anii Eva-luare La înrădăcinare Butaşi obţinuţi Reuşita utilă, % total inclusiv clasa I clasa II N/S Lăstarii anuali lignificaţi-martor-soluţia cea mai apropiată 2013 unităţi 252 197 40 78 79 47 2014 640 487 234 181 72 65 media 446 342 137 130 75 % 100 77 31 29 17 60 Tulpini gerone fasonate, sub peliculă neagră 2013 unităţi 336 217 78 86 53 49 2014 640 656 339 283 34 97 media 488 437 209 185 43 % 100 90 43 38 9 81

La un grad de înrădăcinare egal (66% şi 67%) tulpinile gerone au asigurat producerea a mai multor butaşi calitativi: 90% la tulpinile gerone şi 77% la butăşirea lăstarilor anuali. Reuşita utilă (butaşi de clasa I+clasa II) la tulpini gerone constituie 81%, dar la butăşirea lăstarilor anuali - 60%.

Reuşita mai înaltă la înrădăcinarea tulpinilor gerone se datorează şi faptului, că de multe ori pe o tulpină geronă fasonată se formează 2 şi chiar 3 butaşi bine înrădăcinaţi, având 5…6 ramificaţii.

După vigurozitate şi structura morfologică aceşti butaşi detaşaţi de la planta-mamă se încadrează în cerinţele GOST-ului [ГОСТ 3579-98. Саженцы лаванды настоящей. Технические условия. Без ограничения срока действия].

Materialul săditor - butaşii vegetativi, obţinuţi din tulpinile gerone se deosebesc prin calitate înaltă de sădire (tab. 2).

Tabelul 2

Indicii biomorfologici ai butaşilor de lavandă în funcţie de modul de producere a lor, 2012-2014

Modul de producere Diametrul la colet, mm Lungimea sistemului radicular, cm Ramificaţii de schelet, unităţi clasa I clasa II clasa I clasa II clasa I clasa II Din lăstari anuali 10,2+0,6 7,6+0,4 18,9+0,6 11,8+0,3 4,5+0,2 1,6+0,1 Din tulpini gerone 16,7+1,4 7,2+0,4 19,3+0,8 12,7+0,7 11,3+1,0 5,6+0,5 Cerinţele GOST-ului 8,0 4,0 15,0 12,0 3 2

Diametrul la coletul butaşilor de clasa I constituie 16,7+1,4 mm, lungimea sistemului radicular 18,9+0,6 cm, numărul de ramificaţii de la colet 4,5, contra cerinţelor GOST-ului, respectiv, 8 mm, 15 cm şi 3 unităţi.

Şi butaşii de clasa a II-a, obţinuţi din tulpini gerone, de asemenea, se încadrează în cerinţele GOST-ului şi sunt mai mari decât butaşii obţinuţi din lăstarii anuali lignificaţi.

Astfel reuşita procedeului de producere a butaşilor de lavandă din tulpini gerone este mai mare decât în cea mai apropiată soluţie; butaşii obţinuţi se încadrează în cerinţele de calitate ale GOST-ului.

1. Топалов В. Д., Хынку М. С. и др. Достижения в эфиромасличном производстве НР Болгарии и Молдавской ССР. Кишинев, Картя Молдовеняскэ, Пловдив, Христо Г. Данов, 1979, р. 85-102

Claims (1)

1. Procedeu de obţinere a materialului vegetativ săditor de Lavandula angustifolia Mill., care include selectarea tulpinilor gerone în perioada repausului vegetativ prin tăierea lor la 2…3 cm de la sol, detaşarea şi formarea din partea lor apicală a unor segmente cu o lungime de 16…20 cm, având 5…7 ramificaţii cu cel puţin 3…4 muguri din creşterea de toamnă pe fiecare ramificaţie, sădirea tulpinilor fasonate în răsadniţe cu cernoziom, care conţine cel puţin 3,0% de humus, fertilizat cu N45 P45 K45, acoperit cu un strat nutritiv de 4…5 cm, compus din sol, nisip şi turbă în raport de 3:1:1, respectiv, pe care este aplicat un strat de nisip macrogranulat de 3…4 cm şi acoperit cu peliculă de polietilenă neagră; totodată sădirea tulpinilor fasonate se efectuează la o adâncime de 10…12 cm şi o suprafaţă de nutriţie de 10x10 cm, după care se efectuează udarea cu o frecvenţă care asigură ca stratul de sol şi nisip se fie permanent reavăn, fertilizarea de 3 ori cu intervalul de 20…30 zile cu îngrăşăminte de azot, începând cu faza înverzirii, la prima udare fertilizarea cu N15, la următoarele 2 udări fertilizarea cu N30, înlăturarea în perioada de vegetaţie a inflorescenţelor până la înflorire şi scoaterea butaşilor din răsadniţe în a II-a jumătate a lunii octombrie.