MD519Z - Procedeu şi dispozitiv de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet ale plantei multianuale - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la pomicultură, în special la un procedeu de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet la planta multianuală şi la un dispozitiv pentru realizarea acestuia.Procedeul, conform invenţiei, include dezgolirea rădăcinilor plantei de trei ani pe o rază de 60 cm de la colet, măsurarea grosimii iniţiale a rădăcinilor, amplasarea pe rădăcini a unui dispozitiv de măsurare a grosimii, care prevede înfăşurarea rădăcinii cu o sfoară de măsurare, care se trece printr-un tub din masă plastică amplasat vertical, în care sunt executate câte 2 orificii la capătul de sus şi mai jos cu 15 cm, după care capetele sforii se scot în exterior prin orificiile de sus şi se leagă cu o sfoară elastică scoasă în afară prin orificiile de jos. Totodată, pe fiecare rădăcină de schelet orizontală se instalează câte două dispozitive: unul - la distanţa de 10 cm de la colet, altul - peste 50 cm pe linia axială a rădăcinii, iar pe fiecare rădăcină de schelet verticală - câte un dispozitiv la distanţa de 10 cm de la colet. Rădăcinile se acoperă cu sol, capătul superior al dispozitivului fiind amplasat în exterior. Se efectuează măsurarea şi înregistrarea lungimii sforilor de măsurare amplasate în exterior, apoi primăvara şi toamna se măsoară lungimea sforilor de măsurare amplasate în exterior şi în baza variaţiei lungimii sforilor se determină grosimea rădăcinilor.

Description

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la pomicultură, în special la un procedeu de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet la planta multianuală şi la un dispozitiv pentru realizarea acestuia.

Se cunoaşte procedeul de studiere a sistemului radicular la plante crescute în vase speciale de vegetaţie. După scoaterea plantei din vas, sistemul radicular se studiază integral şi detaliat după următorii indicatori - masa, grosimea şi lungimea rădăcinilor [1].

Dezavantajul procedeului constă în aceea că nu este pretabil pentru a fi folosit la studierea sistemului radicular la pomii fructiferi de dimensiuni mari din livezi.

Se cunoaşte, de asemenea, procedeul de monolit de studiere a sistemului radicular la pomii fructiferi. Din sol, de jur-împrejurul pomului se extrag straturi de anumite dimensiuni de la diferite adâncimi, cu tot cu rădăcini. În aşa fel se determină caracteristicile rădăcinilor în diferite straturi de sol, şi anume masa şi lungimea rădăcinilor de diferite fracţii de grosime [2].

Dezavantajul procedeului se manifestă prin faptul că rădăcinile se studiază fragmentar şi nu pot fi determinaţi indicii care caracterizează arhitectonica întregului sistem radicular la pom.

Se mai cunoaşte procedeul de studiere a sistemului radicular la pomii fructiferi prin tranşee. La anumite distanţe de la coletul pomului se execută tranşee. În acest caz se determină adâncimea de amplasare a rădăcinilor de diferite grosimi [3].

Dezavantajul procedeului constă în aceea că nu pot fi determinaţi parametrii care caracterizează arhitectonica sistemului radicular în ansamblu.

Cea mai apropiată soluţie este procedeul de studiere a rădăcinilor de schelet. Fiecare rădăcină de schelet şi semischelet se dezgroapă manual, descoperind treptat toate ramificaţiile, începând de la colet pe tot parcursul liniar al axei principale [4].

Dezavantajul procedeului constă în aceea că în procesul studierii nu poate fi determinată creşterea în dinamică a grosimii rădăcinilor de schelet şi semischelet.

Problema tehnică pe care o soluţionează invenţia propusă constă în determinarea în dinamică a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet şi semischelet, precum şi a caracterului de ramificare a lor la pomii fructiferi.

Procedeul, conform invenţiei, include dezgolirea rădăcinilor plantei de trei ani pe o rază de 60 cm de la colet, măsurarea grosimii iniţiale a rădăcinilor, amplasarea pe rădăcini a unui dispozitiv de măsurare, care prevede înfăşurarea rădăcinii cu o sfoară de măsurare, care se trece printr-un tub din masă plastică amplasat vertical, în care sunt executate câte 2 orificii la capătul de sus şi mai jos cu 15 cm, după care capetele sforii se scot în exterior prin orificiile de sus şi se leagă cu o sfoară elastică scoasă în afară prin orificiile de jos. Totodată, pe fiecare rădăcină de schelet orizontală se instalează câte două dispozitive: unul - la distanţa de 10 cm de la colet şi altul - peste 50 cm pe linia axială a rădăcinii, iar pe fiecare rădăcină de schelet verticală - câte un dispozitiv la distanţa de 10 cm de la colet. Apoi urmează acoperirea rădăcinilor cu sol, capătul superior al dispozitivului fiind amplasat în exterior, măsurarea şi înregistrarea lungimii sforilor de măsurare amplasate în exterior, după care primăvara şi toamna se măsoară lungimea sforilor de măsurare amplasate în exterior şi în baza variaţiei lungimii sforilor se determină grosimea rădăcinilor.

Dispozitivul, conform invenţiei, constă dintr-un tub din masă plastică cu diametrul de 15 mm şi înălţimea de 40…60 cm, în peretele căruia sunt executate două orificii cu diametrul de 6 mm la distanţa de 2 cm de la capătul de sus, şi două orificii cu diametrul de 4 mm mai jos cu 15 cm; o sfoară de măsurare din masă plastică, cu posibilitatea de a fi trecută prin interiorul tubului cu scoaterea capetelor acesteia în exterior prin orificiile de sus, şi o sfoară elastică trecută prin orificiile de jos ale tubului şi scoasă în exterior pentru legarea cu capetele sforii de măsurare. Lungimea părţii extratubulare a sforii de măsurare, în rezultatul creşterii în grosime a rădăcinii de schelet, treptat se micşorează, care fiind periodic măsurată, generează un şir de date biometrice în dinamică.

Rezultatul tehnic constă în aceea că măsurarea repetată, de câte ori este necesar, a grosimii rădăcinilor de schelet se efectuează, conform invenţiei, în plantaţia multianuală, fără dezgolirea ulterioară a sistemului radicular.

Invenţia se explică prin desenele din figurile 1-4, care reprezintă:

- fig.1, aspectul dispozitivului de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinii de schelet imediat după instalare (secţiune transversală);

- fig.2, aspectul dispozitivului de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinii de schelet în al treilea an după instalare (secţiune transversală);

- fig.3, aspectul general al construcţiei alcătuite din plantă şi dispozitive de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet (proiecţie verticală);

- fig.4, proiecţie orizontală a construcţiei alcătuite din sistemul radicular al plantei şi dispozitivele de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet, unde:

1 - rădăcină de schelet a plantei multianuale (secţiune transversală);

2 - tub din masă plastică cu diametrul de 15 mm şi lungimea între 40…60 cm (în dependenţă de adâncimea la care urmează să fie amplasat în sol capătul bazal al tubului);

3 - sfoară de măsurare a grosimii rădăcinii de schelet;

4 - partea sforii de măsurare care este amplasată în interiorul tubului;

5 - capetele sforii de măsurare care sunt scoase afară prin două orificii executate în partea de vârf a tubului (partea extratubulară a sforii);

6 - loc de unire prin înnodare a capetelor sforii de măsurare;

7 - sfoară elastică din cauciuc (sau din orice material elastic);

8 - suprafaţa solului;

9 - trunchiul plantei multianuale;

10, 11, 12, 13 - rădăcină de schelet orizontală;

14, 15, 16 - rădăcină de schelet verticală;

17, 18, 19, 20 - dispozitiv de măsurare instalat pe baza rădăcinii de schelet orizontală la depărtarea de 10 cm de la coletul plantei;

21, 22, 23, 24 - dispozitiv de măsurare instalat pe rădăcina de schelet peste 50 cm pe linia axială a rădăcinii de la primul dispozitiv instalat pe baza ei;

25, 26, 27 - dispozitiv de măsurare instalat la baza rădăcinii de schelet verticale la depărtarea de 10 cm de la colet;

28 - linia limită a fâşiei din rând cu lăţimea de 120…150 cm, care nu se supune prelucrării solului;

29 - rădăcină orizontală de semischelet (ordinul doi de ramificare);

30 - colet.

Invenţia se realizează în felul următor.

Un indiciu important în aprecierea influenţei condiţiilor de sol asupra creşterii şi dezvoltării rădăcinilor şi a plantei multianuale în ansamblu este mărimea subţierii rădăcinilor de schelet, care este egală cu valoarea (în milimetri) cu care se subţiază rădăcina în prima jumătate de metru de la coletul plantei. Subţierea caracterizează indirect nivelul de ramificare. Cu cât mai tare se subţiază rădăcina, cu atât mai mare este nivelul de ramificare al ei. Sistemul radicular al plantei multianuale este alcătuit din rădăcini la care caracterul de subţiere este diferit. Rădăcinile de schelet, spre exemplu la pomul fructifer, de grosime mare (61…80 mm) şi medie (31…60 mm), bine ramificate au o lungime mică - până la 5 m şi, de regulă, se subţiază substanţial. Însă se întâlnesc rădăcini de schelet comparativ subţiri (cu grosimea între 11…30 mm) cu lungimea mai mare de 5 m, care se subţiază foarte slab pe măsura extinderii în lungime. Ele aproape că nu au ramificaţii, cu excepţia celor de la capăt. Prezenţa în sistemul radicular a unui număr mare de rădăcini extrem de lungi şi slab ramificate, aşa-numitele rădăcini de întindere, mărturiseşte despre condiţiile de sol nesatisfăcătoare în care creşte planta multianuală (Доника И.Н., Грицкан С.В., Богдан И.Г. Ростовая и продуктивная реакция яблони, сливы и вишни на особенности содержания почвы и конструкции насаждений. 2003).

În momentul începerii experimentului de câmp, conform invenţiei, de regulă în al treilea an după plantare, primăvara, la plantele multianuale de evidenţă din plantaţie se aplică dezgolirea manuală a rădăcinilor de schelet, începând de la colet până la depărtarea de 60 cm de jur-împrejurul trunchiului. În procesul dezgolirii rădăcinilor de schelet se păstrează intacte toate ramificaţiile lor cu grosimea mai mare de 3 mm. La baza tuturor rădăcinilor de schelet dezgolite (la pomul fructifer, spre exemplu, numărul lor variază, de obicei, între 6…12 şi în al treilea an au grosimea între 5…10 mm), la depărtarea de 10 cm de la colet, apoi peste 50 cm pe linia axială a rădăcinilor se instalează vertical dispozitive de măsurare a creşterii în grosime. Dispozitivul (fig. 1, 2) reprezintă un tub din masă plastică 2 cu diametrul de 15 mm şi înălţimea între 40…60 cm (în dependenţă de adâncimea la care urmează să fie amplasat în sol capătul bazal al tubului), care se confecţionează nemijlocit înainte de instalare dintr-un furtun cu caracteristicile respective, conform necesităţilor cazului concret. În peretele părţii de sus a tubului la distanţa de 2 cm de la capăt, la acelaşi nivel sunt executate două orificii diametral opuse cu diametru de 6 mm. Alte două orificii, cu diametrul de 4 mm, sunt executate analogic mai jos, peste 15 cm. În locul instalării dispozitivului se măsoară şi se ia la evidenţă grosimea iniţială a rădăcinii de schelet, apoi rădăcina se înfăşoară cu o sfoară de măsurare 3, confecţionată din masă plastică (fig. 1). Capetele sforii de măsurare 5 se introduc în tub 2 şi se scot în afară prin două orificii (fiecare capăt - prin orificiul său) executate în partea de vârf a dispozitivului şi se unesc prin înnodare. Prin orificiile de jos ale tubului sunt introduse şi scoase în afară capetele sforii elastice 7, care se fixează prin legare de nodul 6 sforii de măsurare. Sfoara elastică se confecţionează din orice material elastic disponibil. Dispozitivele se instalează pe două locuri ale fiecărei rădăcini de schelet orizontală - la începutul convenţional (adică la depărtarea de 10 cm de la colet) şi peste 50 cm pe linia axială a lor (fig. 3, 4), iar pe rădăcinile verticale - numai la începutul convenţional al lor. După instalarea dispozitivelor, partea sistemului radicular dezgolită a plantei multianuale se astupă din nou cu pământ cu aplicarea udării cu apă. Lungimea părţii aeriene a tubului constituie 20 cm, iar a părţii încadrate în sol (subterane) - 20…40 cm în dependenţă de adâncimea amplasării în sol a rădăcinilor de schelet. Fiecare dispozitiv de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet se numerotează şi se notează în registrul experimentului de câmp. Imediat după astuparea rădăcinilor se purcede la măsurarea şi notarea în registru a lungimii părţii extratubulare 5 a sforii de măsurare (de la nod 6 până la peretele tubului 2) la fiecare dispozitiv în parte. Pe parcursul vegetaţiei, rădăcina de schelet treptat se îngroaşă şi trage sfoara de măsurare 3 din tub 2, prin ce micşorează lungimea părţii extratubulare 5 a ei. Până la sfârşitul perioadei de colectare a datelor, de două ori pe an - primăvara şi toamna, se măsoară lungimea părţii extratubulare 5 (cu anii ea se scurtează) a sforii de măsurare la toate dispozitivele (câte două la fiecare rădăcină de schelet orizontală şi câte una la rădăcinile de schelet verticale). Procedeul descris permite efectuarea măsurării, de câte ori este necesar, a grosimii rădăcinilor de schelet fără dezgolirea ulterioară anevoioasă a lor.

Datele colectate în dinamică despre micşorarea lungimii părţii extratubulare a sforii de măsurare caracterizează dinamica schimbării în grosime a rădăcinilor. Totodată, se evidenţiază gradul de subţiere a rădăcinilor la 50 cm pe linia axială a lor, fapt care permite de a aprecia indirect gradul de ramificare. În baza acestor date, luând în considerare postulatele ştiinţifice expuse mai sus, se trag concluziile despre calitatea condiţiilor de sol determinate de variantele procedeului agrotehnic aflate în studiu în plantaţia concretă cu plante multianuale.

1. Вегетационный метод. БСЭ, т. 4, Москва, 1971, с. 353-354

2. Колесников В.А. Корневая система плодовых и ягодных растений и методы ее изучения. Москва, 1962, с. 99-124.

3. Даду К.А., Богдан И.Г. Рост и плодоношение яблони в зависимости от предшественников в садообороте. Сб. научных трудов. Совершенствование технологии производства семечковых культур. Кишинев, 1990, с. 12-19

4. Колесников В.А. Корневая система плодовых и ягодных растений и методы ее изучения. Москва, 1962, с. 72-90.

Claims (2)

1. Procedeu de măsurare a creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet ale plantei multianuale care include dezgolirea rădăcinilor plantei de trei ani pe o rază de 60 cm de la colet, măsurarea grosimii iniţiale a rădăcinilor, amplasarea pe rădăcini a unui dispozitiv de măsurare, definit în revendicarea 2, care prevede înfăşurarea rădăcinii cu o sfoară de măsurare, care se trece printr-un tub din masă plastică amplasat vertical, în care sunt executate câte 2 orificii la capătul de sus şi mai jos cu 15 cm, după care capetele sforii se scot în exterior prin orificiile de sus şi se leagă cu o sfoară elastică scoasă în afară prin orificiile de jos; totodată, pe fiecare rădăcină de schelet orizontală se instalează câte două dispozitive: unul - la distanţa de 10 cm de la colet şi altul - peste 50 cm pe linia axială a rădăcinii, iar pe fiecare rădăcină de schelet verticală - câte un dispozitiv la distanţa de 10 cm de la colet; acoperirea rădăcinilor cu sol, capătul superior al dispozitivului fiind amplasat în exterior, măsurarea şi înregistrarea lungimii sforilor de măsurare amplasate în exterior, după care primăvara şi toamna se măsoară lungimea sforilor de măsurare amplasate în exterior şi în baza variaţiei lungimii sforilor se determină grosimea rădăcinilor.

2. Dispozitiv pentru măsurarea creşterii în grosime a rădăcinilor de schelet ale plantei multianuale, care constă dintr-un tub din masă plastică cu diametrul de 15 mm şi înălţimea de 40…60 cm, în peretele căruia sunt executate două orificii cu diametrul de 6 mm la distanţa de 2 cm de la capătul de sus, şi două orificii cu diametrul de 4 mm mai jos cu 15 cm; o sfoară de măsurare din masă plastică, cu posibilitatea de a fi trecută prin interiorul tubului cu scoaterea capetelor acesteia în exterior prin orificiile de sus, şi o sfoară elastică trecută prin orificiile de jos ale tubului şi scoasă în exterior pentru legarea cu capetele sforii de măsurare.